Pregtirea copilului pentru coal,

obiectiv prioritar n nvmntul precolar

n cadrul reformei nvmntului, de o atenie special s-a bucurat i nvmntul
precolar, ca prim verig a sistemului de nvmnt din ara noastr. Aceasta are ca sarcin
principal pregtirea copiilor precolari pentru o integrare mai uoar i o adaptare rapid la regimul
muncii colare.
Momentul intrrii n coal presupune un anumit nivel de dezvoltare fizic, intelectual i
moral a copilului, capaciti, abiliti, priceperi i deprinderi absolut necesare colaritii. Accentul
cade pe dezvoltarea dimensiunii formative a pregtirii, deoarece nu nsuirea unui volum mare de
cunotine l face pe copil apt pentru coal ci mai ales, dobndirea unor capaciti , abiliti i
operaii necesare actului de cunoatere, care favorizeaz nvarea.
Ce trebuie s se neleag prin pregtirea psihologic a copilului precolar pentru
coal?
Dup cum am artat, dezvoltarea multilateral a personalitii copilului de vrst colar
mic se poate realiza n condiii optime numai dac exercitnd influenele instructiv-educative,
nvtorul se ntemeiaz pe nivelul dezvoltrii copilului n perioada precedent. De aici, rezult c
a pregti precolarul pentru coal nsemn a-i asigura acel nivel de dezvoltare psihic general,
care s permit nvtorului s realizeze sarcinile instructiv-educative prevzute de programa clasei
I.
Aadar, a pregti multilateral copilul pentru coal nseamn a realiza sarcinile programei
activitilor instructiv-educative n grdinie cu privire la educaia fizic, intelectual, estetic i
moral, pentru ca precolarul de ieri s poat face fa cerinelor clasei I.
Noiunea de pregtire echivaleaz aici cu noiunea de dezvoltare. A-l pregti pe copil
pentru coal nseamn, dup cum am vzut, a-i asigura nivelul de dezvoltare intelectual,
motivaional, afectiv-auditiv, pe care l reclam nvtura.
n ceea ce privete pregtirea fizic a precolarului pentru coal, grdinia, printr-o munc
educativ corespunztoare, trebuie s satisfac mai multe cerine.
La intrarea n coal, organismul copilului trebuie s fie cldit sntos, rezistent la eforturi,
ndeajuns de bine clit, ca s reziste la intemperii, capabil s desfoare o munc susinut
(accesibil vrstei) fr a obosi uor etc. de asemenea, este necesar ca precolarul de ieri s fie
stpn pe micrile fundamentale: mersul, alergare, cratul, aruncarea, trtul. Dac toate aceste
condiii sunt ndeplinite nseamn c, scopul educaiei fizice n grdini a fost atins, iar sarcinile
educaiei fizice au fost realizate.
O importan deosebit prezint pregtirea precolarului pentru nvtur. Acest obiectiv se
asigur printr-o corespunztoare dezvoltare intelectual a copilului n grdini. La intrarea n
coal, copilul trebuie s fie narmat cu un anumit volum de cunotine despre mediul nconjurtor,
adic s aib un cerc determinat de reprezentri i noiuni elementare despre oameni-via i
activitatea lor despre produsele muncii sociale; despre fauna i flora rii noastre etc. de

asemenea, copiii trebuie s aib suficient de dezvoltate spiritul de observaie, memoria i

imaginaia, precum i unele reprezentri cantitative, raporturi cauzate etc. se impun unele cerine i
n cea ce privete nivelul cerinelor, iar legarea trebuie s fie corect i clar; iar legarea lor n
propoziii i fraze s fie structurat dn punct de vedere gramatical, coerent i expresiv.
Vocabularul precolarului trebuie s fie suficient de bogat, pentru ca dup intrarea n coal s
neleag explicaiile nvtorului.
Pe lng cunotine, reprezentri i noiuni elementare, copiii trebuie s aib dezvoltare la
nivelul cerut i unele deprinderi. Din aceast categorie fac parte: deprinderea de a ine corect
creionul n mn, de a numra, de a compara mulimile concrete, de a face unele calcule orale cu
folosirea beioarelor n cadrul primului concentru. De asemenea, sunt necesare i deprinderile de a
rezolva probleme ( de adunare i scdere cu 1-2 uniti) i de a asculta n mod independent o sarcin
primit etc. prezint importan i dezvoltarea nivelului cerut al deprinderilor necesare pentru desen,
pictur, modelaj i cri.
Dac toate aceste cunotine, reprezentri, noiuni i deprinderi elementare au atins nivelul
de dezvoltare cerut, nseamn c precolarul este pregtit pentru coal. Desigur, pregtirea
intelectual a copilului pentru coal ncepe de la grupa mic, continu la grupa mijlocie i se
sfrete la grupa mare. Acum se pune n mod special problema nivelului de pregtire a copilului n
vederea colarizrii lui. n legtur cu pregtirea intelectual se ridic o alt problem, de interval
egal pentru educatoare i nvtor. Unii din copiii care frecventeaz grdinia, datorit educaiei
intelectuale primite n familie, au un nivel de dezvoltare superior vrstei (ntre altele tiu s scrie i
s citeasc, cunotinele i deprinderile lor devanseaz cu mult vrsta). Sarcina educatoarei este s
semnaleze nvtorului aceste cazuri. Pentru a forma i acestor copii obinuina de a nva
sistematic, nvtorul va fi preocupat s gseasc procedee de tratare individual, dndu-le teme
corespunztoare nivelului lor de dezvoltare. n caz contrar, nesolicitai la eforturi, aceti copii devin
delstori i sunt ameninai s rmn n urm la nvtur.
Pregtirea pentru coal ridic i unele cerine n ceea ce privete dezvoltarea moral a
copilului n grdini. Copilului i se formeaz aici diferite emoii i sentimente morale, cum ar fi
ataamentul afectiv fa de prini, fa de colectivul de copii, fa de oameni; sentimente de
prietenie, de solicitudine i ajutor reciproc. Copiilor li se formeaz, de asemenea i unele obinuine
de comportare civilizat: s fie politicoi, s respecte pe cei mai n vrst, s salute, s fac un
serviciu, s ofere etc.
De asemenea, precolarii sunt obinuii s fie persevereni, harnici, sensibili, disciplinai,
cinstii.
Fiind nc n grdini, copilul dorete s devin colar. Dragostea, respectul i interesul
pentru coal se educ la copii nu numai n cadrul activitilor obligatorii.
Prin aceste activiti se creeaz premisele desfurrii cu succes a muncii de instruire i
educare a copiilor n coal.

