tClt

l t l a c o P A L Z R R E I( D n L n r I l n )
-_ -!a!rO!rO!tr!---

l|ltl$N
$ililil1]$$ll
tlIt$rulll
,.-.'-.'*...^.-.'._

TRADUCERE
FAeurA CU INVOIREAAUTORULUIDUPA EDITIAll GERMANI
DE

DlM. t" CORNILESCU $!

VASILE S' RADU

rlevAzu"r=A
tln

l. ililHAtcESCU
PROFD$OHLfi FAEULTATEA DE TEOLOGIE

BUoURE$TI
TIPOGRAFXA,,GUTENBERG",JOSEP}{ GOBL, S'SOTi
SI'RADA P.ARIS (FOST DOAMNEI)

1915.

20.

*mffi;Ei
M,&}{
*{,-A

PaP-e

k'"f,i'l*Ll
BUCi-l{'ib:

il

c.Fil AFEI N(

INTRODUCERE
BAZ.E GENERIITE A DREPTUI.UI BISERICESC

s 1.
Biserica ;i menirea ei.
Crediir!adescoperitlde Dumnezeu.celor dintAi oarneni,
in decursul veacurilor, ,si-aperdut forma ei dela inceput qi s'a
prefdcut intr'o mullims de crezuri nalionaler;i politiie, fbartc
diferite.
Pe vremea ivirii Creqtinismului fiecare popor iqi ave.i zeit[lile lui particulare qi propriul ]ui serviciu divin, aqd incAt, in
lumea de atunci, credin{a, ln loc s[ aparl ca o putere, care uneqte
pe oameni intre ei qi cu Durnnezeu 1), dimpotriv5, i-a desp6rtit
gi a'instrlinat pe un popor de altul. Aceastb sphrturh in creilintd
a trebuit neapXratsh aib5 r[sunet gi asupra moralei poporului.
$i intr'adev5r, in locul iubirii reciproce dintre oameni, in locul
cinstirii chipului qi asemdndrii lui Dumnezeu din fiecare om, qi
prin urmare, in locul recunoaqterii egalitXlii dintre oameni, s'a
ivit morala aceea egoistX, a cSrei trist[ priveligte ne-o ofer[ omenirea din acel timp 2). Starea nefireascS,in care se aflA lnmea
$ 1. 1) Asupra importantei credinlei, tn acest sens, vezi Macarie, Vevdenie V
pravoslovnoe bogoslovie,.(Introducere in teologia ortodoxi) g 11, S. Petersburg,
1871, p. 24-25. Dupd doctrina pdrinlilor bisericegti din apus: Lactantius (Inslit.
div. IV, 28) gi Auguslinus(Retract. I, 13. Devera relig. c.41,55), cuvAntul latinesc ,,religio" are aceiagi lnsemnare.
2) Vezi I. Celzoo, Tstorija hrist. cerkvi (Istoria Bisericii cregtine). I,1-30.
S.
Petersburg. 1861. Phil. Si Ternouski, Tri pervie vjekahristianstva (CeIe Lrei veacurl prfmorc ale Cregtinismului), Kiev. 1878. p. 3-28. Ign. Diillinger, Pirganisme
et Judalsme, ou introduction el'histoire du Christianisme, (trad. din nemleqte).
pentru chestiunea aceasta.
Bruxelles 1858. 4. vol. Intreaga lucrare eimportant[,
Cele rrrnl Inrportante deductiuni, vezi IV, 109.276,

