Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Afecttivitate
Afecttivitate
TEMA NR. 4
EDUCATIA SI DEZVOLTAREA EMOTIONAL AFECTIVA
CUPRINS
1. Avertismente
2. De ce analiza dezvoltarii emotional-afectiva
3. Caracteristicile vietii afectiv-emotionale
4. Relatia afectiv-emotional
TEMA NR. 3
EDUCATIA SI DEZVOLTAREA EMOTIONAL AFECTIVA
1.AVERTISMENTE:
V. Pavelcu afirma ca, la nivelul dinamismului emotional-afectiv
ne aflam in fata controversei psihologie obiectiva: carteziana,
psihologie reflexologica, pavloviana, neobihaviorista (Watson,
Skinner), psihologia conduitei (P.Janet, H. Pieron) si pe de alta
parte psihologia subiectiva interna cu punct in actiune, in
constiinta fenomenelor interne, dominata de introspectie.
2. Perspectiva amintita isi gaseste suport si in distinctia pe care
scoala germana contemporana o face intre a intelege(verstehen)
si a explica(erklaren). Apropierile ajung la a le socoti identice
din punct de vedere teoretic, desi practic ele sunt fundamental
distincte:
RATIONALUL- a explica viata psihica= a introduce o
doza de rational, a arata intelectual, teoretic, ceea ce se afla implicit
in unul sau mai multe adevaruri deja admise.
AFECTIVUL-a intelege= a trece dincolo de conditiile in
care o fiinta actioneaza si a lua o atitudine pozitiva, a patrunde in
interiorul fenomenului, a avea o reactie adaptata, integrala, globala
si complexa a intregii noastre fiinte fata de sufletul intreg al unei
individualitati.
Deci, putem concluziona ca afectivul penetreaza zona
intelegerii.
1.
2. DE CE ANALIZA DEZVOLTARII
EMOTIONAL-AFECTIVA ?
Argumente probabilizante:
1. Omul viitorului este un om fara afectivitate.(P.Janet)
2. Afectivitatea este un azil pentru toate fenomenele psihice fara
adapost.(A. Pfander)
3. Nu putem vorbi de afectivitate in general, ci de tipuri de reactii
afective ale cuiva, unele invatate, altele dobandite.(J. Sawrey)
4. Psihologia contemporana a dizolvat categoria afectivitatii in alte
categorii mai comprehensive, mai concrete si mai susceptibile
de individualizare: persoana, caracter, temperament,
motivatie.
OBSERVATII:
1. Psihologia educatiei nu poate face abstractie de aceasta realitate
in analizele pe care le intreprinde asupra resorturilor mai
adanci ale fiintei umane, spre nucleul personal al oricarui
subiect educational.
2. Viata afectiva a elevului nu se prezinta ca o realitate psihica
uniforma pentru toti subiectii analizati. Uneori ea este
intraductibila, incomparabila.
3. Viata afectiva se distinge prin note aparte de aspectul perceptiv si
cognitiv (ideomotor).
2. CARACTERISTICILE VIETII
AFECTIV-EMOTIONALE
1.Caracterul timic: viata afectiva are o functie biologica de
apreciere, este legata de interesele biologice, de tensiunea
organismului, opuse aspectului intelectual, inteligent (de cunoastere,
de constatare), sau de cel ajustativ al vointei. Aspectul timic, cel mai
adesea subconstient concorda cu faptul ca realitatea educationala ni
se prezinta ca o ierarhie de valori, ca un camp de forte diverse-unele
atractive, altele neutre, altele respingatoare. Aceste caracteristici
sunt adesea primitive, confuze, intuitive, in complementaritate cu
structurile intelectului.
2. Nota puternica de subiectivitate: este data de legatura
particulara cu Eul.
3. Nota sensibila de proiectivitate: este sustinuta de realitatea si
experienta artistica.
4. Caracterul sincretic: fenomenele afective sunt in mare parte
caracterizate prin absenta distinctiei in ansamblu: fara un relief
delimitat, fara forme clare, fara o structura si o articulatie
evidente. Ele sunt de fapt fondul activitatii educative, un
background.
