0 Ghid-vechi-Mf

GHID DE STUDIU - MODULUL MEDICINA DE FAMILIE ANUL VI MG
Disciplina : Medicina De Familie
T itlul cursului : Medicina de Familie

Introducere:
- Cursul de Medicina de Familie este un curs obligatoriu, adresat studentilor anului IV
Medicina Generala.
- Pe parcursul modulului , va veti familiariza cu cateva aspecte legate de specificul
activitatii medicului de familie .
- Programa analitica este construita in asa fel incat sa raspunda dezideratului european ,
respectiv Directivei UE 93/16 inlocuita mai recent cu Directiva 2005/36/CE, ce stipuleaza libera
miscare a medicilor in spatiul UE respectiv fiecare medic poate profesa in orice stat membru a UE
fara o pregatire suplimentara.
- Medicina de Familie pana nu demult , era considerata un fel de medicina interna practicata
in ambulator . Ultimii ani au demonstrat ca medicina de familie este o specialitate de sine statatoare
intrunind cunostinte din diverse alte specialitati . Ea este o specialitate clinica , sintetic integrativa si
holistica abordand problemele de sanatate ale individului, familiei si comunitatii. Spre deosebire de alte
specialitati, care abordeaza pacientul preselectat prin specificul specialitatii , medicul de familie este
consultat de pacienti indiferent de patologie, de varsta si sex , rezolvand majoritatea problemelor de
asistenta medicala a populatiei, eficient si la preturi accesibile ceea ce-i confera un loc central in cadrul
sistemului de ocrotire al sanatatii.
- Trebuie sa subliniez ca modulul de Medicina Familiei vine sa completeze cunostintele
acumulate in anii anteriori cu pondere insa pe aspectele particulare ale acestei specialitati care, printre
altele, este singura care lucreaza in sistem privat.
- Stagiile practice incearca sa dezvolte unele abilitati necesare pentru practica medicala de
zi cu zi in conditii de ambulatoriu . Faptul ca pe parcursul celor 7 saptamani de stagiu veti trece prin mai
multe cabinete : adulti , copii, medici de familie (cadre asociate disciplinei), veti avea posibilitate de a
va confrunta cu o diversitate de aspecte specifice din activitatea medicului de familie.
Din pacate, numarul mare de studenti fac imposibila activitatea practica cu grupuri mici, poate mai
omogene ca vocatie si preocupari .
Cunostinte si abilitati anterioare:
- Notiunile teoretice acumulate la disciplinele fundamentale: anatomie topografica,
fiziologie, fiziopatologie;
- Abilitatile practice insusite in stagiile de semiologie medicala si medicina interna.
- Resurse bibliografice utile pentru reactualizarea cunostintelor:
- Pentru fiecare capitol veti avea la dispozitie o bibliografie selectiva.
Perioada de desfasurare a cursului:
- Seria I - VI 04.10.2010 19.11.2010
- Seria III IV 06.12.2010 04.02.2011
- Seria II 28.02. 2011 15.04. 2011
- Seria V - 09.05.2011 24.06.2011
Orarul modulului si rotatiile grupelor pe saptamani
- va va fi adus la cunostinta la inceputul fiecaui modul .
Evaluarea cunostintelor si abilitatilor practice:
Pentru a fi acceptati la examen trebuie sa:
- Fiti prezenti la mai mult de 70% din cursuri;
- Fiti prezenti la toate stagiile si activitatile de practica clinica, sau sa va motivati si recupreati
absentele;
- Fiti prezenti la toate examinarile pe parcurs;
Aveti toate fisele de evaluare saptamanala a activitatii de stagiu si practica clinica din cursul rotatiilor
(vezi anexele);
Aveti protofoliul de activitate (vezi anexele);
Conditii pentru promovare:
Fiecare proba , respectiv scris si practic minimum media 5
Media finala minim 5
Examen final:
- Seria I VI 22.XI.2010 03.XII.2010
- Seria III IV 07.02.2011 18.02.2011
- Seria II 18.04.2011 22.04.2011 sau 02.05.2011 06.05.2011
- Seria V 27.06.2011 01.07.2011 sau 04.07.2011 08.07.2011
Calendarul examenelor ulterioare in caz de nepromovare:
Sesiunea toamna I si toamna II.
Modul de desfasurare a evaluarilor:
Examenul teoretic adulti si copii este de tip redactional si consta din 5 subiecte din temele predate la
curs pe care le veti trage la sorti si le veti dezvolta intr-o ora .
Examenul practic consta in prezentarea unui caz clinic in care accentul va fi pus pe abilitatea de
comunicare cu pacientul, anamneza specifica , examenul obiectiv , decizia primara respectiv
pacientul va fi retinut sau trimis la un specialist , formularea diagnosticului si a programului
terapeutic , tinind cont , acolo unde este cazul, de sinteza diagnostica si terapeutica si nu in ultimul
rand de resursele financiare ale familiei.
Examinari pe parcurs, (scrise sau orale ), facute de asistentul d-voastra de grupa, la sfarsitul
saptamaniilor 3 si 6 ale modulului;
Aprecierea facuta de medicii indrumatori ai practicii clinice, in cursul rotatiilor;
Portofoliul de activitate practica pe care il veti realiza in cursul modulului (vezi in continuare)
Modul de notare:
Examen teoretic adulti 30 %;
Examen teoretic copii 30 %;
Examen practic final 30 %;
Aprecierea facuta de medicii indrumatori ai practicii clinice (portofoliu de activitate) 10 %;
Cadrele didactice de predare:
Titiular curs:
Oprea Sabin tel: ; e-mail:
Gherman Madeleine tel ; e-mail :
Figan Ioan tel : e-mail :
Programul consultatiilor:
ADULTI:
Prof. Dr. Oprea Sabin luni: orele10-11 Tel.0264590522 e-mail - sabinoprea@yahoo. com
Prof. Dr. Madeleine Gherman marti: orele 11-12
Sef lucrari Dr. Mira Florea miercuri: orele 11-12
Sef lucrari Dr. Sorina Pop joi: orele 11-12
Sef lucrari Dr. Onaca Emil vineri: orele 8-9
Asist univ. Dr. Codruta Marginean vineri: orele 9-10
Asist. Univ. Dr. Oprea Radu miercuri: orele 11-12
PEDIATRIE
Conf. Dr. Figan Ioan vineri : orele 9 - 10

Asist univ. Melinda Morea luni: orele 11-12
Asist. Univ. Dr. Beatrice Moroan mari: orele 11-12
Asist. Univ. Dr. Miruna Antonesei miercuri : orele 11-12
Cursuri, demonstratii si stagii clinice
Florea Mira e-mail :
Pop Sorina e-mail:
Onaca Emil e-mail :
Marginean Codruta e-mail :
Oprea Radu e-mail :
Morea Melinda e-mail :
Antonesei Miruna e-mail :
Morosan Beatrice e-mail :
TEMATICA - CURSURI ADULTI
1.
Medicina de familie : definiie ; funciile M.F.; metodologia de lucru ;obiective
specifice ; ndatoririle profesionale ale M.F obligatile medicului, drepturile pacientului,
.pachete de servicii oferite de sistemul public din Romania.
2. Principiile medicinei de familie :asistena medical de prim contact,asistena pe durata
vieii, asistena axat pe persoan, asistena medical a familiei i comunitii,abordarea
ecologic a patologiei umane.
3. Aspecte particulare n asistena medical primar: particulariti ale consultaiei,
diagnosticului, tratamentului,sinteza diagnostic i terapeutic, asist.la domiciliu,
asistenta comunitara , probleme manageriale .
4. Relaia medic-pacient n Medicina de Familie.
5. Principii de profilaxie i dispensarizare n asistena primar: profilaxia
primar(individ, familie, comunitate), riscograma familiei, profilaxia secundar;
teriar;controlul periodic al strii de sntate; principii de dispensarizare.
6. Locul medicului de familie ntr-un sistem modern de sntate : locul M.F. n
comunitatea medical , relaia cu CAS, pachete de servicii oferite de MF .
7. Constituirea unui cabinet de M.F. :infiintarea cabinetului, finantarea medicinei de
familie ,modalitati de plata ,echipa de lucru ,circuitul informaiei,cooperarea M.F. cu
specialitii din linia I ; din ambulatorii de specialitate i specialitii din spitale. Organe
si organizatii.
8. Structura i funciile familiei : familia ca unitate social ; tipuri de familie , familia
patologica,ciclul de via a familiei, rolul medicului de familie n sanogeneza familiei .
9 Patologia iatrogen erori de diagnostic .
10. Probleme de geriatrie : diagnosticul geriatric ; particulariti terapeutice.
11. Ingrijirea la domiciliu a pacienilor aflai n stadiu terminal.
12. Strategia investigaiilor paraclinice
13. Abuzul de toxice atitudinea M.F.:posibiliti de combatere a consumului de tutun i
alcool .
I4. Abordarea unor simptome comune n cabinetul M.F. :astenia, sindromul febril, ,
afectiunile alergice,tusea cronica
15 .Boli i sindroame mai frecvent ntlnite n practica M.F. :dispneea, cefaleea si
migrena, durerea toracic, durerea n extremiti sindromul hepatomegalic.
16 .Terapii alternative
Stagiu clinic medicin familie- aduli obiective generale
1. Particularitatile medicinii de familie si caracterul ei interdisciplinar.
2. Particularitatile consultatiei in medicina de familie.
3. Strategia investigatiilor paraclinice.
4. Etapele elaborrii diagnosticului clinic.
5. Particularitatile diagnosticului in medicina de familie.
6. Particularitatile tratamentului in medicina de familie.
7. Activitatea de profilaxie in medicina de familie.
8. Importanta profilaxiei primare. Intocmirea riscogramei familiei.
9. Abordarea bio-psiho-sociala a pacientului.
10. Probleme psiho-sociale ale familiei.Violena domestic.
11. Diagnosticul geriatric. Probleme particulare in ingrijirea vrstnicilor si a btrnilor.
12. Rolul stresului in patologia uman.
13. Coninutul asistenei medicale la domiciliu.
14. Impactul bolii asupra familiei si a familiei asupra bolii.
15. Relaiile MF cu ali specialiti.
16. Discuia pe marginea cazurilor consultate zilnic.
17. Evaluarea deprinderilor acumulate.
3
TEMATICA CURSURI PEDIATRIE
1. Supravegherea activ a copilului sntos (1 ora)

- Componentele vizitei active: istoric, examen fizic, imunizri, ghid anticipativ,
prevenirea accidentelor (1 or)
2. Continutul vizitelor active (examenul de bilant) la diferite etape de vrst (4 ore):
- nou-nscut, sugar, copil mic, precolar, colar i adolescent
3. Alimentaia copilului sntos.Prevenirea tulburrilor strii de nutriie (2 ore)
4. Depistare i diagnostic precoce (3 ore):
- tulburrile de dezvoltare staturo-ponderal,
- tulburrile de dezvoltare neuropsihic,
- deficienele senzoriale,
- scolioza idiopatic,
- displazia de old,
- rahitismul carenial
5. Sindromul anemic la copil (2 ore).
6. Durerea abdominal acut i recurent la copil. (2 ore)
1.MEDICINA DE FAMILIE
Capitole:
Definiie ;
Funciile Medicinei de Familie.;
Metodologia de lucru ;
Obiective specifice ;
Indatoririle profesionale ale M.F obligatile medicului,
Drepturile pacientului,
Pachete de servicii oferite de sistemul public din Romania.
Obiective educaionale :
a.Ce trebuie s tii :
- Definitia, funciile medicinei de familie, metodologia de lucru, obiectivele
specifice si obligatiile medicului
- Drepturile pacientului
b.Ce trebuie s facei :
- sa va insusiti aceste cunostinte pentru a intelege activitate MF
Definiie
Wonca Europa 2002
MG/MF este specialitate academica si stiintifica , avand propriul continut educational,
activitate clinica si de cercetare bazata pe dovezi, precum si o specialitate clinica
orientata catre asistenta primara.
Functiile medicinei de familie
de a asigura accesibilitatea populatiei la asist.medicala
de supraveghere a sanatatii-preventie primara, sec, tertiara
de promovare a sanatatii - combaterea FR
- promovarea F.sanogenetici
de prevenire specifica vaccinuri
de asigurare a ingrijirilor medicale curente : 83%
4
de coordonare a sev.medicale in raport cu nevoile concrete ale bolnavului ;

de sinteza diagnostica si terapeutica
de supraveghere medicala continua a individului ,familiei si a comunitatii
de recuperare si reinsertie sociala a bolnavilor
de asigurare a ingrijirilor paleative si terminale
de selectare a pacientilor ce necesita asistenta de specialitate
de cercetare stiintifica specifica .
Metodologia de lucru
este predominant - clinica
- holistic integrativa
- sintetica .
Obiective specifice
asigura asistenta tuturor pacientilor inscrisi pe lista , indiferent varsta ,sex, patologie,
religie,rasa,cultura,statut social.
asigura asistenta medicala a omului sanatos.
asigura preventia primara .secundara si tertiara prin metode specifice
- preventie primara - boli contagioase - boli necontagioase
- preventie secundara - depistare precoce
- preventie tertiara supravegherea activa a bolnavilor cronici

abordeaza pacientul in unitatea sa bio-psiho-sociala, culturala si existentiala
asigura asistenta medicala a familiei
asigura asistenta medicala a comunitatii patologia sociala
Atributiile medicului de familie - Indatoriri profesionale
Sa acorde toate serviciile de asistenta medicala primara asiguratilor de pe lista proprie la
cabinet, la domiciliu comform contractului cadru negociat anual.
Sa acorde asistenta medicala de urgenta in caz de boala sau accident.
Sa furnizeze tratamentul adecvat si sa prescrie medicamentele prevazute in
Nomenclatorul de medicamente, conform reglementarilor in vigoare;
Sa acorde asistenta curativa si profilactica
Sa elibereze document e medicale BT,adeverinte,retete etc.
Sa asigure supravegherea activa a gravidei si copilului
Sa consilieze pe probleme de planificare familiala si contraceptie
Sa analizeze conditiile ce influenteaza starea de sanatate a populatiei
Sa ia masuri antiepidemice ,masuri de lupta antiepidemica in focar
Sa tina legatura cu specialistii in probleme care il depasesc
Sa se implicae activ in probleme de educatie sanitara privin probleme majore de
sanatate,metode de prevenire si control
Sa informeze asiguratii despre serviciile oferite si despre modul in care acestea sunt
furnizate
Sa respecte confidentialitatea prestatiei medicale.
Sa respecte dreptul asiguratului de a-si alege si schimba medicul de familie, in
conformitate cu prevederile legale.
Drepturile pacientului
Dreptul la tratament si ingrijiri medicale .
Dreptul la libera alegere a medicului .
Dreptul la decizie vis- a vis de tratament
Dreptul la informare (daca nu o refuza).
Dreptul la confidentialitate si viata privata
- confidentialitate chiar si dupa moarte.

Dreptul la demnitate.
Dreptul la asistenta religioasa.
Pachetul de servicii oferite de sistemul public din Romnia

5
1. asistena medical primar oferit prin intermediul medicilor de familie. Legea d dreptul
asiguratului de a-i alege i schimba medicul de familie;
2. asistena secundar furnizat de reeaua de ambulatorii de spital, de
centrele de diagnostic i tratament i cabinetele de specialitate;
3. asistena teriar, care este asigurat n spitalele universitare i n cele specializate,
majoritatea aflndu-se sub administraia statului;
4. un pachet minimal de urgen.
Activitati (teme) obligatorii si facultative
- urmariti si consemnati functiile pe care le aplica MF
- faceti cateva aprecieri vis-sa-vis de indatoririle profesionale ale mF

- urmariti cate din drepturile pacientului sunt aplicate si respectate
- considerati ca nivelul de cultura sanitara a crescut in ultimii ani
Intrebari si teme recapitulative
- MF cum o definim
- Care sunt functiile care integreaza MF in sistemul de sanatate

- Care sunt indatoririle profesionale ale MF
- care este metodologia de lucru a MF
- Care sunt obiectivele ce definesc MF
- Care sunt drepturile pacientului
Bibliografie obligatorie
1.Ivan A. - Medicina omului sntos. Ed. Med. Buc. 1993.
2.Oprea S.; Gherman Madeleine Practica medicinei interne in ambulator Ed.Dacia
Cluj- Napoca 1997
3.Oprea S.; Gherman Madeleine Probleme curente in practica medicului de familie.
Tipografia UMF Cluj- Napoca 1998
4.Rakel R.E. - Textbook of family practice. 5th edition, 1995.
5.Restian A.- Bazele Medicinei de Familie. Ed. Med. Buc. Vol. I 2001
6.Van Es. J. C. - Medicul de familie i pacientul su. Ed. Libra Buc. 1997.
7.WONCA EUROPA 2002 Buletin Informativ pt. Medicii de Familie Definitia
Europeana A Medicinei de Familie 2005 vol. 5 pag. 122 - 137
8.Legea nr. 46/21.01. 2003 privind drepturile pacientului,Codul deontologic al
Colegiului medicilor din Romania
9.Council of the Academy of Theachers in General Practice The Educational
EURACT.Agenda of General Practice /Family Medicine , - WONCA Region Europe
Conference, Kos, Grecia , 2005.
Bibliografie facultativa
1.Taylor R.B. - Fundamentals of family medicine. Springer 1996.
2.Marko Kolsec Introducing performance-based assessment of family physician
Medical Teacher-International Journal of Education in the Health Sciences, vol.25, nr.1,
59-63; ian.2003
3.Pieper SJ., Stanton MS. Concise Review for Primary Care Physicians, Mayo Clin
Proc. 70: 371, 2000.
4.Kevin Clifford Family Practice- Common Presenting Problems,44 -113, 2000
2.PRINCIPIILE MEDICINEI DE FAMILIE
6
Obiective educationale
a.Ce trebuie sa stie
- Esential - care sunt principiile (legile) ce definesc medicina de familie .
- In ce consta asistenta medicala a familiei
- care sunt rigorile abordarii ecologicea patologiei umane
- Important ca aceste principii particularizeaza MF in raport cu celelalte specialitati .
- ca poate contribui la prevenirea unor factori de risc familiali si mezologici
- Util - sa aplice in practica aceste principii .
- Facultativ b.Ce trebuie sa faca
- Sa-si insuseasca aceste principii
- Sa le aplice in practica .
Asistenta medicala de prim contact

- SUA,Franta ,Germania nu
- Anglia,Olanda,Danem.,Canada da.
Asistenta medicala continua pe toata durata vietii ;
Asistenta axata pe persoana bolnav nu boala
Asistenta medicala a familiei
- factori genetici,locuinta,factori de microclimat, nivel economic si cultural al
familiei, existenta unor boli transmisibile etc.
Asistenta medicala a comunitatii
- factori socio economici, culturali, psihosociali, epidemiologici
- patologie sociala :delicventa juvenila, somajul, familii dezorganizate, alcoolism,
droguri, handicapati, copii si batrani parasiti, persoane fara venit.
Abordarea ecologica a patologiei umane
- ecosistem - biocenoza - fauna, flora
- biotop - habitat
- factori climatici,
- calitatea apei, aerului,
- structura solului ,
- fauna, flora
- Adaptarea la ecosistem
- aloplastic om ;
- autoplastic plante,animale .
Bibliografie
.
1. Oprea S.; Gherman Madeleine Practica medicinei interne in ambulator .
Ed.Dacia Cluj- Napoca 1997
2. Oprea S.; Gherman Madeleine probleme curente in practica medicului de familie.
Tipografia UMF Cluj- Napoca 1998
3 .Rakel R.E. - Textbook of family practice. 5th edition, 1995.
4 Restian A.- Bazele Medicinei de Familie. Ed. Med. Buc. Vol. I 2001
5 Restian A.- Bazele Medicinei de Familie. Ed. Med. Buc. Vol. II 2001
3. ASPECTE PARTICULARE IN ASISTENTA MEDICALA PRIMARA:

Capitole
particulariti ale consultaiei,

particularitati ale diagnosticului,
particularitati ale tratamentului,
sinteza diagnostic i terapeutic,
asist.la domiciliu, probleme manageriale .
- Esential - care sunt particularitatile practicarii MF.
- Importanta menegementului pentru satisfacerea pacientului
- In ce consta sinteza diagnostica si terapeutica
- Important - In ce constau aceste particularitati .
- Util - Ce semnificatie au ele in practica de zi cu zi .
- Facultativ
b.Ce trebuie sa faca
- Sa observe cum reuseste MF sa rezolve problemele de asistenta la cabinet
si domiciliu ; alte probleme manageriale .
- Sa faca personal un exercitiu de optimizare a activitati MF.
Particularitati ale consultatiei in M.F.
Locul de desfasurare
Specialisti cabinete de specialitate,policlinici,CDT, Spitale
MF cabinet medical;domiciliul pacientului;locul de munca;oriunde este solicitat
Structura pacientilor
Specialist : pacienti preselectati prin natura specialitatii
MF pacienti indiferent de patologie , varsta ,sex
Timpul disponibil
Specialisti - nr. relativ mic de pacienti - timp suficient,internat
MF - nr.mare de pacienti
- timp relativ scurt-40-60 pacienti /zi la cabinet 5 ore + asistenta la domiciliu 2 ore
Scopul consultatiei
Specialisti - formularea diagnosticului.
MF - dg.nu este singurul scop al consultatiei
- sesizarea problemei pentru care este solicitat
- sfat , problema sociala, psihologica, integrare, sot,copii....

Particularitati ale diagnosticului in M.F.
Asistenta de prim contact
- indiferent de varsta,sex,patologie
- depistarea FR,concluzie clinica corecta,precoce

Asistenta pe durata vietii
- supravegherea activa a bolilor cronice
- revizuirea dg.- stadializare (ACO,HA,IVS)
- depistarea complicatiilor ,boli asociate,boli coexistente

Posibilitati limitate de investigare
- confirmarea concluziei clinic ;
- colaborarea cu alti specialisti

Asistenta medicala a individului
Bolnav abordarea bio-psiho-sociala
- necesitatea dg.tuturor bolilor
- sinteza dg.
8
- respectarea unor criterii de ierarhizare si abordare cc pneumonie

Sanatos stabilirea dg.de sanatate criterii pozitive,negative,statistice
Asistenta medicala a afmiliei
FR ereditari,obiceiuri alimentare ,CMV,nivel educational,preocupari,relatiile dintre
membri
Elaborarea unor ghiduri protocoale de diagnostic; tratament;supraveghere .
Particularitati ale tratamentului
Posibilitati tehnice : cunostinte si deprinderi limitate la competenta de baza
- in raport cu natura bolii- boli grave,urgente, care necesita internare,mentinerea

functiilor vitale, prevenirea complicatiilor
Dificultati legate de deplasare la domiciliu
Determinate de bolnav varsta inaintata ,b.psihice , nu coopereaza, alcoolici,
singuri,fara conditii de ingrijire la domiciliu.
Dificultati privind respectarea tratamentului medicamentos si nemedicamentos
Deprinderi individuale si familiale nesanogene
Adaptarea tratamentului la conditiile socio-economice ale individului si ale familiei
Cointeresarea bolnavului
- informarea exacta a bolnavului
- convingerea pacientului asupra respectarii tratam.

Cointeresarea familiei
- evitarea unor factori declansatori
stres- HA, AP-UG-UD....

Consilierea pacientului
- respectarii recomandarilor terapeutice
- necesitatea internarii
- are nevoie de CM sau de schimbarea locului de munca .

SINTEZA DIAGNOSTICA SI TERAPEUTICA
Scop
Formularea unui diagnostic - bio- psiho- social
- diagnosticul tuturor bolilor
- ierarhizarea bolilor in raport cu :
- prognosticul lor - vital ; de sanatate , functional, de munca.
- stadiul evolutiv,
- starea de activitate acute , cronice
- consecinte directe asupra calitatii vietii,
- in raport cu probabilitatea evolutiva - imprevizibila, previzibila.
- stabilirea legaturilor fiziopatogenetice existente
- boli asociate
- boli coexistente
- complicatii
- particularitati individuale
- conditii familiale
Stabilirea unui tratament adecvat
- sinergism sau asinergismul dintre medicamente
- evitarea unor medicamente care ar putea influenta nefavoraabil evolutia altei boli,
- evitarea unor complicatii
Probleme manageriale
- relatiile cu Casa de Asigurari contract cadru
- coordonarea echipei comunicarea cu specialistii
- gestionarea fondurilor.
Asistenta comunitara
9
obiective
- recunoasterea ecosistemelor umane si influenta acestora asupra strii de sntate
- adaptarea organismului la conditiile de viat si munc moderne
- Identificarea si combaterea factorilor de risc mezologic
- Promovarea factorilor sanogenetici
- Educatia pentru o alimentatie sanatoasa
- Asigurarea sanitatiei de baza
- ridicarea nivelului de cultur sanitar a populatiei
- protectia responsabila a ecosistemului
- Asigurarea suportului familiei in situatii critice (bolnavi terminali)
Asistenta la domiciliu
Obiectivele asistentei la domiciliu
- Consiliere medicala
- Consultatii
- Analize
- Tratamente
- Administrarea parenterala de medicamente
- Urmarirea rezultatelor terapeutice.
Asistenta la domiciliu este obligatorie pentru

- Copiii in varsta de < 3 ani aflati in tratament pentru afectiuni acute, la solicitarea
parintilor.
- Pacienti nedeplasabili sau care necesita asistenta medicala postoperatorie;
- Pacientii imobilizati ortopedic sau in carucior.
- Bolnavii in faza terminala;
- Alte situatii, la recomandarea medicului de specialitate.
- Activitati (teme) obligatorii si facultative urmariti activitatea indrumatorului de stagiu
pentru a va insusi aspectele particulare din activitatea practicianului precum si deprinderi
manageriale
- Intrebari si teme recapitulative
- In ce constau particularitatile privind consultatia , diagnosticul si tratamentul in

medicina de familie,
- Faceti cateva exercitii pe cazuri clinice intalnite in cabinetul MF vis- a vis lde
sinteza diagnostica si terapeutica
- Care sunt obiectivele asistentei comunitare .
- Care sunt obiectivele asistentei la domiciliu
- Formulati cateva aprecieri practice legate de aceste aspecte.
Bibliografie selectiva
1. Restian A.- Bazele Medicinei de Familie. Ed. Med. Buc. Vol. I 2001
4. Relaia medic-pacient n Medicina de Familie.

Capitole
- Factori de ordin social
- Factori de ordin personal si profesional
- Factori care influenteaza negativ relatia Medic Pacient
10
- Esential - care sunt elementele ce compun relatia medic de familie pacient .
- in ce consta comunicarea verbala si nonverbala.
- care este semnificatia comunicarii in MF .
- Important sa intelegeti nuantele comunicari in diverse situati.
- Util - sa aplice in practica notiunile teoretice.
- Facultativ
b.Ce trebuie sa faca
- Sa observe modul de adresabilitate practicat la cabinet .
- Sa urmareasca reactia pacientului in timpul dialogului cu MF.
- Sa faca personal un exercitiu de optimizare a activitati MF.
Factori de ordin social
statutul social al medicului
investitia de incredere acordata MF in societ.Pentru a-si castiga autoritatea, medicul
trebuie sa fie frumos la chip,ingrijit,sa poarte haine frumoase dar si sa fie binevoitor si
omenos (Hipocrate )
Factori de ordin personal si profesional
Modul de adresabilitate pronuntarea corecta a numelui
Respectul mutual
- respecta pacientul si accepta respectul acestuia
- medicul trebuie sa inteleaga nu doar disconfortul si durerea pacientului ci si efectele
acesteia asupra vietii lui
Increderea in tratamentul prescris
- medicalizare
- ajutor pentru a face fata problemelor cu care se confrunta ( CM;medicamente
accesibile, gratuite )
Increderea in posibilitatile tehnico-profesionale ale MF.
Comunicare verbala selectarea cu grija a cuvintelior, folosirea unui limbaj familial
pacientului avind in vedere gradul de cultura ,inteligenta, educatie,caracteristici
individuale ale pacientului (temperament,reactivitate,filozofia vietii)
Evitarea termenilor de specialitate
Comunicarea cat mai personala inflexiunea vocii, tonul vocii Cu taranul sa vorbesti
despre agricultura,cu marinarul despre mare Soranus din Effes .
Comunicarea nonverbala :gestica,expresia fetei,tonul si inflexiunea
vocii,aspectulfizic,vestimentatie,decoruri,accesorii ;
Consultul la domiciliu
creaza un sentiment de confort pacientului
Mf poate aprecia
- starea de sanatate a familiei
- ambientul familial
- calitatea relatiei dintre membrii familiei
- impactul bolii asupra familiei
- impactul familiei asupra bolii
- stilul de viata
Respectarea secretului profesional
Armonizarea tratamentului in raport cu resursele financiare ale familiei
Factori de ordin tehnic
medicina hipocratica
- bazata pe dialog si rel.interpersonal

medicina moderna
- investigatii tehnice
- dezumanizeaza relatiei Medic Pacient.