DREPTUI,

BISERICEsC

de atunci, s'a simlit cu putere in toate sfirele vielii sociale' Pretutindeni se acceniud piesimlirea c[ o asemeneastare nu mai
poate dura mult, c[ trebue o putere noud, care sI regenereze
bmenireaqi s'o abat[ din clile rlticite, pe care aplrcase..
Aceasl[ putere transformatoare s'a aretat atunci cAnd a
venit ,,pli'irei vremii", cdnd, dup5 veqnicul plan al Providenfei,
neorAnduialasocial5 din lumea de atunci aved s[ inceteze qi,
in locul moralei egoiste,aveA sd se arate iubirea, care avea s[
uneasc6toate popiarele intr'o familie, printr'o m]rnc[ solidar5,
indreotatl spre binele general, $i printr'o rrdzuinll comund spre
rcop*ile pr'escrisede Jraturl 9i-de Dumnezeu. Atunci s'a ivit
gri;ti"ntsiu/, care a condamnat dezordinea oam-enilor,.ajunsl
norini sub pecetea credinlei, a accentuat egalitatea..tuturor
lnaintea lui.Dumnezeuqi dreptdlii vecinice,qi,prin invSldtura lui
desureraportul omului 6[tre Dumnezeu, c[tre sinegi cbtre aproanel6. s'a'aritat c5 e o religie a intregei lumi, care are in sine
'puterea
de a se rispdndi pretutinderri, de a cuprinde firea omeheaschin totalitatela ei Ei-asatisfacetoate trebuinleleadevdrate
ale spiritului ornenesc.Aceast5 credinld cregtina a descoperit-o
insuqDumnezell oamenilor9i a intlrit*o ca"tmpdrdlig-ql."i 2u^i.trru pt pdmdnt $i. ca Btsertcd.a |ntreget omeniri-(Matei XVI,
aceasta,ca atare, trebue sir fie des5lB; Mircri X, 15).lBiserica,
veqnicS,prepe pimAnt. Leg.-ea
divin5
vdrryitl, c[ci e o institulie
scrile de DumrrezerLpi:ntru oamerii, in legltulile lor reciproce
qi cu privire la scopulfinal, s'a iltunecat drn cauzavornfel omeiregtiii, i' clecursulveacurilor,s'a formatinL:e accastdlegc dumneieiasi5 qi voinla otneneasc[,o pr5pastie adA'c[, pentru astuparea
$i i'ibturaiea cS.reia'u ajungei.nici o putere pdmAnteascd.
'
liebuid o putere divin5, dare s5 poat[ aducevoinla omede bunii voe
neasc5.pe adevhrata cale $i s"o facf si se supuli5..
leqii vegnice.Aceast}.putere divinfi e tocmai lliserica creqti1fl.a
ci"rei piim[ si cea mai importanti rnenire e sX indrepte voia omcneasc[ duph voia lui Dumnezeu,voie, care collste ln aceeaca
oamenii sh cinsteascdpe Crea'torullor, intre ei pe p5mAnb si
clomneascliubire reciirrocS,s[ se priveascl drept chipuri ale
lui Dumnezeu,sA lucrezeimpreun[ pentru btnele comull EI,-prlil
perrtL'ud,obdrrdirea
'iafa lor clc pe plmint, si^ se preg5L'-iasc[
rnAntuirii ,regi'i"u.Aceastae meirircl generali.9i,l'Irall a-.Biserici-i cregtine.Biserica a inceput aqi-o implini indati dup.[ nag'Lereaei gi o implinegtein decursultuturor'\'"acurllo, atl'-manasupra sociedu-qi infiuen{a'ei binefiicitoare qi regeneratoaie
3)'
ei
institu]itrnilor
qi
tuturor
i
asupra
t[!ii omeneq
privitoaLe la
3) Aici nu puten-r s[ nu cit[rn cuvinte]e unui lnv5lat englez,
groaza rdzboiului.gi traea'
omenirii:
asupra
,,Prin
cre$tine
Bisericil
influei-rla.
guvernului despotic a fost mai pulin
s'a imblAnzit-. Regimul
"a
i"t"" "ii*i"^filor
al'ngarea copiilor $i a morfilo' sclnp
o
l
i
g
a
r
r
r
i
a
,
o
p
r
i
f
i
n
l
d
t
u
r
a
t
E
a
a
aohsitor.
pagane; vIlille con. r i l o " , " c o n d a m n e I l u p t e l c d e g l a d i r i o r i , r t t S i n e ac e r e m o n i i ] o r
de ea, lmpreuni
infierate
fost
au
putut
tntiiurA,
1e-"a
nu
"ntu, au"a
;;;;;;;;ril,
a
slptimAni'
;ti le practicau. Ea, prin stabilirea unei zile cie o<lihnlpe
;i,-;;;i;;

$2.
in domeniul
tlomeniulrDrePtului'
Biserica
lericain
tlutemeietorul Bisericii, Iisus Hristos, a uumit-o imphr5lia
lui Dumnezeupe p[mAnt. (Mat. }VI, 1B):In timpul qederiiSale
ne phmAnt, Hriiios mai intrebuinleazA.cuvAntul ,,Biselici"
tBnr4hoia) inc[ odat5 9i anume inti:'un sens cu totul diferit
b" c.i diirtni. Vorbind de fratelele care ili greqeqte,Hristos zice
c[ trebuie sf[luit mai intdi intre tine 9i el singur qi, dacd nu ascultx, sx-l sfftuinr inaintea marturilor' I1s5, dacl nu-vrea. nici
nicide
atunci, ,,spune-lBisericii", zice Hristos ; .,.,f1-d-a9{1'-lscult[
de-1iii" lie ca un pigAn qi vameq".(Mat' XVIII' 16-17)'
Biserf.id',
opuse
Prin aceastaBiserica apaie ca o comunitatede credincio$]
Bisedespre
noliuni
aceste
AindndouS
celor nect'edinciosi.
ric5, stabilite de iisus, se itrtregescreciproc ai aratfl caracterul
seneral al ei. Dreptul biscriccsclca'e se-!ine de acest din urm5.
ioc din Sfdnta Sciiptur5, gi care, pebaza primuluiloc citat, recunoaqtec[ Bisericd,cu seinneleeidistinctive,eoinstitu{ie dum*
nezeiaicdpe p5mAnt, o venereaz5ca pe o comunitatede oameni,
cari crecl in Iisns Hristos, cari, prin unitatea m[rturisilii generale, sunt uni{i intre ei cu o leg5tlrl[ spiritual[ care-i-cuprinde
pe toti. cari piin aiutolul Sfinte-lorTaine plimesc prin darul Dunevlzuta a lu, Hlistos,
Iutui'sfAnt, lfin!ir"ea,qi, sub conducerea
sunt adusi la mAhtuire'de aceia cari au urmat in sferade putere
pe phmAnt'
a apostolilor1). In calitate de comunitatede oarneJli
c,r irn scop allumit, ca organismsocial,Riserical,rebuies[-Eiaibl
se deslegile ei drrumite, dupl cire organizmulacestatrHe,qte.qi
vo'ltd gi care legi intlresc raporTurile dintre membrii ei.
Lbgile funtamentale all fost date de insuqi Intemeetorul
BisericiT.Pe baza acestor legi fundamentale,toate celelaltelegi
viu dela Biseric5, in urma puterii date ei de Intemeietorulei'
Legile Bisericii se deosebesiatAt de cele morale cAt qi de toate
iegYlesocialep5m6ntegti, qi anutne,atAt in ceeacep.riveqteraportul
Bisericii ca oiganism, cet qi c. privire lamenirea Bisericii in lume. r
Normele,- care reguieaz5- felul de a lucrh in afar[ al
rnembrilor unui organism social gi determinfi raporturile acestor
care formeazx marea majoritate a societeiii.
lmbunXtilit
starea muncitorimii,
Pretutindeni, unde a prins rlddcind Biserica, s'au ivit nenumdrate, inst-itute,
pentru lngrijirea bolnavllor, a sdracilor, 9i a oopiilor fdr[ sprijin". lyill...Paleg,
A view of ihe eviclences of christianity. Edimb. 1875 ; p. 219. Cu privire la influenla
oregtinismului asupra statelor : veii Am. Thiefig, Tableau de I'empire romain.
paiis t822. p.3aa,359 et al.; - asupra dreptului: M, Troplong, De l'influence
"
- ltt
ior le droit civil des Romains, Paris 1868. p. 147 qi urmXt, i
du christi4nii-"
g"n"r.,'ihotraubriand,
Le Gdnie du Christianisme. Faris 1864,2 vol' 9i 6 deoJebi capltulul acela, care trateazh chestiunea,,Ce-ar fisocietateaomeneasc[ azi,
F'6r 'tffi 11t''
daci nu s'ar fi ivit Creptinismul ln lume". II,262*280.
1oan. Kurs cerkovnago zakonovjedjenija. S. Petersburg,
$. 2. 1) Arhim.
1851, I, 3.