Dac nivelul dezvoltrii fizice, intelectuale i morale al copiilor provenii de la grdini i

nscrii n clasa I este corespunztor, nvtorul poate s rezolve cu succes sarcinile muncii
instructiv-educative. Dimpotriv, dac sub aspectul dezvoltrii fizice, de exemplu, unii copii nu au
nc nsuite micrile de baz, aceasta constituie o frn serioas n realizarea educaiei fizice n
coal. La fel sunt situaii cnd, sub aspectul dezvoltrii intelectuale, unii dintre copii nu au formate
ntr-o msur corespunztoare vrstei lor, priceperile i deprinderile, nu posed toate cunotinele
necesare pentru colarizare. De exemplu: unii nu stau linitii n banc, ceea ce dovedete c
mecanismele frntoare sunt slab dezvoltate; nu se pot concentra n mod susinut la lecii, lsnduse uor distrai; nu sunt n stare s desfoare o activitate mintal de mai lung durat, deoarece
obosesc repede. De asemenea, limbajul unor copii nu este dezvoltat la nivelul cerut, fac greeli n
pronunare, neleg denaturat cuvintele uzuale, auzul lor fonematic este slab dezvoltat ceea ce
ngreuneaz nsuirea citirii n perioada abecedarului.
i sub aspectul dezvoltrii morale unii copii se pot prezenta nesatisfctor: sunt
nedisciplinai, nu pot depune eforturi voluntare accesibile vrstei; reprezentrile lor morale sunt
imprecise.
Toate acestea constituie un indiciu sigur al nepregtirii lor pentru coal. Se nelege c
particularitile mai sus menionate nu in de natura copilului, ci sunt generate de cerinele pregtirii
lui n grdini.
Cunoaterea acestor lipsuri reale i posibile n dezvoltarea fizic, intelectual i moral a
copilului precolar prezint o mare importan. Atent la posibilitatea apariiei lor, educatoarea va
ti n ce direcie s acioneze pentru a le preveni.
Asigurarea unui nivel corespunztor de pregtire a copilului din punctul de vedere al
limbajului i comunicrii, pentru a se putea adapta la sarcinile diverselor discipline colare i al
solicitrilor diverselor discipline colare i al solicitrilor diverselor situaii comunicaionale, coal
prin direcie prioritar a pregtirii copilului pentru coal prin ntreaga activitate n grdini.
Pregtirea scrierii presupune activiti de echilibrare a micrilor chinestezice cu percepiile
vizuale i auditive, precum i cu intuiie spaial, formarea percepiilor spaiale; dezvoltarea
muchilor mici ai minii, formarea deprinderilor grafice de redare a imaginii obiectelor observate,
dezvoltarea deprinderilor tehnice de mnuire a creionului. Scrierea nu poate fi realizat cu succes
atta timp ct percepia identitii i non identitii figurilor nu permite copilului diferenierea
grafismelor.
De aceea eu consider c ar fi necesar introducerea activitii de exerciii grafice, ca
activitate obligatorie cu precolarii.
Pregtirea psihologic a precolarului pentru coal nu se reduce la asigurarea unui nivel
intelectual adecvat colarizrii, ci ea implic i pregtirea sa afectiv i cea voliional pentru
viitoarea via i munc de colar.. n concluzie, putem spune c grdinia are rolul de a sistematiza
i integra cunotinele, experienele i influenele dobndite de copii n primii lor ani de via, de a
lrgi contactele lor cu lumea exterioar, de a dezvolta capacitatea i modalitile de receptare i

comunicare a informaiei fizice, estetice i afective, de a contribui la socializarea copiilor, la

satisfacerea nevoii lor de relaii sociale i de activitate. Deci, ca un scop final important al
nvmntului precolar, pregtirea copilului pentru startul colar este unanim acceptat i
promovat n toate sistemele de nvmnt dezvoltate i n accelerat proces de modernizare.
Considerat tot mai frecvent nu numai ca o treapt distinctiv i necesar a sistemului de
nvmnt, ci i ca parte integrant a structurilor educative globale, ca prim faz a educaiei
permanente, nvmntul precolar i reevalueaz obiectivele, coninutul, tehnologia didactic n
perspectiva noii concepii. Avnd n vedere att incidentele educative permanente cu educaia
precolar, precum i repercusiunile educaiei precolare asupra educaiei permanente, se pune
problema sporirii eficienei pe care o are educaia cu aceasta, necesitatea instituirii unei etape de
pregtire pentru coala primar.

Gradinita: pregatirea psihologica a copilului pentru scoala

In cadrul organizat al gradinitei, copilul nu doar ia parte la o serie de activitati specifice
invatamantului prescolar, ci si intra in contact cu mediul extern; evenimentul are un caracter
predeterminat, ceea ce-l deosebeste de numerosii stimuli pe care copilul ii recepteaza din jur. Cand
intra la gradinita, copilul se afla in perioada celor mai importante acumulari, care vor sta la baza
personalitatii sale. Frecventarea gradinitei favorizeaza conturarea unui autentic comportament
interrelational. Structura formala si informala a grupului de copii din gradinita genereaza un climat
psihosocial in care fiecarecopil este, in acelasi timp, si actor, si spectator.
Problema debutului scolar
Problema debutului scolar reprezinta o preocupare atat pentru educatori cat si pentru parinti.
Acesta este optim in conditiile in care copilul e pregatit atat sub aspect cognitiv cat si socio-afectiv.
Debutul scolar e influentat pozitiv sau negativ in functie de reprezentarea pe care copilul o
are despre viitoarea sa activitate scolara - reprezentare formata copiilor prin aportul parintilor,
educatorilor, invatatorilor - ca unitate de idei, conceptii si actiuni.
Orice fel de disfunctionalitati existente la nivelul relatiei dintre copil-educatoare, parintieducatoare privind pregatirea copilului pentru scoala se va rasfrange negativ asupra viitorului elev.
La gradinita prescolarul se va integra si adapta la activitatea de aici in functie de metodele
pe care le foloseste educatoarea, de felul cum il stimuleaza interesul de a se implica in jocurile cu
copiii, de ambianta pe care o pregateste pentru ca acesta sa se simta in gradinita in siguranta si sa
poata relationa.
O adevarata educatoare este cea care iubeste si intelege copilul, oferindu-i sanse egale si
ajutandu-l sa-si rezolve nevoile si trebuintele in functie de ritmul sau propriu de dezvoltare si de
particularitatile sale individuale.
La gradinita, printr-o munca sistematica a educatoarelor, copilul isi dezvolta aptitudinea de
scolaritate care presupune existenta unui ansamblu de calitati, insusiri in plan senzorio-motor,
cognitiv, afectiv-motivational si relational, care permit celui in cauza sa faca fata cerintelor
formulate in scoala - insusiri ce asigura desfasurarea cu succes a activitatii scolarului in clasa I.
Cea mai importanta problema legata de aptitudinea de scolaritate este cea referitoare la
capacitatile necesare prescolarului de a se integra cu succes in clasa I.
Fiind o aptitudine speciala, complexa, in componenta ei relationeaza urmatorii factori:
dezvoltarea fizica, intarirea sanatatii, dezvoltarea motorie complexa, pregatirea mainii pentru scris,
dezvoltarea intelectuala, formarea unor reprezentari si notiuni, capacitatea de a intelege fenomene
simple, capacitate perceptiva, de vorbire cursiva, de gandire logica, de memorare, atentie si
imaginatie, orientare in spatiu si timp, insusirea unor concepte morale si estetice, educarea spiritului
creativ, formarea unor deprinderi de munca intelectuala, formarea deprinderilor de comportare
civilizata si adaptare sociala.