11
M.F.trebuie sa decida
- asupra oportunitatii ,accesibilitatii si uneori asupra costului unor investigatii
trebuie renuntat la internari pentru analize
trebuie acordata mai multa atentie ambientului profesional,familial,cultural,spiritual si
educational al pacientului
Factori care influenteaza negativ relatia Medic Pacient
Pozitia de fronda a medicului cu cat este mai mare distanta sociala dintre medic si
pacient, cu atat este mai dificila increderea reciproca ,respectul si colaborarea King
Emanciparea pacientului
- statut social privilegiat ( pers.publica, bogat),
- isi alege medicul dupa criterii
- il plateste si renunta la el cu usurinta
Activitate Consemnati in caietul de practica reactia pacientilor in situatii cand medicul

refuza sa prescrie medicamentul sau examinarea solicitata de acesta.
- consemnati factorii care inluenteaza negativ relatia medic de familie pacient la
nivelul cabinetului .
- Oservati daca MF face concesii pentru asi pastra pacientii si in ce constau ele.
Intrebari recapitulative care sunt factori care influenteaza relatia medic- pacient
Bibliografi
1. Van Es. J. C. - Medicul de familie i pacientul su. Ed. Libra Buc. 1997
2. Managementul comunicrii, BIMF nr. 8, 2005
3. Cum s comunici n medicin vetile rele, dr. Florian Tudose
http://www.infomedica.ro/anul%202000/editoriale/edit_11_2000.pdf
4. Carmen_parvan 2005
http://www.referat.ro/referate/Comunicarea_nonverbala_7920.html
5. Bukman R. Communication in palliative care a practical guide , in Oxford Text
book of Palliative Medicine, Oxford Medical Publication, 240-316, 2002.
6. QUILL T.E. - Recognizing and adjusting to barriers in doctor patient comunication. Ann
Intern Med. 1989.
12
5. PRINCIPII DE PROFILAXIE SI DISPENSARIZARE IN ASISTENTA PRIMARA

Capitole
- profilaxia primar (individ, familie, comunitate),
- riscograma familiei,
- profilaxia secundar;
- teriar;
- controlul periodic al strii de sntate;
- principii de dispensarizare.
- Esential - ca profilaxia primar apartine exclusiv MF
- ca ea se adreseaza in egala masura individului ,familiei si comunitati
- ca MF intervine practic in toate etapele profilaxiei.
- Important care este rolul MF in prevenirea imbolnavirilor .
- care sunt mijloacele de care dispune
- Util - sa aplice in practica notiunile teoretice.
- Sa urmareasca registrul de dispensarizari.
- Sa invete care sunt bolile ce trebuie dispensarizate.
Prevenia a devenit un imperativ pentru protecia sntii.
- sec XXI : - ideea de sntate a omului ca individ a fost nlocuit cu cea a sntii
colectivitilor umane - sntatea comunitara.
Prevenia
totalitatea metodelor i mijloacelor folosite n scopul
- cunoaterii riscurilor pentru sntate,
- a neutralizrii aciunii acestora,
- depistrii grupurilor populaionale cu risc crescut,
- evitrii constituirii proceselor epidemiologice i
- identificarii cat mai precoce a strilor de preboal i boal.
Profilaxia primara
Se adreseaza omului sanatos colectivitati indemne
Rezolva 9o% din probleme cost 1/5 din buget
Este posibil - ingrijeste o populatie relative stabila
Obiectiv prioritar
- mentinerea si conservarea starii de sanatate
- prevenirea aparitiei bolii
- identificarea si combatera factorilor de risc
- promovarea factorilor sanogenetici.

- cresterea rezistentei specifice si nespecifice a organismului
Individ
Actiuni de profilaxie nespecifica
educatia pentru sanatate - igiena corporala, alimentara, locuinta, stil de viata, etc.
consultatia premaritala ;
consultatia prenatala;
consultul genetic - boli genetice,malformatii congenitale,
depistarea activa si precoce a bolilor transmisibile si netransmisibile ,
supravegherea activa a gravidei,mamei si copilului,
13
respectarea programului de vaccinari,

depistarea si corectarea unor F.R.individuali si mediu.
Actiuni de preventie specifica pentru boli contagioase
Imunizare activa
copii - programul national de vaccinari
calatori - vacc.antimalarica valabila lo ani
- vacc.antiholerica valabila 6 luni
- vacc.antitetanica ,antipoliomielitica valabila 10 ani

persoane cu risc crescut Fluarix gripa
Vacc.antitifoidica , antiholerica , antihepatita B , antimeningococica , BCG,

antihepatita A (Havrix)Twinrix A+B
Imunizare pasiva
Seruri imune sau imunglobuline in infectii

Actiuni de preventie specifica
boli necontagioase
Rahitismul - vit D la mama si sugar
Anemia feripriva la gravide - adm. de fier in trimestrul III
Gusa endemica - adm. de iod

Familie
Riscograma familiei
Boli cu transmitere ereditara - ci ,ha , dz ..
Status economic scazut - subnutritie
Conditii deosebite de munca - boli profesionale
Conditii de habitare improprii - igrasie ,frig ,umezeala
Stil de viata nesanogen
- obiceiuri alimentare nesanogene,
- sedentarism,
- fumat , alcool
- droguri etc.
Relatii afective incordate
- neintelegeri ,despartiri ,divorturi ,
- decese ,abuz nevroze ,depresii, psihoze ,tulburari comportamentale

Violenta domestica - boli psihice in special la copii
Coabitare mai multe generatii - divergente de generatii
Probleme sociale majore
- familii cu un singur parinte,
- someri,
- fara locuinta
- copii ingrijiti de bunici

Comunitate
Promovarea unor masuri de sanatate publica
- mediu - apa - aer - hrana

- aprovizionarea cu apa
- aprovizionarea si asigurarea cu alimente
- asigurarea sanitatiei de baza
Evitarea constituirii unor procese epidemiologice
14
- vaccinarea unui grup de persoane epidemii

- izolarea pacientului
- informarea autoritatilor
- identificarea unor factori sociali
Profilaxia secundara
Se adreseaza omului aparent sanatos cu afectiuni in stadii incipiente, asimptomatice
Obiectiv restabilirea sanatatii
Consta in depistarea precoce a bolilor transmisibile si netransmisibile
- in cadrul consultatilor curente - pasiv
- in cadrul consultatilor periodice
- examen de bilant ,
- examenul copilului la intrarea in colectivitate
- examen prenuptial,
- examen la angajare ,
- controlul medical al contactiilor,
- examinari periodice anuale pentru anumite categorii :
- persoane din invatamintul preuniversitar
- sector alimentar ,
- persoane expuse la noxe profesionale
- prin screening - depistare activa in masa a unor boli cu prevalenta mai mare de 1%
(mamografii ) cc mamar
Profilaxia tertiara
Se adreseaza omului bolnav
Urmareste - prevenirea complicatiilor ,handicapului invaliditatii si a deceselor premature
- prevenirea consecintelor nefaste asupra calitatii vietii
- recuperare si reinsertie sociala

Implica - precizarea diagnosticului
- stabilirea strategiei terapeutice strict individualizat
- in raport cu :
- epidemiologia familiei,
- stadiul evolutiv al bolii,
- factori sociali ,biologici ,culturali ,ambientali si
- resursele financiare ale familiei

Supravegherea activa a bolnavilior cronici
Registrul de evidenta a bolnavilor cronici
- diabet zaharat
- boli tiroidiene
- anemii
- boala ulceroasa
- hepatite cronice - ciroze
- boli cardiovasculare:valvulopatii, ci, ha., cp cronic, ACO.- lunar
- boli pulmonare:BPCO,astm bronsic, tuberculoza
- boli renale: IRC, litiza
- colagenoze
- boli neurologice:AVC,boala Parkinson
- afectiuni psihiatrce
- neoplasme
15
Medicul de familie
- inregistreaza cazurile noi de boala
- le raporteaza trimestrial centrului de statistica a ASP
- impreuna cu diversi specialisti stabilesle ritmul de urmarire a bolnavului dpdv clinic
si paraclinic
Promovarea sanatatii la nivel de individ , familie,comunitate
consultatie premaritala
consultatie prenatala
supravegherea activa a gravidei
supravegherea activa a familiei
supravegherea sugarului si a copilului
respectarea programului de vaccinari
depistarea active si perecoce a bolilor transmisibile si netransmisibile
tratamentul corect al bolilor in raport cu :
- epidemiologia familiei
- factorii biologici, sociali ,culturali,ambietali
- resursele familiei
- istoria naturala a bolii
Controlul medical periodic

Obiective scop
- prevenirea imbolnavirilor
- depistarea precoce a unor boli

Conditii Legea aisgurarilor de sanatate nr.l45/l997+contractul cadru
- pacientul este asigurat de sanatate
- este inscris la un M.F.

Servicii profilactice
Examene de bilant
- de mai multe ori/an

0-2 ani
- anual
2-7 ani
Examen medical complet
- o data la 2 ani
7- 30 ani
Examen medical complet
- anual
>30 ani planificare trim.afisata la cab.MF
Depistarea si izolarea cazurilor de boli transmisibile
TBC, boli cu transmitere sexuala B.T.S.
Control oncologic profilactic +screening pentru diferite tipuri de cc conform normelor
stabilite de MS
Imunizari conform programului national de imunizari
Supravegherea gravidei
Servicii de baza privind planificarea familiala
Interventii recomandate populatia generala >25 ani
Screening
TA,inaltime,greutate,- imc.- circ.abdominala
Colesterol seric,total B 35-65 F 45-65
Testul Papanicolau femei
Testul hemocult/sigmoidoscopic > 50 ani
Mamografie + ex.clinic al sanilor
Screening al vederii > 65 ani

16

Evaluarea consumului de alcool
Comportament sexual - cu risc
- evitarea comp.sexual riscant
- prevenirea BTS folosirea prezervativului
- mijloace contraceptive cand, cum .

Consiliere
controlul greutatii corporale a TA
renuntarea la fumat- evitarea cons.de alcool,droguri
reducerea cons.de grasimi saturate
incurajarea cons.de fructe,legume,grane
consum adecvat de Ca femei
activitate fizica regulata
evitarea unui comportament sexuala cu risc
folosirea mijloacelor contraceptive
prevenirea BTS folosirea prezervativelor
prevenirea accidentelor
- centura de siguranta
- siguranta pastrarii si manevrarii armelor de foc
- casca de protectie
Sanatate dentara
- vizite regulate la stomatolog - spalatul pe dinti

Imunizari
- chimioprofilaxie multivitamine cu acid folic (femei in perioada fertila)
- profilaxia hormonala la femei pre-post menopauza.

DT rapel
Vacc.antigripala, antipneumococica,antirubeola(femei fertile)
Interventii pentru populatia cu risc
Comportament sexual cu risc
- VDRL,screening pentru gonoree(femei)
HIV,clamidia(prostitutie,droguri)
Contactii TBC
- PPD, Rx pulmonar
Zone inundabile
- vacc.antiHBA
Transfuzii cu sange - screening HIV, hepatita B si C.
Activitati urmariti si consemnati principalele boli dispensarizate la nivelul cabinetului.

- consemnati in caietul de practica modul de supraveghere a pacientilor pe
afectiuni.
Intrebari recapitulative ce este profilaxia.
- care sunt etapele profilaxiei.
- In ce consta profilaxia primara la nivel de individ .
- In ce consta profilaxia primara la nivel de familie .
- In ce consta profilaxia primara la nivel de comunitate .
- In ce consta profilaxia secundara .
- In ce consta profilaxia tertiara .
- Care sunt bolile ce trebuie dispensarizate .
- In ce consta controlul medical periodic.
Bibliografie
1. Dumitru M. - Indreptar Practic de Medicina de Familie- Editura "Amaltea", Buc. 2006
2. Restian A.- Bazele medicinei de familie- Ed.Med.Buc.2001
17
10 LOCUL MEDICULUI DE FAMILIE INTRUN SISTEM MODERN DE SANATATE

Capitole
- locul M.F. n comunitatea medical,
- relaia cu C NAS,
- pachete de servicii in asistenta primara.
- Esential - care este locul MF in cadrul sistemului de sanatate .
- In ce consta relatia cu CNAS .
- care sunt pachetele de servicii oferite de MF.
- cum se negociaza aceste servicii.
- Important care este rolul MF in cadrul sistemului .
- care sunt mijloacele de care dispune
- Util - Ce servicii poate oferi in mediul urban si rural.
- Sa si cunoasca drepturile si obligatiile conform contractului cadru.
- Sa respecte servicile contractate.
Locul Medicului de Familie in comunitatea medicala
- Medicina de Familie este pionul central in cadrul sistemului de sanatate

- asigura intrarea in sistem a pacientului fiind medicina de prin contact
- asigura accesibilitate la servicii de asistenta medicala tuturor pacientilor prin pachete
de baza , minimale sau facultative
- asigura asistenta medicala itegrativa orientata pe persoana nu pe boala
- are responsabilitatea continuitatii longitudinale a ingrijirilor ,inclusv supravegherea
activa a bolnavilor cronici.
- rezolva aprox.80% din problemele de sanatate ale populatiei la un cost social scazut si
eficient prin folosirea chibzuita a fondurilor.
- asista pacientii atat in conditii de sanatate cat si de boala
- coordoneaza servicile medicale in raport cu nevoile de asistenta ale pacientului.
- asista pacientul in unitatea sa bio-psiho-sociala culturala , existentiala
- asigura asistenta la domiciliu
- asigura preventia primara
- rezolva probleme medicale speciale : gravida,copil, planificare familiala si contraceptie,
batrani, familie, comunitate, preventie specifica( imunizari)
- se implica in probleme de patologie sociala :delicventa juvenila, somajul, familii
dezorganizate , handicapatii, alcoolism,droguri ,copii si batrani parasiti, persoane fara venit.
RELATIILE MEDICULUI DE FAMILIE CU ASIGURARILE DE SANATATE
In tara noastra , asistenta medicala este reglementata de

- Ordonanta de Urgenta nr.150/2002,) si
- Contractele-cadru care se elaboreaza anual.
Conform art.1 din OU 150/2002, asigurarile de sanatate sunt obligatorii pentru toti
cetatenii.
. Administratia fondului se face de catre C N A S .
OU nr.150/2002 cuprinde o serie de capitole privind:
- persoanele asigurate,
- drepturile si obligatiile asiguratiilor,
- serviciile medicale suportate de asigurarile medicale,
- relatiile casei de asigurari cu furnizorii de servicii medicale,
- finantarea serviciilor,
18
- organizarea caselor de asigurari medicale,

- modalitatile de control si raspunderile si sanctiunile posibile.
articolul 4, sunt asigurati toti cetatenii cu domiciliul in tara, care au obligatia de a plati
contributia corespunzatoare la fondul de asigurari medicale.
Contractul-cadru
- se elaboreaza anual,
- are caracterul de lege si
- indica modul in care se aplica prevederile OU nr.150/2002 in anul respectiv:
- modul de acordare a serviciilor,
- modul de prescriere a medicamentelor,
- conditiile in care se incheie contractele cu furnizorii in anul respectiv,
- modul in care se face plata furnizorilor si asa mai departe.
Modalitatile de plata ale MF
Plata mf se face :
- per capita, 70% si
- per servicii de 30%.

Din veniturile realizate, MF trebuie sa plateasca :
- salariile membrilor echipei de lucru,
- cheltuielile necesare functionarii cabinetului
- incalzirea,
- curentul electric,
- telefonul,
- apa ,
- salubritatea, etc.
- cheltuielile cu medicamentele si materialele din trusa de urgenta,
- diferite alte taxe.
Pachete de Serviciile Medicale in asistenta primara comform CO. CA
Pachetul de servicii finantat de CNAS in asistenta medicala primara
Pachet de servicii medicale de baza - asigurati
Pachet minimal de servicii medicale - neasigurati
Pachetul facultativ de servicii medicale - straini
Pachetul de servicii medicale de baza - asigurati
Servicii medicale de baza
unele servicii medicale esentiale
servicii medicale preventive
urgente medico- chirurgicale
asistenta curenta a solicitarilor acute
monitorizarea bolilor cronice

Pentru mediul rural
servicii medicale extinse
planificare familiala
proceduri de mica chirurgie
servicii medicale aditionale
manopere si tehnici atestate de studii complementare
ecografie generala
ECG
homeopatie
acupunctura
Pachetul de servicii medicale minimale - pentru persoane neasigurate
Servicii medicale pentru situatii de urgenta
Servicii legate de boli cu potential endemic epidemic
imunizari
19
Pachetul facultativ pentru persoane straine

Servicii medicale pentru situatii de urgenta
Servicii legate de boli cu potential endemic epidemic
Imunizari
Suprvegherea gravidei
Serviciile Finantate de MS Legea 95/ 2006 art. 74
Servicii medicale esentiale
Servicii medicale extinse
Servicii medicale aditionale.
7.Constituirea unui cabinet de M.F. :echipa de lucru ,circuitul informaiei,cooperarea M.F.

cu specialitii din linia I ; din ambulatorii de specialitate i specialitii din spitale.
INFINTAREA UNUI CABINET DE MEDICINA DE FAMILIE
Cabinetul de MF poate functiona sub forma de :

- Cabinet individual
- Cabinete grupate
- Cabinete asociae
- Societate civila
- Societate cu raspundere limitata
Documente necesare pentru infiintarea cabinetului
Avizul de libera practica
Dovada de medic specialist de MF
Adeverinta examenului sustinut
Dovada detinerii unui spatiu necesar, sub forma de proprietate, de chirias sau de
comodat
Autorizatie sanitara de functionare
Cod parafa
Certificatul de inregistrare fiscala
Asigurarea de raspundere civila
Cont bancar
Contracte cu furnizorii de electricitate, de apa si de indepartare a rezidurilor
Toate aceste acte se obtin de la Colegiul Medicilor, de la Administratia Financiara, etc si
se depun la
Directia de Sanatate Publica pentru inregistrarea cabinetului in Registrul unic al
cabinetelor medicale.
. Asigurarea unui local corespunzator, care sa cuprinda
- unul sau mai multe cabinete de consultatie,
- o sala de asteptare,
- o sala de tratament,
- un vestiar,
- o debara si
- un grup sanitar.
Cabinetul trebuie sa dispuna de :
- apa curenta,
20
- lumina,
- caldura si
- sa respecte conditiile igienico-sanitare in conformitate cu normele in vigoare.
Mobila necesara desfasurarii activitatii :
- Birouri ,Canapele de consultatie ,Scaune, Dulapuri de instrumente, Dulapuri de
medicamente, Masa ginecologica ,Rafturi, biblioteci , Fisiere , Cuiere , Paravane
Dotarea cabinetului
- Stetoscop ,Tensiometru ,Termometre , Ciocan reflexe , Apasator limba ,Valve,
Stetoscop obstetrical , Sonde , Seringi de unica folosinta, Cutii de instrumente, Cantar de
adulti si copii , Taliometru ,Trusa de urgenta
Daca este posibil si de urmatoarele aparate:
Electrocardiograf ,Ecograf , Trusa ORL , Otoscop , Oftalmoscop, Analisor
Materiale necesare
- Seringi, Vata , Fese , Comprese sterile, Alcool sanitar, Alcool iodat, Apa oxigenata,
Garouri, Atele,. Ace chirurgicale, Ata chirurgicala, Agrafe chirurgicale, Pense, Valve,
Aspirator de secretii, Aparat de sterilizare.
Finantarea Medicinei de familie - art.80.
Cabinetul de medicina de familie poate realiza venituri din:
contracte incheiate cu CAS pentru serviciile esentiale, extinse si aditionale
contracte incheiate cu societatile de asigurari private de sanatate;

contracte pentru servicii furnizate in cadrul programelor de sanatate publica;
contracte incheiate cu autoritatile teritoriale de sanatate publica, pentru servicii de
medicina comunitara;
contracte incheiate cu terti, pentru servicii aferente unor competente suplimentare;
- plata directa de la consumatori, pentru serviciile necontractate cu terti platitori;
- coplata aferenta unor activitati medicale;
- contracte de cercetare;
- contracte pentru activitatea didactica in educatia universitara si postuniversitara;
- donatii, sponsorizari;
- alte surse, conform dispozitiilor legale, inclusiv din valorificarea aparaturii proprii,
uzata fizic sau moral.
Echipa de lucru a medicului de familie
o asistenta de cabinet angajata obligatoriu cu carte de munca sub 1000 pacienti si cu
norma intrega peste si 2 asistenti peste 2000.
o asistenta de igiena;
o asistenta de ocrotire;
o asistenta pe probleme sociale ;
o moasa;?
o asistenta de cartier- district- igiena copil.bolnav cr.,imobilizat;
personal non-medical : secretara, contabil, administrator, ingrijitor de curatenie
Facultativ: medici MF, psihologi.
Relatia M.F. cu alti specialisti ,organe si organizatii
fizioterapeutul,
preotul ,
comunitate;
autoritati locale (primar, consilieri locali etc );
practicieni ai medicinei traditionale
Scoli si gradinite
ONG uri si Fundatii
diferiti sponsori
Farmacistul:
21
farmacoxenomania,
automedicatia (reteta),1819 regulamentul spiteresc
farmacodependenta,
abuzul de medicamente ,
folosirea neadecvata (varsta,sarcina ).
Specialistii din ambulatoriul de specialitate
- MF ia decizia de a retine sau a trimite pacientul
- solicita consultul specialistului pentru precizare de diagostic si tratament - pacientul revine
- trimite de la inceput pacientul pentru precizare sau confirmare de diagnostic.
- cazul este preluat de specialist : epilepsie,glaucom
- retine pacientul pentru al trata .
- preia pacientul pentru al dispensariza .
Specialisti din spital
- Intrernarea in spital in caz de :
- prognostic nefavorabil
- este o urgenta
- afectiunea necesita ingrijiri terapeutice deosebite ;
- boala reprezinta un pericol pentru colectivitate
- boli infecto - contagioase.
- imposibilitatea ingrijirii la domiciliu
- lipsa familiei,
- tulburari ale constientei .
Bibliografie
1. Legea 95 / 2006 publicata in Monitorul oficial nr.372/ 28.04. 2006
2. Legea nr.67/1995 ;
3. Legea nr. 46/21.01. 2003 privind drepturile pacientului , Codul deontological
Colegiului medicilor din Romania
4. Ordonanta 124/1998 privind organizarea si functionarea cabinetelor medicale
5. Balaceanu S Geriatrie practica -Ed. Med.Amaltea Buc. 1998
6. Legea asigurarilor de sanatate nr. 145/1997 modificata de ordonanta150/2002
7. Structura i funciile familiei :

Capitole
- Structura familiei
- familia tipica
- familia atipica
- Functiile familiei
- Familia dizarmonica - Familia patologica
- Ciclurile viei de familie,
- Influenta familiei asupra starii de sanatate a individului
22
- Esential - care este structura si functiile familiei .
- care sunt familile dizarmonice .
- In ce situatii intervine MF.
- cum influenteaza familia starea de sanatate a individului
- Important care este rolul MF in sanogeneza familiei .
- caare sunt ciclurile vietii de familie.
- Util - care sunt caracteristicile familiei .
- Sa urmareasca structura diverselor familii si factorii de risc intrafamiliali.
- Sa invete cum poate fi promovata sanatatea familiei.
Structura familiei
Familia tipica
Nucleara - formata din parinti si copii

Largita - formata din parinti, copii, bunici, nepoti, etc.
Familii atipice.
Concubinajul in care cei doi parteneri convietuiesc impreuna fara legalizarea relatiei lor.
Familia monoparentala in care un parinte de obicei mama, isi
creste singura copii.
Familia fara copii.
Familia vitrega - in care cel putin unul dintre soti nu este parintele natural al copilului.
Familia cu copii infiati.
Familia homosexuala formata din doi parteneri de acelasi sex.
FUNCTIILE FAMILIEI
Functii socio - biologice

Functia sexuala
Initial sexualitatea a fost plasata in principiu in relatie cu casatoria excluzand prostitutia .

In prezent sexualitatea inafara familiei formale este tot ma mult acceptata
concubinajul.
Medicul de familie este implicat atunci cand:

- apar probleme in relatia barbat femeie
- tulburari de potenta si orgasm - rar afectiuni organice
- ff tulburari nevrotice, extenuare ,stres ,imbatrinire.
- probleme aparute intre parinti si copii
- boli cu transmitere sexuala
- gonoree, sifilis partenerul trebuie tratat.
- viata sexuala inceputa prea devreme cu unul sau mai multi parteneri constituie un risc
pentru cc de col uterin, sau partener cu mai multe partenere
Functia reproductiva
- anticonceptie MF consiliaza pe probleme de :

- planificare familiala
- prevenirea unei sarcini nedorite inafara casatoriei
23
- nastere asista nasterea si consiliaza pe probleme de :

- inseminare artificiala sau adoptia
Functia de protectie
- alimentatia si obiceiurile alimentare- cond. Sanatatea familiei
- locuinta- spatiu ,curatenie , numar membri = hepatita virala,boli de piele ,parazitoze
intestinale, infectii streptococice,tbc
- factori familiali - boli familiale ha ,ud ,led, boala Gilbert hiperbilirubinemie

familiala , hemofilie .
Functii socio economice
- de asigurare a veniturilor necesare familiei,
- de intrajutorare din punct de vedere material
- functia productiva - alimente ,
- functia de consum - influentata de somaj ,boala ,invaliditate ,educatie

Functii socio culturale si psihologice
- socializare -educatie- religie destindere - distractie

Familia dizarmonica - Familia patologica
Familia dezorganizata.
- absenta unui sot,
- lipsa grijei fata de copil,
- dificultatile economico-financiare.
Familia conflictuala.
- de neintelegeri majore intre soti, sau intre parinti si copii,
- tulburarea comunicarii,
- disparitia sentimentului de iubire si de respect.

Familia violenta.
- un limbaj violent si chiar de violenta fizica, mai ales fata de sotie si de copii.
Familia consumatoare de droguri.
- consumul excesiv de alcool, sau chiar de droguri majore.

Familia in divort.
- neintelegeri majore, de tensiune si de violente, cu consecinte negative asupra

copiilor.
Ciclurile vietii de familie.
Formarea familiei prin casatorie
Inceputul extensiei, odata cu nasterea primului copil,
Sfarsitul extensiei, odata cu nasterea ultimului copil,
Inceputul contractiei, odata cu plecarea primului copil,
Sfarsitul contractiei, odata cu plecarea ultimului copil,
Dizolvarea familiei, odata cu moartea unuia dintre soti
Influenta familiei asupra starii de sanatate a individului
Factori genetici.
starea de sanatate depinde in proportie de 30% de factorii genetici.
Factori de mediu.
locuinta insalubra,
aprovizionarea cu apa,
iluminatul,
incalzirea
Conditiile igienico-sanitare precare
Nivelul cultural al familiei Nivelul economic scazut
Consumul de alcool sau de droguri
Relatiile dintre membrii familiei pot genera stresuri familiale.
24
Activitati Descrieti situatii in care a intervenit medicul de familie.