5. Caracterul iradiant: fenomenele afective nu sunt niste
datuumuri, ci un rezultat ce tinde sa intre in teoria undelor,
colorand intreaga personalitate. Aici se opereaza si cu
conceptul de transfer afectiv (un plus de deplasare al intelesului
afectiv de la un continut la altul), distinct insa de iradiere care
presupune dominanta cognitiva.
6. Viata afectiva este dominata de actualitate, fenomenele afective
se produc hic et nunc (a nu se confunda cu reprezentarea,
memoria afectiva sau amintirea intelectuala a unui sentiment cu
trairea afectiva propriu-zisa).
Trairile afective sunt de fapt nu reintegrari, nu retrairi
integrale, nu reconstituiri complete, ci transpuneri
selectionate, prescurtate, filtrate, evaluate, nonrealitati
psihologice ale momentului. Ele sunt infidele, desi pot avea
prospetime sunt dezactualizate, sunt interpretari, nu fapte
psihice.(E. Claparede)
7. Trairile afective sunt tensionate cantitativ si dinamic -a se
vedea teoria lui F. Herbart - tensiunea, ca rezultat afectiv al
fortelor care se inhiba reciproc. Viata afectiva a elevului se
poate afla in echilibru pentru ca subsistemele psihice comunica
intre ele, externul comunica aproximativ explicit cu internul.
Acest echilibru poate fi rupt pentru ca exteriorul este imobil,
NOTA:
Viata afectiva si afectivitatea nu trebuie confundate cu emotiile.
Viata afectiva se refera la valori, sentimente, motivatii si emotii ce pot fi
stimulate deliberat, programat, rational, sistematic.
Daca in special emotia este o atitudine, o posibilitate instantanee a
constiintei asupra starilor care vin, atunci se pune intrebarea:
Ce este aceasta atitudine?
Combinatia de
verbe modale
-a vrea sa stii, a nu
putea sa nu stii
-a vrea sa nu stii, a
nu putea sa stii
-a vrea sa vrei, a nu
putea sa nu vrei
- a vrea sa nu vrei,
a nu putea sa vrei
Emotii
fundamentale fata
de ceva imediat
-curiozitate,
tentatie, dorinta
(pofta)
-dezgust, repulsie,
greata
-bucurie, veselie
-tristete, deprimare
Emotii derivate
fata de altii
(avand constiinta
sinelui)
-admiratie
- dispret
-rusine, umilire
- entuziasm
-extaz, euforie
- ciuda, resentiment
- deziluzie,
deznadejde
-incredere, fidelitate -amor propriu
aroganta
- neincredere,
suspiciune, indoiala - timidiate, trac
-a vrea sa poti, a nu
putea sa nu poti
-a vrea sa nu poti a
nu putea sa poti
-indrazneala, curaj,
siguranta
- solicitudine,
empatie
- gratitudine, mila,
compatimire,
compasiune
- buna - credinta
- iritare,
nemultumire
- resentiment,
indignare
- rea - credinta
-teama, spaima
FRIC
MNIE
TENSIUNE
TEAM
FURIE
E
V
I
T
A
R
E
A
P
R
O
P
I
E
R
E
TRISTEE
BUCURIE
TANDREE
EROTISM
RELAXARE
Teorii
neurofiziologice
(W.James,
W.B.Cannon,
P.Bard,
J.H.Masserman, J.W.Papez, D.O.Hebb, B.M.Arnold)
Teorii instinctuale (W.Mc.Dougall, S.Freud, E. Jacobson, D. Rapoport,
O.Fenichel)
Teorii conflictuale ale EU-lui (F.Paulhan, F.A.Hodge, C.W.Darrow,
M.Bentley, D.T.Howard)
Teorii ale degajarii de energie (E.Duffy)
Teorii atitudinale (N.Bull)
Teorii motivationale (R.W.Leeper, P.T.Young)
Teorii behavioriste (J.B.Watson, B.F.Skinner, C.L.Hull, F.C.Tolman)
Teorii existentialiste (J.P.Sartre)
Teorii functionale (A.E.Michotte, M.B.Arnold, J.A.Gasson)
6. FUNCTIILE AFECTIVITATII