Constantinos P.

Kavafis

LUMtNART

Zilele viitorului stau in fata no astra

ea un ~ir de miei luminari aprinse luminari aurite, ealde ~i vii.
Zilele tree ute ramin in urma,
jalnie ~irag de luminari stime ;
pe eele apropiate Ie vezi fumegind,
luminari reei, topite ~i-neovoiate.
Nu vreau sa Ie vad ; vederea lor ma-ntristeaza.
~i ma-ntristeaza amintirea lidririi lor prime.
Drept in fata, privese luminarile-mi aprinse.
Nu vreau sa ma intore, ea sa nu vad eu groaza
cit de repede ~irul lntuneeat se lunge~te,
cit de repede luminarile stinse sporesc.

48

PRIMA

TREAPT A ':-

Lui Teoerit i se pHngea

iotr-o zi poetul tin~lr Eumene :
"lata doi ani de dnd seriu
~i nu am Heut decit 0 singura idila.
E uniea mea luerare terminat~L
tnalta e, vai,
prea inalta, vad, seara Poeziei ;
de pe aeeasta prima treapta unde ma aHu
n-o sa mai ure in veei, neferieitul de mine."
~i Teoerit dlspunse : "Cuvinte
nepotrivite ~i blasfemii.
Daca te afli pe aeeasta prima treapta.
fii mindru ~i ferieit.
Aiei unde ai ajuns nue pUTin lueru,
dt ai faeut e 0 mare ,gloric.
Caei inca ~i aeeasta prima treapta
e foarte departe de lumea de rind.
Pe aeeasta treapta ea sa ealci
trebuie, de drept,
sa fii eetatean al ora~ului ideilor.
$i-i rar in aeel ora~ ~i anevoie
Sa ti se aeorde eetatenia.
1n Agora, aeolo, gase~ti Legiuitori
pc care niei unaventurier nu e in stare sa-i in~ele.
I\i.ci unde ai ajuns nu e putin lueru ;
dl ai faeut e 0 mare glorie."
49

\1\"

II
,

"

TERMOPILE ,~

Glorie eelor ce in viata

lege-~i facura din paza Termopilelor"
Nesustragindu-se datoriei nicidnd ;
integri ~i drepti in toate faptele lor,
totu~i nu fara mila ~i intelegere ;
darnici dnd au din ce ~i, dnd n-au,
de asemenea darnici, cu modestie,
~i saritori dupa cum Ie sint puterile ;
spunind totdeauna adevarul,
dar fara de ura pentru cei ce mmt.
Glorie ~i mai multa Ii se cuvine
atunci dnd prevad (~i sint multi care prevad)
ca Efialte, la urma, se va ivi
~i ca mezii vor sfiqi prin a trece.

56

/'

Ce a~teptam, intruniti in Forum?

Azi trebuie sa soseasca barbarii.
De ce, in Senat, e acea.sta apatie ?
De ce stau senatorii ~i nu legifereaza 2
Pentru ca azi vor sosi barbarii.
Ce legi sa mai faca senatorii?
Cind vor sosi, barbarii vor face legi.
De ce imparatul nostru s-a trezit a~a devreme
~i sta in fata celei mai mari poqi a ora~ului,
pe tron, cu marire, purtind coroana ?
Pentru ca azi vor sosi barbarii.
~i imparatul a~teapta sa intimpine
pe capetenia lor. Chiar a ~i pregatit
un pergament, sa i-I dea. A scris acolo
multe nume ~i titluri.
De ce consulii no~tri amindoi, ~i pretorii,
au ie~it azi in togile ro~ii brodate ;
de ce ~i-au pus bratari cu atitea ametiste
~i inele cu smaraide bogat sdnteietoare ?

59

De ce sa poarte azi pre1ioase toiege

cu argint ~i cu aur maiestrit incrustate

Pentru ca azi vor sosi barbarii,

~i asemenea lucruri ii orbesc pe barbari.