Dezvoltarea socio-afectiva implica rezolvarea unor sarcini care necesita efort de vointa si
atentie, perseverenta si cooperare cu altii, subordonarea intereselor personale celor colective si
trezirea interesului pentru activitatea scolara.
Aptitudinea de scolaritate este o notiune complexa care se raporteaza la starea
multidimensionala a personalitatii copilului, cuprinzand si sfera afectiva, volitionala si sociala. La
reusita scolara participa urmatorii factori: biologici, psihologici, sociali, pedagogici, invatatorul, cu
personalitatea sa, metoda folosita, dozarea cerintelor scolare si gradul de activare a elevului.
Toate acestea cunosc o dinamica individualizata, specifica fiecarei relatii ce intervine intre
invatator si elev.
Copilul este un adult in devenire, care aspira cu o energie nesfarsita laviata de om mare. La
nastere, el poseda potentialitati si predispozitii, este fragil si neajutorat, insa de-a lungul anilor va
deveni parte integranta a unei societati complicat organizate. Treptat, copilul incepe sa faca primii
pasi intr-o lume a uriasilor, capata autonomie, initiativa, isi satisface nevoi variate, invata sa se
comporte ca un om mare.
Copilul, dintr-o fiin cu rol secundar i limitat n cadrul familiei, devenit colar, capt un
rol i un loc important n planul vieii sociale, cel al angajrilor, al responsabilitilor, al aciunilor
cu finalitate colar. Schimbarea activitii de joc cu cea de nvare didactic organizat sub
conducerea nvatorului atrage dupa sine modificri importante. Copilul se simte frustat de unele
liberti de care dispunea pna acum, dar are ocazia de a obine nenumrate satisfacii. Cu acest
etap, cunoaterea copilului reprezint problema de a crei rezolvare depinde succesul muncii
colarului. Dei scopul colarizrii l constituie progresul individual, educaia este un proces social.
Perspectiva psihosocial n domeniul nvrii n coal se justific prin aceea c educaia poate fi
vzut ca un proces de interaciune. n mod tradiional, psihologia educaiei a descris dinamicile
psihice ale individului angajat n activitatea de nvare. Totui, numai rareori elevul nva singur.
Cea mai mare parte a timpului, ct se afl la coal, el este un membru al grupului i aceast
apartenen i marcheaz n mod decisiv performanele. Succesul colar nu se obine numai n urma
efortului de asimilare a materialului de predat de ctre cadrul didactic; el presupune nvarea
normelor ce guverneaz comportamentele acceptate n grupurile de elevi i n organizaia care este
coala.
Personalitatea colarului mic se distinge i prin modul cum se manifest el n planul
relaiilor cu ceilali. Interacionnd i comunicnd cu ceilali, colarul mic ajunge s neleag bine
ce nseamn cinste, sinceritate, corectitudine, curaj, mndrie, modestie. Astfel, crete indicele de
socializare a copilului i se amplific ansele de integrare intrnd n viaa social. Un rol deosebit n
procesul integrrii elevului din clasele mici n colectivul colar i revine sistemului de
interrelaionare cu ceilali, climatului socio-afectiv care se dezvolt n cadrul grupului.
Calatoria vietii poate fi palpitanta, fascinanta, dar in acelasi timp plina de obstacole si
dificultati. Adultul este cel care insoteste copilul, pana la un anumit punct, in aceasta minunata
aventura a descoperirii de sine, a invatarii, a constientizarii. Dezvoltarea psihocomportamentala,

intelectuala si sociala a copilului se afla in mainile adultului, care are o sarcina esentiala, dar si o
extraordinara responsabilitate.
Adultul (parinte, educator) are menirea de a-i construi, consolida, imbogati psihismul si,
ulterior, de a-l seconda pe copil in eforturile lui de a lua in stapanire lumea inconjuratoare.
Gradinita este prima experienta a vietii in societate a copilului. Ea constituie un cadru nou
pentru el, prin dimensiunile si continuturile sale, prin activitatile variate, noi si interesante. Este o
insiruire de metamorfoze, cu o incarcatura afectiva intensa si un dinamism nestavilit. Adaptarea la
noul mediu va fi de lunga durata, cu progrese si regrese, cu eforturi perseverente si de durata, atat
din partea copilului insusi, cat si a adultilor care-l sustin. Copilul paseste intr-un nou univers social,
o lume plina de necunoscut si de provocari, care il confrunta cu experiente inedite :

experienta vietii in grup;

experienta concentrarii pe sarcina;

experienta dialogului si a ascultarii;

experienta ordonarii lumii in cifre si litere cu sens;

experienta jocului, a intrecerii si competitiei

In cadrul organizat al gradinitei, copilul nu doar ia parte la o serie de activitati specifice

invatamantului prescolar, ci si intra in contact cu mediul extern; evenimentul are un caracter
predeterminat, ceea ce-l deosebeste de numerosii stimuli pe care copilul ii recepteaza din jur. Cand
intra la gradinita, copilul se afla in perioada celor mai importante acumulari, care vor sta la baza
personalitatii sale. Frecventarea gradinitei favorizeaza conturarea unui autentic comportament
interrelational. Structura formala si informala a grupului de copii din gradinita genereaza un climat
psihosocial in care fiecare copil este, in acelasi timp, si actor, si spectator.
Educatorul il ghideaza pe copil in toate formele de invatare, fara a substitui propriul nivel de
intelegere celui al copilului, ci facandu-l pe acesta sa gandeasca singur, sa exerseze singur diverse
activitati, stimulandu-i interesul real pentru obiectele si oamenii din jur. De-a lungul prescolaritatii,
copiii castiga mult sub raport fizic, mental si emotional; curiozitatea prescolarilor constituie baza
invatarii si a educatiei din anii urmatori. Pregatirea copilului pentru invatarea continua incepe de
la gradinita; aici, el dobandeste primele comportamente intelectuale, face cunostinta cu primele
povestiri fantastice, cu primele continuturi stiintifice.
Ulterior, copilul va trebui sa se integreze intr-o noua ambianta, cu o invatatoare noua,
cu noi colegi; e necesar deci sa-si ajusteze instrumentele de comunicare pentru a putea stabili relatii
optime. Analizand situatia din punct de vedere adaptativ, realizam ca, pana la inceputul scolii, se
dezvolta capacitatea de a intra in relatii acceptabile, confortabile cu ambianta. In plan afectiv,
intensitatea trairii emotionale depinde de experienta pe care o are copilul in ceea ce priveste intrarea
in contact cu persoane noi. Copiii care se despart de familie, de mama, pentru prima data fac parte
din categoria celor carora le lipseste exercitiul despartirii temporare. Copilul care traieste in prima
zi de scoala prima separare de familie este cuprins de teama; de aceea, parintii trebuie sa-si
obisnuiasca de timpuriu copiii cu ideea separarii.