DREPTUI,

BISERICESC

membri intre ei qi fatl de intre4ga

gocjglatg, se numesc /egi
iuridicc, iar cAnd 6 voiba d; Fii;;;i;?,
juridico_bisericesti.
-l-.sij;"*
Acestea

;: $""T;lff.l

t" mod esenfi a1;;

;fi 1"i,"J;p;1;i ect,cerc

Da.$Aobiect.
juridich, care.p.rescrieordinea
,Ie.gea
neapirat
necesarain societatE,
se refer' no-ai'tu u;t*rii;;;rni,
aoic;
Ia acelemanifestdri
atevoinlei"rtiiLii-,
-ililrr
;;il;;l-."#'i;
afara,
cici numai acestea pot aved
pentru ordinea socialh.
DimpoLrivi, regea riorata r" ]"t"ri
ra Loate procesele sufleteqtiinterne ire omu,ruiql-L ioot"
na^,;niei*
ET'i*i.nfirn;r"
lui' De oarece
ins[

acesre
irit"rii""i

ii ;t;i';,#;d..r,i"ui" o-u_
Iui, oricdtde reiningitoare
ar il .t*.'uu a.duco ci,carc a sferei
dreptuluialrora.'caftimp"u **'*uirit"rtd
in afarr printr,o ac_
liune legalb,elenu pot fl ";.p;..;lrJ..Xfiir"s,il,iiaiJ*1,,"
P,upb.cerc,intieaga.a"tinitaie a omului face parte
"uidin do_
meniul lesii
morar-r
intenliunite t"i- iltJ;; ?f
acliu_
^
aj:-tgxterne; c[ci acesteaoi. ilrmr sunt expresiunea ceeace
a
. fl^e
il-a propusomul, realizar_ea
intenliei omenegti.De aceeaqi ju_
t"s".u-moratb
tocmaiini;;ii;,'p; caream avur_o
_49,91
la sivdr_

:['i"T;;.'ll,[ii*i,{]iif
j*,;t:
#?,1t"H"#ai#:i[lt
l"blul:*rai.e'

mernbruat unei aiumite,'.d;;-,Ii";;*te;g

c o n d a m l t H d e ci d u p i

. m n r i m . e a p u g r b " r , p r l c t n t rI t t . p r . i n a c e a s t.
raptda rui.i,r.t"il,^oi:oFt;i
";;?;t;.i;;,';;;. 1il;r il.rrn,
cllcirii ordinii socrare
rn genere.

Crit pri'egte sancliuieaz;, legca juridicl.

ciacd e chematir
sd prstrezesi s[ men{ini orain"a-i""Ja,a
dirr
a[ara,
confo.nr:co_
prlui stabilit, are atai aieptui-cd't"q"i'&toriu,
nu
numai
de a ve_
ordinea
ace,asta;:ise

9,1.^.
:3

p'strizJqi,e iie-obsJr"iie*i.o ,-

!it!;?i.i?i:",i",iT{;{{1ru_*:;.!lli

di oi-p"iri";.'rlj"u morard,a chreiurna .e

-d-ere^pentru.ctcarea
rimdnr la liberavoinf' omutui,
-a j;siiii i."-irt..u
"i,,"i in fafa foruruiconqtiinIei ;i c] rcareaei r;;buic
Juti
" i-u' rrl' b ",r*J*u,.r.
cgre formeazedeosebir.ea
X?:iu,^.^"^l.trdngItoare,
de clpetenie

roarte
""**,u.r
l" "'ii" r-sf ;iiift&J,:
LiiSl:fr
I
&
illTjii:?fu
i."i
e num"ai
i; i;;i;;;ril'a,.g.ii
acestei
regi,in Bi.J;i'.X'3?:u:l#:"
secrerivd
dcra
sancrus
r,,.r?iri";'i:11t";i?-l"j]:"

[+liui:";**."r*ai{iilrTrH#tt
L'*ll,:?i.+i:t,:t*ru',;i,i:i:fu:*:ffi;Ifl
grl;i,try;#ffi
pa^s.,
fl
561- 562).Sancli
une,rnregiins";n; ; il;l]i!#l::i:,
i::r,,-::.- T::
rcad_e
pcdepse,
p"nrii,l".i.,"oii
",r"a-ilgl":'a";;:"4.r;llil,.il*lra,ifil,o,lL,,,l,,l_

i,'.:i:li!::i.l::'u",i,ili;"ii,i'J,'".Tit,*"#ffi
li:itffi *li;iti:iim:,
o""i,"ijf
i:;'i;,l,T,'"*#Tnmgi
"*:#ji";i**,j|.j;;';;i?iffr?i
l;,