"I

VOGI
De ce retorii no~tri demni nu se apropie iar
sa-~i arate elocinp, sa-~i spuna ale lor?
Pentru ca azi vor sosi barbarii,
~i pe ace~tia ii plictisesc perorarile ~i predicile.
De ce, deodata, atita ingrijorare
~i rava~ire ? (eit de grave au devenit fe1ele !)
De ce se golesc in graba strazile, pie1ele,
~i foarte ingindura1i se due t01i tnspre casa ?
Pentru ca noaptea s-a lasat ~i barbarii n-au
venit.
~i d1iva soli s-au intors de la hotare
'
~i-au spus ca nu mai exista barbari.

Voci ideale ~i dragi

ale alor ce au murit, sau ale celor care stnt,
precum moqii, pierdu1i pentru noi.
U neori, in vise ne vorbesc ;
uneori, in gind, spiritul nostru Ie percepe.
$i cu sunetul cunoscut pentru 0 clipa revin
sunete din prima poezie a vie1ii noastre ca, in noapte, departe, 0 muzica ce se stinge.

$i acum ce ne yom face fara barbari ?

Oamenii ace~tia erau totu~i 0 solutie.

60

61

ORA~UL

Ai spus : "Ma voi duce-ntr-o aha rara, pe-o

aha mare.
Un alt ora~ imi va apare mai bun dedt acesta.
Orice efort al meu e aici condamnat ;
~i inima imi zace ingropata - ca un cadavru.
Pina dnd sa-mi ~tiu spiritul in acest marasm ?
Peste tot unde privirea mi-o indrept, peste tot
nu vad dedt negrele ruini ale vierii mele,
aici un de am trait atiria ani, i-am distrus ~i
i-amc,
..
IrOS!t.

Noi locuri nu vei afla, ~i nici alte mari.

Ora~ul te va urma : pe-acelea~i stdlzi te vei roti,
prin acelea~i cartiere vei imbatrini ;
~i sub acelea~i acoperi~uri iri va albi paru!.
Mereu vei sHr~i in acest ora~. Cit de plecare
- nu spera
nici un vapor pentru tine, ~i nici un drum.
A~a cum ri-ai ruinat viara in acest ungher,
pe intregul pamint la fel ri-ai distrus~o.

69

SATRAPlA

I~
!~

Ce ironie - de~i ai fost ereat

pentru opere mari ~i frumoase ea soarta nedreapta, mereu, sa-ti refuze
oriee ineurajare ~i sueees ;
sa-ti fie impotriva mesehine obieeiuri,
nepasarea ~i atitea josnieii.
~i dt de oribila, ziua dnd eedezi
(ziua dnd te-ai Llsat ~i eedezi)
~i pleei calator spre Susa
~i-ti pui viata-n slujba monarhului Artaxerxe
ee, la eurtea-i, te-ntimpina eu favoruri
~i i1i ofera satrapii ~i alte atei11ii de aeest fel !
~i tu, tu le aeeep1i eu disperare,
aeeste lueruri pe care nu le vrei.
Ci altele sint eele pe care sufletul tau le vrea, le
deplinge;
laudele Demei ~i ale sofi~tilor,
grelele ~i inestimabilele ovatii,
Agora, Teatrul, Cununile.
Cum sa-1i asigure Artaxerxe toate aeestea,
cum sa gase~ti toate aeestea in Satrapie ;
~i de nu le ai, ee va fi via1a ta ?

70

IDELE

LUl MARTIE

'!-

Teme-te, de mariri, 0, suflet al meu.

