Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
dintilor
In pozitie de repaos sau de postura a buzelor dintii reprezinta o anumita
vizibilitate.Situarea marginilor incizale ale dintilor frontali fata de linia buzei
superioare se face dupa o anumita experineta clinica,cu ajutorul unor teste fonetice
,in fucntie de virsta si de efectele estetice pe dorim sa le obtinem .
Gradul de expunere a dintilor este in depedenta de virsta ,sex,rasa si lungimea
buzei superioare.
Gradul de vizibilitate a incisivilor superiori este cel mai acentuat la rasa alba,apoi
la cea galbena si in pe ultimul loc se afla rasa neagra,iar la dintii inferiori rata cea
mai mare este la rasa galbena,urmata de rasa neagra si apoi este rasa alba.
Tabelul 1.Gradul de vizibilitate a incisivilor superiori si inferiori in functie de
lungimea buzei.
Lungimea buzei(mm)
Gradul de vizibilitate a
Gradul de vizibilitate a incisivilor
incisivilor
superiori (mm)inferiori(mm)
10-15
3.92
0.64
16-20
3.44
0.77
21-25
2.18
0.98
26-30
0.93
1.95
31-36
0.25
2.25
Acest tabel ne dovedesteca pacientii cu buzele superioare scurte expun la maxim
incisivii superiori ,la rind lor cei cu buze superioare lungi incisivii inferiori.
Tabelul 2 .Gradul de vizibilitate a incisivilor superiori si inferiori in functie de sex
SEX
Masculin
Feminin
SCOP:
Scopul al acestui studiu au fost de a analiza inaltimea linia buzei i efecte de
vrst intro populaie de persoane de sex masculin in timpul zimbetului spontan,
vorbirii, i expunerea dintilor in pozitie de repaus si pentru a determina dac
nlimea liniei buzelor urmeaza sa fie un model consistent n timpul acestor
funcii diferite. Proba a constat din 122 de participanti de sex masculin selectati de
3 virste diferite (20-25 ani, 35-40 de ani, i 50-55 ani). Inaltimea linie buzei au
fost msurate cu o metod videografica digital pentru analiza zmbetul , care au
fost anterior testat. Analiza statistic a datelor a fost realizat folosind analiza de
corelaie, analiza varianei, si testele post-hoc Tukey . Inaltimea linie buzei la
maxilla in timpul zimbetului spontan au fost n general mai mare n zona
premolara dect la dinii frontali. Zona estetica n 75 la sut dintre participanii au
inclus dintii superiori de la incisive pina la molar I. Coerena inaltimii liniei buzei
superioare n timpul zimbetului spontan, vorbirii,si expunerea dintilor in pozitie de
repaus a fost confirmat de corelatii semnificative.
La indivizii in virsta , inaltimea linie buzei superioare a sczut semnificativ n toate
situaiile.Inaltimea linie buzei superioare in timpul zimbetului spontan au fost
reduse cu aproximativ 2 mm. La indivizii in virsta inaltimea liniei buzei inferioare
de asemenea, sa schimbat n mod semnificativ i dinii au fost afiate mai puin n
timpul zimbetului spontan . Expunerea dintilor inferiori n poziia de repaus a
crescut semnificativ. Lungime linie buzei superioare a crescut semnificativ, cu
aproape 4 mm la indivizii n vrst, n timp ce inaltime buzei superior nu sa
modificat semnificativ.
Concluzie:
W1.
Pentru a determina dac modificarea de lungime i lime ale incisivilor
centrali i laterali, respectiv, ar afecta perceperea zimbetului estetic i
pentru a valida lungimea i limea mai estetica , respectiva, pentru
incisivii centrali i laterali.
MATERIALE I METODE:
Manipularea foto a fost realizat pentru a produce dou seturi de
fotografii, fiecare set de patru fotografii care arat limea modificat a
incisivului lateral i lungimea centrala coronara.Cele opt fotografii
produse au fost evaluate de ctre populatie stomatologi i ortodonti.
REZULTATE:
Modificarea n proporie incisivilor " a afectat atractivitatea relativ
esteticia pentru populatie (n = 124), stomatologi (n = 115) i ortodonti
(n = 68); stomatologi i ortodonti nu a acceptat reducerea limii laterale
mai mare de 0,5 mm (P <0,01), ceea ce sugereaz c raportul dintre
limea incisivului central variaz de la 54% la 62%. Cu toate acestea,
populatia nu a acceptat reducerea limei lateral mai mare de 1 mm (P