.1{rr'

;i,

DREPTUI, E ISERICESC

DuoS orAnduireaIntemeietorului ei, Biserica nu se poate

servi de forla fizic5, ca Statul' It.l[ 9i ea poate aplicd dreptui
plnal fatb d6 un mernbru al Bisericii, care nu se supune orA.nduijuridic. Aiitor ei Si calch ordinea bisericeascl cu caracter strict
loc in connu
e
de
ins[,
Bisericd,
in
forlei
ceaste intrebuinlare a
ira icere cu dogina credinlei creqtine despre libertatea ^vointei.
Biserica nu silelte pe 1ime1i si intre in aqez5mAntulei ; ins5, indat5 ce cinevAlace parte din BisericH,trebuie sI se supuni legilol ei, care se bazeazitpe voinla divinX, dac6 vrea sHfie p5rta; ...
Sunurilor" pe care le dd Biselisq.' F.orta constrAng5toar.ea. orescriptiunilor juridico-bisericeqtiexist[ nu nutnai pentru Biseric5,ci
o.tt.o.n si cei cari au intrat de bunlvoie in comunitateacreqtin[,
ii cari, toi dupl voie, pot ieqi din ea,sI poatb ajungescopul urmilrit de ea.
Biserica, dupii caracterul ei, pentru exercitarea forlei constrAnqAtoare,se serveqte de rnijloace spirituale, qi toate ac{iunile.,ilvArsite de Biseric[ in direcliuneaaceasta,nu potfi privite
nicicjdat[ ta mijloace constrAngltoare,de vreme ce.prin forfa
fizicd e cu neputinlh s[ se influenleze asupra inimii omului,
afarl de asta,
pentru atingcfeascopurilol creqtinesuperioareSi,
bjserica eslc implra tia litrer'li[ii' O deoscbire intre legile
Bisericii qi ale tuturor belorlalte societ5{i p5mSrnteq!!qi tn_deosebi
ale stattilui e condifionati de insiig rnenirea ei. Deosebireaaceasta sebazeazl.pe'natura diferitl a Bis-ericiiqi a celorlalte societili pimAnteqti-girna.iales a statului. In baza menirii date ei
de Dumnezeu, Biserica arecatacterul necesitilii qi, ca atare, ape cAnd,nu existl niciun slat" cat'esl
pare cu totul inrtrependent'i'
aib5 ca.acterul acesta.,inslq independenla lui fiind relativ5.
Biserica nu e mdrginit-l nici de timp. nici de loc, existenla
ei nu e condi{ioriatl de niciun raport local, ba rnai mult :
ea poate"sitrebuie sX d5inuiasc5pretutindeni qi in toate locurile;
staiele, climpotriva, in orice privinth, sunt condilionate de im*
preturlri ioiale, de care atArn[ inslq existenta lor. Biserica artr
b oieallizalie prescrisl de Dumnezeu 9i trei:ruiepistrat:'r ln chip
necoiditronat. Dimpotrivh, statele iqi acomodeaz[ orAnduiri]e
lor dup[ imprejur-.riie nai,ionale9i loc.ale,qi-gisctrrimblorganizatia,
tn coriondanll cu aceste imprejurdri. Pe cAnd Bisericae datoare
s5 facd pe oamenifericili pe pimAnt qi s[-i pregiteasc[ pentru
fericireaveqnicl, statele'semiiginesc sXasigure'celor ce firc parte
din ele, ferieirea pimAnteasc[, neingriiindu-se de starea lor dupl
moarte. AvAnd iri vedere caracterul diferit al statelor qi societ6lilor pdmAntesLi,si rnenjreadifelibi aBisericii, 9i iegile Bisc|icii,
fn trlsitulile ior de clpetenie, diferi'de aie statului qi ale celor*
lalte societili ; c5.ci,pe cAndceledintAinu sepot schirnbd,deoarece
se Isazeazd.
fe voin{b dumnezeiasc[, .pornese din legea ve$nic5,
qi au de scops[ facl pe om fericit, atAt in viafa aceastacAt qi ln cea
viitoare, cele din ufin5 sunt schimb[toare, se l]azeaz[ pe voinla
omeneasci,pornescdin legeatemporal[ qi au de scop sl plstreze
liniqtea qi ordineatrumai in via{a aceasta.