- consemnati cele mai frecvente probleme familiale intalnite in practica.
- aveti pe listele de pacienti familii problema.
Intrebari recapitulative
care sunt tipurile de familie
- care sunt functiile familiei.
- Care sunt situatile in care intervie MF
- Care sunt ciclurile vietii de familie
- Cum influenteaza familia stare de sanatate a individului.
Bibliografie
1. Mariana Nicolaescu - http://www.referatele.com/referate/diverse/online3/Familia--distributia-rolurilor-in-familie-in-mediul-rural-si-urban-referatele-com.php
2. Ciuperca C. Cuplul modern: intre emancipare si disolutie, Alexandria, 2000.
3. http://www.referatele.com/referate/diverse/online1/Referat-sociologie--- TRADITIONAL4.
SI-MODERN--IN-CUPLUL-CONTEMPORAN---SOCIOLOGIA-FAMILIEI-r
http://ro.wikipedia.org/wiki/Psihologia_familiei
8. PATOLOGIA IATROGENA - ERORI DE DIAGNOSTIC
Capitole
- Structura familiei
- familia tipica
- familia atipica
- Functiile familiei
- Familia dizarmonica - Familia patologica
- Ciclurile viei de familie,
- Influenta familiei asupra starii de sanatate a individului
- Esential - care este structura si functiile familiei .
- care sunt familile dizarmonice .
- In ce situatii intervine MF.
- cum influenteaza familia starea de sanatate a individului
- Important care este rolul MF in sanogeneza familiei .
- caare sunt ciclurile vietii de familie.
- Util - care sunt caracteristicile familiei .
- Sa urmareasca structura diverselor familii si factorii de risc intrafamiliali.
- Sa invete cum poate fi promovata sanatatea familiei.
25
Importanta problemei
In SUA 10% sunt internati pentru o afectiune iatrogena.
In Olanda 5%
In australia 3,6%sunt internati pentru reactii adverse la medicamente
Erorile de diagnostic. Sunt o sursa de instruire daca sunt recunoscute si retusate
Inbogatesc experienta medicului
Cauze care conduc la iatrogenoze
Greseli de diagnostic
Folosirea neadecvata a mijloacelor de explorare
Folosirea neadecvata a mijloacelor terapeutice
Erori in sistemul de comunicare medic - bolnav
Greseli de diagnostic
Cauze care tin de medic
Pregatire insuficienta- ignoranta
Plafonare ,suficienta,abandonarea sau diminuarea pregatiri in specialitate conduce la
necunoasterea achizitilor recente si implicit la lacune de cunoastere
Lipsa de cunostinte esentiale
Rebelais ignoranta este izvorul tuturor relelor
Th. Burghele numai cu bune intentii si cu o harnicie amabila nu se poate rezolva
corespunzator salvarea vietii sau vindecarea bolnavului
Vicii de anamneza
Incompleta ,superficiala, prost condusa,gresit interpretata,subaprecierea simtomatologiei
clinice vis a vis de examenul obiectiv , neglijarea unor date legate de specificul zonei,
anotimp, varsta sex ,stil de viata ,profesie , obiceiuri alimentare.
Examen clinic defectuos
Lipsa de metodologie , lipsa de timp ,superficialitate , graba ,comoditate, examen
incomplet ,interpretarea eronata a unui simptom,axarea examenului clinic pe un singur
simptom si neglijarea restului.
Informare redusa
Lipsa de preocupare pentru informare
Tendinta de a prelua tot ce apare nou si de a nega restul neofilie
Lipsa de incredere in noile achizitii
Greseli in elaborarea rationamentului medical
Concluzii ilogice examinare incorecta ,pregatire insuficienta, insuficienta corelare a

datelor.
Idei preconcepute obsesii de specialitatesugerate de bolnav cancerofobie
Tendinta de a pune un diagnostic interesant boli iesite din comun
Neglijarea examenului obiectiv necorelarea datelor subiective si obiective
Neintelegerea esentei sociale a omului
Personalitatea medicului
Vanitate ,orgoliu ,incapatanare ,optimism exagerat

Caracter fricos teama de a nu gresi teama de raspundere
Lipsa simtului autocritic
Lipsa de colaborare cu alti specialisti
Legaturi afective deosebite dintre medic si bolnav
Cauze care tin de pacient
Varsta ,
nivelul redus de instruire,
26
simulatia ,
starea clinica a pacientului ,
particularitati individuale de debut si evolutie a bolii,
tratament administrat in special psihotrope.
Cauze care tin de boala
Debuturi atipice ,
Simtomatologie nespecifica unui model dat ,
Evolutie asimptomatica
Evolutie mascata CC ;boli asociate
Contestul in care apare manifestarea clinicadureri toracice inima ,pleura ,peretele
toracic ,durere iradiata cu alt punct de plecare ,neurastenie
Epicur cunoasterea greselilor este inceputul salvari
Sofocle nu este lipsit de intelepciune si nici marginit ,acela care se ridica dupa ce a
cazut in greseala ,in loc sa staruie in ea
Folosirea neadecvata a mijloacelor de explorare
Tendinta de a apela la examinari paraclinice in detrimentul examenului clinic
Interpretarea gresita a rezultatelor fie prin:
- acordarea unui credit excesiv unor date de laborator
- greseli de recoltare
- greseli de tehnica- inregistrarea incorecta a unui ECG
- artefacte
Dotari tehnice ineficiente sensibilitate si specificitate redusa
Explorari neconcordante cu datele clinice
Expuneri repetate si de durata la examinari radiologice
Efectuarea incorecta a unor biopsi
Teste farmacodinamice inadecvate: test de efort
Personal tehnic insuficient pregatit
Folosirea neadecvata a mijloacelor terapeutice
Regimuri alimentare prea restrictive in dezacord cu suferinta bolnavului
adevarate psihoze si cheltuieli inutile
Folosirea unor medicamente fara cunoasterea si/ sau respectarea posologiei lor.
Asocieri medicamentoase nepotrivite fara a tine cont de sinergismul sau
asinergismul medicamentelor
- iatrogeni respiratorii dupa adm. de penicilina ,amiodarona,captopril
nitrofurantoina,metotrexat,etc. Asocieri antagoniste - penicilina+tetraciclina
- penicilina+ cloramfenicol
Interpretarea gresita a unor reactii alergice la unele medicamente aspirina
,barbiturice , antibiotice frecvent asociata cu febra febra medicamentuluisi cu
xantema.
Abuzul de medicamente - polipragmazia
Erori in sistemul de comunicare medic - bolnav
Iatrogenia de comuniare este consecinta lipsei sau insuficientei informari a pacientului
chiar in contextul unor certitudi diagnostice
consecinte psihice - neuroza reactiva, depresie anxioasa
consecinte somatice - hipertensiune ateriala ,ulcer gastric sau duodenal, spasme
coronariene
Bibliografie
1.Arlet P., Pathologies iatrogenes, Paris, Masson, 1998;
2. Lazarou J., Pomeranz B.H., Corey P.N., Incidence of Adverse Drug Reactions in
Hospitalized Patients. A Meta-Analysis of Prospective Studies, JAMA, 279: 1200-5,
1998;
27
3. Ungureanu G., Stoica O., Patologia iatrogena dificultatile abordarii: delimitarea

domeniului si evaluarea dimensiunii epidemiologice, Rev Rom Bioetica, 4:3, 39-44,
2006;
4. Ungureanu G., Stoica O., Alexa I., Ardeleanu S., Iatrogenia medicamentoasa:
dificultatile preventiei si dilemele bioetice, Rev Rom Bioetica, 4:4, 2006;
5. Ungureanu G; Astarastoae V, Maria-Christina Ungureanu, Ortansa Stoica,
Revista
Iatrogenia: dileme etice si modalitati de abordare a erorii medicale,

Romana de Bioetica, 6 (2), 2008.
6. Hegglin R.- Diagnosticul diferential al bolilor interne-Ed.Med.Buc.
1969
1O. Probleme de geriatrie in practica MF :

Capitole
- Importanta problemei
- diagnosticul geriatric ;
- particulariti terapeutice.
Numarul persoanelor . >60 ani - ONU si Banca mondiala > 10%
Franta 2005 congresul populatiei 28 30 - 35 %
In anii 1990 populatia in virsta de 65 ani si peste reprezenta aproximativ 4% din totalul
populatiei in tarile in curs de dezvoltare si de aproximativ 12% in tarile dezvoltate.
Proiectiile demografice ONU pentru anul 2005 estima ponderea virstnicilor in tarile
dezvoltate la aproximativ 18%, iar pentru anul 2020 la aproximativ 20%.
Grupa de virsta cu cel mai accelerat ritm de crestere numerica este de 80 ani si peste.
In tara noastra 1930 de la 5,9 la 14,3%
2000 17%
2007 15% cu diferente de 8 9 ani F/ B
feminizarea populatiei
Conform datelor ONU la sec.xxi populatia de 60 ani:
Romania
- > 40 %
Spania
- 43,2 %
Italia
- 41,3%
Grecia
- 40,9%
Republica Ceha - 40,9%
Acest trend ascendent isi gaseste explicatia in
- scaderea natalitati .
- cresterea duratei medii de viata .
- imigrarea nu influenteaza semnificativ aceasta structura.
- grupul populational 15 59 ani este relativ constant
Frecventa mare a imbolnavirilor > 65 ani - crestere exponentiala >75 ani
Frecventa mare a consultului geriatric, practic > 4o% din timpul acordat consultatiilor la
cabinet
Tendinta de ingrijire spre ambulatoriu si structuri alternative comunitare
Tendinta de ingrijire spre domiciliul bolnavului
Importanta examenului de bilant in prevenirea dependentelor.
Ca o nota distincta trebuie mentionat si faptul ca in prezent familia se ocupa din ce
in ce mai putin de virstnici, in special daca sunt si bolnavi, si prefera sa fie ingrijiti
in unitati speciale pentru virstnici. In mediul rural situatia este putin diferita .
28
Diagnosticul geriatric
Diagnosticul clinic respectiv diagnosticul de boal sau mai degrab de boli avnd n
vedere polipatologia vrstnicului
Diagnosticul gerontologic de apreciere a vrstei biologice respectiv a ritmului de

mbatrnire
Indicatori de vrst biologic :
date morfologice, antropologice, fiziologice : modificri ale staturi i posturii; modificri
osteo-musculare, modificri ale greutii
date clinice : afeciuni organice ale aparatului cardio-vascular, respirator, digestiv,
urogenital, articular, osteo-muscular etc.
date psihologice : comportament echilibrat, comportament patologic : depresie, anxietate,
team de medicamente, tendin la automedicaie, degradarea funciilor cognitive
date bio-chimice : modificri ale lipidelor plasmatice, colesterol, trigliceride, glicemie
etc.
date paraclinice: examen radiologic,osteodensitometrie
osteoporoz
Diagnosticul social
locuiesc unde i cu cine : familie so-soie, singur cu copii, cu prieteni, n azil

pot sau nu pot munci?
se pot autontreine : au suport material, se pot deplasa?
necesit asisten medical ? internare n spital sau asisten la domiciliu
dac necesit ngrijire la domiciliu n ce const
necesit asisten la pat
necesit asisten la mbrcare
necesit asisten la alimentaie
necesit asisten pentru toaleta zilnic
necesit asisten lpentru alte tipuri de dependene
Principii de tratament
Evaluarea starii intelectuale
Evitarea repausului prelungit la pat tromboembolii , escare
Evaluarea corecta a unor dificultati
- tulburari de masticatie
- tulburari de absorbtie afectiuni gastro intestinale

Consumul de alcool
Stabilirea dozelor strict individualizat
Administrarea medicamentelor in pozitie sezanda
Tratamentul corect al bolilor coexistente.
Bibliografie
1.Balaceanu S Geriatrie practica -Ed. Med.Amaltea Buc. 1998
2.Dumitru M. - Bazele geronto-cardiologiei. Ed. Med. Buc. 1979
3.http://www.boli-medicina.com/generalitati/INTRODUCERE-IN-GERIATRIE-BM-COM.php
4.Bodogai I.Simona Ioana Protectia sociala a persoanelor varstnice.- Rez. Teza
Doctorat Buc 200 8
5.Familypractice.co References htm Updated May 7, 2007 Geriatri Pacients
SAVAD
6. Cegala DJ, Marinelli T, Post DM. The effect of patient communication skills
training on treatment compliance in primary care. Archives of Family Medicine 2000;
9:57-64.
7. Socha McGee D, Cegala DJ. Patient communication skills training for improved
communication competence in the primary care medical consultation. Journal of
Applied Communication Research 1998; 26:412-430.
29
11. INGRIJIREA LA DOMICILIU A PACIENTILOR AFLATI IN STADIU TERMINAL

Bolnavul Terminal in Asistenta Primara
Capitole
Ingrijiri paleative
definitie OMS
modele de organizare
obiective
Definirea bolnavului terminal
Stabilirea diagnosticului de faza ireversibila, terminala
Informarea pacientului si a familiei
Ansamblul ingrijirilor paleative la domiciliu
asigurarea igienei corporale
asigurarea unui climat propice de comunicare
asigurarea odihnei si recuperarii fizice
asigurarea unui echilibru psihic
sustinerea spirituala a bolnavului
sustinerea psihica a bolnavului si a familiei

Dreptul la moarte asistata eutanasia
Obiective
Imbunatatirea calitatii vietii
prin diminuarea suferintelor fizice,psihice si sociale ceea ce este in consens cu drepturile
omului stipulate in carta ONU art.I
respectiv de a muri demn fara suferinte fizice
Asigurarea unui suport psiho- emotional , social ,spiritual
Asigurarea unui suport familial
Definirea bolnavului terminal muribund,agonic, caz disperat
Pacient suferind de o boala cronica cu moarte iminenta sau de o boala grava ,incurabila
in stadiu avansat
pacienti cu cc incurabile ,in stadii terminale
stari comatoase grave , posttraumatice
boli ereditare si congenitale cu sfarsit inexorabil, apropiat;
insuficiente hepatice, renale si cardiace terminale
boli cardio - vasculare ,pulmonare si hematologice severe si ireductibile ;
Boala Parkinson, scleroza in placi, dementele
alte leziuni degenerative neuro-corticale incurabile si avansate
SIDA in stadii terminale, etc.
Informarea pacientului si a familiei
Romania direct sau prin intermediul unui apartinator
Bolnavul doreste sau nu sa stie stadiul bolii sale
Informarea pacientului dupa o prealabila pregatire

Sa foloseasca cuvinte pe intelesul bolnavului
Sa dea dovada de empatie si compasiune
Sa nu evite sa raspunda la intrebarile bolnavului
Sa nu excluda orice speranta a bolnavului
Sa stabileasca obiective realiste
Sa-l asigure pe bolnav ca doleantele lui vor fi respectate .
30
Ansamblul ingrijirilor paliative la domiciliu

Mentinerea unui grad ridicat de igiena corporala
- educarea si incurajarea bolnavului in vederea folosirii periei si a pastei de dinti truse
strict individualizate
- incurajarea dusului zilnic pentru bolnavi mobilizabili
- pentru bolnavii imobilizabili spalarea zilnica la pat pe segmente, uscare corecta
,aplicarea de pudra de talc in vederea prevenirii escarelor
- asigurarea unei lenjerii de corp si pat permanent curate
Asigurarea unui climat propice de comunicare
- acces la informare : telefon , scrisori,ziare
- acceptarea vizitatorilor daca bolnavul doreste
- informarea vizitatorilor asupra bolii pacientului
- nu trebuie facuta fara acceptul bolnavului .
Asigurarea odihnei si recuperarii fizice
- calmarea sau combaterea durerii;antialgice majore minore

combaterea anxietatii
- combaterea insomniilor - hipnotice,
- evitarea bauturilor cofeinizante dupa cina
- asigurarea linistii
- respectarea programului de odihna de catre vizitatori
Sustinerea psihologica a bolnavului
- discutii sincere si oneste cu bolnavul , care sa-l incurajeze sa-si exprime deschis
sentimentele si emotiile
- combaterea factorilor stresanti vizite inopinate si prelungite
- psihoterapie de sustinere
- colaborarea cu psihiatrul si eventual cu psihologul
Sustinerea psihologica a familiei.
- informarea corecta a familiei asupra evolutiei bolii ,
- eventual sfaturi vizavii de ce are de facut in diverse situatii.
Sustinerea spirituala a bolnavului.
- respectarea convingerilor si a credintei religioase
- facilitarea intalnirii cu preotul daca bolnavul doreste
- colaborarea cu psihiatrul si eventual cu psihologul.
Tratamentul unor suferinte asociate cu momentul mortii

- frica, anxietate,insingurare ,suferinte psihice
Ingrijiri paliative acordate bolnavilor terminali
Dispneea
Linistirea pacientului
- explicatii de ordin anatomic si fiziopatologic pentru a evita teama exagerata
- pozitia semisezanda la pacientul constient
- kineziterapia
oxigenul adm.la nevoie si nu in mod sistematic
corticoterapia HHC- metilprednisolon lo gr./zi (sulmedrol,urbanson, prednol)
- reduce edemul peritumoral
- actiune antalgica
- actiune antipiretica
- actiune euforizanta
Anxioliticele
- combat panica creata de dispnee
- efect miorelaxant
- efect antidepresiv
Alprazolam, Xanax, Helex 0,5mg/zi-2mg/zi
31
Bromazepam Lexotanil l,5-6mg/zi tb.3 mg.

Lorazepamul Lorivan,Merli-Lorans o,5-2 mg/zi
Clonazepamul Antelepsin Rivotril l-6mg/zi in 3 prize
- actiune anticonvulsivanta
- combate durerea de natura neuropatica
Alte anxiolitice
Morfina
Combaterea durerii
Se face in functie de intensitatea ei
Intensitatea durerii este evaluata scala analog- vizuala si are10 grade
0 Fara durere, relaxare, expresie calma

1-2 Durere minima, usor stresat, expresie tensionata
3-4 Durere usoara, miscari retinute, grimaze
5-6 Durere moderata, gemete, agitatie
7-8 Durere severa, tipete
9-10 Durere chinuitoare, tipete, agitatie
Combaterea durerii
Cele 3 trepte ale analgeziei OMS- antalgice
Clasa I
- paracetamol
- aspirina
- algocalmin,analgin,optalgin,novalgin-tb-supozitoare
Clasa II
- tramadolum-tramadol,tramal,tradonal,tador tb.sup.im,iv,sc.
Clasa III
- morfina f.l ml/2omg 2xlo mg/zi cu actiune rapida
- morfina actiune retard- Doltard- Vendal retard
- compr. 1o-3o-6o - loo mg.
Alte medicamente: corticoizi metilprednisolon 4-lo-2o mg
- dexamethazon o,75-2-4 mg.
AINS Diclofenac,Ibuprofen
Tusea si expectoratia
adm.de lichide,umidifierea aerului in camera
Seaca- Codein fosfat compus l5mg-sau retard 6o-9o-l2omg
Calmotusin,Mescapina (Tusan Forte)lo-5omg
Umeda - Ambroxol,Bromhexin,Bisolvon,Brofimen
Sughit manevre de excitatie vagala- masaj carotidian,respiratie intr-o punga de hartie
Clorpromazina 25-5o mg/zi tb sau iv la 6 ore
Metoclopramida Fenitoina compr.loo mg per os sau perfuzie f.5ml/5omg
Haloperidol 5 mg im,iv.
Tratamentul constipatiei
- accentuata de imobilizarea la pat si
- de tratamentul cu opioide.
laxative, serina,, galcorin si triticum, tarata de grau
Bibliografie
1. Asch D. A. - The role of critical care nurses in euthanasia and assisted suicide.,
N. Engl. J. Med. 1996 , 334, 1374 1379.
2. Back A.L. ,Wallace J.I., Sarker H.E., P earlman R.A. - Physician assisted suicide and
euthanasia in Washington State patients and physician responses. JAMA, 1996, 275, 919
920.
32
3. Magnusson, RS. Euthanasia: above ground, below ground, Journal of Medical

Ethics, 2004;30;441-446.
4. Jompan A. - Ingrijirile paleative acordatebolnavilor terminali cu
simptomatologie predominant respiratorie. Medicina Familiei,an. 9. nr.43. 2002 pag.
20-23
5. Chapple, A.; S. Ziebland, A. McPherson and A. Herxheimer. What people close
to death say about euthanasia and assisted suicide: a qualitative study, Journal of
Medical Ethics, 2006;32;706-710.
6. http://www.profamilia.ro/culturavietii.asp?manual=72
6.http://facultate.regielive.ro/referate/psihologie/asistenta_psihologica_a_persoane
lor_muribunde-56238.html.
7. http://medic.pulsmedia.ro/article--x-Supliment
Modalitati_de_crestere_a_eficientei_tratamentului_antialgic_la_bolnavii_cu_cancer_in
_sistem_ambulator--2139.html Supliment.
8. http://www.idebate.org/wiki_ro/index.php/Legalizarea_eutanasiei_e_justificata
9. Lupsa Romanta Tratamentul medicamentos al durerii cronice la bolnavii cu cancer.
Medicina Familiei,an. 9. nr.43. 2002 pag. 24 26.
10. WHO Gudelines on Cancer Pain Management 1999.
12. STRATEGIA INVESTIGATIILOR PARACLINICE
>80%din ingrijirile medicale se acorda in ambulatoriu
>85%din examinarile de laboratorsunt cerute in ambulator
Contribuie la confirmarea ,infirmarea sau completarea supozitiei clinice
Permit evaluarea stadiului evolutiv al bolii
Permit informatii privind modificarile :biochimice, hematologice ,imunologice
,histologice ,fiziologice, anatomopatologice si genetice
Fac posibila urmarirea si aprecierea rezultatelor terapeutice
NOTA PARTICULARA
Nu se substituie anamnezei si a examenului obiectiv

Are doar un caracter consultativ
Strategia investigatiilor paraclinice
Alegerea investigatilor in raport cu valoarea lor diagnostica in baza concluziei clinice
Stabilirea ordinii si ierarhiei de efectuare a unor examinari
Stabilirea semnificatiei rezultatelor in contextul clinic
Pacientul trebuie convins asupra necesitatii unor examinari in detrimentul altora adesea
pacientii cer anumite examinari
Examinari obligatorii - uzuale
Hemoleucograma
VSH-ul exploreaza reactivitatea organismului
este accelerat in procese imflamatorii ,infectii, neoplasm
RBW
Glicemia depistarea unui DZ
Examen sumar de urina; nefropatii, infectii urinare ..
Examinari tintite
33
In raport cu concluzia clinica : vizind o afectiune a unui aparat , organ

Daca exista algoritm de diagnostic se aplica ghiduri sau protocoale de diagnostic
Se apeleaza la examinari putin riscante usor de efectuat
Sunt evitate examinari in exces
- pot fi nocive prin repetare
- au un grad ridicat de ris
- sunt neelocvente pentru diagnostic

Examinari complementare
Se efectueaza atunci cand rezultatele obtinute sugereaza o alta afectiune
Glicemia 120mg/dl glicemie bazala modificata
Glicozurie probe functionale renale
Sumar urina leucociturie,cilindri
Sunt necesare pentru diagnosticul diferential
Stabilirea ordinii si ierarhiei de efectuare a unor examinari
Importanta si accesibilitatea lor pentru diagnostic
Starea generala a bolnavului
Posibilitatea efectuarii in timp util
Evitarea unor cheltuieli inutile pentru pacient
Interpretarea rezultatelor
In raport cu datele clinice
In raport cu stadiul evolutiv al bolii
In raport cu tratamentul urmat
In raport cu respectarea conditiilor de recoltare
- prelevare de sange pe nemancate
- sumar urina prima urina de dimineata

In raport cu alimentatia
- R Gregersen 3 zile regim fara carne
13. Abuzul de toxice atitudinea M.F.: posibiliti de combatere a consumului de tutun i

alcool .
Titlul: Fumatul si efectele sale
Tabla de materii:
1. Introducere
2. Efecte produse de tutun.
3. Cum s-a ajuns la fumat ?
Reclamele pentru produsele din tutun
Presiunea anturajului
Exemplul parental i media
Utilizarea fumatului n conturarea unei imagini personalizate
Corelaii genetice
4. Exist o modalitate sntoas de a fuma?
5. La ce vrst se ncepe fumatul ? Ci oameni fumeaz ?
6. Statistici romneti si straine
7. Efectele abandonului tutunului.
8 Minimizarea efectelor fumatului
1. Perturbrile induse de fumul de igar depind de civa factori:
n tipul de igarete (cu sau fr filtru; coninut de gudroane sau /i nicotin)
34
n modul de inhalare al fumului ( inspir profund sau nu)

n timpul de expunere
n vrsta la debutul expunerii
n sexul fumtorului
n factorii de mediu adiionali
n zona de reziden (poluat sau nu)
2. ntre numrul de ani (durat) i/sau cantitatea de igarete consumate pe zi i incidena
mbolnvirilor exist o strns legtur .
n Cu ct vrsta la debutul expunerii este mai mic, cu att riscul de mbolnvire crete.
n Fumatul pasiv sau expunerea la fum de igar este la fel de duntor ca i fumatul activ,
atunci cnd expunerea este semnificativ i de durat .
Fumatul activ i expunerea pasiv la fum de igarete au efecte nefaste asupra funcionalitii
arborelui respirator. In plus, acestea reprezint factori de risc importani pentru o seam de
afeciuni extrarespiratorii.
3. Cum s-a ajuns la fumat ?
Odat cu introducerea tutunului s-a creat o adevrat cultur n jurul obiceiului. Unii au fost
atrai de caracterul su inedit, considernd fumatul ca ceva menit s atrag atenia asupra lor.
Din punct de vedere istoric obiceiul era considerat la nceput unul eminamente masculin, ns
odat cu apariia micrii feministe fumatul a ptruns i n rndul femeilor moderne,
emancipate .
Aproape toi fumtorii ncep s practice acest obicei de la vrste mici . Conform unor statistici >
10 % ncep sub vrsta de 18 ani. Unii tineri afirm c au nceput s fumeze ca s par mai n
vrst. Alii fumeaz pentru c sunt convini c i relaxeaz, dei realitatea este alta. Att
frecvena cardiac ct i sistemul nervos fiind primele afectate conduc la stri de excitabilitate
crescut i irascibilitate.
Pentru ali tineri igara este simbolul rebeliunii, se simt diferii i importani.
Unele femei au nceput fumatul din credina c le menine standardul de greutate corporal.
Anumite suferine datorate fumatului conduc ntr-adevr la scderea n greutate (dar ce
modalitate trist de a ncpea n anumite inute!).
Un lucru bun este acela c astzi a devenit mai puin atrgtor fumatul din perspectiva ineditului,
al imboldului de a fi diferit i modern. Eforturile medicinii moderne, sumate cu cele ale
asociaiilor antitabac au reuit s atenioneze tineretul asupra consecinelor nefaste pe care le are
fumatul, n ciuda reclamelor mai mult sau mai puin fie de care acesta nc mai are parte .
Reclamele pentru produsele din tutun
nainte de 1970 erau premise reclamele att n SUA ct i n multe din rile europene. Multe
dintre firmele productoare de igri erau pn n anii 60 sponsori ai unor emisiuni radio-TV
.Unele ri, printre care se numr i Romnia, au anulat trziu reclamele de acest fel. Persist
reclamele ce nsoesc anumite manifestri sportive, n magazine, benzinrii i foarte rar n alte
circumstane.
Presiunea anturajului
Multe organizaii antitabac reclam c obiceiul de a fuma se poate nva de la cei din anturaj,
fie prin imitaie fie sub presiunea exercitat de prieteni (riscul marginalizrii n cazul unor
obiceiuri diferite). Cu toate acestea exist studii care arat c presiunea anturajului nu joac un
rol activ; poate cel mult s declaneze obiceiul i nu neaprat s-l ntrein. Alte studii arat c
anturajul are acelai efect indiferent de vrsta sau momentul n care se afl fumtorul (la debut
sau pe parcurs).
Exemplul parental i media
Copiii provenind din familii n care cel puin unul dintre prini fumeaz sunt mai predispui ca
pe parcursul vieii s fumeze la rndul lor. De asemenea, vizionarea unor filme unde eroii
35
pozitivi fumeaz reprezint un imbold pentru copilul aflat la vrsta influenelor externe.
Conform unor statistici, filmele americane produse ntre 1988 si 1997 conin ntr-o proporie de
87 % scene ce fac direct sau mascat reclam la produse de tutun. Procentul nu s-a redus
sdemnificativ, cu toate c n SUA, pn n 2002, s-a remarcat o scdere semnificativ a
procentului de fumtori. Productorii i anumite canale de televiziune au fcut, ns, eforturi
semnificative pentru a elimina astfel de scene din produsele oferite copiilor (desene animate) sau
din emisiunile cu larg audien.
Utilizarea fumatului n conturarea unei imagini personalizate
Fumtori celebri au rmas n istorie cu imaginea igrii sau a trabucului ce-i nsoea ( Jean Paul
Sartre, Churchill, Stalin, Bertrand Russel .a.). Scriitori sau actori renumii sunt asociai cu
imagini n care este nelipsit igara sau pipa.
Corelaii genetice
Fumatul prezint o predispoziie genetic; un studiu din 1990 concluziona c 52 % din
comportamentul pro-tutun se datoreaz factorilor ereditari, iar un altul din 1962 arta c gemenii
monovitelini separai din fraged copilrie, au ntr-un procent de 21 % acelai tip
comportamental n ceea ce privete fumatul. Cu toate acestea, factorii genetici nu au rol decisiv
n orientarea comportamental.
4. Exist o modalitate sntoas de a fuma?
Rspunsul este invariabil acelai: Nu!
Toate formele de utilizare a tutunului sunt duntoare!
5. La ce vrst se ncepe fumatul ? Ci oameni fumeaz ?
6. Statistici romneti
Programul European de Studiu pentru Alcool i Droguri (ESPAD)- 1999
ESPAD - 2004
Ministerul Sntii - 1994
Ministerul Sntii- martie 2004
7. Efectele abandonului tutunului:
8 Minimizarea efectelor fumatului
Obiective educationale: Ce trebuie sa stie
Esential: cunoasterea formelor de tutun , a modalitatilor de
utilizare si a efectelor sale.
Important: cunoasterea efectelor benefice ale renuntarii la
fumat.
Util: cunoasterea modalitatilor de minimalizare a efectelor
negative ale fumului de tigara.
Facultativ: modalitati de abandonare a fumatului.
Ce trebuie sa faca
Sa faca personal, individual sau in echipa: sa identifice nivelul
de dependenta de tutun al unui pacient .
Sa realizeze consilierea pacientului fumator.
Prezentare de caz Neoplasm bronsic ( pacient fumator )
Activitati (teme) obligatorii si facultative:
36
Calcularea gradului de dependenta de tutun la 10 fumatori..