In cadrul contextului interpersonal in care se dezvolta copilul, conteaza foarte mult calitatea
interactiunilor intrafamiliale, raporturile de comunicare dintre parinti, dintre acestia si copil, ele
avand o influenta puternica asupra pregatirii psihologice a copilului pentru scoala. Pana la intrarea
la scoala, dezvoltarea lingvistica, cea afectiva si cea mentala sunt puternic influentate de familie.
Traversand perioada prescolaritatii, copilul ia contact cu mediul de gradinita, diferit de cel
familial si intersectat cu mediul social. In aceste conditii, se pun bazele personalitatii copilului prin
dezvoltarea capacitatilor de cunoastere, comunicare si perceptiv-observative. Fluiditatea acestui
plan de produse psihice alimenteaza imaginatia, comportamentele si strategiile mentale, care sunt
incarcate de o simbolistica ampla si de o emotionalitate complexa.
Deosebit de activa este formarea comportamentelor implicate in dezvoltarea autonomiei,
prin organizarea de deprinderi si obisnuinte. Copilul isi insuseste elementele de baza ale fondului de
adaptare culturala, amplu concentrate in asa-numitii cei 7 ani de acasa.
Perioada prescolara poate fi impartita in trei subperioade:
1. Prescolaritatea mica (3-4 ani), caracterizata printr-o crestere a intereselor, a aspiratiilor
si a aptitudinilor implicate in satisfacerea placerii de explorare a mediului.
2. Prescolaritatea mijlocie (4-5 ani), cu procese de crestere pentru copil : se intensifica
dezvoltarea limbajului, jocul devine o activitate de baza, curiozitatea devine mai ampla si abordeaza
mai pregnant relatiile dintre fenomene.
3. Prescolaritatea mare (5-6 ani), cand copilul manifesta o mai mare forta, agilitate,
inteligenta ; capacitatea de invatare devine activa si este dublata de interese de cunoastere.
La gradinita, copilul prezinta particularitati specifice, precum instabilitate psihomotorie,
capacitate limitata de concentrare a atentiei, gandire predominant intuitiva, dar cu posibilitati
de deschidere catre asimilarea structurilor operationale concrete. Copilul gandeste contextual, iar
invatarea se realizeaza preponderent pe baza de imagini concret senzoriale, prin perceperea
spontana sau dirijata verbal a obiectelor naturale si a substitutelor lor; in acelasi timp, invatarea este
orala si actionala, sub forma de joc, iar evaluarea este tot orala, stimulativa si realizata pe baza de
aprecieri verbale.
Drumul parcurs de copil traversand substadiile prescolaritatii este lung si bogat. Din etapa in
etapa, copilul iese din lumea lui confuza si se indreapta spre inceputul evolutiei personalitatii sale.
Este o insiruire de metamorfoze, minunate si miscatoare pentru adultul care le este martor, de
victorii triumfatoare pentru copil, victorii ale activitatii, ale sensibilitatii, ale imaginatiei

Pregatirea prescolarului pentru scoala

Pregatirea pentru primul an de scoala nu inseamna doar cumpararea ghiozdanului si a altor
rechizite. Prescolarul trebuie sa fie obisnuit sau cel putin familiarizat cu ceea ce inseamna
scoala, o institutie in care isi vor petrece o buna parte din viata, iar acest lucru nu se realizeaza in
cateva zile, ci in cativa ani. Tot ceea ce inseamna scoala este nou pentru un copil prescolar - trezirea
de dimineata, reguli noi, pauze, cladiri mari si impozante, colegi foarte multi si de varsta mai mare,
teme, etc.
Este pregatit copilul pentru scoala?
In tara noastra exista dezbateri cu privire la varsta optima de scolarizare: prima data la
scoala la 6 sau la 7 ani? Parintii trebuie sa stie ca nu atat varsta este importanta, cat nivelul de
pregatire si dezvoltare fizica si intelectuala al copilului. Scoala presupune invatarea desfasurarii
activitatilor in mod independent, iar pentru aceasta copilul trebuie sa fie capabil sa:
asculte linistit atunci cand cineva vorbeste;
lucreze independent;
decupeze corect cu foarfeca si sa deseneze formele geometrice;
tina corect creionul / stiloul in mana;
se inteleaga cu copii de aceeasi varsta;
recunoasca lucrurile care ii apartin si sa nu le piarda;
participe la activitati structurate, cum ar fi jocul cu reguli si cititul povestilor;
isi focalizeze atentia asupra unei singure persoane;
aiba aptitudinile sociale necesare intr-un mediu de invatare, in care elevii il asculta pe
profesor;
isi lege singur sireturile si sa se imbrace si dezbrace singur.
Motivele pentru care copiii nu sunt pregatiti pentru scoala au legatura in general cu
situatia financiara si / sau psihologica a familiei: saracie, familie monoparentala, lipsa de
preocupare a parintilor pentru educatia copilului, etc. Totodata, copiii care nu au mers la gradinita
prezinta un risc foarte mare de a nu se adapta bine la mediul scolar. Acestia "sufera" din cauza lipsei
deprinderii de a se concentra, a fi atenti si de a ramane cuminti in banca, deoarece au trecut brusc de
la "libertatea copilului fara griji" la un program cu restrictii si cerinte dificile. Gradinita ii ajuta pe
copii sa-si dezvolte numeroase aptitudini in plan fizic si motor, cognitiv, afectiv-motivational si
relational, necesare integrarii in scoala.
Principalul rol al parintilor este acela de a motiva copilul sa invete si de a-i insufla
entuziasmul pentru scoala.
Discutati din timp cu copilul despre scoala si despre toate lucrurile noi si interesante pe
care le va face impreuna cu noii colegi si doamna invatatoare.
Invatati prescolarii sa-si stranga singuri hainele, jucariile si dati-le sarcini simple in casa astfel ii veti invata sa accepte responsabilitatile si sa fie independenti.

 Petreceti mult timp cu copii, jucandu-va, citindu-le si desfasurand activitati ce promoveaza

aptitudini de rezolvare a problemelor, creativitatea si imaginatia.
Inspirati-le placerea de a descoperi lumea din jur.
Incurajati-i sa va puna intrebari si raspundeti-le.
Familiarizati copii cu alfabetul si cu cifrele.
Asigurati-le copiilor sansa de a interactiona cu alti copii in cadrul gradinitei si a
grupurilor de joaca.
Incurajati un comportament respectuos.
Vizitati impreuna cu copilul scoala la care va invata; familiarizati-l cu salile de cursuri si
cu baia / toaleta scolii, interactionati cu invatatoarea si eventual cu viitorii colegi. Prescolarii pot
avea tot felul de temeri mai mult sau mai putin naive; important este sa luati aceste "fobii" in serios
si sa faceti tot ce puteti pentru a-l convinge pe copil ca nu are de ce sa ii fie frica.
Majoritatea copiilor sunt obisnuiti sa doarma pana mai tarziu si din acest motiv este bine
sa-i obisnuiti cu ceva timp inainte de a incepe scoala cu o ora de culcare si de trezire mai devreme.
Cumparati impreuna rechizitele si lasati-l pe cel mic sa-si pregateasca singur ghiozdanul
pentru scoala.
Daca prescolarul dumneavoastra este un copil hipersensibil luati toate masurile pentru ca
acesta sa nu aiba temeri - povestiti-i in detaliu cum va decurge prima zi de scoala, exersati din timp
"despartirea" si asteptati-l dupa ore, asigurandu-va ca va va vedea imediat ce va iesi de la scoala.
O altfel de pregatire pentru scoala
Caiete, penar, uniforma, ghiozdan, acuarele... asa arata lista cu pregatirile pentru marele
eveniment, emotionant atat pentru copil cat si pentru parinti. Numai ca pregatirea pentru scoala nu
se rezuma numai la partea materiala si nu trebuie sa inceapa odata cu scoala sau cu cateva zile
inainte, ci cu cel putin un an, doi, mai devreme.
Despre intrarea in colectivitate si importanta socializarii timpurii s-a vorbit si o consideram
o etapa depasita anterior, odata cu intrarea la gradinita, macar in grupa pregatitoare. Despre altfel de
pregatiri as vrea sa va atrag atentia acum. Este vorba de probleme pe care le-am intalnit frecvent la
copiii si parintii scolarilor mici: atentia si banalul stat la masa de studiu.
Am fost intrebata adeseori de parinti de ce copiii lor nu stau la masa atunci cand trebuie sa
isi faca temele. De ce frecvent, si acasa si la scoala, se fataie pe scaun, cauta motive de a se ridica
(mi-e foame, mi-e sete, trebuie sa ascut creionul, etc.) sau pur si simplu stau in picioare, scriind sau
cititnd in pozitii improprii. Bineinteles ca si atentia lor lasa de dorit. Dar cel mai grav aspect, este
acela de a nu-si face temele decat in prezenta si sub supravegherea stricta a parintilor, uneori la ore
tarzii din noapte pentru ca atunci se intorc acasa de la servici.
Raspunsul e simplu. Pentru ca acesti copii nu au fost invatati, educati, pregatiti pentru
responsabilitatile si regulile scolare din timp. Nu au fost invatati sa stea la masa de lucru, nu au fost
invatati sa se concentreze asupra lucrului pe care trebuie sa-l faca, nu au fost invatati sa lucreze
singuri fara ajutorul si prezenta permanenta a parintilor. Au fost luati brusc dintr-un program de