. Accastl particularitate a legilor Bisericii, ca organism so_

Il
cu
!lpj: p_9
-comparafie
Jsgile.moratei ;i 4e_slatului, nJ arati po.-aT.o ocuph Biserica
in domeliul d{eptului. Bisericaigi
lt_lrul
a.r9 organrzalia
dispune de mijloacele ei deosebit'e
-ei .de_osebith,
,-$lafg scopulei deosebit. Organizalia ei e dela Dumnezeu,
!l
ca
de care are nevoie,pentru ajunqereascopuluiei.
$r mrJloacele,
rr.e.aceea' organizalia Bisericii e independehtS, nu atarna de
flcf un capncru al vornlei omeneqtiqi trebuie p5stratd cu cea
mar mare rrgoare,_
pentru toate timpurile, ca o institutie dumne_
zerasca.rn_sc.opu-I,
acesta,trebuiesc determinatebine,' in prima
rlnre,raportunle drntremernbrii Bisericii qi ea insrgi, in totalitatea
ei,.precum qi ale membriior intre ei. De aceea existl in Biseric[
respectiv5.care, potrivit cu fii'la intirnb i gii"ii.ii;
3u,t-g1it1teq
lngnJe$t;e
de randutre acestor raporturi. Ierirea lor de capri_
ciul indiviz-ilorqi de menlinerea ordinei in orice airecuune.'De
oa.rece,mai departe,Bisericaare menirea de a se r!spAndi peste
gi de.a intoarce toate popoarelela Hriitos, ce"ace
lllrqapa,lyme
rsnurlt
pAnA
azt, deoarcemilioarrede oarneninu facparte din
L3
Hlsenca, ea tr ebuiesi st ea in anumite relalii, cerute de chracterul.
ei.universaliqt,cu oamenii aceqtia,cari fac
irarte din "a, qi ;;L"re
diferite mhrturisiri de credirit5.
- .IrynrEqtiatSin diferite peili ate pb'rantului, Biserica tretrue
s5 .vin[ in atingere cu stalere,'in caic a p'i.s red;"cini-'adinci.
l\orle.raportur. caresenascde aci, i't|e autoritatea Bisericii gi a
statului, -?],.de asemenea,nevoe de o irun5 regulare. Ac.ai" ,aporturi. diferite, cari.pri'esc via{a din afarh abisericii, trenuesc
determinate
,prin rnijloace juridice precise gi .or.rpunratou."
g.uqar.q1leluljrrte'r al Bisericii. Ar:dnd in vedeic acesterela!'unr dllerrte, ljrserica.pe tereuul dreptuiui, apare mai i;intAi
ca un orgarism sociar.c.ucaraeterjuriciic.9i
apoi ca o arcfiuire
"staie
social[, care ia o anumitr pozilie iali de
ql a" Jii".itur"
societh{ireligioase.
$3'
Dreptul Bisericesc.
l
. DeoareceBiserica,cum am vbzut, conform scopul'i ei pres--

afeo orsanizaiie-Je;;;ilft
i;' ;;;;;_' eiiSgir"
:ir:*^p,:T111!u:
prrn care sc mcn{iLrc organizaIia
: : : : 1 t ^ " " r*^^t.l9.qp.notrit5.
.-",

acdasta, deoarece,

qi ueatArnat{qi, dupl caractelulei, nu

llYl..,i
p u a L e r c o i r o t q r o n a L lr r i c i d e i r n p r e j u l l r i l o i a l e , r r i c i
temporale,
urmeazddeta sinenecesitateaDftptitlui Btriitiiri.--'
.Caorice drept. qridreptul nirt"i..sc seimpaite in cirept o_
biectiv gi subiectiv.In sens_sttbscttu,
ai"pt"f [inu1i.*i.*roii1ir.*
drepturile.cuveiritememlrrilor nlreiicii ia atari, dupl pozi{ia
Iuatb de ei in ca, ca o'ganismr".i"l. ;;;' .r.'";l;i''p";.;ir;"Jii.;"ridicedin Bisericir.rre aii sepoate".h.a .e ,r,i
Fi;il-;;-u,rni"ct
al l)reptuiui,B serica,ca peun tot, cipe membiii
i"otatri-aieisau.

DREPTIJL BISEtrICESL

De persoaneleiuridice din ea, recunoscutein modlegal, qi anume

hin-cauzd cH Biserica nu-i nici o persoan[ iuridicH' in sensul fiozofiei dreptului, nici o corporalie , a c5.reiory$n-[ st[ in unirea
1). In sensobiectiu,
cAtorva indivizi, care urmiresc un anumit scop
prin drept bisericesc, inlelegem adunarea tuturor formelor de
ilrept, piin care se regulbazi viala extern[ a Bisericii, ca orpaiizm social2).
Dreptul bisericesc,care se mai nume;te $ drept canonk,
6izdrov.
poartd azi in qcoalele grecegti numirea de xsvo'r,Lxdv
3),
hceast[ denumife veche vine dela cuvAntul Navdv cu care
se numid a), in timpurile primare ale existenlei Biselicii, atAi
normele singuratice- cit qf totalitatea normelor, referitoare la
credinta qi iiala clegtin[. Mai tArziu, cAnd activitatea legislativb a'Biiericii's'a intins intr'un cerc mai mare, prin canoanese
inteleseau normele date de Bisericd, care aveau ln ea valoare de
reiuli"pozitive qi universal obligatoare qi, ca atare, sede,o5slls2u
qi de
de'obiceiul tradi{ional bisericesc(Exxhlotoorixilouvri0etcr5)
v<iprot)6).AcLualmente se obignueqtea
lesile polibice(nofu.tr.xol
s"" n.rtiti canoane, legile bisericeqti,care, intrueAt priveEte Biirr
serica greco-orientalh-,se cuprind in colecliuneaincheeatva
romanola
Biserica
privire
iar,
cu
IXlea
f
alveac.
ultimul!5trar
catolicS, in corpus juris canonici. Numirea. de drept canonit:'
se poate.dar intrebuinld cAnd expunrease lntemeiaVhpe ca
noa'tr" adicd pe acelelegi bisericeqti, care s'au dat, in rls[rit
casubiectal
s 3. 1) Curios ce$icelivacanoniStir.-c.privescBisericacauntot,
A."pi'.rtui;de pildi : Dr. Jos. A. Ginzel, Hanctrbuch desneuesten in Osterreich r
ten6cn K irc161rechts, Wien 1857, care se exprime l5muri1, precum urmeazi :
ei, in.chipul cel mai
,,ci Biserica e un sulriect al dreptului se vede dln noliunea
punct
eviaurrt,,. (vol, I, p.19). O oprire mai am[nunlitfl asupra acestei chesLiulri, din
T. Pqchmann, Lehrbuch des Kirchenrechts.
de veclere'romario-calolic, veziIa
Wien, 1863, vol. I, P. 52-53'
2) Arhim Ioan (1, c., I, 7) dd urmdtoarea deflnilie; ,'Vsje v sovokupnosti
pravo cerkvi,
{zakoil bogootkrovennie i cerl<ovnie kanoni) snstavljajut voobsceopreajeljajirsce kako podobaet v domu boziem z'iti, iaze iest cerk^ov Boga ziva"
(_:foate"tggite, descoperite cle Dumnezeu qi cano:rnele bisericegti, fotrtreaz5 drepcare ne arati cum se cuvine si triim in casa lui Dumnei.it nir.ti""".", io g".*",
zer1, care e Biserica lui Dumnezeu").
3) Insug cuvantul aratl o unealti, ln forrna unei linii drepte, intrebuinfal-[
ta tiierea $i netezirea lemnului gi pietrei. PXrinlii biselice$ti se folosesc de ea, dupi
indicalia lui vlastare, spre a determiuiL cu ca, in sens metaforic. prescripliunile
biscriccqliY
. e z i Z u v r a l p r c r T " r r r c6t r o t x s i o v ,f T p o 0 e r o p i ui n - c d i ! i r rS, i n o d r r l u i a . s i n canoane (oivtn lpru 0rL<iv zn"i ieqdrv xavulcov)
tagmei ifintelor gi dumnezeegtilor'Ev
'A0dvcrr.E1852-13;9' T'6po; Fxrog, oe)" 5--6'
cte Pail'1 xui fl6r11.
t"iu"t^t5
T
h
e
s
a
u
r
u
s e i c l e s i a s L i c u s .A r n s 1 c l a e d . 1 8 6 2 . T o m , ' I I ,
Co*p, Zoo" Carp"'Suiceri,
"ot.