Identificati si motivati nevoia de abandon a fumatului in acest lot
de pacienti.
Bibliografia obligatorie:
1. Boyle P, Autier P, Bartelink H et al. (2003). "European Code Against Cancer and
scientific justification: third version (2003).". Ann Oncol. 14 (7). PMID 12853336
2. Clinical Evidence: concise, BMJ Publishing Group, London. 2006. ISBN 190554501206 ISSN 1465-9225
3. Cox LS, Tiffany ST, Christen AG, Evaluation of the brief questionnaire of smoking
urges (QSU-brief) in laboratory and clinical settings, Nicotine Tob Res, 2001; 3: 7-16.
4. Longmore M, Wilkinson I, Rajagopalan S (2005). Oxford Handbook of Clinical
Medicine, 6ed. Oxford University Press. pp 188-189. ISBN 0-19-852558-3
5. Pop Sorina, Contribuii la studiul hiperreactivitii bronice, Tez de doctorat, Cluj
Napoca, 2000.
Bibliografia facultativa:
1. Revealing the multidimensional framework of the Minnesota nicotine withdrawal
scale, Curr Med Opin, 2005; 21: 749-760.
2. US Department of Health and Human Services., The health consequences of
involuntary smoking: report of the Surgeon General (DHHS Pub No (PHS) 87
8398), DHHS, Washington, DC (1986). PMID 3097495
3. Kumar P, Clark M (2005). Clinical Medicine, 6ed. Elsevier Saunders. pp 900-901.
ISBN 0702027634
4. Collins, LG; Haines C, Perkel R, Enck RE (Jan 2007). "Lung cancer: diagnosis and
management". American Family Physician 75 (1): 56-63.
COMBATEREA CONSUMULUI EXCESIV DE ALCOOL
- atitudinea M.F.
Tabla de materii
1.Date generale
2.Intoxicaia alcoolic acut
2.1.Forme clinice
2.2.Consecine medico-sociale
2.3.Diagnosticul intoxicaiei alcoolice acute
3.Intoxicaia alcoolic cronic
3.1.Diagnostic
4.Profilaxie
4.1.Profilaxie primar
4.2.Profilaxie secundar
5.Tratamentul
Obiective educaionale
Ce trebuie s tii:
- Date generale despre alcool
- Formele clinice ale intoxicaiei alcoolice acute
- Tabloul clinic al intoxicaiei alcoolice
- Consecinele medico-sociale ale intoxicaie alcoolice acute
- Diagnosticul intoxicaiei alcoolice acute
- Diagnosticul intoxicaiei alcoolice cronice
- Profilaxia i tratamentul intoxicaiei alcoolice
37
Ce trebuie s facei
- S calculai cantitatea de alcool pur coninut ntr-un litru de butur
- Examenul clinic al unui pacient cu intoxicaie alcoolic cronic
- S urmrii i s evaluai un pacient cu intoxicaie alcoolic cronic
Repercusiunile pe plan medical i costurile socio-economice fac din consumul de alcool

una din cele mai serioase probleme de sntate public.
Implicaiile creterii alarmante a consumului de alcool n secolul nostru, depesc
aspectele pur medicale, interesnd i viaa social a colectivitilor.
n apariia obinuinei de a bea concur o serie de factori istorico-sociali, culturali i
biologici.
Accesul uor la buturile alcoolice i mediul social influeneaz n mod inerent obiceiul
de a bea.
1.Date generale
Volumul de alcool pur coninut ntr-o butur:

n = 100 x v/V
n = concentraia alcoolic
V = volumul de amestec ap/alcool
v = volumul de alcool pur coninut n volumul V
Densitatea alcoolului = 0,8
Cantitatea de alcool pur coninut ntr-un litru de butur de
n = n x 8 n grame
Valoarea energetic a buturilor alcoolice
Prin oxidarea unui gram de etanol se obin 7,1 kcalorii. La un mare consumator de
alcool, aproximativ jumtate din necesarul caloric este acoperit prin consumul de alcool, n
detrimentul altor factori nutritivi.
Se recunosc 3 comportamente distincte referitoare la consumul de substane
psihoactive:
- utilizarea (uzul)
- utilizarea periculoas (abuz)
- dependena
Intoxicaia alcoolic = consum de etanol n doze ce antreneaz perturbaii organice i/sau
mentale
2.Intoxicaia alcoolic acut
Manifestrile clinice sunt n relaie cu aciunea direct a alcoolului pe SNC
2.1.Forme clinice
38
- Beia tipic (simpl):

- faza de excitaie psihomotorie simpl
- alcoolemie cuprins ntre 1 2 g/l
- Beia atipic, patologic: adesea indivizi alcoolodependeni, pe fondul unor probleme
psihiatrice sau la subieci cu epilepsie.
Se termin adesea cu un somn profund, chiar com amnezie total asupra episodului.
2.2.Consecine medico-sociale
- cereri de concediu medical
- probleme la locul de munc
- violen n familie
- acte de agresiune
- infraciuni la volan
Sindromul alcoolic fetal consumul de alcool n timpul sarcinii
- retard al creterii
- talie i dimensiuni craniene mai mici
- deficit intelectual i al coordonrii motorii
- anomalii morfologice ale feei, malformaii membre
- posibile malformaii ale cordului
2.3.Diagnosticul intoxicaiei alcoolice acute
-
clinic: - existena consumului recent de alcool

- halen sau vomismente cu miros de alcool
- tablou clinic de beie: euforie, dezihibiie verbal i
comportamental, dislalie
manifestri biologice: hipoglicemie, hiperlipemie, acidoz,
hiperuricemie, deshidratare celular
confirmare: - dozarea alcoolemiei
- dozarea alcoolului n aerul expirat (etilometrie)
diagnostic diferenial: - alte intoxicaii: medicamentoase, monoxid
de carbon, cocain, canabis, solveni, etc.
- delirium tremens
- meningita, encefalita
- encefalopatia alcoolic
- hematomul subdural secundar unui traumatism
cranian
- criza hipoglicemic.
3.Intoxicaia alcoolic cronic
- facies caracteristic
- simptome somatice: vrsturi matinale, crampe n molet
- semne clinice i biologice
- simptome de dependen, stigmate biologice
- sindrom psihic: modificri ale vieii afective, caracteriale i
tulburri de memorie
39
3.1.Diagnostic: anamnez, chestionare, markeri biologici (GGT, VEM, ASAT, ALAT,

transferina cu deficit de carbohidrai, scderea albuminemiei, scderea toleranei la glucoz,
creterea acidului uric, creterea trigliceridelor)
4.Profilaxie
4.1.Profilaxie primar:
- contientizarea public a problemelor legate de consumul de alcool
- programe naionale de reducere a consumului de alcool
- alcoolul i tutunul uor accesibile, consumul lor ncepnd devreme n
adolescen (rolul educativ al prinilor
4.2.Profilaxie secundar:
- depistarea consumatorilor excesivi iniierea msurilor de scdere
- instalarea unui climat de ncredere favorizeaz demersul terapeutic
5.Tratamentul
Beia simpl supraveghere simpl, chiar medical cnd este posibil
(stare de contien, puls, TA)
Beia cu tulburri de vigilen. Tulburrile de contien pneumonia
de aspiraie, hipotensiunea, etc. Tratament simptomatic n
mediu spitalicesc.
Beia patologic riscul unor acte auto sau heteroagresive necesar
spitalizarea
Tratamentul intoxicaiei alcoolice adaptat fiecrui caz:
- probleme sociale
- tulburri psihologice
- probleme biologice
Obiectivele tratamentului n intoxicaia alcoolic cronic
- obinerea sevrajului total i definitiv la buturile alcoolizate
- tratamentul specific al complicaiilor somatice
Majoritatea consumatorilor excesivi de alcool trebuie ajutai s contientizeze c au
probleme legate de alcool.
MSURI:
- terapia colectiv
- stabilirea motivelor pentru care trebuie s renune
- impunerea unor limite la consum pe care s nu le depeasc
- gsirea unei alte activiti n timp ce bea
- stabilirea unui obiectiv (nva s spun nu unui pahar ce i se ofer)
- ajutor specializat
Pacienii cu dependen fizic trimii la specialist pentru bilan clinic i
biologic complet:
- evaluarea impactului alcoolului asupra organismului
- stabilirea unui program de dezintoxicare.
40
ntrebri recapitulative
1.Definii intoxicaia alcoolic acut i cronic.
2.Menionai markerii biologici ai consumului cronic de alcool.
3.Care sunt obiectivele tratamentului intoxicaiei alcoolice cronice?
4.Care sunt consecinele medico-sociale ale intoxicaiei alcoolice?
De reinut: nu exist test specific care singur s poat preciza existena unui consum cronic
de alcool.
BIBLIOGRAFIE
- selectiv
1.ASHWORTH A., GERADA C. Addiction and dependence II: alcohol, Br.Med.J., 1997,
315:358-60.
2.AUSTOKER J. Reducerea consumului de alcool, B.M.J., noiembrie 1994,vol.I,308, 154952, Ediia n limba romn.
3.BIENENFELD D. - Làlcoolisme du suget g, Mdecine&Maturit, nr.2, octobre 1988, 34-39.
4.CLOUTIER J.Y. - Làlcool et les multinationales, file://A:\làlcool et les multinationales.htm.
5CONSTANTINESCU R. Alcoolismul, Medic.ro, nr.18, oct.2005, 28-34.
6.CORNUIU G. Patologia alcoolic psihiatric, Editura Mihai Eminescu, Oradea, 1994.
7.DIAMOND I., CHERYL A.JAY Alcoholism and alcohol abuse, Cecil Textbook of
Medicine, W.B.Saunders Company, 21st Edition, 2000, 49-52.
8.DOBJANSCHY CARMEN, DUMITRESCU C. Alcoolul adversar sever i redutabil al sntii
Infomedica nr.10 (32), 1996, 17-19.
9.DUBUC LIDIE, DEFER G. Alcoolism: intoxication aigue et cronique Diagnostic,
traitment La revue du practicien (Paris), 1996, 46, 2015-2020.
10.FRIEDMANN C. Toxicodependenele, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2004
11.MALLMANN VERONIQUE, KREMPF M. Alcoolisme, La revue du practicien (Paris),
1996, 46, 1031-1038.
12.MOGO V.T. Alimentaia n bolile de nutriie i metabolism, vol.I, Editura Didactic i
Pedagogic RA, Bucureti, 1997, 492-495.
13.ONAC E. Consumul de alcool - efecte asupra sntii, Ed.Casa Carii de tiin, ClujNapoca, 2007.
14.PCAL B., VULCU DANIELA,CANCIU M., POPA LUCIA Alcoolismul o provocare pentru
medicina contemporan, Sibiul Medical, anul XIII, nr.4, oct.-dec.2002, 452-455.
15.PARQUET P.J. Pour une prvention de lusage des substances psyhoactives,
www.cyes.info/cirdd/definitions _dependances. php
16.PAYSANT F. Alcoolisme: Aspects mdico-lgaux file://A:\htm, 1802-06.
17.PREDESCU V. Psihiatrie vol.II, Editura Medical, Bucureti, 1998
18.PRELIPCEANU D., VOICU V. Abuzul i dependena de substane psihoactive, Editura
Medica, 2004
19.RUEFF B. Le malades de l'alcool ne sont pas tous de alcooliques La
Revue du Practicien, Medicine Generale, tome 10, nr.343, du 27 Mai 1996, 31- 34.
20.VRATI R. Alcoolismul Detecie, Diagnostic i Evaluare, Timioara, 2001
21.WARREN E. Consumul cronic de alcool, Update, volum II, nr.6, iunie 1999, 281-284
22.ro.wikipedia.org/wiki/bere/Boisson alcoolise/champagne/cognac/liqueur/
uic/vodka/scotch /whisky
41
I4. Abordarea unor simptome comune n cabinetul M.F. : astenia ,dispneea , tusea
cronica , durerea toracica , dureri in extremitati
ASTENIA
Madeleine Gherman
Noiunea de astenie desemneaz diminuarea patologic a capacitii de efort fizic i psihic.
Capitole:
I.
Principii de diagnostic n astenie
II.
Principii de tratament
a. Ce trebuie s tii :
-
S difereniai starea de astenie de starea de oboseal

Etiologia asteniei
S cunoatei testele cu ajutorul crora se poate certifica starea de astenie fizic
Sa enumerai principalele tipuri de astenie n funcie de etiologie
Sa recunoatei astenia primar i secundar
Sa enumerai criteriile de diagnostic ale acestora
S efectuai diagnosticul diferenial ntre astenia primar i cea secundar
S cunoatei atitudinea terapeutic ce trebuie adoptat n fiecare situaie
b. Ce trebuie s facei :
-
O anamneza corect i complet

Examenul clinic al pacientului cu astenie
c. Ce trebuie s revedei (cunotine i abiliti clinice anterioare necesare parcurgerii

capitolului):
-
Semiologia afeciunilor care pot genera stri de astenie

Noiuni privind posibilitile evolutive ale diverselor afeciuni care pot provoca
astenie
Investigaii necesare stabilirii diagnosticului etiologic n astenie
Posibilitile terapeutice
I. PRINCIPII DE DIAGNOSTIC N ASTENIE

etapele stabilirii diagnosticului n astenie
1. Diferenierea strii de astenie de de unele noiuni apropiate ei prin aceea c se raporteaz
la relaiile individului cu munca fapt care poate crea anumite confuzii (lenea, plictiseala,
apatia, abulia).
2. Diferenierea asteniei de strile de oboseal (oboseal, oboseala cronic, oboseala
decompensat)
3. Diferenierea asteniei primare de cea secundar
a. n astenia primar apar manifestri clinice bogate ( astenie, cefalee, tulburri de somn la
care se pot adauga diverse manifestri viscerale ) iar examenul clinic este normal sau cu
modificri nesemnificative
42
b. Astenia secundar evolueaz cu manifestri clinice puin zgomotoase iar examenul clinic
se evideniaz modificri ce caracterizeaz afeciunea care ntreine starea respectiv.
II. PRINCIPII DE TRATAMENT.
1. Tratamentul asteniei se face numai dup precizarea diagnosticului etiologic i se ncepe
prin tratarea cauzei generatoare.
2. Medicaia antiastenizant se utilizeaz ca:
- mijloc terapeutic adjuvant alturi de tratamentul etiologic,
- tratament simptomatic n cazul bolnavilor la care nc nu s-a precizat cauza asteniei dar
se continu eforturile n acest sens
3. Alturi de tratamentul cauzei, n tratamentul asteniei se urmrete realizarea urmtoarelor
obiective:
- frnarea catabolismului i creterea aportului energetic pentru repararea pierderilor
suferite de organism:
- creterea potenialului energetic al bolnavului,
- restabilirea echilibrului hormonal,
- corectarea tulburarilor neuro-psihice care stau la baza asteniei sau care o amplific.
4. Realizarea acestor obiective devine posibil prin utilizarea urmtoarelor mijloace :
a. Msuri de ordin general
b. Tratament medicamentos
c. Balneo-fizioterapie
d. Psihoterapie
e. Msuri de ordin social
ACTIVITI
- Luai n observaie un pacient care prezint astenie. Efectuai o anamnez i un examen
clinic amnunit. Notai n caietul de stagiu datele obinute i ncercai s stabilii
mpreun cu colegii de grup un diagnostic. Urmrii pacientul i notai diagnosticul
final (stabilit dup investigare) precum i tratamentul recomandat.
- Incercai s stabilii cu ajutorul anamnezei i examenului obiectiv diagnosticul de astenie
primar. Notai n caietul de stagiu simptomatologia acuzat de pacient (simptome care
pledeaz sau nu n favoarea diagnosticului formulat) Urmrii dac se confirm
diagnosticul .
- Notai simptomatologia acuzat de un pacient care prezint astenie i stabilii msurile
terapeutice care ar trebui luate.
NTREBRI RECAPITULATIVE
- Definii asenia
- Enumerai alte stri care pot fi confundate cu starea de astenie
- Ce este starea de oboseal. Enumerai manifestrile clinice care nsoesc aceast
stare.
- Ce este i cum recunoatei starea de oboseal cronic
- Ce este i cum recunoatei starea de surmenaj
- Care sunt etapele stabilirii diagnosticului de astenie
- Enumerai i descriei testele fizice care pot ajuta la stabilirea diagnosticului de
astenie
- Enumerai obiectivele tratamentulei starea de astenie
- Enumerai principiile terapeutice n starea de astenie
- Enumerai mijloacele terapeutice utilizate n tratamentul asteniei
43
DISPNEEA PROBLEME DE DIAGNOSTIC
-
Ce este dispneea , cum o definim .

Care este semnificatia clinica a dispneei.
Care sunt principalele forme clinice de dispnee .
Care sunt semnele sugestive pentru diagnosticul boli cauzale.
d. Ce trebuie s facei :
- O anamneza atenta si complet
- Examenul clinic al pacientului cu dispnee .
- Examinari de specialitate acolo unde e cazul
- Examinari paraclinice si de laborator necesare pentru precizarea dignosticului.
e. Ce trebuie s revedei (cunotine i abiliti clinice anterioare necesare parcurgerii
capitolului):
Semiologia afeciunilor care pot genera dispnee .

Care sunt cele mai frecvente afectiuni ce eolueaza cu dispnee .
Repere de diagnostic clinic si paraclinic.

Investigaii necesare stabilirii diagnosticului etiologic al dispneei .
Dispneea este definita prin dificultatea constienta de a respira respectiv disconfort

respirator spre deosebire de jena respiratorie ce apare la persoane sanatoase in anumite
conditii .
Forme clinice de dispnee in raport cu originea ei
Dispneea de origine pulmonar - sugerat de:
- micri respiratorii frecvente, superficiale;
- accentuat de efortul fizic, dar puin sau deloc influentata de decubit.
- lipsa semnelor de staz pulonar;

prezena unei afeciuni pulmonare sau extrapulmonare cu potenial de reducere a
micrii respiratorii.
Dispneea de origine cardiac - sugerat de:
- micri respiratorii superficiale, frecvente,
- dispnee de tip inspirator,
- accentuat de efort fizic i decubit,
- ameliorat de ortostatism sau poziie eznd,
- raluri de staz pulmonar: crepitante sau subcrepitante;

afeciune cardio-vascular
Aceast form de dispnee se ntlnete aproape exclusiv n insuficiena ventricolului
stng.
n insuficiena ventricolului drept dispneea nu este determinat de insuficiena dreapt ci
de afeciunea pulmonar i ca urmare nu prezint caracterul cardiac ci pe cel pulmonar.
Dispneea din afeciuni cerebrale (tumori cerebrale, afeciuni vasculare, encefalite,
meningoencefalite): apare ca o respiraie de tip Cheyne-Stokes sau respiraie profund,
zgomotoas, stercoroas, cu ritm regulat.
44
Dispneea din strile de acidoz: are ca substrat creterea concentratiei ionilor de H

(scderea pH) ce stimuleaz centrii respiratori; se prezint deseori sub forma respiraiei
de tip Kussmaul i apare n coma diabetic, insuficiena renal, intoxicaia cu alcool
metinlic, acid salicilic etc.
Dispneea din neuroz este sugerat de: respiraie neregulat ca ritm i frecven;
senzaia de nod n gt i prezena semnelor de neuroz: iritabilitate, insomnii, astenie
matinal, cefalee, context cauzal prezent.
Dispneea din afeciuni ce evolueaz cu creterea metabolismului bazal - este sugerat
de caracterul polipneic i superficial al micrilor respiratorii ce nsoete strile febrile
din diverse boli i tireotoxicoza.
Activitati practice
Incercati sa formulati dignosticul boli cauzale a dispneei pe baza anamnezei si a

examenului clinic.
Notativa in caietul de stagiu situatile in care ati apelat la examinari suplimentare
pentru stabilirea diagnosticului , eventual a severitati bolii cauzale si dece.
ntrebari recapitulative
- Cum definim dispneea
- Enumerati stari sau situatii in care dispneea nu este expresia unei boli.
- Care sunt formele clinice de dispnee in raport cu originea ei.
- Care sunt reperele clinice sugestive pentru diagnosticul cauzal al dispneei.
1 Braun J., Medicina interna, Ed. Med., Buc., 1997
2. Haragus St. - Practica consultaiilor medicale de ambulatoriu. Ed. Med. Buc. 1971.
3.Hegglin R. - Diagnosticul diferenial al bolilor interne. Ed. Med. Buc. 1969.
4. Golli V.- O abordare patogenetica a tratamentului dispneei Infomedica 8/1996 pag. 20- 27
5. Gherasim L. sub red. Medicina Intern, vol. I II, Ed. Med. Buc. 1995.
TUSEA CRONICA
Principii de diagnostic si tratament in tusea cronica
1. Definiie, importana problemei:

Tusea cronic = tuse cu durata de peste 8 saptamani;
- reprezint o cauza majora de morbiditate, fiind raportata de diferiti autori in procente variate,
respectiv intre 3-40% din populatie.
2. Etiologie:
Factorii de mediu iritanti:
- fumat
- gaze poluante (ex. dioxidul de sulf)
- pulberi (agentii cauzatori ai pneumoconiozelor)
- scaderea umiditatii aerului
Afectiuni ale aparatului respirator (superior si inferior)
- afectiuni nazale: rinite
- afectiuni sinusale: sinuzite
- afectiuni faringiene: faringite
- afectiuni laringiene ; laringite, tumori laringiene
- afectiuni traheale : traheite, tumorile traheei
- afectiuni bronsice : bronsita cronica, astmul bronsic, bronsiectazia
- afectiuni pleuropulmonare : pleurezii, pneumoconioze, TBC pulmonara
45
- tusea reziduala post IACRS

Tusea extrarespiratorie:
- tusea cardiaca
- refluxul gastroesofagian
- tratamentul cu inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
- tusea psihogena
3. Anamneza :
- Analiza semiologica a tusei
- Antecedente heredocolaterale
- Antecedente personale patologice
- Condiii de via i munc
4. Examen obiectiv
5. Elemente clinice de orientare diagnostic n principalele afeciuni care pot cauza tuse
cronic: rinosinuzita, broniectazia, bronsita cronic, astmul bronsic, pneumoconiozele, TBC
pulmonar, neoplasmul bronho-pulmonar, tusea cardiaca, refluxul gastroesofagian,
tratamentul cu inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei, tusea psihogen
6. Investigaii paraclinice: in raport cu datele obtinute din anamnez si examenul obiectiv pot fi
necesare:
- radiografia toracica:
- radiografia sinusurilor
- bronhoscopie:
- probe functionale respiratorii (PFR):
- teste alergologice
- test de provocare bronsica cu metacolina
- tomografia computerizata:
- examenul citologic si bacteriologic al sputei:
- endoscopie digestive superioara
- monitorizarea ph-ului esofagian timp de 24h
7. Algoritm de evaluare a tusei cornice
46
8. Principii de tratament
A. Tratamentul curativ: identificarea cauzei tusei cronice i apoi iniierea terapiei specifice
B. Tratamentul simptomatic (nespecific)
a. Masuri generale:
b. Tratament medicamentos (nespecific)
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE
1. Harrison: Principiile medicinei interne, Ed. Teora, 2002, 215-217.