voie permanent si trecuti brusc intr-un regim strict, autoritar, cu reguli impuse si restrictii
temporare, cu cerinte noi si dificile...
Pregatirea pentru atributiile scolare trebuie sa inceapa cu un an, doi, inainte de scoala
propriu-zisa. Copilul trebuie antrenat in activitati care sa-i solicite statul pe scaun la masa de lucru,
intai in episoade scurte si apoi din ce in ce mai lungi. Trebuie sa fie invatat sa coloreze, decupeze,
etc. singur , fara supervizarea stricta a parintilor, iar abia apoi impreuna sa rectifice sau rezolve ceea
ce nu a putut singur. Trebuie sa invete sa se concentreze asupra a ceea ce are de facut pentru ca
astfel lucrul va fi terminat mai repede si mai bine. In caz contrar, superficialitatea, va determina o
reluare a activitatii si deci... mult timp pierdut care ar putea fi folosit in alte scopuri mai placute.
Cel mai important este sa-i antrenati atentia. O atentie fluctuanta, poate afecta serios
rezultatele scolare chiar daca copilul este unul foarte inteligent. Fara atentie si concentrare greselile
sunt frecvente.
Exersarea poate incepe de timpuriu prin jocuri care sa-i solicite micutului atentia. Puneti-l sa
urmaresca cu degetul pe un desen diferite parti ale corpului, sa descopere cat mai multe animale
intr-o carte de colorat, sa urmareasca acele labirinturi din jocurile pentru copii.
Cereti copilului sa va deseneze stand la masa in pozitie corecta un anumit obiect sau animal,
lasati-l singur si nu uitati sa-l felicitati sau sa corectati impreuna daca s-au strecurat greseli. Invatati
copilul sa lucreze singur atat cat poate, si abia apoi ajutati-l sa corecteze sau sa rezolve ceea ce nu a
putut sigur. Altfel acesta nu va face absolut nimic fara voi speculand faptul ca prezenta voastra ii
usureaza munca sugerandu-i adesea rezultatul fie din graba fie din obisnuinta.
O alta metoda foarte buna de concentrare a atentiei sunt colectiile. Filatelia, albumele cu
poze decupate, vederile, hartiile de guma de mestecat cu masini sau papusi Barbie pentru fetite pot
antrena atentia unui copil. Cereti copilului sa-si aranjeze colectia dupa anumite criterii de exemplu.
Pe langa acestea sunt multe alte obiceiuri prin care acest tip de pregatire pentru scoala poate
fi benefic. Cititi-i povesti, va invata sa urmaresca discursul cuiva (al invatatoarei la scoala de pilda).
Cereti-i sa va povestesca un desen animat cu lux de amanunte inainte ca acesta sa inceapa, sub
pretextul ca va intereseaza dar nu aveti timp sa-l urmariti impreuna cu el. Antrenati-l in jocuri de
imbinare dupa scheme desenate, etc.
Insa faceti toate aceste a cu rabdare. Nu-l fortati si nu uitati ca pauzele sunt necesare pentru
destindere si revenire la capacitatile intelectuale maxime.

Sfaturi pentru prini

Pregatirea copilului pentru scoala
Pregatirea pentru scoala nu trebuie sa inceapa odata cu inceperea scoalii elementare. Daca
aveti un copil prescolar puteti urma cativa pasi pentru a-l pregati si a-i dezvolta aptitudinile
necesare pentru scoala traditionala. Incepand aceste activitati in casa la varsta potrivita, veti
imbogati viata copilului si il veti ajuta sa-si insuseasca cunostintele necesare in diferite domenii.
1. Distrati-va! Acesta este cel mai important lucru pe care trebuie sa-l aveti in vedere cand
pregatiti pentru scoala copilul. El nu are nevoie de un intreg set de instructiuni in acest stadiu.
Scopul principal este sa-l introduceti intr-o varietate de lucruri care ii vor spori cunostintele despre
lumea care il inconjoara. Starnitii curiozitatea. Lasati-l sa exploreze lumea lui si fiti pregatiti sa-i
raspundeti la intrebari. Copiii vor invata mult mai mult cand se distreaza si participa la actiune.
2. Incepeti cu culorile de baza si cu formele simple. Invatati-l cum sa recunoasca culorile si
formele utilizand resturile de hartie creponata, afise sau creioanele de desen. Vorbiti despre formele
pe care le vedeti in casa si despre cele pe care le observati cand iesiti in imprejurimi. Dupa ce au
invatat formele, rugati-i sa se uite dupa aceste forme in mediul inconjurator. Puteti face acelasi lucru
cu culorile. Intrebati copilul daca poate vedea un patrat sau culoarea galbena spre exemplu, si
rugati-l sa va arate exact unde este.
3. Fiti in cautare de carti si idei noi. Impartiti materialele cu alte mamici atat cat este
posibil.
4. Incurajati numaratul prin activitatile zilnice. Numarati impreuna bucatelele de morcovi pe
care le mananca copilul la pranz. Numarati prosoapele de maini pe care le impaturiti impreuna cu
copilul. Numarati furculitele, cestile si lingurile pe masura ce asezati masa pentru seara. Cu cat
numarati mai mult, cu atat copilul va vedea corelarea dintre numere si lumea reala.
5. Ajutati-va copilul sa invete literele tiparind fiecare litera pe o foaie separata. Puteti petrece
o saptamana sau cateva zile la fiecare litera. Vorbiti despre ce spune litera respectiva, si despre ce
cuvinte incep cu acea litera. Puteti invata literele alfabetului pentru a intari cunoasterea literelor. In
timp ce conduceti, ii puteti arata diferitele litere. Si cel mai important, cititi copilului cate ceva in
fiecare zi.
6. Puneti copilul sa faca miscare in fiecare zi. Petreceti o anumita perioada din dimineata sau
din dupa amiza afara. Incurajati-l sa alerge, sa sara si sa prinda. Este important sa-si dezvolte
abilitatile motrice la aceasta varsta. Alegeti anumite jocuri pe care sa le jucati impreuna cu copilul
afara, jocuri care sa va faca atat pe copil cat si pe Dvs. sa faceti miscare. Exercitiile vor ajuta atat la
dezvoltarea corpului cat si la dezvoltarea creierului copilului.
7. Supuneti copilul la cat mai multe experiente noi cu putinta. Alaturati-va unui grup de
joaca unde copilul poate interactiona cu alti copii si poate invata anumite aptitudini sociale, cum ar
fi impartitul, asteptatul la rand si cooperarea cu alti copii de aceeasi varsta. Dezvoltarea sociala este
la fel de importanta ca si dezvoltarea intelectuala si vor face diferenta in timpul scolii, fie ca-i veti
trimite la scoala imediat sau mai tarziu.