insernnd ceiace nunlirn noi azi Drcpt. Itisericesc_(vczi

ll.a,.,rrurrtur,,canon,,
Can. i aL primului sinocl ecumenic). Enciclicile clate de episcopi, in care se.l[.ureau afaceii bisericegti mai importante, ca $i d-ocumentele, datede episcopi preoIn dreptul bisericesc
lilor, cari plecau in atte eparhii, au fost priviLe de canonice'
iomano-caiolic, ca gi in cil greco-oriental, orice norm[ bisericeasc[ pozitivi s'a
numit ,,Canon;': ,,bcclesistiJa constitutio, can6nis nomine censetur"' Gralianus
ad D. III, in princ. $ 1.
5) Can. 18 al Primului sinod ecum.
6l Novela 137 a i.i Justinian i' introclucere : ciulles leges 9i sacrl cctnones,

DREPTUL

^,^, *o.urti

BISERICESC

palLicularitate a legilot Biserjcii, ca orparrism so-

,ij9i!arali-e.:r

qi ale.sraruJui,
nd

arari po_
iiil pe careo ocujlaljlsel'rca
*:qif.-qr"lei
zrtra'
in domeniuldreptului.Bisericiiqi
are organiza[ia
dispunc clc mijloicetu "io*ou.rit"
,ei.dcosebitr,
gr igi are scopul
ei deosebit. orgarrizafia ei e cteta ilumner*',
ga gi mijloacele,de care are nevoie,pe'tr,., alu,rgeiea*"prfii "i.
De. aceea,organizatia Bisericii e iridependeirtli nu'-;;ila
de,
nici un capriciu al voinlei omeneqtiqi t""r"i"'pe*tri#'.,J
"..
rigoale,.
tl]^Tu.: In scopulpentni toat-e timpuiile, ca o iistitu.tie Arrnne_
zerasc.r.
acesta,trebuiesi detcimirLate
ll;;:-,i;;;,_u
lini e, ra"portur"ite
dintre membrii Bisericii qi "" i,;;t
$i; i,; iuiuf itut.*
ei,,pr99um qi ale mernbrilor intre ;i. D;
aceeaexistr in-6."ri.ii,
Biserici
autoritatea respectir'r. care,.potrivit c,- iiinla
iliilt
,.
ingrijegte de randuire acestor raporturi,.
r.rii.a l"r a. ."apriciril indiviz.ilor qi cle,ren!ineo." 6rairr"i i'
orice'oii*.liuu.l n"
oarece,mai departe,Risericaare merrireaae
a s" *rpihji^o"rt.
tntreagalume ii ae a intoarcet;il;;;;"ar"r"
ru Fi;i;;;;.i;u._
Ir.'aisbutit pdnd azi, deoarcemitioarri-deoarneninu fac palte din

sxsi.a in anir"rii",-r"1ii,"*';-il".il "iiu*i"."1

liserich,ea-trebuie
ej.yniversaiiqt,
cu oamenii

acegtia,cal.ii"*;"rt"
_. ^"''
din ea,qi urilr*"ra
difr-.r'itcmlrturisiri de credinte.'
- Jrypl'agtiatdi' cliferite.p-ri1i ate pr'rArL*],i,
sx vinh i'atinsere cu statere,'i' cai:"-ir pri"s Biserica tre'ue
i;Ecinl*a.ii'.,.i"
lrToileraporturi,"caresenascau'aci in:lr" autoritatea
Bisericii qi a
statui'i,.1y,.de asernenea,
nevoe-de o rrunflrcgutare.Ac"s-t*'ruporturi diferite, cari.privesc via{er
iiii, oiare uh.iri"i.ii, tr"rr"r*
dete.rmirateplirr rnijloace
lrricfice nrec

tflil:
qtis!i;;' r";; l.;;,""rnl."rirli.;.1;'";'?:,1l-ulli"?,0.ti'fr,
9."
[runi diferite, Biserica,^-!.