47
BIBLIOGRAFIE FACULTATIV
1. Holmes R.L., Ch.T.Fadden: Evaluation of the patient with chronic cough. American Familiy
Physician 2004; 69
2. Irwin R.S.,.Madison J.M: The Diagnosis and Treatment of cough. The New England Journal
of Medicine 2000; 343: 1715-1721.
3. McGarvey LPA: Cough 6: Which investigations are most usefull in the diagnosis of chronic
cough? Thorax 2004; 59:342-346.
4. Morice A.H., Fontana G.A., Sovijarvi A.R.A., Pistolesi M., Chung K.FWiddicombe., J.,
F.OConnell, Geppetti P., Gronke L., De Jongste J, Belvisi., M., Dicpinigaitis P., Fischer A.,
McGarvey L.,. Fokkens W.J,. Kastelik J. The diagnosis and management of chronic cough. Eur
Respir J 2004; 24: 481-492.
5. Poe R.H., Kallay M.C.: Chronic Cough and Gastroesophageal Reflux Disease. Chest 2003;
123: 679-684.
6. Pratter M.R.: Overwies of common causes of chronic cough. Chest 2006; 129: 59-62.
DUREREA TORACIC
Madeleine Gherman
Capitole:
III.
IV.
V.
VI.
VII.
Durerea cu localizare la peretele toracic

Durerea cu localizare retrosternal i origine mediastinal
Durerea de origine pleuropulmonar
Durerea cu localizare n regiunea precordial
Dureri precordiale iradiate din alte zone
-
Etiologia durerii toracice

Sa enumerai principalele tipuri de durere toracic n funcie de etiologie
Sa recunoatei principalele tipuri de durere tocic
Sa enumerai criteriile de diagnostic
S efectuai diagnosticul diferenial ntre diverse tipuri de durere toracic care au
aceeai localizare n funcie de originea acesteia (osoas, muscular, vascular,
etc.)
S cunoatei posibilitile evolutive ale afeciunilor care provoac durerea (i
deci posibilele modificri ale simptomatologiei dureroase n raport cu evoluia
acestora)
f. Ce trebuie s facei :
- O anamneza corect i complect
- Examenul clinic al pacientului cu durere toracic
g. Ce trebuie s revedei (cunotine i abiliti clinice anterioare necesare parcurgerii
capitolului):
- Anatomia topografic a toracelui
- Semiologia afeciunilor care pot genera durere toracic
48
Noiuni privind posibilitile evolutive ale diverselor afeciuni care pot provoca
dureri toracice i aspectele particulare ale simptomatologiei dureroase toracice n
raport cu stadiul evolutiv sau forma clinic de manifestare a afeciunii
Investigaii necesare stabilirii etiologiei unui anumit tip de durere toracic
Posibilitile terapeutice
I. DUREREA CU LOCALIZARE I ORIGINE N PERETELE TORACIC, este durerea

toracic generat de afeciuni ale diverselor structuri ce alctuiesc cutia toracic.
1. Pielea i esutul celular subcutanat pot fi sediul unor afeciuni care determin apariia
durerii toracice cu caractere specifice :
- procese inflamatorii (criterii de diagnostic)
- traumatisme
- boala Mondor (criterii de diagnostic evoluie etiologie)
- suferine ale snului - provocate de procese inflamatorii de tipul mastitei acute
puerperale, de tumori benigne sau maligne cu caracter invadant, de mastodinie
(criterii de diagnostic, diagnostic diferenial)
2. Durerile musculare ( provocate de afeciuni ale musculaturii cutiei toracice) :
- Durerile provocate de afeciuni ale muchilor peretelui toracic (etiologie, tipuri de
durere provocate de afeciunile musculaturii peretelui toracic, criteriile de
diagnostic)
- Durerea de tip diafragmatic (localizare, cauze, criterii de diagnostic pozitiv i
diferenial n diverse afeciuni care pot determina acest tip de durere (pleurezia
diafragmatic, pleurodinia, abcesul subfrenic, hernia hiatal, afectarea
diafragmului n trichineloz, junghiul la efort, spasmul tonic dureros al
diafragmului, flutterul diafragmatic)
3. Dureri osoase localizate la nivelul coastelor, cartilagiilor i articulaiilor cutiei toracice
provocate de afectarea primar sau secundar a acestora
- caracterele durerii osoase
- criteriile clinice de diagnostic n cazul afeciunlor mai frecvent ntlnite n
practic (fracturi sau fisuri, infecii ale oaselor cutiei toracice sau ale coloanei
vertebrale dorsale, aortit luetic, anevrism aortic, tumori mediastinale, localizri
neoplazice primare sau secundare , sindrom Tieze)
4. Durerea de tip radicular urmare a iritrii rdcinilor nervoase n apropierea mduvei
spinarii, fenomen ce determin dureri att n zona respectiv ct i la distan, de-a lungul
traiectului periferic al nervului (durere referat).
- etiologie
- criterii de diagnostic comune sau/i specifice afeciunii care provoac acest tip de
durere ( nevralgia intercostal, herpes zoster etc.)
II. DURERI CU LOCALIZARE RETROSTERNAL I ORIGINE MEDIASTINAL.
ntr-un spaiu restrns, n mediastin se situeaz un numr apreciabil de organe i
formaiuni anatomice importante.
Localizarea profund a acestora face ca uneori n fazele iniiale, mbolnvirea s se
manifeste prin simptome i semne clinice mai mult sau mai puin caracteristice printre care i
durerea. Aceasta nu nsoete ns ntotdeauna bolile organelor mediastinale, existnd i situaii
n care, nefiind afectate structurile nervoase, chiar tumori mediastinale voluminoase evolueaz
fr durere.
Atunci cnd apare, n funcie de localizarea procesului patologic i etiologie (boli ale
cilor respiratorii, esofagului, mediastinului, ale aortei, etc.) durerea toracic provocat de
afeciuni ale organelor mediastinale poate mbrca aspecte diverse (retrosternal vie sau difuz,
de tip frenic, stenocardic, de tip parieto-nevralgic, de deglutiie etc.)
III. DUREREA DE ORIGINE PLEUROPULMONAR.
49
Este produs de diverse boli care afecteaz pleura parietal, foarte bogat n terminaii
nervoase n timp ce, pleura visceral este insensibil.
Durerea mbrac o coloratur specific n funcie de etiologie (pleurita uscat, pleurezia
interlobar, pneumo-torace spontan sau afeciuni ale parenchimului pulmonar care determin
interesarea concomitent a pleurei) astfel c diferenierea lor este necesar
IV. DURERI CU LOCALIZARE N REGIUNEA PRECORDIAL.
Apariia unor dureri n regiunea precordial ridic multe i complicate probleme de
diagnostic deoarece:
- durerea precordial poate fi unicul simptom de manifestare al unei afeciuni,
- caracterul durerii nu este ntotdeauna caracteristic ceea ce poate duce la concluzii
eronate n ceea ce privete etiologia ei,
- nu exist ntotdeauna o concordan perfect ntre datele clinice i cele
paraclinice obinute,
- apariia ei poate avea multiple cauze: afeciuni ale cordului i vaselor mari,
afeciuni pleuropulmonare i mediastinale, afeciuni musculare, osoase i
articulare situate la nivelul hemitoracelui stng, afeciuni situate n alte zone ale
organismului care determin o durere ce iradiaz ctre zona precordial.
Afeciunile cordului ocup un loc important n generarea durerilor toracice cu localizare
n regiunea precordial iar n unele situaii (infarct miocardic acut, angine pectorale instabile,
etc.) de rapiditatea stabilirii diagnosticului i instituirii unor msuri terapeutice poate depinde
chiar viaa pacientului.
ACTIVITI
- luai n studiu un pacient care prezint durere toracic. Facei o anamnez i un examen
clinic amnunit. Notai n caietul de stagiu datele obinute i ncercai s stabilii
mpreun cu colegii de grup un diagnostic. Urmrii pacientul i notai diagnosticul
final (stabilit dup investigare) precum i tratamentul recomandat.
- Incercai s stabilii cu ajutorul anamnezei i examenului obiectiv diagnosticul de angin
pectoral. Notai n caietul de stagiu simptomatologia acuzat de pacient (simptome care
pledeaz sau nu n favoarea diagnosticului formulat) Urmrii dac se confirm
diagnosticul .
- Notai simptomatologia acuzat de un pacient care prezint bol de reflux i stabilii
diferenele fa de durerea de origine coronarian.
- Durerea toracic n afeciunile snului (criterii de dagnostic pozitiv i diferenial
- Enumerai elementele de diagnostic n durerea de tip diafragmatic
- Sindromul Tieze
- Etiologia durerilor de tip radicular (enumerare)
- Mediastinita acut (enumerai elementele de diagnostic clinic)
- Diagnosticul nevralgiei intercostale
- Enumerai elementele particulare ale durerii de tip esofagian
- Enumerai caracterele durerii toracice n anevrismul disecant al aortei
- Diagnosticul clinic al pneumotoracelui spontan
Enumerai criteriile de diagnostic clinic n angina pectorala.
Denumirea cursului : DUREREA N EXTRMITI

Madeleine Gherman
Durerea n extremiti definete simptomatologia dureroas acuzat la nivelul membrelor
inferioare sau superioare.
50
Ea poate fi provocat de multiple procese patologice care intereseaz diversele

structuri anatomice (tegumente, muchi, vase, nervi) ale membrului respectiv sau ale altor
organe situate la distan. n aceasta ultim eventualitate durerea n extremiti fiind iradiat.
Din acest motiv, precizarea etiologiei durerii n extremiti poate fi uneori dificil dar
analiza detailat a caracterului durerii ( cnd apare, este de tip superficial sau profund, este sau
nu nsoit de alte manifestri, etc.) poate constitui un reper important pentru diagnosticul
etiologic.
Capitole:
VIII. Durea de cauz local
IX.
Durerea indus
X.
Durerea iradiat din alte zone
a. Ce trebuie s tii. :
Etiologia durerii aprute la nivelul extremitilor
S enumerai principalele tipuri de durere n extremiti n funcie de etiologie
Sa recunoatei principalele tipuri de durere n extremiti
S efectuai diagnosticul diferenial ntre diverse tipuri de durere aprute la
nivelul extremitilor, cu aceeai localizare n funcie de originea acesteia
(osoas, muscular, vascular, etc.)
S cunoatei posibilitile evolutive ale afeciunilor care provoac durerea (i
deci posibilele modificri ale simptomatologiei dureroase n raport cu evoluia
acesora)
h. Ce trebuie s facei :
- O anamneza corect i complet
- Examenul clinic al pacientului cu dureri la nivelul extrmitilor
i. Ce trebuie s revedei (cuotine i abiliti clinice anterioare necesare parcurgerii
capitolului):
- Efectuarea corect i complet a anamnezei
- Efectuarea corect a examenului clinic
- Anatomia topografic a membrelor superioare i inferioare
- Semiologia afeciunilor care pot genera dureri n extremiti
- Noiuni privind posibilitile evolutive ale diverselor afeciuni care pot provoca
dureri n extremiti i aspectele particulare ale simptomatologiei dureroase a
membrelor n raport cu stadiul evolutiv sau forma clinic de manifestare a
afeciunii
- Investigaii necesare stabilirii etiologiei unui anumit tip de durere toracic
- Posibilitile terapeutice
I. DURERILE LOCALE
Frecvent, durerea n extremiti poate proveni de la nivelul unor structuri ce alctuiesc
extremitatea respectiv: tegumente, muchi, oase, articulaii, artere, vene).
1. Durerea determinat de leziuni ale tegumentelor poate fi provocata de traumatisme,
tumori, infecii sau reacii alergice situate la acest nivel. Este o durere de tip superficial i are
caractere bine definite. La acestea se adaug, n funcie de etiologie, elemente particulare de
diagnostic.
2. Durerea muscular poate avea etiologii diverse (traumatism, inflamaie scderea
irigaiei musculare, procese tumorale etc.). Ea are anumite particulariti care permit
51
recunoaterea originii musculare (localizare i contractur caracteristice) la care se adaug

simptome i semne caracteristice afeciunii care o genereaz.
3. Durerea de origine osoas este profund, difuz, greu de localizat i poate avea
multiple cauze : traumatisme, infecii, determinri neoplazice primare sau secundare, boli
metabolice etc. care influeneaz caracterele durerii.
4. Durerea de cauz articular, este localizat la nivelul articulaiei afectate are o serie de
particulariti i poate avea ca substrat o diversitate de suferine.
5. Durerea de cauz vascular - poate fi provocat de suferine ale arterelor, venelor sau
vaselor limfatice.
a. Suferinele arteriale
- n obliterrile arteriale acute, durerea (foarte intens i brusc instalat) este un
simptom cu mare valoare diagnostic fiind nsoit i de o alt simptomatologie
caracteristic. Ischemia acut periferic poate fi n esen consecina unor diverse
cauze, dar indiferent de etiologie recunoaterea ei n timp util i luarea unor
msuri terapeutice este esenial pentru sntatea i chiar viaa pacientului.
- Ischemia cronic periferic const ntr-un deficit cronic de irigaie al membrelor,
consecutiv unei arteriopatii cronice ce determin ngustarea, pn la obliterare
complect a lumenului arterial. Durerea n acest caz apare n condiii bine
determinate i cunoscute de pacient (claudicaie intermitent) Spe deosebire de
ischemia acut ea nu reprezint un pericol imediat pentru starea de sntate i
viaa pacientului, dar pentru stabilirea unui plan terapeutic este necesar
ncadrarea afeciunii conform clasificrii (Leriche-Fontaine) sau TASC (2002).
- Dintre manifestrile obstructive arteriale la nivelul membrelor superioare,
fenomenul Raynaud ridic probleme de diagnostic fiind important s se realizeze
o identificare i difereniere a fenomenului primar de cel secundar, acesta din
urm avnd un prognostic grav n funcie de boala care l genereaz.
b. Suferina venelor, frecvent ntlnit n practic poate determina durere la nivelul
extremitii afectate. Indiferent dac este vorba de boala varicoas, de tromboflebit
superficial sau profund sau de un sindrom postflebitic (posttrombotic) diagnosticul se
bazeaz pe caracterele durerii la care se adaug i alte semne i simptome caracteristice
fiecrei etiologii.
c. Afeciunile inflamatorii ale vaselor limfatice (limfangitele) sunt mai puin frecvente n
practic, iar diagnosticul diferenial se face cu tromboflebita superficial (n care adenopatia
este absent) , celulita sau cu erizipelul.
6. Afectarea nervilor periferici, determin o durere ce are caracter de sfiere, traciune,
apare uneori sub forma unor accese localizate n teritoriul de distribuie al nervilor i poate fi
nsoit de tulburri motorii i/sau senzitive.
II. Durerea indus apare n leziuni ale sistemului nervos central (sindromul dureros
talamic) precum i n diverse leziuni ale mduvei spinrii (traumatisme, inflamaii, tumori, etc.)
III. Durerea iradiat este provocat de boli ale unor organe situate intratoracic sau
intraabdominal.
ACTIVITI
- Luai in studiu un pacient care prezint durere la nivelul uneia dintre extremitile
inferioare. Facei o anamnez i un examen clinic amnunit. Notai n caietul de stagiu
datele obinute i ncercai s stabilii mpreun cu colegii de grup un diagnostic.
Urmrii pacientul i notai diagnosticul final (stabilit dup investigare) precum i
tratamentul recomandat.
- Incercai s stabilii cu ajutorul anamnezei i examenului obiectiv diagnosticul de
arteriopatie cronic a membrelor inferioare. Notai n caietul de stagiu simptomatologia
52
acuzat de pacient (simptome care pledeaz sau nu n favoarea diagnosticului formulat)

Urmrii dac se confirm diagnosticul .
Notai simptomatologia acuzat de un pacient care prezint fenomen Raynaud i stabilii
dac este vorba despre un fenomen Raynaud primar sau secundar i eventual care este
etiologia acestuia.
- La ce face referire noiunea de durere n extremiti
- Enumerai criteriile de diagnostic ale durerii de tip superficial
- Enumerai elementele de diagnostic diferenial dintre celulita infecioas i
tromboflebita superficial
- Enumerai elementele de diagnostic ce caracterizeaz durerea de tip muscular
- Cum recunoatei durerea de cauz articular
- Enumerai elementele care influeneaz intensitatea durerii din afeciunile artriale i
venoase
- Enumerai elementele clinice de diagnostic din ischemia acut periferic
- Incadrarea stadial a ischemiei arteriale cronice
- Fenomenul Raynaud primar i secundar - criterii clinice de diagnostic diferenial
- Diagnosticul clinic al tromboflebitei superficiale
- Diagnosticul clinic al tromboflebitei profunde
- Caracteristicile durerii n sindromul posttrombotic
15.Boli i sindroame mai frecvent ntlnite n practica M.F. : afectiuni alergice ,cefaleea si
migrena ,sindromul febril. sindromul poststreptococic, sindromul hepatomegalic..
Titlul: Protocol de diagnostic si tratament pentru afectiunile

atopice
Tabla de materii:
Definiie Atopia
2.1.Rinita alergic sau "febra de fn"

2.2.Edemul acut laringian ("edem glotic")
2.3. Edemul angioneurotic (Quincke)
2.4. ocul anafilactic
2.5. Alergia digestiv

2.6. Astmul atopic.
2.1. Rinita alergic sau "febra de fn"
53
Definitie:
Criterii de diagnostic.
Simptome i semne clinice: exist "triada": rinoree apoas, strnuturi "n salve", obstrucie
nazal; la acestea se adaug pruritul nazal i/sau disconfortul faringian, hiperlcrimare .a.
Explorri diagnostice
Minimale:
Opionale:
Atitudine terapeutic
Principii generale
Obiective terapeutice:
Maximele: remisiune complet
Minimale: controlul rinitei
Tratament prespitalicesc
Msuri generale:
1. Educarea pacientului
2. Eviciunea alergenelor / mediu sanogen profesional i familial
3. Fiziokinetoterapie
Diet: eviciunea alimentelor / produselor cu potenial alergizant.
Tratament medicamentos include: un tratament nespecific i unul specific, aplicat "de fond"
sau "n criz" . Ambele pot fi nonmedicamentoase sau medicamentoase.
Dispensarizarea (sarcinile medicului de familie)
1. depistarea i tratamentul formelor uoare / stabile / necomplicate de boal
2. dirijarea spre internare a cazurilor moderat / severe sau a celor care necesit un tratament
complex / supraveghere continu de specialitate
3. monitorizarea eficienei tratamentului i a reaciilor adverse / secundare, precum i a
posibilelor complicaii
4. msuri pentru (re)integrarea profesional, familial i social a pacientului
2.2. Edemul acut laringian ("edem glotic")
Definitie
Diagnosticul pozitiv - anchet alergologic + examen obiectiv + date de laborator.
Clinic apar: dispnea, tirajul, cornajul, stridorul expirator i inspirator, durerea laringian
spontan/la inspir, agitaia, anxietatea, iar prinderea corzilor vocale determin modificri de
fonaie.
Examenul obiectiv i laringoscopic: tiraj, retracia spaiilor intercostale i supraclaviculare,
mobilitatea lateral redus a laringelui (cu lipsa crepitaiilor fiziologice), edem alb (alergic) sau
rou (infecios).
Tratament
maximale:remisiunea complet
minimale: ameliorarea clinic
Tratament n etapa prespitaliceasc
Msuri generale:
Tratament medicamentos:
Criterii de internare i dirijare
toate cazurile se interneaz!
depistarea i tratamentul formelor uoare / stabile / necomplicate de boal
dirijarea spre internare a cazurilor , indiferent de severitatea iniial
54
2.3. Edemul angioneurotic (Quincke)

Definiie
Diagnosticul comport un protocol asemntor urticariei alergice.
Tratament
Principii generale
Maximele: remisiune complet
Minimale: controlul bolii
Tratamentul n etapa prespitaliceasc
Msuri generale:
Educaia pacientului
Eviciunea alergenelor / mediu sanogen profesional i familial
Tratamentul "de fond" al urticariei i al angioedemului
Tratament medicamentos
dirijarea spre internare a cazurilor moderat / severe sau a celor care necesit un tratament
monitorizarea eficienei tratamentului i a reaciilor adverse / secundare, precum i a
2.4. ocul anafilactic
Definiie
Diagnostic
Clinic, pacientul este anxios, cu tulburri ale strii de contien, acuz acufene, vertij, dispnee,
opresiune toracic, frison, anxietate, prezint hiperemie facial sau generalizat, eventual
paloare (la scderea TA) sau tegumente marmorate, hipotermie sau febr tahicardie etc. Uneori
tabloul clinic este mai puin alarmant, frust, ns prezint acelai potenial grav evolutiv.
Laborator: VSH sczut, semne de "plasmoragie" (hemoconcentraie), hipotensiune arterial
leucopenie/leucocitoz, mai rar Tr sczute (citopenie imun-alergic), CIC crescute sau normale,
fraciune C3 redus sau nemodificat (ultimii parametri apar modificai n reaciile de tip III).
Tratament:
maximale:remisiunea complet
minimale: ameliorarea clinic
Tratament n etapa prespitaliceasc
Msuri generale:
Criterii de internare
Toate cazurile se interneaz!
Tratament medicamentos:
se aplic de urgen, nc de la locul accidentului, apoi pacientul se transport ntr-un

serviciu specializat, unde se aplic tratamentul de deocare
prevenirea reaciilor majore!
2.5.Alergia digestiv
55
Definiie
Cauze mai frecvente:
Factorii favorizani
.Diagnosticul pozitiv
Explorri minimale :
Explorri opionale :
Tratament
Obiective:
Tratament prespitalicesc
Msuri generale
Tratament medicamentos
Criterii de internare i dirijare
formele severe sau/i complicate de boal
lipsa sau rspunsul slab la medicaia corect i la timp administrat
necesitatea instituirii unor investigaii sau tratamente complexe
dirijarea spre internare a cazurilor moderat / severe sau a celor care necesit un tratament
monitorizarea eficienei tratamentului i a reaciilor adverse / secundare, precum i a
2.6.Astmul atopic (studiat in anul IV si V)
Esential: recunoasterea tablourilor clinice si a tratamentului in
urgentele atopice.
Important: Clasificarea mijloacelor terapeutice de fond in
afectiunile atopice.
Util: Indicatiile si nonindicatiile terapiei antialergice de
urgenta , a hiposensibilizarii specifice si nespecifice.
Facultativ: terapia complementara in atopie.
56
Ce trebuie sa faca
Sa recunoasca severitatea tabloului clinic cu care se prezinta
pacientul si eventuala necesitate pentru internare.
Sa faca personal, individual sau in echipa: sa identifice planul
de investigatii si tratament cel mai potrivit cazului (A se
consulta algoritmul de diagnostic si tratament).
Caz clinic: Prezentare caz Urticarie acuta generalizata dupa intepatura de paianjen.
Enumerati diferente dintre tratamentul de urgenta si cel de fond in
atopie.
Identificati si motivati nevoia de cunostere a tipurilor de reactie
alergica si a tipurilor de medicamente antialergice.
1. Text Book of Medicine (Eds: R L Souhami, J Moxham),. Churchill
Livingstone 1990; 4th edition 2002
2. Cecil-Textbook of Medicine, 22nd Edition, Saunders-International
Edition, 2004
1. O'Connor G.T., Sparrow D., Weiss S.T. A prospective longitudinal
study of methacholine and histamine airway responsiveness as a
predictor of pulmonary function decline: the Normative Aging Study.
Am. J. Respir & Crit. Care Med., 2002, 152 (1) : 87-92.
2. R. Berkow, A. Fletcher. The Merck manual of diagnosis and therapy,
Merck & Co. IMC, 1998.
3. Immunology and inflammation-basic mechanisms and clinical
consequences- McGraw-Hill, Inc.,1998.
4. Roitt M.I., Brostoff Jonathan, Male D. Immunology (second edition).
London - New York, Gower Medical Publishing, 1989.
57
Algoritm de abordare :
AFECIUNEA PRESUPUS ATOPIC
Diagnostic clinic + evaluare

primar:
Astm
bronic
alergic
Rinita
alergic
examinri minimale de
laborator
examinare ORL, alergologic,
Edem
glotic
alergic
edem
angioneurotic
Quincke
oc
Alergia
EVALUARE SECUNDAR
+ Explorri de specialitate
+Examinri de laborator opionale:
IgE serice specifice, testare cutanat, rinomanometrie + testare
nazal, teste de bronhodilataie
Diagnostic confirmat de boal
Tratament
corespunztor
Rp/ de
Evaluarea eficienei Rp/
n
n staionare cu
paturi
Rp/ de
REABILITARE
58
CEFALEEA SI MIGRENA
Capitole
Importanta problemei in asistenta primara

Clasificarea cefaleilor
Migrena
- forme clinice , diagnostic si tratament
-
Care sunt criterile de diagnostic a diferitelor forme de migrena in asistenta

primar.
Care sunt principalele forme clinice de migrena primara.
Care sunt semnele de suspiciune a cefaleilor secundare.
Cand se impune interventia terapeutica si in ce consta ea.
j. Ce trebuie s facei :
- O anamneza atenta si complet

- Examenul clinic al pacientului cu cefalee
- Examinari de specialitate acolo unde e cazul
- Examinari paraclinice si de laborator necesare pentru precizarea dignosticului.
k. Ce trebuie s revedei (cunotine i abiliti clinice anterioare necesare parcurgerii
capitolului):
- Semiologia afeciunilor care pot genera dureri la nivelul extremitatii cefalice.
- Care sunt principalele forme clinice de manifestare a
- cefaleilor primare la om.
- Repere de diagnostic clinic si paraclinic.
- Investigaii necesare stabilirii diagnosticului etiologic n astenie
- Posibilitile terapeutice
> 90% din populatie a avut cel putin un episod de cefalee/ an

85% din populaia planetei a suferit cel puin o dat n via de migren
10 15 % in mod curent sufera de cefalee
30% apeleaza la medic
Organizaia Mondial a Sntii consider c migrenele severe pot fi la fel de
invalidante ca i tetraplegia.
Este mai frecventa la femei.
pana la 12 ani predomina la sexul masculin.
15% dintre adulii din America de Nord i Europa de Vest
In 90% din cazuri boala este motenit i de copii daca ambi parinti au avut migrena.
n 72% dintre cazuri mamele transmit copiilor durerea de cap.
Frecventa maxima a migrenei- intervalul 18- 33 ani
La copii frecventa migrenei este in medie de 5%.
59
Atacurile migrenoase devin mai rare cu varsta.

Sarcina - determina remisiuni in 70% cazuri.
Dificultati de diagnostic etiologic:
- ORL,
- oftalmologie,
- endocrinologie,
- psihiatrie,
- stomatologie,
- neurologie
Dificultati de diagnostic diferential
- se vor exclude algii ale fetei:
- otalgia,nevralgia occipitala,
- nevralgia de trigemen,
- algii dentare,
- nevralgia de gloso faringian,
- algia simpatica,
- algii vasculare.
Dificultati terapeutice
Clasificarea cefaleei 2004

Este o clasificare etiologica si, conform ei, cefaleea poate fi:
1. primara;
2. secundara (in cadrul unor afectiuni generale sau ale sistemului nervos);
3. nevralgii craniene, cefaleea faciala centrala si primara si alte entitati.
1. Cefaleea primara:
- migrena;
- cefaleea de tensiune;
- cefaleea in ciorchine (cluster) si
- alte cefalei trigeminale autonome;
- cefaleea cronica zilnica recent instalata - entitate recent descrisa, ce nu figura in

clasificarea din 1998).
2. Cefaleea secundara:
cefaleea cauzata de traumatismele craniene si/sau cervicale;
cefaleea cauzata de anomaliile vasculare craniene sau cervicale;
cefaleea cauzata de anomaliile intracraniene non-vasculare;
cefaleea cauzata de o substanta sau de abstinenta (cefaleea de sevraj);
cefaleea cauzata de o infectie;
cefaleea cauzata de anomalii ale homeostaziei;
cefaleea sau durerea faciala cauzata de afectiuni ale capului, gatului, ochilor, urechii,
nasului, sinusurilor, dintilor, gurii, altor structuri craniene sau faciale;
cefaleea cauzata de afectiuni psihiatrice (categorie noua, ce apare in clasificarea din
2004).
MIGRENA
Migrena, reprezentnd a 19-a cauz de boal provocatoare de dizabiliti (OMS, 2003), se

definete ca fiind o cefalee cu caracter familial, recurent, cu topografie frecvent unilateral,
pulsatil, care debuteaz n copilrie, adolescen sau la adultul tnr, diminund ca
frecven o dat cu naintarea n vrst, asociat cu fenomene oculare i vegetative.
Termenul de migren deriv din grecescul hemicranie, introdus de Galen
Migrena este cea mai frecventa forma de manifestare a cefaleilor vasomotorii la om si in
egala masura cea mai frecventa form de cefalee invalidant
Criteriile diagnostice simplificate ale migrenei (conform ICHD-II3) pt. asist. primara
Migrena comuna fara aura 75- 80 %
Episoade repetate de migren, cu o durat de 4-72 ore i care prezint urmtoarele
60
caracteristici:
A: Examen clinic normal
B: Nici o alt cauz plauzibil pentru cefalee
C: Cel puin dou dintre:
Durere unilateral
Durere pulsatil
Agravarea durerii la micare
Intensitate moderat sau sever a durerii
D: Cel puin una dintre:
Grea sau vom
Fotofobie i fonofobie
Migrena cu aura - migrena clasica 20%
Sa fi avut cel putin 2 crize cu cel putin 3 din urmatoarele 4 caracteristici
- unul sau mai multe simptome de aura complet reversibila
- cel putin un simptom de aura cu evolutie progresiva, timp de > 4min.
Disparitia tuturor semnelor de aura dupa cel mult 60 min.
Cefaleea sa apara inaintea , in timpul sau cel mult cu 60min.dupa disparitia aureirespectiv tulburari de vedere, parestezii unilaterale, hipoacuzie ,afazie
TRATAMENTUL MIGRENEI
Tratament profilactic
Tratamentul nefarmacologic
Obiective
- controlul si prevenirea episoadelor de migrena
Mijloace
Evitarea unor factori declansatori:
- consumului exagerat de ciocolata, glutamat monosodic,
- alimente bogate in amine ,
- brinzeturi fermentate,
- viscere ,
- portocale , cacao ,
- alcool , tutun ,
- vin rosu (contine tiramina un aminoacid esential ) ,
- abuzul de cafea,
- alimentaia prea acid,
- stresul, emoiile puternice i zgomotul.