Aceasta perioada de dezvoltare este foarte importanta pentru copii. Faceti tot ce este necesar
pentru a satisface necesitatile copilului si a-i incuraja dezvotarea mentala, fizica si emotionala.
Prima zi de scoala
1. Incepi sa-ti pregatesti copilul cu cateva saptamani inainte de "marea zi". Zilele de
vacanta in care copilul s-a culcat la orice ora a vrut sunt pe sfarsite. Este bine sa il trezesti in fiecare
dimineata un pic mai devreme si sa-i modifici si ora de culcare.
Treptat, trebuie sa-l reobisnuiesti cu rutina somnului de pe timpul scolii. Ai grija insa ce
metoda folosesti pentru a trimite copilul la culcare. Daca-l grabesti prea mult, ii poti lasa impresia
ca nu mai ai nici timp, nici chef de el.
2. Planuieste o zi dedicata cumparaturilor pentru scoala si trateaz-o ca pe un
eveniment special. Stabileste-ti un buget general, dar asigura-te ca ai si o resursa secreta pentru a
indeplini una dintre "extravagantele copilului".
De exemplu, daca pe timpul gradinitei a avut cel mai frumos penar (cu zane, zmei, balauri),
poate ca a venit timpul sa-i cumperi un ghiozdan pe care este imprimat cel mai in voga erou al
desenelor animate - Pikachu, Power Puff Girls etc.
3. Este bine sa vizitezi scoala impreuna cu viitorul elev. Prezinta-i cladirea, pozitionarea
salilor de curs, a toaletelor si a salii de sport.
4. Daca drumul pana la scoala implica mersul cu un mijloc de transport in comun,
gaseste ruta cea mai potrivita si parcurge-o de cateva ori pana se obisnuieste copilul cu ea.
Daca va merge pe jos, este indicat sa procedezi in acelasi fel.
5. Sarbatoreste ziua cea mare! Ofera-i intregii familii o masa in oras sau pregateste ceva
special acasa!
6. Asigura-te ca principalele sfaturi pe care i le-ai dat copilului nu au fost uitate pe
timpul vacantei. Verifica daca cel mic stie ce sa faca in situatia in care pierde autobuzul, cheia sau
este interpelat de un necunoscut.
7. Cand conduci copilul in prima zi de scoala nu uita ca pupicii si imbratisarile
dragastoase il pot stanjeni in fata noilor colegi.
8. Prezinta-te in fata invatatoarei. Este bine sa-i arati ca-ti pasa de cum isi va insusi
copilul noile cunostinte. Asigura-te ca te pozitionezi in aceeasi tabara cu invatatoarea, nu in tabara
adversa.
9. Stabileste impreuna cu micutul un loc linistit in casa pentru facutul temelor.
10. Pentru ca i se va aglomera programul, incearca sa institui regula "fara
televizor". Este surprinzator cate ore poate castiga copilul de indata ce respecta aceasta regula.
Astfel timpul va fi impartit mult mai bine in: ore dedicate studiului(temele, cititul), jocului,
comunicarii cu familia etc.

JOCUL
Una dintre cele mai importante forme de manifestare a copilului este jocul. In mod obinuit
o asemenea activitate este izvort din nevoia de aciune, de micare a copilului-o modalitate de a-i
consuma energia- sau de a se distra, un mod plcut, de a utiliza timpul liber,i nu
numai. Jocul reprezint un ansamblu de aciuni i operaiuni care urmresc obiective de pregtire
intelectual, tehnic, moral, fizic a copilului. Incorporat n activitatea didactic, elementul de joc
imprim acesteia un caracter mai viu si mai atragtor, aduce varietate si o stare de bun dispoziie
functional, de veselie si bucurie,de destindere, ceea ce previne apariia monotoniei i a plictiselii, a
oboselii.
Jocul didactic este un tip specific de activitate prin care nvatorul consolideaz , precizeaz
i chiar verificcunotinele elevilor, le imbogete sfera lor de cunotine, pune n valoare i le
antreneaz capacitile creatoare ale acestora Atunci cnd jocul este utilizat n procesul de
nvmnt,el dobndete funcii psihopedagogice semnificative,asigurnd participarea activ a
elevului lecii,sporind interesul de cunoatere fat de coninutul leciei.
O dat cu mplinirea vrstei de 6 ani , n viaa copilului ncepe procesul de integrare n viaa
colar, ca o necesitate obiectiv determinat de cerinele instruirii i dezvoltrii sale multilaterale.
De la aceast vrst, o bun parte din timp este rezervat colii, activitii de nvare,care devine o
preocupare major. In programul zilnic al elevului intervin schimbri impuse de ponderea pe care o
are acum coala, schimbri care nu diminueaz ns dorina lui de joc, jocul rmnd o problem
major n prioada copilriei.
tim c jocul didactic reprezint o metod de nvmnt n care predomin aciunea
didactic simulat. Aceast aciune valorific la nivelul instruciei finlitile adaptive de tip
recreativ proprii activitii umane, n general ,n anumite momente ale evoluiei sale ontogenice, n
mod special. Psihologia jocului evideniaz importana activrii acestei metode mai ales n
nvmntul precolar i primar.
Prin joc, elevii pot ajunge la descoperiri de adevruri, i pot antrena capacitatea lor de a
aciona creativ, pentru c strategiile jocului sunt n fond strategii euristice, n care se manifest
isteimea, spontaneitatea,inventivitatea, initiaiva, rabdarea, ndrazneala,etc. Jocurile copiilor devin
metod de instruire n cazul n care ele capt o organizare i se succed n ordinea implicat de
logica cunoaterii i a nvturii. In acest caz, intenia principal a jocului nu este divertismentul,
rezultat din ncercarea puterilor, ci nvtura care pregtete copilul pentru munc i via. Pentru a
atinge aceste scopuri, jocul didactic trebuie s fie instructiv, s le consolideze cunotinele.
Folosirea jocului didactic ca activitate de completare cu ntreaga clas,aduce variaie n procesul de
instruire a copiilor, fcndu-l mai atractiv.
Fiecare joc didactic cuprinde urmtoarele laturi constitutive :- coninuturi - sarcina
didactic- regulile jocului- aciunea de joc Prima latur-coninuturi-este constituit din cunotinele
anterioare ale copiilor nsuite n cadrul activitilor comune cu ntrega clas,cunotine ce se refer
la plante, animale,anotimpuri,reprezentri matematice,istorice,etc. Cea de a doua component