t"r.j,*f a'ept"iri,'';;;;.'"r*;igirtai
ca un organismsocial,c.ucaracteriurjriic,
aporca
-,te
o alcltuire
'staie
social5,care ia o anil'ritx pozigie'?"ra"ia $l
ql
o'iiJrlia"
societ[]i religioase.
$3.
Dreptul Biserieesc.
lDeoarece
Biseric4cum

am vdzut,conformscopuluieiprescrisdeDumnezeu. grs1,]iruii;
j";;;;,#;'iliil,
qil5g,r"
11._:
ei deosebite,plin i-are.
se me-n1inebrgaoiralra

aceasta, deoarece,
apor,ea e indepcndenti. rreitdrn"t?.^ji,
ri
a,,pl
ta.ari.riri"ii, ,ro
poatefi condi{.ionat[nicj de irnprejur'Iri
]oca.le,nici tempoiale,
ulmeazl dela sine nec.esitatea
biipi\i)i'
eisericesc.
Ca orice clrent. gi_clrepiuru$|T;Jsc
seinrparLein dlept obiectiv Ei subiecfiv. tn sens.subectir,
dreptul
blse,iccicloiliin*
drepturile cuvenite 'remnritor* E;;;;.ii
ca
atari,
clupd pozilia
luard de ci in ea. .r
,;;;j;';*
dleptur pcrsoanetolju_
ridice din Biseric:i.r)ej:qglii;
aci sepoate vedea
al Dreptului, B serica,ca pe un tot, pe cn irri i;trffi;'iu"l,i*.,
ci
membrii izola{i ai ei sau,

DREPTIJL

BISERICESC

pe persoanelejuridice din ea, recunoscutein modlegal, gi anume

-din-cauzh
c[ Biselica nu-i nici o persoani juridicl, in sensul fiozofiei dreptuiui, nici o corporalie , a clrei origin[ st[ in unirea
cAtorva indivizi, care urmiresc un anumit scopt). In sensobiectiu,
prin drept bisericesc,inlelegem adunarea tuturor formelor de
drept, prin.care se reguleaz[ viala extern[ a Bisericii, ca or-ganrum socral').
Dreptul bisericcsc,care se mai numegte $ drepl tanonit',
poart[ azi in gcoalelegreceqti numirea de xovovrxdv6ixcrr,ov.
3), cu care
Aceasti denumireveche vine dela cuvAntul Nqvr6v
a),
timpurile
primare
in
existenlei
Biselicii,
ale
numiA
atAi
se
normeie singuratice cAt gi LoLalitateanormeJor, referitoare la
credinla qi viala cregtinX. Mai tdr:ziu, cAnd activitatea legislativ6 a Bisericii s'a intins intr'un cerc mai mare, prin canoanese
inlelegeaunormeledate de Biseric[, care aveau in ea valoare de
reguli pozitive qi universalobligatoarepi, ca atare, sedeosebeau
gi de
ot'v'{Oercn5)
de obiceiul tradilicnal bisericesc(Exx.)'yamorm'l
6). Actualmente se obiqnuegtea
vdpror)
legile poiitice (nolulrr,xoi
se numi canoane,legile bisericeqti,care, intrucAt priveqte Iliserica greco-oriental5,se cuprind in colecliuneaincheeat[ in
ultimul pHLraral veac.IX-lea ; iar, cu privire la Bisericaromano,catolicS,in corpus juris canoui.ci.I.{umirea de drept canonic'
se poate dar intrebuintd cAnd expunerease intemeiazitpe ca'
loane adicd pe acelelegi bisericeqti, care s'au dat, in rls[rit
g 3 , 1 ) C u r i o s c { 9 i c A l i v A c a n o n i g t i r . - c . p r i v e s c B i s e r i c a c a r l n t o t ,c a s u b j e c t a l
clreptului ; de pildd ; Dr. Jos. A. Ginzel, Flanclbuch des neuesten in Osterreich r tenden Kirchenrechts, Wien 1857, care se expriml lHmurit, pl'ecum urmeaze :
,,c5. Bisericzt e un subiect al dreptulni se vede dln noliunea ei, fn chipul cel mai
evident". (VoI. I, p.19). O oprire mai aminunlitd asupra acestei chestiuni, din punct
.de vedere romano-catolic, vezi la T. PcLchmcLnn;Lehrbuch des Kirchenrechts.
Wicn. 1863,vol. I, P. 52-53.
2) Arhim loan (1, c., I, 7) di urmitoarea definilie; ,,Vsje v sovokupnosti
{zakoni bogootkrovennie i cerkovuie kanoni) sosLavljajui: voobsce.- pravo cerkvi,
opredjeljajusce kako podobaet v domu boziem ziti, jaze jest cerkov Boga ziva"
(,,Toate lggiie, descoperite de Dumnezeu qi canoanele bisericegti, formeazh dreptul bisericesc, tn genere, care ne aratd cutn se cuvine si trtrim ln casa lui Dumnezeu, care e Biserica lui Dumnezeu"),
3) Insug cuvAntul aratd o uncalti, ln forma unei linii drepte, lntrebuinlati
la tiierea 5i netezirea lemnului 9i pietrei. PArinlii biserice$ti se foiosesc de ea, dup:i
indicalia lui Vlastare, spre a deterlDind cu ea, ln sens metaforic, prescripliunile
bisericegti. Yezi Zlvrayyla xcrrr:rorolleior', Ilgo0ecoqric 1n edilia Sinodului a sintagmei sfintelor gi dumnezeeglilor canoane (o6\,ruypcr Oer,drvzo"i [eg6v xcrv6vov)
',Ev 'A0\vrrrE
1852-'18r9. T6ptoE Extog, oe)". 5-6.
redactat[ de Pcil),r1 xcrl 116r].11.
Comp. loan Carp. Suiceri, Thesaurus ecclesiasticus. AmsLelaecl. 1862. Tom., II,
col. 37.
4) CuvAntul ,,Canon" tnsemnd ceiace numim noi azi Drept bisericesc (vczt
Can. 2 aI primului sinod ecumenic). Enciclicile date de episcopi, ln care se ltrmureau afaceri bisericegti mai importante, ca 9i documentele, date de episcopi preolitor, cari plecau ln alte eparhii, au fost privite de canonice. In dreptul bisericesc
romano-catolic, ca 5i ln cel greco-oriental, orice. norm5. bisericeascd pozitivd s'a
numit ,,Canon": ,,Ecclesistica constitutio, canonis nomine ccnsetur". Gratianus
ad D. III, in princ. $ 1.
5) Can, 18 al primului sinod ecum.
6) Novela 137 a lui Jus1inian in introclucere : ciuiles legesgi sccrl canones.