- meselor neregulate,sau chiar lipsa meselor
- mirosuri puternice sau fumul de tigara
- evitarea eforturilor fizice
- lumina puternica, inclusiv reflexie intensa luminoasa.
- reglarea orarului de somn cu evitarea somnului prelungit sau insuficient - migrena de
wekend
Psihoterapie , tehnici de relaxare si biofidback
Cefaleea copilului este deseori legata de efectuarea anumitor activitati cotidiene
(examene, exercitiul fizic, stresul) dar si cu lipsa somnului.
TRATAMENTUL FARMACOLOGIC
Tratamentul crizelor de migrena

Evitarea administrarii medicamentelor>2 zile/ sapt.-trat. precoce
Medicamente nespecifice
Antialgice- algocalmin,novalgin ,atinevralgic, sirenon , fasconal, antimigrin ,codamin
AINS diclofenacc, ibuprofen ,nimesil celebrex..-daca nu le tolereza sau durerea nu
cedeza in 2 ore
Derivati de ergotamina- Dihidroergotamina
- inhalata- medihaler
- sprei- 1mg. De 3-4 pufuri / zi

61
- tablete- 1mg. 2-3/ zii

- injectii im. Sau sc. 1 mg.
Medicamente specifice Triptanii
- Sumatriptan- imigran-50- 100mg.- nu> 300mg
- sprei nazal-20 mg.
- injectabil sc.. 6mg. <12mg.
Zolmitriptan Zomig- tb. 2,5 mg
Naratriptan Naramig tb. 2,5 mgg.
Rizatriptan Maxalt tb. 5- 10 mg.
Antiemetice-70% Compazin sau Reglan ,Metoclopramid ,Motilium, Torecan,
Emetiral
Cefaleea de tensiune atentie psihogena miopsihogena
Contractura musculaturi epicraniene
Scaderea pragului de sensibilitate
Criterii de diagnostic
Sa aiba cel putin 2 din urmatoarele criterii
- caracter constrictiv , nepulsatila
- intensitate mica moderata
- sa fie bilaterala
- Sa nu fie agravata de activitatea fizica cotidiana
Sa nu fie insotita de :
- greturi sau varsaturi
- fotofobie - fonofobie
Tratament
Evitarea stresului, consum excesiv de cafea,consum excesiv de antialgic
2 litri de apa/ zi
Evitarea posturilor rigide ale gitului si capului
Tehnici de relaxare
Gimnastica miorelaxante ,anxiolitice, ,antialgice,AINS
Tratamentul corect al neurozelor si psihozelor
Se pare ca combinatia aspirina+ paracetamol +cofeina da cele mai bune rezultate.
Produsul Excedrin le contine pe toate.
Migren cronic (criterii modificate ICHD-II3
A: Cefalee actual sau n antecedente care ntrunete criteriile de migren, dar fr aur
B: Cefalee cu durat 15 zile pe lun
C: Cefalee cel puin opt zile pe lun, n ultimele trei luni, care ndeplinete cel puin una
dintre urmtoarele caracteristici:
Criteriile C i D pentru migren fr aur, cu excepia unui singur sub-criteriu i
nentrunind criteriile de cefalee n tensiune Cefalee considerat de pacient drept migren,
ameliorat de administrarea unor agoniti de receptor 5-HT1B/1D
D: Non-atribuibil unei alte afeciuni, inclusiv cefalee ulterioar unui consum excesiv de
medicamente
Cefalee histaminica Bing si Horton in ciorchine cluster headache
Repere clinice de diagnostic
Predomina la barbati
Debut noaptea
Localizare- unilaterala predominant orbitara
Durata 1- 2 ore
Intensitate mare
Evolutie cateva saptamani sau luni
Succesiunea crzelor la intervale de cativa ani
Fenomene de insotire - lacrimare, rinoree, mioza
62
- ptoza palpebrala, edem al obrazului

- turgescenta aterelor temporale
Factorri favorizanti - stres ,emotiii ,oboseala, alcool
Tratament
Similar cu al migrenei
- Metisergid (deseril) 1compr. dimineata si 2 compr. Seara
Intrebari recapitulative
- definiti cefaleea si migrena
- clasificarea cefaleilor
- criterii de diagnostic in migrena
- criterii de diagnostic in migrena de tensiune
- criterii de diagnostic in migrena histaminica
- elemente de suspiciune in cefaleile secundare
- posibilitati terapeutice cu caracter profilactic
- tratamentul crizelor de migrena
Activitati practice descrieti un caz urmarit, precizand pe ce vati bazat diagnosticul , in ce a
constat tratamentul, si care au fost rezultatele in timp .
- care au fost formele mai frecven intalnite
- in cate situatii ati apelat la alt specialist pentru precizare de diagnostic si tratament.
1. Headache Classification Subcommitte of the International Headache Society The
International Classification of Headache Disorders, 2 th Edition - Cephalalgia 2004, 24
(Suppl.1):1-150
2. Roceanu A., Bajenaru O. Diagnosticul si tratamentul cefaleelor, Editura Amalteea
2005
3. Steiner TJ, Paemeleire K, Jensen R, Valade D, Savi L, Lainez MJA, Diener H-C,
Martelletti P & Couturier EGM. European principles of management of common
headache disorders in primary care. J Headache Pain 2007; 8(supplement 1)
4. Adina Roceanu, Florina Antochi , Florin Popovici Cefaleea de tip tensional - actualitati
Revista durerea 2007 , nr.4, pag.
5.
Ctlina Angela Crian, Delia Stanca - Aspecte clinice si neurologice in migrena

Romanian Journal of Psihopharmachology
6. Kaniecki R. Cefaleea evaluare si tratament- JAMA- RO 2003 voil.1 nr.2 pag. 135138
7. Sanchez - Sanchez - Del Rio M., Reuter U. et al., New insights into migraine
pathophysiology. Curr Opin Neurol., 2006 19(3), 294-298.
8. Lupu C. ;Miruna Trandafir; Arta Teodorescu - Migrena si Sindromul Migrenos.
Medicina Familiei 2004 An.11 Nr.1 pag.27- 30.
9. Bajenaru O. Ghiduri de diagnostic i tratament n neurologie. Bucureti, Editura
Medical Amaltea Buc. 2005 , pag. 140-195.
63
Titlu: Sindromul poststreptococic (postanginos)

Tabla de materii:
1. Definitie
2. Condiie epidemiologic
3. Diagnostic : clinic si de laborator
4. Risc evolutiv
1. Sindrom inflamator imun de tip particular, precedat de o infectie acuta cu streptococ beta
hemolitic grup A.
2. Condiie epidemiologic: apariia n perioada imediat post-anginoas (angina acuta cu
streptococ beta hemolitic grup A), posibil si dup scarlatin sau erizipel.
3. Diagnostic clinic: subfebrilitate, fatigabilitate, transpiraii, astenie, paloare, tulburri ale
capacitilor intelectuale (memorie, atenie concentrare), inapeten, limb
"saboural/incrcat, sindrom dispeptic nesistematizat , eventual sindrom hemoragipar
(epistaxis), artralgii, palpitaii .a.
Diagnostic de laborator:
VSH uor / moderat accelerate (sau far tendin de normalizare dup angina acut)
titrul ASLO n cretere (>250 U Todd, sau far tendin de normalizare dup angina
acut)
parametri de "faz acut" n cretere sau stationari la val. patologice (fibrinogen, alfa1-i
alfa2-globuline, proteina C "reactiv").
4.Risc evolutiv: RAA sau GNA (n funcie de serotipul streptococului beta hemolitic grup A).
5. Tratament
Esential: recunoasterea tabloului clinic si al tratamentului in
anginele acute.
Important: Clasificarea mijloacelor terapeutice in angina acuta.
Util: Indicatiile si nonindicatiile antibioterapiei si a medicatiei
simptomatice in angina acuta.
Facultativ: terapia cortizonica.
Ce trebuie sa faca
Sa recunoasca manifestarile sindromului poststreptococic.
Sa faca personal, individual sau in echipa: sa identifice planul
de investigatii si tratament cel mai potrivit cazului .
Caz clinic: Prezentare caz Glomerulonefrita acuta
Identificati posibilitatea evolutiva nefavorabila a unui caz de

angina acuta streptococica.
Stabiliti tratamentul optim in acest caz..
1. Harrison Principii de Medicina Interna, editia 14, Ed.Teora, Bucuresti 2003
(retiparire editia din 2001)
Rebedea I. Boli infectioase. Ed. Medicala Bucuresti, 2000.
Text Book of Medicine (Eds: R L Souhami, J Moxham),. Churchill
Livingstone 1990; 4th edition 2002
64
1. COLE P. - The respiratory role of the Upper Airways, Mosby- Year B Book
Inc. 1993
nd
2. Cecil-Textbook of Medicine, 22 Edition, Saunders-International Edition,
2004
3. R. Berkow, A. Fletcher. The Merck manual of diagnosis and therapy,
Merck & Co. IMC, 1998.
Titlul - SINDROMUL FEBRIL si SUBFEBRIL
Mira Florea Email: miraflorea@yahoo.com
Tabla de materii:
1. Definitia sindrom febril si subfebril
2. Caracteristicile febrei continue, remitente intermitente, recurente, ondulante, neregulate,
inverse si hectice.
3. Etiologia Sindr. Febril si Subfebril
a. Cauze Infectioase infectii respiratorii, urinare, valvulare, SNC, complicatii postproceduri invazive, complicatii postoperatorii infectioase)
b. Cauze Neinfectioase
Boli Inflamatorii cornice: colagenoze, vasculite immune
Boli Neurologice
Boli Endocrine( Hipertiroidism , Hiperestrogenism)
Boli Neoplazice (carcinom pancreatic, pulmonar, hepatic, osos )
Afectiuni vasculare: Tromboza venoasa profunda, Embolia pulm,Infarct
miocardic, Infarct cerebral
Complicatii postoperatorii neinfectioase: atelectazia postoperatorie, embolia
pulmonara
Tulb metabolice acute: guta, porfirie, criza adisoniana sau tireotoxica
c. Febra Medicamentoasa
d. Rejet PostGrefa, PosTransplant
e. Febra PosTransfuzionala
f. Febra de cauza neprecizata
g. Febra nepatologica din termoreglarea inalta
4.Clasificarea bolilor febrile dupa criteriul aparatului si sistemului afectat
5. Algoritmul diagnostic al bolnavului febril de cauza neprecizata
6.Managementul bolnavului febril
o Ce trebuie sa stie
Esential: rationamentul clinic in bolile febrile
Important: criteriile clinice si paraclinice de diagnostic in febra
infectioasa si neinfectioasa
Util: tratamentul antipiretic si etiologic
- Facultativ: orientare clinica in febra de etiologie neprecizata
65
o Ce trebuie sa faca
Sa observe: evolutia bolnavului febril sub tratament
Sa identifice complicatii ale bolnavului febril, efecte
secundare ale terapiei, febra medicamentoasa
Algoritm diagnostic al febrei de etiologie neprecizata:
mecanism fiziopatologic posibil, diagnostic clinic, observatie clinica si
paraclinica
Caz clinic: prezentare
Bolnav cu sindrom febril prelungit
Intrebari si teme recapitulative:
1. Definiti cauze de febra neinfectioasa

2. Enumerati 5 medicamente generatoare de febra
3. Explicati mecanismul de producere a febrei al interferonului, a unor
antibiotic bactericide si a unor antidepresive triciclice
1. Cunha BA. Fever of unknown origin: clinical overview of classic and current concepts. Infect
Dis Clin North Am. Dec 2007;21(4):867-915
2. Cunha BA. Fever of unknown origin: focused diagnostic approach based on clinical clues
from the history, physical examination, and laboratory tests. Infect Dis Clin North
Am. Dec 2007;21(4):1137-87
3. Tolia J, Smith LG. Fever of unknown origin: historical and physical clues to making the
diagnosis. Infect Dis Clin North Am. Dec 2007;21(4):917-36
1. Uppal S.S., Al-Mutairi M., Hayat S., Abraham M., Malaviya A. 2007 Ten years of clinical
experience with adult onset Stills disease: is the outcome improving? Clin. Rheumatol. 2007;
26: 1055-1060.
SINDROMUL HEPATOSPLENOMEGALIC
Tabla de materii
1.HEPATOMEGALIA
1.1.Clasificarea cauzelor de ficat palpabil i/sau hepatomegalie
1.2.Examinri paraclinice la bolnavul cu hepatomegalie
1.3. Hepatomegalia prin congestie vascular
1.4.Steatoza hepatic
1.5.Afeciuni inflamatorii
1.6.Tumori primare i metastatice
1.7.Atitudine terapeutic
2.SPLENOMEGALIA
2.1.Boli asociate cu splenomegalie
2.1.1.Splenomegaliile infecioase
2.1.2.Boli asociate tulburarilor de imunoreglare
2.1.3.Boli infiltrative ale splinei
2.1.4.Boli diverse sau boli de cauza necunoscut
Obiective educaionale
66
Ce trebuie s tii:
- S descriei etapele examenului clinic i examinrile paraclinice n sindromul
hepatosplenomegalic
- S enumerai principalele cauze de hepatomegalie, splenomegalie
- S precizai paii diagnostici n sindromul hepatosplenomegalic
- S prezentai modul de abordare a pacientului cu hepatosplenomegalie
- Principii generale de atitudine terapeutic
Ce trebuie s facei
- Examenul clinic al pacientului cu hepatosplenomegalie
- S urmrii i s evaluai un pacient cu hepatosplenomegalie
Abordarea pacientului cu hepatosplenomegalie

Examen clinic hepatosplenomegalie explorri paraclinice evaluare; decizie de dirijare sau
internare pentru explorri cu viz etiologic i instituirea programului terapeutic
1.HEPATOMEGALIA
Hepatomegalia sau mrirea dimensiunilor ficatului, este una din problemele de diagnostic
cu care se confrunt medicul n practica de ambulatoriu. Constatarea unei hepatomegalii impune
precizarea cadrului nosologic i n final formularea unei strategii terapeutice.
1.1.Clasificarea cauzelor de ficat palpabil i/sau hepatomegalie
I.Ficat palpabil fr hepatomegalie

A.Poziia diafragmului drept modificat (cobort)
B.Leziuni subdiafragmatice (ex.abcese)
C.Lob hepatic aberant
D.Muchii abdominali relaxai sau extrem de subiri
E.Ocazional (uneori) observat i la persoane normale
II. Hepatomegalie
A.Congestie vascular (insuficiena cardiac congestiv, tromboza
venoasa suprahepatic)
B.Obstrucie de ducte biliare (leziune de duct hepatic comun, secundar
de obicei cirozei biliare)
C.Afeciuni infiltrative:
1. Celulare - afeciuni ale mduvei osoase i esutului reticulo-endotelial
a. hematopoeza extramedular
b. leucemii
c. limfoame
2. Lipide
a. ficatul gras
b. boala Gaucher i alte lipidoze
67
3. Glicogen (diabet zaharat, n special dup exces insulinic)

4. Amiloid
5. Fier (hemocromatoza i hemosideroza)
6. Leziuni granulomatoase (tuberculoza, sarcoidoza)
D. Afeciuni inflamatorii
1. Hepatite, inclusiv cele medicamentoase
2. Ciroza, cu excepia ultimelor stadii cnd fibroza
ndelungat poate duce la ficat mic (contractat)
E. Tumori primare i metastatice
F. Ficat chistic (boala chistic, fibroza hepatic
congenital)
1.2.Examinri paraclinice la bolnavul cu hepatomegalie

Examinrile de laborator reflect:
I.Prezena unui proces inflamator n mezenchim
Sindromul de inflamaie mezenchimal apreciaz evolutivitatea bolii.
II.Creterea permeabilitii membranei hepatocitare.
Cirozele avansate pot evolua cu transaminaze normale datorit siderrii
parenchimului hepatic.
III.Funcia hepatocitelor prin efectuarea unor teste care apreciaz gradul
insuficienei celulare hepatice
IV.Sindromul de colestaz prin: dozarea de acizi biliari (responsabili de prurit),
bilirubinemie, enzime indicatoare ale colestazei (fosfataza alcalin,
gamaGT, 5 Nucleotidaza).
Unii markeri permit orientarea ncadrrii etiologice a hepatomegaliei
(alfa1-fetoproteina, anticorpii antimitocondriali, anticorpii antiADN, antifibr
muscular neted, markeri virali virus B, delta, C, alcoolemie, probe de toxicologie,
dozare Cu, Fe).
Explorri imagistice
- ecografia
- examenul radiologic
- scintigrafia hepatosplenica
- splenoportografia
- tomografia computerizat
- RMN
- colangio-pancreatografia endoscopic retrograd
- arteriografia
Puncia biopsie hepatic
Laparoscopia - este util n inspectarea unei pri din suprafaa ficatului i
dirijarea punciei hepatice intit n zonele cu remanieri.
68
1.3.Hepatomegalia prin congestie vascular

Cauze: - boli cardiace nsoite de creterea presiunii n atriul drept i sistemul cav: valvulopatii
mitrale sau tricuspide, cordul pulmonar cronic decompensat, pericardit constrictiv.
- n staza recent ficatul este moderat mrit, cu suprafa neted, elastic, cu sensibilitate
dureroas i reflux hepatojugular la palpare profund
- dup o staz prelungit, hepatomegalia devine permanent, ficatul mai dur, mai puin
dureros spontan i la palpare, marginea rotunjit, fr reflux hepatojugular la palpare. Poate
apare subicter, eventual uoar splenomegalie.
-sindromul Budd-Chiari.
Hepatomegalia din sindromul Budd-Chiari se caracterizeaz prin hepatomegalie neuniform
interesnd n special lobul caudat, durere n hipocondru drept, spontan i la palpare, dar fr reflux
hepatojugular. Suprafaa ficatului este neted.
1.4.Steatoza hepatic
Cauze: alcoolismul cronic, diabetul zaharat, obezitatea, unele boli cronice (boala Crohn, TBC,
colita ulceroas), unii ageni hepatotoxici ( intoxicaia cu tetraclorura de carbon, DDT, etc.).
Hepatomegalia este moderat. Ficatul insensibil la palpare, cu suprafa neted,
consisten puin crescut.
Tabloul clinic este dominat de manifestrile clinice ale afeciunii cauzale.
1.5.Afeciuni inflamatorii
Hepatitele acute virale, hepatitele cronice i cirozele hepatice sunt afeciuni ce domin morbiditatea
i ridic probleme de diagnostic pozitiv i diferenial att la nivel de ambulatoriu, ct i la nivel de staionar.
1.6.Tumori primare i metastatice
- tumori hepatice benigne
Tumorile hepatice benigne cuprind: hemangiomul, hamartomul,
fibromul,teratomul, adenomul, hiperplazia nodulara focala (adesea dupa folosirea indelungata a
anticonceptionalelor).
Examenul obiectiv poate releva eventual o hepatomegalie variabila ca dimensiuni, nedureroas, de
consisten elastic i nensoit de alterarea strii generale, splenomegalie sau ascit.
- tumori hepatice maligne primare
Tumorile hepatice maligne primare sunt n marea majoritate de origine hepatocelulara (hepatomul),
restul fiind de origine canalicular (colangiomul malign), mixt (hepatocolangioame).
Tabloul clinic cuprinde: alterarea progresiv a strii generale inapeten, slbire, astenie, stare
febril prelungit, subicter, durere n hipocondrul drept, acuze aprute la un bolnav cunoscut sau nu cu
ciroza hepatic.
Examenul obiectiv relev: hepatomegalie neuniform, suprafa neregulat, consisten dur, ficat
dureros spontan i la palpare, uneori se poate percepe existena unei frecturi ( datorat procesului de
perihepatit), iar la auscultaie un suflu continuu
(datorat neregularitilor calibrului arterelor hepatice sau creterii debitului arterial).
- tumori hepatice secundare
Tumora primitiv se afl cel mai adesea n teritoriul venei porte sau sfera genital, iar metastazele
se localizeaz predilect n lobul drept.
69
Ficatul mrit de volum, este dur, cu suprafaa boselat. Prezena metastazelor hepatice
poate rmne latent clinic sau se poate exprima prin: hepatomegalie, durere, icter.
Ficatul chistic
Chistul hepatic solitar, poate produce hepatomegalie n funcie de mrimea chistului. Rotund sau ovalar
chistul este bine delimitat de o membran cu structur epitelial-conjunctiv. Coninutul este lichidian.
Boal polichistic a ficatului, realizeaz un ficat mrit de volum, cu suprafaa neregulat, consistena
elastic. Frecvent se asociaz cu alte localizri chistice: renale, splenice, pulmonare, pancreatice.
Noiunea de boal polichistic infantil hepatorenal, boal cu transmitere autozomal recesiv,
desemneaz cazurile cu debut la vrsta de sugar, dominant fiind afectarea renal i evoluia frecvent
fatal.
Fibroza hepatic congenital, boal cu caracter ereditar cuprinde cazurile cu debut tardiv (adult).
Tabloul clinic este dominat de semnele de afectare hepatic, iar supravieuirea ndelungat.
Tabloul clinic poate mbrca 4 forme de manifestare: forma de hepatit "neonatal", forma cu sindrom
de hipertensiune portal, forma angiocolitic i forma latent.
Chistul hidatic, evolueaz cu hepatomegalie i stare clinica aproape normal. Simptomatologia clinic
este dependent de localizarea chistului. Cnd dezvoltarea chistului se face ascendent, simptomatologia
este dominant respiratorie. Chistul hidatic cu dezvoltare inferioar poate determina icter prin compresiunea
cilor biliare sau ascit prin compresiunea venei porte. Cnd localizarea chistului este posterioar,
dezvoltarea lui duce la mpingerea nainte a ficatului i la apariia contactului lombar al tumorii. n
localizrile anterioare (cel mai frecvent ntlnite), hepatomegalia este izolat ( fr splenomegalie, ascit,
icter) suprafaa neregulat, boselat ("bombare regulat n sticl de ceasornic"), consistena ferm (n jurul
chistului consistena este normal). Localizarea central a chistului hidatic duce la o hepatomegalie
uniform, suprafaa neted, consistena normal.
1.7.Atitudine terapeutic
Principii generale:
- regimul alimentar i repausul strict individualizat
- tratamentul: - etiologic, individualizat n funcie de:
- forma clinic
- stadiul evolutiv
- factorii de risc coexisteni.
2.SPLENOMEGALIA
Splina este situat n loja splenic ntre diafragm, stomac i polul superior al rinichiului stng.
Greutatea medie a splinei adultului este de 150 gr., iar dimensiunile normale sunt de 11 cm lungime, 7 cm
laime i 3 cm grosime.
Funciile splinei:
- rezervor sanguin
- formarea i distrugerea celulelor sanguine
- controlul hematopoiezei medulare
- funcii imunitare
- funcii metabolice i endocrine (rol n metabolismul lipidelor; rol de depozitare a
fierului sub form de hemosiderin n celulele reticuloendoteliale).
Splina se afl n interrelaie cu ficatul, prin intermediul venei porte; cu sngele,
cu sistemul limfatic i sistemul reticuloendotelial aa nct patologia splinei este n cea
mai mare parte dependent de patologia acestor organe i sisteme. Mai rar, splina
70
poate fi i sediul unei patologii locale, de organ. Splenomegalia apare deci ca o

manifestare comun a unei patologii diverse, de ordin general sau local.
Diagnosticul splenomegaliei necesit parcurgerea etapelor de diagnostic: pozitiv, diferenial,
funcional, etiologic.
Diagnosticul splenomegaliei necesit parcurgerea etapelor de diagnostic: pozitiv, diferenial,
funcional, etiologic.
Diagnosticul pozitiv al splenomegaliei este n egal msur i un diagnostic de excludere al
unor formaiuni localizate n hipocondru stng.
Examen clinic
Anamneza - trebuie s precizeze:
- antecedentele heredo-colaterale, factorul ereditar fiind implicat n unele boli care evolueaz cu
splenomegalie (microsferocitoza ereditar,etc.).
- antecedentele personale patologice cu posibil implicare n etiologia splenomegaliei: boli
infecioase, boli parazitare, tezaurizmoze, afeciuni hematologice etc.
- simptomatologia subiectiv. Cel mai frecvent apare durerea de intensitate variabil n
hipocondru stng cu iradiere n umrul stng sau interscapulovertebral. Durerea apare de obicei n
contextul altor manifestri subiective ce aparin afectunilor cauzatoare ale splenomegaliei.
Examenul obiectiv general - poate evidenia unele manifestri clinice care evolueaz paralel cu
splenomegalia, cum sunt: circulaie colateral (hipertensiunea portal), adenopatii (hemopatii), stelue
vasculare (ciroze), peteii sau echimoze (trombocitopenie), hepatomegalie (hepatopatii), icter (hemoliz).
Examenul obiectiv al splinei. n cadrul acestuia palparea reprezint cea mai bun metod de explorare
clinic a splinei. Deoarece splina normal nu depaete rebordul costal, o splin care se palpeaz poate fi
considerat patologic. Natura splenic a masei abdominale din hipocondrul stng poate fi afirmat pe baza
urmatoarelor criterii:
- mobilitate respiratorie (coboar cu fiecare inspiraie profund)
- topografie superficial
- marginea anterioar crenelat
- imposibilitatea de a palpa polul superior al formaiunii (de a insinua degetele ntre ea i coaste).
Examenul obiectiv al splinei poate preciza dimensiunile, forma, consistena, sensibilitatea i suprafaa.
trebuie precizat ns c nu orice mas abdominal palpabil n hipocondrul stng nseamn splenomegalie.
Se impune deci diagnosticul diferenial cu:
- lobul hepatic stng hipertrofiat
- tumora de perete
- tumori ale stomacului, ale unghiului colic stng, rinichiului stng, suprarenalei, cozii
pancreasului
- tumori de epiploon, peritoneu
- splina normal dar ptozat sau mpins din loja ei de ctre tumora de vecinatate (n general
retrosplenic).
n situaiile n care diagnosticul pozitiv i diferenial nu poate fi tranat clinic este necesar explorarea
paraclinic obligatorie i pentru aportul diagnostic al bolilor de baz.
Examinari paraclinice
- explorarea hematologica periferic i central (medular)
- ecografia
- examenul radiologic abdominal
- tomografia computerizat
- scintigrafia splenic
- laparoscopia
- alte explorri se efectueaz n funcie de contextul clinic n care apare splenomegalia (se recomand
explorarea funcional hepatic, electroforeza hemoglobinei, hemoculturi, teste de serodiagnostic).
71
Diagnosticul funcional - precizeaz dac splina este hiper-,

hipo-, sau eufuncional. Disfunctonalitatea splinei constituie un criteriu n alegerea msurilor
terapeutice.
Diagnosticul etiologic
Anamneza, examenul obiectiv i explorrile paraclinice trebuie s precizeze etiologia
splenomegaliei care este criteriul de baz n alegerea msurilor terapeutice. Pentru un diagnostic
etiologic corect este necesar cunoaterea cauzelor posibile ale splenomegaliei.
2.1.Boli asociate cu splenomegalie:

1. Infecioase
2. Boli asociate tulburrilor de imunoreglare
3. Boli prin dezordini ale fluxului sanguin splenic
4. Boli asociate cu anomalii ale eritrocitelor
5. Boli infiltrative ale splinei
6. Boli diverse sau boli de cauz necunoscut
2.1.1.Splenomegaliile infecioase
Creterea celularitii splinei n infecii se datoreaz proliferrii limfocitare i a macrofagelor, att
n "pulpa" roie ct i n cea alb. Diagnosticul etiologic se face pe baza contextului clinic infecios i al
examinrilor de laborator. Aspectul clinic al splinei nu ajut diagnosticul.
- Mononucleoza infecioas. Splenomegalia este moderat, aparut n general la un pacient tnr, n
context clinic de febr, stare general nealterat, angin, ganglioni limfatici mrii (mai ales cervicali),
nedureroi dar sensibili la palpare. Diagnosticul este orientat de hemoleucograma care evideniaz
mononucleare polimorfe i confirmat de reacia Paul-Bunnell-Hanganuiu.
- Septicemia bacterian. Splina este moderat mrit, relativ moale i sensibil la palpare. Diagnosticul
este sugerat de contextul clinic infecios: frisoane, febr oscilant sau n platou, stare general alterat,
toxicoseptic, identificarea porii de intrare i a unor eventuale focare supurative. Precizarea diagnosticului
se face cu ajutorul hemoculturilor.
- Endocardita bacterian, este sugerat cnd splenomegalia se ncadreaz ntr-un tablou febril,
astenizant, asociat unui sindrom cutanat (erupii purpurice episodice, false panariii purpurice) la un bolnav
valvular. Hemoculturile repetate precizeaz diagnosticul.
- Tuberculoza splenic este foarte rar, putnd fi ntlnit n contextul unei diseminri hematogene sau
n cadrul unor localizri limfatice cnd se nsoete de febr, poliadenopatie i modificri hematologice:
scdere a elementelor figurate (anemie, leucopenie) sau cretere a lor (tablou pseudoleucemic). Orientarea
spre o tuberculoz splenic se face pe baza coexistenei splenomegaliei cu: adenopatii, hepatomegalie,
eventual pleurezie i a prezenei n antecedentele bolnavului a unor manifestri active pulmonare,
pleurale, osoase, peritoneale etc. Diagnosticul este confirmat de investigaiile paraclinice (radiologia
pulmonar, evidenierea bacilului Koch n sput, laparascopie, puncia biopsie splenic i/sau hepatic i de
dispariia splenomegaliei dup nceperea tratamentului antituberculos.
- SIDA - este suspicionat pe baza ncadrrii bolnavului n una din grupele "de risc" i sugerat de
prezena unor manifestri (crora nu li s-a gasit o alt cauz) ce persist de peste 1-3 luni: febra (peste 38'),
diaree cronic, indispoziie general, scdere n greutate cu peste 10%, transpiraii nocturne, anemie,
prezena cronic sau recidivant de suprainfecii cu germeni oportuniti sau uzuali, tumori.
Diagnosticul necesit efectuarea unor examinri de laborator: testul de depistare: ELISA, testul de
confirmare (immunoblot), antigenul p-24, teste de depistare a funciilor imune afectate de virus (nr.de
leucocite - leucopenie sub 4000/mm3, nr.limfocitelorscad sub 1500, trombocitopenie, scderea limfocitelor T4, raportul T4/T8 subunitar, teste cutanate negative
pentru imunitatea celular, hipergamaglobulinemie).
72
- Hepatite virale. Splenomegalia este inconstant ntlnit, este moderat, nedureroas la palpare.
Diagnosticul se impune n prezena condiiilor epidemice sau de inoculare sugestive, a manifestrilor
prodromale i a icterului. Confirmarea se face cu ajutorul explorrilor paraclinice.
- Abcesul splenic. Poate apare secundar unei infecii la distan, stri septicemice sau poate urma unui
infarct splenic.
Diagnosticul se pune pe baza existenei n circumstane sugestive (condiii etiologice) a unui tablou
clinic manifestat prin: dureri splenice progresive, febr mare, oscilant, frisoane, stare general alterat la
care se asociaz leucocitoza cu polinucleoza i granulaii toxice. Ecografic apare imagine de colecie
lichidian intraparenchimatoas.
2.1.2.Boli asociate tulburarilor de imunoreglare

n bolile asociate cu dizordini imune (mai ales de imunoreglare) cum ar fi artrita reumatoid i LES,
splenomegalia este adesea datorat hiperplaziei limfoide cu creterea n dimensiuni a foliculilor limfoizi i
n cadrul acestora a numrului plasmocitelor i macrofagelor care nconjoar arteriolele pulpei roii.
- Sindromul Felty - evolueaz cu splenomegalie moderat, de consisten uor crescut, nedureroas. El
se caracterizeaz prin prezena asociat a splenomegaliei, artritei reumatoide i neutropeniei. Uneori
neutropeniei i se asociaz i anemia i trombocitopenia (citopenia se datoreaz fie unui hipersplenism, fie
unor fenomene autoimune). Prezena adenopatiei este semnalat la aproximativ 1/3 din bolnavi (n special
ganglionii vecini articulaiilor inflamate).
- L.E.S. Splenomegalia n L.E.S. este rar ntlnit i atunci cnd apare este de dimensiuni reduse,
consistena moderat crescut i nu este sensibil la palpare. Contextul clinic const n alterarea strii
generale, febr, manifestri cutanate variate, artralgii, mialgii, afectare renal, manifestri
pleuropulmonare, cardiace. Adenomegalia moderat este prezent la aproape 50% din pacienii cu boal
activ.
- Anemiile hemolitice imune.
Anemiile hemolitice autoimune cu anticorpi la cald pot evolua cu
splenomegalie moderat de consisten uor crescut. Splenomegalia se instaleaz lent i se nsotete de
regul de hepatomegalie.
n anemiile hemolitice autoimune cu anticorpi la rece hepatosplenomegalia apare mai rar avnd ns
aceleai caracteristici palpatorii.
Diagnosticul etiologic este susinut pe baza examenului frotiului de snge (valoare orientativ) si
examenului serologic (valoare diagnostic).
2.1.3.Boli infiltrative ale splinei

A. Benigne - produc splenomegalie prin creterea numrului histiocitelor din pulpa roie splenic.
Amiloidoza splenic, este asociat de obicei cu amiloidoza hepatic i renal. Splina atinge
dimensiuni mari i este dur la palpare. Asociat bolnavul mai prezint: paloare, astenie, scdere n greutate,
edeme albe moi, eventual poliurie cu proteinurie i hipoproteinemie, anemie marcat. Aceste manifestri
aprute n contextul unui focar supurativ cronic sugereaz diagnosticul de amiloidoz care va fi confirmat
histologic prin puncie biopsie hepatic, splenic sau din mucoasa rectal.
Boala Gaucher - boal familial rar aprnd din copilrie este caracterizat prin acumularea de
glucocerebrozide n macrofage.
Splenomegalia este cvasiconstant, nedureroas, de consisten crescut i dimensiuni mari, putnd
produce tulburri prin compresiunea organelor abdominale. Alturi de splenomegalie, ntre manifestrile
bolii se mai descriu: hepatomegalie, astenie, ntrzierea creterii, pigmentaie cenuiu-galben a
tegumantelor, leziuni osoase, tablou hematologic de hipersplenism.
Diagnosticul este precizat prin puncia biopsie splenic - cu evidenierea celulelor Gaucher (mari,
spumoase, cu citoplasma dispus n zone concentrice asemntor foilor de ceap).
73
Boala Niemann-Pick, boal familial rar, caracterizat prin acumularea de sfingomielin n

macrofagele din diferite esuturi (splin, ficat, ganglioni, mduv osoas, plmni, sistem nervos central
etc.).
Boala debuteaz precoce dup natere i se manifest prin splenomegalie enorm (nedureroas, de
consisten crescut), hepatomegalie, anorexie, dezvoltarea nceat fizic i psihic, pigmentaie cenuie a
tegumentelor, abdomen mrit (datorit hepatosplenomegaliei), ganglioni mrii.
Diagnosticul se bazeaz pe evidenierea celulelor de suprancrcare n ganglionii limfatici, mduva
osoas sau splina.
Chistele splenice (chistul hidatic, chistul posttraumatic, chistul disembrioplazic) pot fi
diagnosticate pe baza datelor clinice, biologice, scintigrafice i ecografice.
B. Maligne - pot genera creteri ale regiunii limfoidale a foliculilor cum ar fi boala Hodgkin sau
infiltraia pulpei roii cu celule maligne cum ar fi leucemia granulocitar cronic, leucemii acute i n
carcinoame metastatice.
Leucemia acut
Infiltrarea cu celule maligne a mduvei osoase determin insuficiena medular exprimat pe plan
clinic prin sindromul:
- anemic (astenie, paloare, dispnee de efort, tahicardie, ameeli etc.)
- infecios
- hemoragic (epistaxis, gingivoragii, purpur, echimoze).
Infiltrarea organelor expansibile provoac hipertrofierea lor (spenomegalie, hepatomegalie, adenopatie
etc.).
Splenomegalia este moderat sau de mic importan, relativ moale, sensibil la palpare.
Tabloul clinic sugereaz diagnosticul iar confirmarea se face prin examenul hematologic care
identific n periferie elementele patologice (pancitopenie, prezena blatilor) i hiatusul leucemic, iar n
mduv proliferarea anarhic a seriei respective (limfoid, mieloid).
Leucemia limfatic cronic - are ca substrat histologic infiltraia cu limfocite a pulpei roii i albe.
Splenomegalia coexist obinuit cu adenopatii, este moderat, cu suprafa neted, regulat, consistenta
uor crescut i nu prezint sensibilitate dureroas la palpare.
Diagnosticul se bazeaz pe triada: vrsta
(n general peste 50 de ani), splenomegalie + adenopatie generalizat, leucocitoz cu limfocitoz fr
hiatus.
Leucemia granulocitar cronic (leucemia mieloid cronic)
Substratul histopatologic al splenomegaliei este reprezentat de granulopoieza splenic.
Splenomegalia reprezint semnul cel mai constant, prin dimensiuni dominnd tabloul clinic. Se
instaleaz precoce i evolueaz progresiv putnd ajunge pn la creasta iliac. Suprafaa este neted
nedureroas la palpare (cu excepia cazurilor cnd se produc infarcte splenice). Alturi de splenomegalie ,
tabloul clinic mai poate cuprinde: hepatomegalie, astenie, febr, hemoragii (urinare, digestive, genitale).
Diagnosticul se sprijin pe urmtoarele elemente:
1. Splenomegalie
2. Leucocitoz cu granulocite mature i imature, bazofilie
3.Scderea activitii fosfatazei alcaline a neutrofilelor mature, creterea raportului
granulocite/eritrocite n mduv
4. Prezena cromozomului Ph1.
Boala Hodgkin
Substratul histologic al splenomegaliei este reprezentat de proliferarea tumoral a esutului
limfohistiocitar cu prezena de celule gigante Sternberg - Reed. Splenomegalie se instaleaz lent-progresiv,
fr sensibilitate dureroas la palpare i poate depi n jos linia ombilical.
Manifestrile clinice mai importante, asociate splenomegaliei sunt: adenopatiile, febra, pruritul,
transpiraii nocturne, scderea ponderal, astenia.
Diagnosticul este sugerat de asocierea splenomegalie + adenopatii + limfopenie. Biopsia ganglionar este
obligatorie pentru susinerea diagnosticului. Diagnosticul histologic este hotartor (celule Sternberg-Reed).
Limfoamele maligne nehodgkiniene
74
Se manifest pe plan clinic prin prezena splenomegaliei i/sau adenopatiei la care se poate asocia:
alterarea strii generale, scdere ponderal, transpiraii nocturne, febr, sindromul anemic.
Diagnosticul este histologic, necesitnd biopsierea organului suspectat (splina, ganglion, maduva osoas
etc.).
Limfosarcomul
Splenomegalia este moderat, de consisten crescut, fr sensibilitate dureroas la palpare. Substratul
histologic este reprezentat de proliferarea malign a esutului limfatic (celule limfoide B). Sub raport clinic
nu exist nimic caracteristic. Diagnosticul este sugerat de evoluia rapid, malign a splinei i ganglionilor,
alterarea rapid a strii generale, prezena febrei cu transpiraii, astenie.
Diagnosticul este apanajul examenului histopatologic ganglionar sau splenic.
Reticulosarcomul, evolueaz cu splenomegalie moderat, de consisten crescut, nedureroas la
palpare, cu evoluie mai rapid dect n limfosarcom. Histologic se constat o proliferare malign a
celulelor reticulare. La baza diagnosticului st examenul histopatologic ganglionar.
Sindroamele mieloproliferative - care se nsoesc frecvent de splenomegalie sunt: poliglobulia Vaquez,
leucemia mielocitar cronic i splenomegalia mieloid (mieloscleroz).
2.1.4.Boli diverse sau boli de cauza necunoscut
Splenomegalia izolat - poate fi depistat ntmpltor cu ocazia unui examen clinic sistematic sau
prin constatarea unui hipersplenism (pancitopenie) la examenul hematologic. Aceste splenomegalii
nensoite de "sindromul de acompaniament" trebuie reevaluate clinic i explorate judicios. Daca aceste
explorri nu dau rezultate n direcia stabilirii etiologiei se recomand cercetarea urmatoarelor eventualiti:
splenomegalii tumorale, tuberculoza splenic, splenomegalii de ncarcare, splenomegalii hematologice
izolate atipice.
Tireotoxicoza - poate fi asociat cu splenomegalie ce se datoreaz unei hiperplazii limfoide indus de
hormonii tiroidieni.
Sarcoidoza, poate da splenomegalie uneori mare, insensibil - prin inflamaie de tip granulomatos mai
ales n pulpa alb. Splenomegalia se poate nsoi de adenopatii, manifestri cutanate nodulare dar cu stare
generala bun, fr scdere n greutate, fr febr, cu leucopenie i limfomonocitoz.
Anemii prin deficit de fier - se pot nsoi de splenomegalie n aproximativ 5 - 10% din cazuri.
Sindromul de acompaniament: astenie, cefalee, dispnee de efort, palpitaii, paloare cutaneomucoas,
glosit, disfagie, modificri ale fanerelor sugereaz diagnosticul care este precizat de aspectul eritrocitelor
pe frotiul de snge periferic i constatarea absenei hemosiderinei n mduva osoas.
Odata etiologia stabilit, diagnosticul trebuie s enune boala de baz la care se adaug termenul de
splenomegalic (sau cu splenomegalie) urmat de precizarea: cu sau fr hipersplenism.
Tratament
Tratamentul splenomegaliei este etiologic, subordonat cauzei. Msura terapeutic care se adreseaz
specific splinei ca organ este splenectomia.
ntrebri recapitulative
1.Enumerai principalele cauze de hepatomegalie.
2,Descriei examinrile paraclinice la pacientul cu hepatomegalie.
3.Care sunt cauzele hepatomegaliei prin congestie vascular?
4.Enumerai condiiile mai frecvent asociate cu steatoza hepatic.
5.Precizai principiile generale de atitudine terapeutic la pacientul cu hepatomegalie.
6.Precizai etapele de diagnostic la pacientul cu splenomegalie.
7.Enumerai cauzele posibile ale splenomegaliei.
8. n ce const diagnosticul funcional n splenomegalie?
9.Splenomegalii infecioase diagnostic pozitiv.
75
Bibliografie - selectiv
- obligatorie
1.Grigorescu M., Pascu O. Tratat de gastroenterologie clinic, vol.II, Editura Tehnic,
Bucureti, 1997.
2.Oprea S., Gherman Madeleine Probleme curente n practica medicului de familie,
Tipografia U.M.F., Cluj-Napoca, 1998.
facultativ
1.Boloiu H.D. Semiologie medical, Medex, Cluj-Napoca, 1994
2.Branea I.D. Medicin de familie, volumul II, Editura Universitas Company SA, Bucureti,
2000.
3.Gherasim L. Medicin intern. Bolile digestive, hepatice i pancreatice, vol.3, Editura
Medical, Bucureti, 1999.
4.Goldman&Bennett Cecil Textbook of Medicine 21st Edition, W.B.Saunders Company,
2000.
5.Orban-chiopu Ana-Maria Ghid practic de gastroenterologie, Editura didactic i
pedagogic, Bucureti, 1996.
6.Pun R. Tratat de medicin intern. Bolile aparatului digestiv, partea a II-a, Editura
Medical, Bucureti, 1986.
7.Punescu Podeanu A. Baze clinice pentru practica medical, Editura Medical, Bucureti,
1990.
16. TERAPII COMPLEMENTARE
Titlul: MEDICINA COMPLEMENTAR (ALTERNATIV) Mira Florea
Tabla de materii
Definiii:
Medicina Complementara, Neconventionala
Medicina Convenionala, tiinifica, Academica, Moderna
Medicina Integrativa
Reacia medicilor la creterea interesului pacienilor pentru
Medicina complementara
Principiile medicinii complementare
Clasificarea mijloacelor terapeutice complementare:
4.1. Grupa 1. Terapii complementare care beneficiaz de
organizaii profesionale proprii
Homeopatia
Acupunctura; Electropunctura; Moxaterapia
Chiropractica
Osteopatia
4.2. Grupa 2. Terapii complementare care nu beneficiaz de
organizaii profesionale proprii
Gemoterapia
Medicina nutriionist
Hidroterapia ( ape minerale, ape termale, terapia cu
nmol )
Fitoterapia
Kinetoterapia
76
Masoterapia
Reflexoterapia, Presopunctura, Talasoterapia
Yoga; Meditaia
Hipnoterapia
Aromaterapia, Cromoterapia, Meloterapia
4.3.Grupa 3. Discipline alternative

Medicina Ayurvedic(India)
Medicina oriental - tibetan
Cristaloterapia
Homeopatia-Principiul Similitudinii, indicatii ale remediilor
homeopate
Gemoterapia-Principiul de drenaj, indicate ale maceratelor
gemoterapice
Acupunctura, Electroacupunctura- Principii, indicatii
Codul Etic al Ordinului Practicienilor de Medicina
Complementara/Alternativa din Romania
Legea nr. 118/2007 privind Organizarea si Functionarea
Activitatilor si Practicilor de Medicina Complementara
Esential: Diferentierea principiilor medicinii complementare si
alopate
Important: Clasificarea mijloacelor terapeutice complementare
Util: Indicatiile si nonindicatiile in Medicina complementara;
Codul etic al practicienilor in terapii complementare
Facultativ: Remedii homeopate, dilutii
Sa observe -selectarea bolnavilor care prezinta indicatie pentru
terapie complementara
Sa faca personal, individual sau in echipa: sa identifice
beneficii si riscuri ale terapiilor alternative
Caz clinic: Prezentare caz Adenocarcinom pulmonar

Enumerati diferente intre medicina conventionala si cea

neconventionala-complementara
Identificati si motivati nevoia de evidente medicale in medicina
complementara
1. Edward Mills ,Taras Hollyer , Ron Saranchuk , Kumanan Wilson. Teaching EvidenceBased Complementary and Alternative Medicine (EBCAM); Changing behaviours in the face of
reticence: A cross-over trial. BMC Medical Education 2002, 2:2doi:10.1186/1472-6920-2-2
2. Haynes RB, Richardson WS: Evidence-based medicine: what it is and what it isn't. BMJ 1996,
312:71-2.
3. Norman G, Shannon S: Effectiveness of instruction in critical appraisal (evidence-based medicine)
skills: a critical appraisal. CMAJ 1998, 158:177-81
77
Wooten JC, Sparber A: Surveys of complementary and alternative medicine: part
and demographic groups. J Altern Complement Med 2001, 7:195-208.
I. General trends
Email: miraflorea@yahoo.com
SUPORT DE CURS PEDIATRIE
Cadrul didactic de predare:
Conf Dr.Figan Ioan
GHIDUL DE STUDIU
Medicina de Familie- sectiunea copii
Titlul cursului: Medicina de Familie Copii
Introducere
Tipul cursului: obligatoriu
Cui ii este adresat cursul: MG an VI
Pot participa: studenti, rezidenti MF
Importanta cursului; probleme abordate: cursurile abordeaza probleme care ajuta
medicul de familie practician :
sa supravegheze, sa mentina starea de sanatate a pacientului pediatric, vizand
in mod deosebit supravegherea activa a copilului sanatos
sa recunoasta situatiile ce reprezinta factori de risc care pot influenta
cresterea, dezvoltarea armonioasa
sa identifice boli in stadiul presimptomatic, primele manifestari de boala sau
depistarea lor in stadiul precoce si prevenirea complicatiilor
sa dobandeasca cunostinte pentru a putea instrui parintii copilului in ceea ce
inseamna dezvoltare normala somatica si neuropsihica precum si situatiile pe
care acestia ar trebui sa le semnaleze medicului, colaborarea tip parterneriat
fiind importanta in practica medicului de familie
Locul pe care il ocupa cursul in programa analitica si corelatiile acestuia cu alte
discipline si notiuni studiate anterior: scopul principal al cursurilor il reprezinta
dobandirea cunostintelor necesare supravegherii active a copilului sanatos avand
la baza cunostintele (la nivelul cerintelor, necesitatilor medicului de familie)
acumulate in stagiile de pediatrie, ginecologie, neonatologie, chirurgie infantila,
oftalmologie, ORL precum si alte specialitati care au abordat probleme legate de
pacientul pediatric.
Cunostinte si abilitati anterioare: abordarea pacientului pediatric, cunoasterea

fiziologicului si patologiei copilului.
Resurse bibliografice utile pentru reactualizarea cunostintelor:
Perioada de desfasurare a cursului si programul diferitelor actvitati

Cursuri - vineri - orele 12 14
Stagii clinice seria I luni, marti ,vineri
- seria VI - miercuri ,joi ,vineri
- seria III - luni, marti ,vineri
78
seria IV - miercuri , joi ,vineri

seria II - luni, marti , vineri
seria V - luni, marti , vineri
- locul de desfasurare: Amfiteatrul Ambulatoriului Integrat al Spitalului Clinic de

Boli Infectioase ( fostul CDT ).
- orar: 12-14
- program de consultatii:
Evaluarea cunostintelor si abilitatilor practice

Conditii pentru acceptarea la examen: prezenta 100% stagii, absente motivate si
recuperate
Conditii pentru promovare: nota 5
Calendarul evaluarilor pe parcurs, al examenului final: in saptamanile de
examen
Calendarul examenelor ulterioare in caz de nepromovare:
Modul de desfasurare a evaluarilor: examen scris
Modul de notare: 1/3 din nota finala
Curs 1
Titlul Programul de supraveghere activa a copilului
Cuprins:
Definirea conceptului de supraveghere activaScopul programului de supraveghere
Principiile supravegherii active
Greseli in activitatea de supraveghere
Continutul vizitelor periodice
Vizita la nou nascut
Ce trebuie sa stie
Esential: cunoasterea particularitatilor fiziologice ale examenului obiectiv la fiecare varsta
abilitati de comunicare cu familia si copilul
Important: cunostinte privind examinarea pacientului, recunoasterea situatiilor care nu
corespund fiziologicului
Definirea conceptului de supraveghere activa si sublinierea principalelor
scopuri, principii ale programului si greseli care apar in activitatea de
supraveghere
Continutul vizitelor periodice:
IA. Anamneza initiala: -perioada prenatala, nastere, perioada neonatala
-antecedente eredocolaterale
-aspecte sociale, economice si de mediu
IB. Anamneza la vizitele ulterioare: -evolutia copilului
-situatia socio-economica si psihologica
II. Examenul obiectiv
III. Ghidul anticipativ
IV. Inregistrarea datelor
Vizita la nou nascut: -anamneza initiala
-examenul obiectiv:tegumente, extremitatea cefalica, gatul,
torace, abdomen, organe genitale, membre, coloana
vertebrala, evaluarea neurologica
79
-ghidul anticipativ: alimentatia, vitaminizare

programul si ingrijirea zilnica
stimularea relatiei parinti-copii
prevenirea accidentelor
-inregistrarea datelor: intocmirea fisei nou nascutului
Bibliografie:
1.Condor M, Domnita S. Supravegherea activa a copilului sanatos. Ed. Mediamira,2004.
2.Cristophersen R. Accident Prevention in Primary Care. Ed. W. B. Saunders Company, 1986,
887-898.
3. Popescu V, Tauberg L, Radut-Stefanescu M, Arion C, Dinu M. Neonatologie. In: Algoritm
diagnostic si terapeutic in pediatrie. Ed. Medicala Amaltea,1999.
4. Zuckerman B, Parker S. Preventive Pediatrics-New models of providing needed health services.
Pediatrics 1995;95(5):758-762.
Intrebari:
1. Continutul ghidului anticipativ
2. Examenul tegumentelor la nou-nascut
Curs 2
Titlul Programul de supraveghere activa a copilului
Cuprins:
Vizitele active in perioada de sugar (1 luna-1 an)
Vizita activa la varsta de 24 de luni
Vizita activa in perioada de prescolar
Vizitele active in perioada scolara
Ce trebuie sa stie
Esential: cunoasterea particularitatilor fiziologice ale examenului obiectiv la fiecare varsta
abilitati de comunicare cu familia si copilul
Important: cunostinte privind examinarea pacientului, recunoasterea situatiilor care nu
corespund fiziologicului
Vizitele active in perioada de sugar (1 luna-1 an)
-caracteristici generale ale perioadei
-interviul
-examenul obiectiv: -masuratori somatice
-aprecierea maturarii osoase
-examenul pe aparate
-examinari pentru depistarea deficitelor
senzoriale
-aprecierea dezvoltarii neuro-psihice
-sfaturile si ghidul anticipativ
Vizita activa la varsta de 24 de luni
-interviul
-examenul obiectiv: -aprecierea dezvoltarii somatice
-aprecierea dezvoltarii neuro-psihice
-depistarea deficitelor senzoriale
-efectuarea examenului clinic pe aparate
80
Vizita activa in perioada de prescolar

-interviul: evaluarea copilului pentru intrarea in scoala
-examenul obiectiv
Vizitele active in perioada scolara
-interviul
-examenul obiectiv
Bibliografie:
1.Condor M, Domnita S. Supravegherea activa a copilului sanatos. Ed. Mediamira,2004.
2.Cristophersen R. Accident Prevention in Primary Care. Ed. W. B. Saunders Company, 1986,
887-898.
3. Popescu V, Tauberg L, Radut-Stefanescu M, Arion C, Dinu M. Neonatologie. In: Algoritm
diagnostic si terapeutic in pediatrie. Ed. Medicala Amaltea,1999.
4. Zuckerman B, Parker S. Preventive Pediatrics-New models of providing needed health services.
Pediatrics 1995;95(5):758-762.
Intrebari:-Aprecierea dezvoltarii neuro-psihice la sugar
-Aprecierea dezvoltarii somatice la varsta de 24 luni
-Caracteristici generale ale perioadei de prescolar
Curs 3
Titlu: Alimentaia copilului sntos.Rahitismul carenial comun
Cuprins
I. Alimentaia copilului sntos:
1. Alimentaia nou-nscutului i sugarului
2. Alimentaia copilului mic(1-3ani)
3. Alimentaia copilului precolar(3-6ani)
4. Alimentaia colarului mic(7-11ani)
5. Alimentaia copilului la pubertate i adolescen
6. Carene nutriionale
II. Rahitismul carenial comun
1. Definiie.Metabolismul vitaminei D
2. Etiopatogenie
3. Tablou clinic
4. Examinri paraclinice
5. Diagnostic pozitiv i diferenial
6. Tratament profilactic i curativ
7. Evoluie i complicaii
Obiective educaionale:
-Ce trebuie s tie: :importana i principiile de baz ale alimentaiei corecte a copilului
pe grupe de vrst;
- greeli de evitat n promovarea unei alimentaii sntoase
- rolul cadrelor medicale n promovarea unei nutriii sntoase
importana discuiei cu aparintorii i cu copilul, abilitatea de a
discuta cu acetia
- rolul familiei, al copilului, al colii i mass-mediei n promovarea
nutriiei corecte(de tiut elementele pozitive i cele negative,
corectarea lor);
81
- s recunoasc semnele clinice de rahitism, etiopatogenia,