~i dad ambi1iile nu 1i le p01i infringe,
eu masura ~i ehibzuin1a
le urmare~te. ~i eu dt vei inainta,
eu atit mai prevazator ~i atent sa fii.
Astfel, dnd vei ajunge pe eulme, in sfiqit Cezar ;
dnd vei avea infa1i~area unui atare om eu faima,
atunei, mai ales, ia seama ; de ie~i pe strada,
stapin temut ~i eu suita,
~i, de se-ntimpla ~i se apropie din mul1ime,
purtator de rava~, vreun Artemidor,
eare-1i spune grabit: "Cite~te asta ;
sint lueruri importante care te privese",
nu uita sa te opre~ti ; nu uita sa amii
oriee luerare sau diseurs ; nu uita
ea pe t01i care te saluta ~i Se prosterna sa-i dai
deoparte
(ii vezi pe urma) ; Senatul insu~i
a~tepte ; ~i indata sa afli
eele serise de-Artemidor.

71

i." ---.d":,

ITACA

!.
,;,

80

Pastreaza ltaca mereu in gind ;

s-ajungi aeolo iri este relu!.
Dar nu te grabi in aceasta ealatorie.
Mai bihe sa dureze ani mulri ;
~i, de-acum batrin, sa aeostezi in insula
bogat doar prin ee ai d~tigat pe drum,
filra sa mai a~tepti ca Itaca sa-ti dea bogatii.
Itaea ri-a dat frumoasa calatorie.
Fara ea, nu te-ai fi pomit pe cale.
Altceva nimie nu-ri mai poate da.

Cind pentru Itaca te vei pomi pe cale,

dore~te-ri ca drumul sa fie lung,
plin de aventuri ~i bogat in descoperiri.
De Lestrigoni ~i de Ciclopi,
de miniosul Poseidon - nu te teme ;
eaei din acestea in drumul tau nu se vor ivi,
dad gindirea iri ramine inaIta, ~i 0 aleasa
emorie iri prinde trupul ~i sufletul.
Pe Lestrigoni ~i pe Ciclopi, pe salbatieul
Poseidon, nu-i vei intilni,
dad nu-i cari in propriul suflet,
daea propriul suflet nu ri-i seoate inainte.
Dore~te-ri ea drumul sa fie lung.
Ca mul te sa fie diminerile de vara
dnd, preamulrumit, bucuros,
vei patrunde in porturi nemaivazute ;
la tirguri fenieiene te opre~te,
sa eumperi marfa eea buna,
sidefuri ~ieorali, ehihlimbar ~i abanos,
~i voluptuoase parfumuri, de tot soiul,
dt pori mai muIte voluptuoase parfumuri ;
mergi in muIte ora~e egiptene,
invara, invara de la cei invarari.

-- --

~i chiar saraea de-o vei gasi, Itaca nu te-a in~elat.

A~a-nvarat cum ai ajuns, eu atita experienra,
ai inreles ee inseamna 0 Itaca.

I
I:

81

I)c aceea se marginea la purine cuvinte,

avind grija, cu frica, la declinari ~i pronunrie ;
~ise plictisea nu purin avind
J;ramadite cuvinte-n e!.
HEGEMON

DIN

LIBIA APUSEANA'I-

In general a placut Alexandriei,

in cele zece zile dt a stat acolo,
hegemonul din Libia Apuseana,
Aristomene, fiul lui Menelaos.
Ca ~i numele, imbradimintea-i era greceasdi.
Accepta mulrumit onorurile,
1'nsa nu Ie cauta ; era modest.
Cumpara caqi grece~ti,
istorice mai cu seama, ~i filozofice.
In totul am purin vorbarq.
Trebuie ca-i profund 1'n g1'ndiri, se spunea,
~i oamenii ca el sint din fire tacuri.
Nu era nici profund 1'ng1'ndiri, nici nimic.
Un oarecare, un ridicu!.
~i-a luat nume grecesc, s-a 1'mbracat ca grecii,
a 1'nvarat, dt de dt, sa se poarte ca grecii ;
~i sufletu-i tremura ca nu cumva
sa strice impresia bunicica
vorbind cu groaznice barbarisme greaca,
~i alexandrinii sa-l ia 1'n rl's
cum s1'nt deprin~i, infeqii.
'I

205