a jocului-sarcina didactic-poate s apar sub forma unei probleme de gndire, de recunoatere,

denumire, reconstituire,comparaie,ghicire. Jocurile didactice pot avea acelai coninut, acestea
dobndind un alt caracter, datorit sarcinilor didactice pe care le au de rezolvat,de fiecare dat
altele.
A treia latur-regulile jocului-decurge din nsi denumirea ei. Regulile sunt menite s
arate copiilor cum s se joace,cum s rezolve problema respectiv.Totodat regulile ndeplinesc o
funcie reglatoare asupra relaiilor dintre copii. Ultima latur-aciunea de joc-cuprinde momente de
ateptare, surprize, ghicire, ntrecere i fac ca rezolvarea sarcinii didactice s fie plcut si atractiv
pentru elevi. Dac vin n completarea leciei,jocurile didactice,pot fi grupate dup obiectivele
urmrite i tipul leciei. Dup obiectivele urmrite, joculeste folosit n cadrul tuturor ariilor
curriculare, iar dup tipul leciei jocul este folosit ca mijloc de predare, asimilare, mijloc de
consolidare, sistematizare, recuperare a cunotinelor. Indiferent de modul de folosire, jocul didactic
l ajut pe elev s-i angajeze ntregul potenial psihic,s-i cultive iniiativa, inventivitatea,
flexibilitatea gndirii, spiritul de cooperare i de echip. In cazul n care jocurile organizate au scop
educativ bine precizat, devin metode de instruire, iar dac jocul este folosit pentru a demonstra o
caracteristic a unei lecii,acesta devine un procedeu didactic. Metodica desfurrii unui joc
didactc cuprinde : -introducerea in joc-executarea jocului-complicarea jocului-ncheierea jocului
Jocul didactic nu poate fi desfurat la ntamplare ;
n aplicarea lui trebuie s se ia n considerare urmtoarele condiii: jocul s se constituie pe
fondul activitii dominante urmrindu-sescopul i sarcinile leciei ; s fie pregtit de nvtor n
direcia dozrii timpului i a materialului folosit ; s fie variat, atractiv,s mbine forma de
divertisment cu cea de nvare ; s se foloseasc atunci cnd copiii dau semne de oboseal ; s
creeze momente de relaxare, de odihn, n vederea recuperriienergiei nervoase a elevilor ; s
antreneze toi copiii n activitatea de joc s fie proporionat cu activitatea prevzut de program i
structurat n raport cu tipul i scopul leciei desfurate ; s urmreasc formarea deprinderii de
munc independent ; dup caz, sarcinile didactice ale jocului s fie date difereniat pentru a
prentampina rmneri n urm la nvtur ; s solicite gndirea creatoare i s valorifice cu
maximum de eficien posibilitile intelectuale ale elevilor ; activitile n completare prin joc s
fie introduse n orice moment al leciei ; s nu afecteze fondul de timp al leciei propriu-zise ; s
fie repartizate, dup caz, n diferite secvene, sarcinile didacticeavnd caracter progresiv ;
indicaiile privind desfurarea activitii s fie clare,corecte, precise,s fie contientizate de
ctre elevi i s le creeze o motivaie pentru activitate ; activitile de joc s se desfoare ntr-un
cadru activ, stimulator i dinamic ; s nu se fac abuz de joc,nct procesul de nvare s se
transforme n joc i s fie luat ca atare ; s nu fie prea uoare, nici prea grele ; regulile de joc s fie
explicate clar i s se urmreasca respectarea lor de ctre elevi.
Elementele de joc : ghicirea, micare, ntrecerea, surpriza, etc.creeaz stri emoionale care
ntrein interesul i dau un colorit viu activitii. Folosirea jocului didactic n cadrul procesului de
nvare ne va demonstra c : -randamentul orei este mai mare, verificarea cunotinelor fcndu-se

n mod plcut, activ,temeinic ; -gndirea elevilor este mereu solicitata i astfel n continu formare ;
-independena, creativitatea se formeaz de timpuriu ; -iniiativa copiilor crete,n joc devine mai
curajos, mai degajat ; -prin jocuri i putem cunoate pe copii mai repede i mai bine ; -prin vrietatea
lor, prin creare unor situaii-problem, ele dezvolt spiritul de observaie, de analiz, de judecat,
nltur, monotonia, rutina, stereotipia, dau posibilitatea elevilor s-i dezvolte vocabularul,
comunicarea devine mai permisiv ; -jocul didactic ne ofer prilejul de a afla mai uor cum gndesc
elevii i de a modela logica gndirii lor. Literatura de specialitate ne ofer o multitudine de jocuri
didactice pe care le putem folosi n cadrul leciilor din toate ariile curriculare iar mestria
nvtorulul va duce la rezultate deosebite.
Lista jocurilor folosite n cadrul activitatilor este vast. Rebusul colar - jocul ce poate fi
folosit la toate disciplinele i care este un joc al inteligenei. Privit ca un frate mai mic al rebusului
i ruda cu integramele att de gustate n zilele noastre rebusul colar l face pe micul participant ca
prin rezolvarea diferitelor rebusuri colare s se simt i el mai aproape de fraii mai mari, de aduli.
In acelai timp ns, ineditul joc dezvolt procese psihice ale elevului: gndirea, limbajul,
memoria,atenia, creativitatea,voina; poate fi folosit si ca metod/mijloc de nvare i evaluare sau
procedeu n cadrul unei metode. Dorina de a rezolva orice problem de tip rebusist intensific
interesul pentru studierea disciplinelor necesare n soluionarea cerinelor date i astfel rebusul ajut
la dezvoltarea intelectual a elevului. Folosirea rebusului printre elementele de sprijin ale nvrii
este important prin faptul c poate interveni stimulativ o dat cu creterea curbei oboselii. Mijloc
activ i eficace de instruire i educare a colarului, rebusul poate fi folosit cu succes n captarea
ateniei pe tot parcursul activitii didactice,conducnd la evitarea plictiselii,dezinteresului.
Relevnd legatura dintre joc i munca copilului, Jean Piaget a pus n evidena aportul jocului la
dezvoltarea intelectual a colarului.
De aceea, el susine c ,,toate metodele active de educare a copiilor mici s furnizeze
acestora un material corespunztor pentru ca jucndu-se,ei s reueasc s asimileze realitile
intelectuale care, fr aceasta, rmn exterioare inteligenei copilului. Ca mijloc instructiv, rebusul,
bine pregatit i organizat, contribuie,prin rezolvarea sarcinilor didactice, la exersarea deprinderilor
la consolidarea i la valorificarea lor creatoare.Este un mijloc de educaie indirect.Fiecare rebus are
un obiectiv al su, o structur i reguli sub forma unor succesiuni ordonate.Rolul regulii este acela
de a pstra structura i desfaurarea jocului. Juctorul trebuie s accepte i s realizeze ordinea
structural

jocului. Rebusul ofer nvtorului posibilitatea

observrii

comportamentului

elevului la nivelul tuturor componentelor personalitatii, deoarece in rezolvarea rebusului elevul