- examinrile paraclinice necesare pt.dg.pozitiv i diferenial;
- tratamentul profilactic i curativ al rahitismului;
- evoluia i complicaiile bolii i ale terapiei;
-Ce trebuie s fac:
- s ntocmeasc un regim alimentar corect unui copil venit
- la consultaie(nr.de mese, ce alimente s consume,cantitatea de
aliment, mod de preparare) innd cont i de preferinele culinare ale
copilului, de obiceiurile alimentare ale familiei i de venitul material;
- s chestioneze prinii cu privire la regimul alimentar curent al
copilului, s atrag atenia asupra a ce este corect i a greelilor, s
colaboreze cu acetia la corectarea lor;
- s fac profilaxia rahitismului i tratament curativ concret la caz
Schema succint a cursului:
Cap.I Alimentaia copilului sntos
Subcap.1 Alimentaia nou-nscutului i sugarului
-Alimentaia natural: avantaje pentru copil i mam, contraindicaii pentru copil i
mam, principii i tehnic, incidente, excreia substanelor exogene prin lapte
-Alimentaia artificial: indicaii, principii, tehnic, incidente, formule de lapte praf
-Alimentaia mixt: indicaii, principii, tehnic, incidente
Subcap.2 Alimentaia copilului mic (1-3 ani): nevoi energetice, principii de baz,
alimente permise i cele de evitat, greelile cele mai frecvente i evitarea lor,
consecinele acestor greeli, adaptarea regimului alimentar la obiceiurile familiei i
preferinelor copilului, rolul activitii fizice
Subcap.3 Alimentaia copilului precolar ( 3-6 ani): la fel ca la copilul mic, cu
particularitile vrstei
Subcap.4 Alimentaia colarului mic (7-11 ani): la fel ca mai sus
Subcap 5 Alimentaia copilului la pubertate i adolescen: la fel ca mai sus
Subcap.6 Carene nutritionale
Cap.II Rahitismul carenial comun
Subcap.1 Definiie.Metabolismul vitaminei D
Subcap.2 Etiopatogenie: factori determinani i factori favorizani
Subcap.3 Tablou clinic: principalele semne clinice n funcie de vrst( rahitismul
sugarului, al copilului mic, al copilului mare i adolescentului)
Subcap.4 Examinri paraclinice: de laborator i imagistice
Subcap.5 Dg.pozitiv i diferenial: criterii clinice, bio-umorale i radiologice
Subcap.6 Tratament profilactic i curativ: msuri igieno-dietetice, profilaxia
medicamentoas prenatal i postnatal, tratamentul curativ, exemple de preparate de
Vit.D
Subcap.7 Evoluie i complicaii: evoluie spontan i sub tratament, complicaii ale
bolii i ale tratamentului
ntrebri i teme recapitulative:
1.Enumerai avantajele alimentaiei naturale pentru copil i mam
2.Enumerai contraindicaiile alimentaiei naturale ce in de copil i mam
3.Diversificarea alimentaiei: principii generale i tehnic
4.Alimentaia copilului mic i a precolarului: principii generale
5.Alimentaia copilului mare i adolescentului: principii generale
6.Diagnosticul pozitiv al rahitismului carenial comun
7.Profilaxia rahitismului
8.Tratamentul curativ al rahitismului
Bibliografie:
1.Ciofu Eugen Pascal, Ciofu Carmen Pediatria Tratat Ediia I, Editura Medical
Bucureti 2001, 87-114, 130-140
82
2.Condor Maria, Domnia Sorina Supravegherea activ a copilului n practica

medicului de familie, Editura Mediamira Cluj-Napoca 2004, 35-40, 52.53, 64.65, 75,
84-86
3.Geormneanu Mircea, Muntean I. Pediatrie, Editura Didactic i Pedagogic
Bucureti 1994, 286-302
4.Miheiu Maria Puericultur practic, Casa Crii de tiin Cluj-Napoca 2008, 69-121
5.Panga Gabriela Puericultur, Casa Crii de tinn Cluj-Napoca 2008, 63-66, 90-163
6.Sido Grigorescu Paula Tratat elementar de Pediatrie vol.4, Casa Crii de tiin
Cluj-Napoca 2000, 318-329
Curs 4
Titlul Depistarea si diagnosticul precoce al bolilor
Cuprins
Introducere, definirea termenilor
Depistarea fenilcetonuriei, hipotiroidismului
Depistarea defectelor de vedere
Depistarea deficitelor auditive
Depistarea tulburarilor de dezvoltare staturo-ponderala
Depistarea tulburarilor de dezvoltare neuropsihica
Depistarea scoliozei idiopatice
Depistarea displaziei de sold
Esential: cunoasterea starii fiziologice la diferite varste
Important: cunostinte privind examinarea pacientului, recunoasterea situatiilor
care nu corespund fiziologicului
Sa observe:obiectivele discutiei cu pacientii, manevrele efectuate
Sa faca personal, individual sau in echipa: sa-si exerseze abilitatile, sa studieze
literatura in vederea gasirii unor abordari mai moderne temelor
Schema succinta a cursului:
Introducere si definirea termenilor
-cui se adreseaza depistarea si diagnosticul precoce
-scopul si consecintele acestei actiuni
-metodele folosite
-definirea, criteriile de aplicare a screeningului
Depistarea fenilcetonuriei si hipotiroidismului
-scurta recapitulare a simptomatologiei
-metodele de screening
-interpretarea rezultatelor
Depistarea defectelor de vedere, auditive
-descrierea situatiilor fiziologice in functie de varsta
-identificarea factorilor de risc si supravegherea speciala a pacientilor la care sunt
prezenti factorii de risc
-metode, examinari aplicate pentru evidentierea situatiilor care deviaza de la
fiziologic
-tactica colaborarii cu medicii de specialitate (oftalmologi, orl-isti)
-dispensarizarea pacientilor cu si fara probleme
Depistarea tulburarilor de dezvoltare staturo-ponderala
-prezentarea dezvoltarii staturo-ponderale pe etape de viata a copilului, in functie si
de antecedentele acestuia (ex:prematuritate)
-utilizarea metodelor de apreciere a dezvoltarii staturo-ponderale : masurarea corecta
a greutatii, taliei (cu particularitati la varsta de nou nascut, sugar), calcularea si
83
interpretarea IMC (raportat la varsta), utilizarea nomogramelor, curbelor de crestere,

calcularea si interpretarea indicelui ponderal, a circumferintei abdominale
-identificarea factorilor de risc
-recunoasterea cazurilor care necesita consultul specialistului
-recapitularea celor mai frecvente cauze de tulburarea dezvoltarii staturoponderale si
diagnosticl acestora la nivelul medicului de familie
Depistarea tulburarilor de dezvoltare neuropsihica
-prezentarea reperelor de dezvoltare neuropsihica a copilului
-identificarea factorilor de risc
-metode de apreciere a dezvoltarii psihice prin examen clinic si anamnestic (tactica
de obtinere informatii de la parinti, persoane care ingrijesc copilul)
Depistarea scoliozei idiopatice, displaziei de sold
-definitie, diagnostic, importanta diagnosticului
-recunoasterea grupelor de varsta expuse acestor patologii
-examenul clinic, paraclinic pentru confirmarea suspiciunii
-dispensarizare
-stabilirea situatiile in care este necesara consultul specialistului
Bibliografia obligatorie si facultativa:
- Maria Condor, Sorina Domnita Supravegherea activa a copilului
in practica medicului de familie Ed.Mediamira ,2004
- Maria Condor, Sorina Lucaciu Ghid de diagnostic in practica
medicului scolar Casa Cartii de Stiinta Cluj Napoca ,2002
- Baker C.Raymond Pediatric Primary Care-Well child Ed
Lippincot Williams and Wilkins, 2001
- Baker C.Raymond Pediatric Primary Care-Ill child care Ed
- Mariana Iancau Pediatrie pentru medicina de familie Ed
Medicala Universitara Iuliu Hatieganu Cluj Napoca, 2001
- Hurgoiu Voichita Puericultura Litografia UMF Iuliu Hatieganu,
Cluj Napoca 1993
- Hurgoiu Voichita Alimentatia copilului sanatos si bolnavstrategii actuale, Ed Medicala S.A., Bucuresti 1999
- www.aafp.org
- www.aap.org
- www.emedicine.com

1. Scopul depistarii si diagnosticului precoce
2. Criteriile pentru aplicarea testelor screening
3. Enumerati afectiunile pentru care medicul de familie alica depistarea precoce
la varsta pediatrica
4. Factori care influenteaza cresterea staturala
5. Factori de risc pentru tulburari de dezvoltare neuro-psihica
6. Caracteristici ale examenului neurologic care sugereaza o tulburare de
dezvoltare neuro psihica la varsta de sugar
7. Enumerati factorii de risc pentru deficientele auditive
8. Descrieti testele clinice pentru depistarea strabismului
9. Definiti ambliopia si enumerati principalele cauze
10. Care este cea mai frecventa afectiune oftalmologica datorita prematuritatii?
Descrieti conditiile in care aceasta afectiune are frecventa mai mare si
necesita dispensarizare atenta.
84
11. Descrieti examenul obiectiv pentru depistarea scoliozei idiopatice.

12. Atitudinea medicului de familie in cazul prin examinarile clinice este
suspectata de displazia de sold
Curs 5
Titlul :Sindromul anemic
Cuprins
Definitie, generalitati
Diagnostic
Tipuri de anemie la copil
Esential: cunoasterea starii fiziologice la diferite varste
Important: cunoasterea sindromului anemic
Sa observe:obiectivele discutiei cu pacientii, manevrele efectuate
Sa faca personal, individual sau in echipa: sa-si exerseze abilitatile, sa studieze
literatura in vederea gasirii unor abordari mai moderne temelor
Schema succinta a cursului:
Definiie, generalitati
- definitie
- valori normale ale parametrilor hematologici in functie de varsta si sex
- clasificarea anemiilor in functie de valorile hemoglobinei
Diagnostic:
1. Anamneza
Motivele prezentrii
Antecedente heredo-colaterale
Antecedente personale fiziologice
Antecedente personale patologice
Istoricul bolii:
2. Examenul clinic
3. Examinri paraclinice:
a) confirmarea diagnosticului de anemie
b) stabilirea tipului morfologic de anemie.
c) stabilirea caracterului regenerativ sau aregenerativ al anemiei
d) explorarea celorlalte linii celulare prin determinarea numrului de
leucocite, trombocite i citirea tabloului sanghin.
+ explorri menite s stabileasc cauza i mecanismul anemiei
Anemia feripriv/ prin deficit de fier

Importan
Mecanisme de producere
Diagnosticul pozitiv
Diagnosticul diferenial
1. Cu alte anemii hipocrome
a) Normo- sau hipersideremice
b) Hiposideremice
2. Intre diversele forme etiologice de anemie prin deficit de Fe.
85
Profilaxia anemiei feriprive:

1. Perioada prenatal i perinatal:
2. Perioada postnatal:
Tratamentul curativ al anemiei feriprive
Rolul medicului de familie n prevenirea si controlul anemiei prin deficit
de Fe la copil
Anemia prin deficit de acid folic
Diagnostic pozitiv
Tratament
Anemiile hemolitice
Diagnostic pozitiv
Supraveghere in MF
Bibliografia obligatorie si facultativa:
- Maria Condor, Sorina Domnita Supravegherea activa a copilului
in practica medicului de familie Ed.Mediamira,2004
- Maria Condor, Sorina Lucaciu Ghid de diagnostic in practica
medicului scolar Casa Cartii de Stiinta Cluj Napoca ,2002
- Baker C.Raymond Pediatric Primary Care-Well child Ed
- Baker C.Raymond Pediatric Primary Care-Ill child care Ed
- Paula Grigorescu Sido Tratat elementar de pediatrie vol2 Casa
Cartii de Stiinta Cluj Napoca
- www.aafp.org
- www.aap.org
- www.emedicine.com

1. Tabloul clinic al anemiei feriprive la copil
2. Profilaxia anemiei feriprive la copil
3. Schema de diagnostic in anemiile copilului
86
Curs 6
___________________________________
AFECIUNI FUNCIONALE
GASTROINTESTINALE
CURS 1
CONF.DR. IOAN FIGAN
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
Clasificare
___________________________________
1.
Afeciunile organice gastrointestinale

legtur cauzal liniar i cert cu identificarea unor
anormaliti structurale la anumite organe sau esuturi sau
modificarea markerilor biochimici (modelul biomedical de
boal)
___________________________________
___________________________________
2. Afeciunile funcionale gastrointestinale
- reprezint restul de 80-85% din consultaii;
- o solicitare a bugetelor autoritilor medicale

1/18/2010
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
3
1.
legtur cauzal liniar i cert cu identificarea unor
anormaliti structurale la anumite organe sau esuturi
sau modificarea markerilor biochimici (modelul
biomedical de boal)
Diagnosticul
- anamnez;
- ex. obiectiv;
- investigaii paraclinice;
- ecografie, endoscopie superioar i inferioar.
1/18/2010
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
87
___________________________________
___________________________________
2.
___________________________________
Definiie- o combinaie variabil de simptome

gastrointestinale cronice sau recurente neexplicate
prin anomalii structurale sau biochimice.
___________________________________
___________________________________
1/18/2010
___________________________________
___________________________________
Nevoie de standarde diagnostice n practica medical i

cercetare
___________________________________
___________________________________
Tulburrile funcionale GI au la baz:

1.nu exist date fiziologice acceptabile care s defineasc
aceste afeciuni.
___________________________________
2. evaluarea fiziologic - instrument de investigare care nu

este uor de aplicat n clinic. Deoarece pacienii vin la doctor
cu simptome pe care acesta s le trateze, este important din
punct de vedere clinic s le clasificm pentru a putea simplifica
diagnosticarea i tratamentul lor i a putea selecta pacienii
pentru cercetarea clinic.
___________________________________
1/18/2010
___________________________________
___________________________________
___________________________________
Raionament pentru criteriile de diagnostic bazate pe simptome

6
se bazeaz pe premiza c fiecare categorie este determinat de

un grup de simptome => pacienii care ndeplinesc criteriile pentru
un anume diagnostic, ar trebui s fie similari unul cu cellalt n ceea
ce privete substratul fiziopatologic i metodele de tratament dect
cei care au alte afeciuni.
furnizeaz un model de lucru pentru identificarea pacienilor i
investigaii care pot fi modificate la apariia unor date tiinifice.
reduc dificultile ce au existat n studiile anterioare unde criteriile
arbitrare de selecie au dus la obinerea unor loturi populaionale
mixte.
clasificarea tulburrilor funcionale GI n subgrupe bazate pe
simptome are 4 argumente de baz: diferene specifice n funcie de
localizare, date epidemiologice, analiza statistic i nevoia de
standarde diagnostice n ngrijirea medical i cercetare.
1/18/2010
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
88
Criteriile bazate pe simptome permit ca grupurile de pacieni

s fie orientate spre efectele prevzute ale tratamentului.
___________________________________
___________________________________
Criteriile bazate pe simptome - caracteristici:

- simptomele se pot suprapune.
- tulburrile funcionale gastrointestinale pot coexista cu alte
boli.
- simptomele trebuie s fie prezente de cel puin 3 luni.
- nu toate simptomele corespund tulburrii motilitii intestinale;
durerea funcional abdominal (D) este un exemplu n care
simptomele sunt strns legate de tulburri ale senzaiilor viscerale
(adic de sistemul nervos intestinal) sau de aspecte
comportamentale (sistem nervos central) sau ambele.
1/18/2010
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
Diferene specifice n funcie de localizare
___________________________________
___________________________________
Pacienii cu tulburri funcionale GI prezint o

mare varietate de simptome care afecteaz diferite
regiuni ale tractului GI.
Aceast prezumie permite ca tulburrile
funcionale GI s fie mprite n 6 subcategorii:
esofagiene (A), gastroduodenale (B), intestinale (C),
durere abdominal funcional (D), biliar (E) i
anorectal (F).
1/18/2010
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
Grupul de lucru iniiat de prof. Aldo Torsoli la

Congresul Internaional de G.E. de la Roma
(1988) care s-a prelungit pe durata a 6 ani a dus
la clasificarea tulburrilor funcionale digestive
clasificarea de la Roma.
___________________________________
___________________________________
___________________________________
1/18/2010
___________________________________
___________________________________
89
___________________________________
___________________________________
10
Clasificarea de la Roma a tulburrilor

gastrointestinale funcionale
(dup Drossman i colab. 1990)
___________________________________
___________________________________
___________________________________
1/18/2010
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
AFECIUNI FUNCIONALE
GASTROINTESTINALE
CURS 2
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
A3. Durere funcional toracic de origine probabil

esofagian
___________________________________
___________________________________
12
Esofagul - organ tubular care asigur transportul alimentelor i

secreiilor din cavitatea bucal pn n stomac.
___________________________________
Principalele simptome ale bolilor i al perturbrilor funcionale

ale esofagului sunt pirozisul, disfagia i durerea toracic
manifestri care contureaz sindromul esofagian.
___________________________________
___________________________________
1/18/2010
___________________________________
___________________________________
90
___________________________________
G.1.b Sindromul de ruminaie
___________________________________
13
Definiie - aducerea alimentelor din stomac n gur, mestecarea i

renghiirea lor
Diagnostic
- Prin observarea copilului cnd acesta duce mai nti capul n
extensie, contract muchii abdominali i aduce alimentele n
gur ; o parte din alimente sunt nghiite i o parte sunt
eliminate
- tulburarea nu se produce n somn sau cnd copilul este interesat
de un obiect sau o activitate
Tratament
- Restabilirea relaiei normale prini-copil cu dezvoltarea unui
comportament alimentar adecvat
1/18/2010
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
A.5. Tulburri esofagiene funcionale nespecifice

14
- defectele aparatului neuromuscular esofagian care se exprim

prin simptome => tulburri motorii esofagiene.
- patologie motorie complexa a esofagului datorita coexistenei a
dou tipuri de musculatur
esofagul superior musculatura este striat
esofagul inferior musculatura este neted
esofagul mediu cele dou tipuri de muchi coexist.
Cauze :
de obicei boli organice, cu legtur direct cu factorii
etiologici, existnd ns un tablou clinic , radiologic i
manometric oarecum unitar.
1/18/2010
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
15
Afeciuni ale sfincterului esofagian superior (SES):

- disfuncii ale tonusului de repaos ( hipotonicitate, hipertonicitate)
- tulburri ale relaxrii (absena relaxrii achalazia SES,
nchiderea precoce , relaxarea tardiv).
1/18/2010
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
91
___________________________________
G.2.a. Dispepsia funcional
___________________________________
16
Dispepsie = durere sau disconfort, caracter persistent sau

recurent i localizare la nivelul abdomenului superior pe linia
median.
Etiologie:
1. Dispepsie organic. Pacieni cu dispepsie specific (ulcer
gastric i duodenal 15-25%; esofagit de reflux 5-15%;
cancer gastric 2%; afeciuni biliopancreatrice, etc.)
2. Dispepsie funcional (idiopatic); Absena unei cauze
identificabile pentru dispepsie.
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
1/18/2010
___________________________________
___________________________________
Epidemiologie
___________________________________
17
Prevalena ntre 7 i 41%;

Incidena = nu este bine definit pentru c numai 50% dintre
pacieni se adreseaz medicului i sub 10% medicului
gastroenterolog.
___________________________________
___________________________________
Criterii de diagnostic
___________________________________
___________________________________
1/18/2010
___________________________________
___________________________________
Criteriile Roma II pentru diagnosticul dispepsiei funcionale
Minimum 12 sptmni (consecutive sau

neconsecutive) din ultimele 12 luni caracterizate prin:
1. Dispepsie (durere sau disconfort localizate central n
abdomenul superior) persistent sau recurent;
2. Absena argumentelor care s sugereze o afeciune
organic responsabil de manifestrrile clinice ale
pacientului (inclusiv EDS);
3. Manifestrile dispeptice nu sunt ameliorate de defecaie
i nu se asociaz cu modificri de consisten sau
frecven a scaunelor (pentru excluderea sindromului de
intestin iritabil)
1/18/2010
18
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
92
Clasificarea dispepsiei. Subgrupele clinice de pacieni

cu dispepsie funcional.
___________________________________
___________________________________
19
Clasificarea se face pe baza manifestrilor clinice,
larg utilizate n practic.
ncadrarea pacienilor n subgrupe clinice se face pe

baza simptomului dominant.
1/18/2010
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
Diagnostic diferenial
___________________________________
20
Sunt dou condiii care interfereaz cu manifestrile

dispeptice i anume:
- boala de reflux gastroesofagian;
- sindromul de intestin iritabil.
___________________________________
___________________________________
___________________________________
1/18/2010
___________________________________
___________________________________
___________________________________
Etiopatogenie
___________________________________
21
este complex i multifactorial.

Sunt implicate :
= tulburri de motilitate gastrointestinal prin anomalii
motorii
= o hipersensibilitate visceral
= o hipersecreie acid gastric
= infecia cu HP
= un istoric de abuz fizic, emoional sau sexual,
tulburri psihosociale
-
1/18/2010
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
93
___________________________________
Tratament
___________________________________
22
Simptomele se pot ameliora prin evitarea alimentelor

picante, condimentelor, grsimilor, consumului de alcool,
cafea i fumat.
___________________________________
___________________________________
Tratamentul farmacologic.
___________________________________
1/18/2010
___________________________________
___________________________________
___________________________________
G.2.b Sindromul intestinului iritabil (SII)

23
Definiie
Afeciune intestinal funcional definit exclusiv prin
modificri clinice: modificarea tranzitului intestinal i durere sau
disconfort abdominal n absena unor leziuni structurale i
biochimice detectabile; ele pot fi permanente sau recurente.
Epidemiologie
20-50% dintre toate consultaiile de gastroenterologie.
SII poate fi ntlnit la orice vrst, ncepnd din copilrie
pn la vrste naintate.
Costul socio-economic remarcabil
1/18/2010
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
Criteriile Manning pentru diagnosticul SII
___________________________________
24
- durerea ameliorat de defecaie;

- distensia abdominal vizibil;
- diminuarea consistenei scaunelor concomitent cu
debutul durerii;
- creterea frecvenei scaunelor concomitent cu
debutul durerii;
- emisii de mucus excesiv n scaun;
- senzaie de evacuare (defecaie incomplet);
1/18/2010
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
94
Criteriile Roma II (dup Thompson W.G. 1999)

25
Urmtoarele simptome prezente n mod continuu sau

recurent,minimum 12 sptmni neconsecutive din
ultimele 12 luni, care preced evaluarea:
- durere sau disconfort abdominal ce prezint minimum
2 dintre urmtoarele 3 caracteristici:
ameliorate
de defecaie
cu modificri ale frecvenei scaunelor
asociate cu modificri ale consistenei scaunelor
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
asociate
1/18/2010
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
Examenul obiectiv este lipsit de relevan
___________________________________
26
Diagnosticul pozitiv se realizeaz pe baza criteriilor

clinice i a investigaiilor de prim linie destinate
excluderii unor afeciuni organice.
___________________________________
___________________________________
___________________________________
1/18/2010
___________________________________
___________________________________
( Dup Camilleri M., 1997 )
___________________________________
Diagnosticul SII
Evaluarea simptomelor
___________________________________
27
Prezena criteriilor Roma II

Investigaii obligatorii destinate excluderii unor afeciuni organice
Hematologie, biochimice, VSH, TSH, examene coproparazitologice i

coprobacteriologice (sigmoidoscopie flexibil plus/minus irigografie la pacienii cu istoric
familial de cancer colonic)
Subgrupe simptomatice
Constipaie
Revizuirea dietei
Teste adiionale
Durere, gaz, balonare
Da
___________________________________
Diaree
Da
Da
Testul respirator la lactoz
Rx abdominal simpl
___________________________________
___________________________________
(pentru excluderea ocluziei)

Teste terapeutice
Fibre dietetice
Laxative osmotice
Antispastice
Loperamide
1/18/2010
___________________________________
___________________________________
95
___________________________________
Tratament
28
Msuri generale (modificri dietetice, stabilirea unei relaii

permanente medic-pacient, educarea i asigurarea pacientului
asupra naturii benigne a afeciunii);
Tratament farmacologic (destinat controlului simptomelor
gastro-intestinale)
___________________________________
___________________________________
___________________________________
Tratament psihotrop (farmacologic i psihologic)
___________________________________
1/18/2010
___________________________________
___________________________________
___________________________________
Ex. paraclinice care pledeaz mpotriva diagnosticului de SII:
29
- VSH accelerat
- Leucocitoz
- Anemie
- Emisie de produse patologice n scaun: snge, puroi, grsimi
(evideniat de examenele coprologice)
- Volumul scaunului > 200/24h
- Persistena diareei la postalimentar (48h)
- Hipopotasemia
1/18/2010
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
G.2.c. Durerea abdominal cronic funcional

30
Caracteristici :
- durere aproape continu localizat la nivelul abdomenului
dar fr legtur cu funciile digestive
- nu a putut fi identificat cu o boal specific i nu exist o
relaie clar a durerii cu evenimentele fiziologice ca
alimentaia i defecaia
- nu are caracteristici de laborator i morfologice
diagnosticabile
- factorii psiho-sociali joac un rol important n manifestrile sale
clinice
1/18/2010
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
96
___________________________________
31
Examenul obiectiv - nu arat semne de boal sau de severitate a

unei afeciuni.
Explorri diagnostice
- examinrile simple de laborator exclud cele mai multe cauze
organice de durere (bilan hematologic i biochimic, ecografie i
sigmoidoscopie)
Epidemiologie
- Nu exist date privind prevalena sindromului
Este mai frevent la femei ( 70% )
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
1/18/2010
___________________________________
___________________________________
___________________________________
Tratament
32
- limitarea investigaiilor i tratamentelor inutile, oferirea

unui suport emoional i ngrijire continu
-
tratamentul medicamentos raionalizat, cu scopul de a

reduce la un minim necesar ; se pot folosi antidepresive
(Amitriptilin , Fluoxetine)
Planul de tratament va fi un succes dac pacientul va

rmne la un singur doctor i i va mbuntii
activitile zilnice i nu va cere alte investigaii.
1/18/2010
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
97
98
99
100

0 Ghid-vechi-Mf

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

0 Ghid-vechi-Mf

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GHID DE STUDIU - MODULUL MEDICINA DE FAMILIE ANUL VI MG

Disciplina : Medicina De Familie

T itlul cursului : Medicina de Familie

Conf. Dr. Figan Ioan vineri : orele 9 - 10

TEMATICA - CURSURI ADULTI

TEMATICA CURSURI PEDIATRIE

1. Supravegherea activ a copilului sntos (1 ora)

de coordonare a sev.medicale in raport cu nevoile concrete ale bolnavului ;

- preventie primara - boli contagioase - boli necontagioase

- preventie secundara - depistare precoce

- preventie tertiara supravegherea activa a bolnavilor cronici

Dreptul la confidentialitate si viata privata

- confidentialitate chiar si dupa moarte.

Pachetul de servicii oferite de sistemul public din Romnia

- faceti cateva aprecieri vis-sa-vis de indatoririle profesionale ale mF

- Care sunt functiile care integreaza MF in sistemul de sanatate

Asistenta medicala de prim contact

3. ASPECTE PARTICULARE IN ASISTENTA MEDICALA PRIMARA:

particulariti ale consultaiei,

Specialisti - nr. relativ mic de pacienti - timp suficient,internat

- sesizarea problemei pentru care este solicitat

- sfat , problema sociala, psihologica, integrare, sot,copii....

- depistarea FR,concluzie clinica corecta,precoce

- revizuirea dg.- stadializare (ACO,HA,IVS)

- depistarea complicatiilor ,boli asociate,boli coexistente

- confirmarea concluziei clinic ;

- colaborarea cu alti specialisti

Bolnav abordarea bio-psiho-sociala

- necesitatea dg.tuturor bolilor

- respectarea unor criterii de ierarhizare si abordare cc pneumonie

- in raport cu natura bolii- boli grave,urgente, care necesita internare,mentinerea

- informarea exacta a bolnavului

- convingerea pacientului asupra respectarii tratam.

- evitarea unor factori declansatori

stres- HA, AP-UG-UD....

- respectarii recomandarilor terapeutice

- are nevoie de CM sau de schimbarea locului de munca .

Asistenta la domiciliu este obligatorie pentru

- In ce constau particularitatile privind consultatia , diagnosticul si tratamentul in

4. Relaia medic-pacient n Medicina de Familie.

- starea de sanatate a familiei

- calitatea relatiei dintre membrii familiei

- impactul bolii asupra familiei

- impactul familiei asupra bolii

- bazata pe dialog si rel.interpersonal

- dezumanizeaza relatiei Medic Pacient.

Activitate Consemnati in caietul de practica reactia pacientilor in situatii cand medicul

5. PRINCIPII DE PROFILAXIE SI DISPENSARIZARE IN ASISTENTA PRIMARA

- mentinerea si conservarea starii de sanatate

- prevenirea aparitiei bolii

- identificarea si combatera factorilor de risc

- promovarea factorilor sanogenetici.

respectarea programului de vaccinari,

- vacc.antiholerica valabila 6 luni

- vacc.antitetanica ,antipoliomielitica valabila 10 ani

Vacc.antitifoidica , antiholerica , antihepatita B , antimeningococica , BCG,

Seruri imune sau imunglobuline in infectii

Anemia feripriva la gravide - adm. de fier in trimestrul III

Gusa endemica - adm. de iod

- obiceiuri alimentare nesanogene,

- neintelegeri ,despartiri ,divorturi ,

- decese ,abuz nevroze ,depresii, psihoze ,tulburari comportamentale

- familii cu un singur parinte,

- copii ingrijiti de bunici