DREPTUI, BISERICESC

pdnl in.veacul 9-lea,iar in apus p{hd l*incheerea aqdnumitului

g,grpus.juricicanonici.Insh, deoArecedreptul, care ie aflb azi in
Biserich, ^eformat qi din diferite norme date-mai tdrziu, fie de
Srsence,Ite de stat, pentru ea, darcare n'au fost primite in co_
lecliunile de canoanq norme, care, deqi au puteie obligatoare
in,BisericS,.nu.poartlnumele de canoanb,pentru numirea' drep_
tului de azi din Biseric5,
.se intrebuirye-aviexpresiunea de itript
bisertcesc.In aceastSprivin{H,
dr-eptui bisericesc.dupr extind"erea lui, apare mai _va.stca dreptuJ
!u!.otriq, care poate fi privit qi
ca element esential ri ca baza celui
dintar.
isvoai'ele
dreptului,
dupl
domeniul in care se aplici,
. -nlpX
duph timp, etc. drep.tul bisericesi se imparte in :
1.' nfgpl scris 13yypago.,,,
scriptum),-carea fost dlt de pu-terea leglsiatrv[,
in scris, Ei stabilit ca normh, gi drent nesiri.s
(ctyqo,cpov,
non scriptum), cale s'a pdstrat in Biseric5, llrin tra_
difie^gi obicei. Cel dintAi se numegtedrept plopriu zii (rd rns
'ius strictum),
dxpLBeiag,
iar, cel din urmE,'Areptrituzului Ga ,r,
ouvr'10e1o6,
per consuetudinem).
.2. Dreplul dfuin (Oeiov,divinum), sau drcptul natural (mt_
orxdv, naturaie), care gi-a Iuat na;tere odatd *" gir;iitu)'$i
.
se bazeazdpe voia
lui Dumnezeu exprimate llmurit" si d.reptul
poziliu. (0erLx6v,positivurn) sau drept bisertcesc(Exx),{otaork6v,
ecclesrasrlcum),
care se bazeazl'rpe normelebisericeqtibine determinate.
3. Dreptul contun (xor,vdv,yevtxdv,
commune), care se bazeazd,
pe. normele fundamen-talegenerale, date perltru
intreaga Bi'?6Lxdr,,
seric[ gleqtini, ;i drcplttl -rounele
paiticular (rornxdv,
prep,,,6.,i
par.'unor
t culare), care cup'iirclc
r:brcspunzbtoare
im'ore.iurdri particulare, date perrt.n o biseric,iparticularir sau alth ?).
4"_Dreplttl interrt (6oaireglxdr,,
internrlrn); acesta cuplincle
ruormeleeare rcgule-azAchest-iurrile
rle drept intern ale'Bisericii gi dreplcnlcrn 1i[orregr'<5r',
externum),ca]rercgureazl-l
ranortur11cBisericii ca irrtreg fal.r de staL gi faf,r rre ace'iacar.ifaiparte
oilr ea. ureptut. bisetr(:('sc.
afar;i dc asta, se rnai inrpartc irr
drept penal adininistrativ, judeciitorescetc,
. . q D.reptdluechi (dp1c ior,,rrctus),din care fac partonotrmele,
date in linrpul cirrtl Biser.icanu crur clesparIith,ii dreptutnou
(xcLvov,
ie r]ate c.reRisericrrtrupl
.rro'nm).t'arecoprirdc rrornre
separa{iune.

- --7) Privitegiill cleosebit, care se poate acordri unei persoanefizice sau juridice
in J3iserici, se numegte, :rpor,6;lror,, privilegiu'r.
Biisrmo'
n oi *."1iorr"n"e
canoanele p.rrsonale (;tpooo,.:rtxd; zo.r,cil,, Comentar la can. gB al Sinodului
ctin
Lartagrna' In sirtagnra Atenianr, III, 518), Dupi observarea lui Balsamon
ln comentarul la enciclica sir-rod. III ecu'renic (Si'tagma Atenia'i,
rr, 2r4),
canoane nu pot aved u]r caractet'gener.al gi, de aceia, nu pot fi privile
lselrer3ca
ca bazd a drepluiui.