depune efort voluntar i rezolv motivat de bucuria succesului o multitudine de probleme,n care
este implicat inteligena, afectivitatea, temperamentul,caracterul. Rebusul colar contribuie, ntr-o
bun msur, la mbuntirea rezultatelor colare i combaterea insucceselor.
De ce s nu recunoatem, c, dac am promite elevilor din clas c cei ce vor termina primii
exerciiile date spre rezolvare vor primi ca recompens un rebus interesant, acetia s-ar grbi, chiar
i cei cu un ritm mai lent, s-i indeplineasc ct mai bine i mai repede sarcina dat. Reprezentanii

teoriei intelectualiste nvrii (Bruner, Galperin) apreciaz c orice elev poate asimila un coninut
dac sunt folosite ci adegvate de activitate cu acestia. De aici, rezult c adevrata problem a
succesului colar nu const n a stabili dac un elev este apt sau nu s obin rezultate vizate de
coal, ci n a gsi metode i mijloace potrivite pentru aceasta.Astfel, succesul colar se raporteaz
la totalitatea elevilor, att n ceea ce privete nivelul de pregtire tiinific, ct i dezvoltarea
capacitii de a se instrui, de a deveni. Rebusul colar sprijin succesul colar prin : a) cunotinele
nsuite; capacitile intelectuale; abilitile de aplicare a cunotinelor n rezolvarea unor probleme;
trsturi de personalitate;b) evaluarea-msur n care sunt ndeplinite obiectivele activitii
didactice.
Succesul are un efect mobilizator, stimulativ asupra elevului;coreleaz potrivit cu
performan colar, cu satisfacia n munc i cu dorina de a nva din ce n ce mai mult. Una
dintre cele mai puternice structuri motivaionale ar fi starea de curiozitate ce se manifest n dorina
rapida de a rezolva rndurile orizontale ale rebusului, spre a descoperi cuvntul (cuvintele) de pe
verticala A-B. Dar pentru aceasta, orice nvtor, n realizarea sau folosirea rebusului,trebuie s-i
precizeze dinainte: -coninutul urmrit ( o lecie,un capitol etc.) ; - modul de realizare ( individual
sau n grup ); - finalitatea urmrit( memorare,aplicare,transfer,creaie); - modul de evaluare (oral,
scris, test). Rebusul colar poate constitui obiectivul activitii unui cerc de elevi, oferind i
posibilitatea organizrii unor concursuri colare distractive i deopotriv educative i instructive. La
cercurile de specialiti: limba romna, istorie, geografie,tiine se poate folosi rebusul ca auxiliar,
completare la tema cercului, ca moment distractiv sau ca un exerciiu de creativitate. Se pot
organiza diverse concursuri literare i istorice cu ocazia srbtoririi, comemorrii unor date,
personlitai,unde rebusul colar se poate folosi,potrivit temei propuse, pentru a fi rezolvat sau
solicitat ca o creaie. In concluzie, rebusul colar poate fi folosit n orice tip de activitate colar
(lecie, cerc, concurs), n momente diferite ale leciei, la multe discipline din nvmntul primar, la
orice vrst colara mic, de ctre orice elev cu posibiliti normale de nvare.
Rebusul

colar poate

fi

folosit

scopuri

diferite:

imbogatirea

cunostintelor,

consolidare,fixarea, transferul acestora, n verificare, evaluare, dezvoltarea creativitii i a tuturor

proceselor psihice i intelectuale, dezvoltarea personalitii copilului. Pentru obinerea acestor
rezultate nvtorul trebuie sa fie un mare meter n a ti cnd, cum, unde poate fi folosit
rebusul i mai ales, s fie un creator de astfel de jocuri, pentru care copiii, de orice vrst colar au
o mare satisfacie cnd reuesc s le rezolve,folosindu-i toate cunotinele cptate n coala, ca i
cele din cultura lor general. Vorbind despre jocurile didactice,
Ursula Schiopu preciza c ele educ atentia, capacitile fizice intelectuale, perseverena,
promtitudinea, spiritul de echip, de ordine, drzenie, moduleaz dimensiunile etice ale conduitei.
Poate c e bine s ne amintim ,atunci cnd suntem n faa vlstarelor pe care le modelm, c vrsta
lor este vrsta jocului,iar nactivitile didactice ce le desfurm cu ei s fie folosite ct mai
multe jocuri didactice i atunci..succesul este garantat.

Cum poti sa-ti inveti copilul prescolar matematica intr-un mod distractiv. Cum sa-l
inveti prin jocuri adunarea si scaderea, numaratul pana la 100 si intelegerea formelor
geometrice ???
Invatatul bazat pe memoria vizuala
Jucati-va cu modelele repetitive
De exemplu, ofera-i copilului tau boabe de strugure verzi si mov. Roaga-l sa le aranjeze in
modele repetitive de genul verde, mov, verde, mov, sau verde, verde, mov, verde, verde etc.
Uitati-va dupa modele repetitive si in natura, de exemplu cercurile de pe rame si lucrurile
care au pereche (ochi, urechi, maini etc). Aceste jocuri ii vor dezvolta gandirea abstracta.
Invatatul bazat pe exercitii fizice
Jucati-va zaruri sau carti. Arunca doua zaruri si intreaba-l care are valoare mai mare decat
celalalt va recunoaste gruparile de puncte din vedere. Puteti sa va jucati si "razboi" cu carti de joc,
unde cine are cartea cu valoare mai mare castiga. Prin aceste jocuri va invata conceptele de "mai
mare decat", "mai mic decat".
Deschideti-va propriul magazin. Luati mai multe obiecte din casa, asezati-le pe o masa si
puneti-le preturi la fiecare. Da-i copiluli cativa banuti. Tu vei fi vanzatorul iar el cumparatorul.
Lasa-l sa cumpere ce vrea sa sa plateasca atat cat face fiecare produs. Schimbati rolurile. Acest
lucru il va invata sa se descurce cu banii.
Masurati inaltimea membrilor familiei. Folositi o ruleta si masurati-va tot inaltimea.
Comparati cifrele si adunati-va toate inaltimile pentru a vedea cat de inalti sunteti impreuna.
Jucati-va Monopoly Junior sau orice alt joc care foloseste inumaratul si bani de hartie.
Invatatul prin sunete
Ascultati si invatati cantece de genul "Un elefant se legana pe o panza de paianjen". Il vor
invata adunarea si scaderea.
Jucati-va jocuri de ghicit (foarte bune pentru atunci cand mergeti cu masina). Pune-l pe
copilul tau sa se gadeasca la un numar intre unu si zece, de exemplu, si incearca sa-l ghicesti. Pune
intrebari de genul: "Este intre 5 si 10?", "Este mai mare decat 3?" si apoi schimbati rolurile.

Pregtirea copilului pentru nceperea colii

presupune i schimbarea programului de somn
Stabilirea programului de somn pentru elevi trebuie s nceap cu cel puin o sptmn
nainte de primul clopoel din noul an colar, susin experii americani.
nainte de a ncepe noul an colar, elevii mai mici sau mai mari ar trebui s i schimbe
obiceiurile de somn de peste var. Dac acest lucru nu se ntmpl, acetia ar putea suferi de un
deficit de somn care ar putea s le afecteze performanele la nvtur, avertizeaz experii
americani de la Academia de Medicin a Somnului. Este dificil s schimbi ora de mers la culcare,
din momentul n care programul a fost stabilit. Este nevoie de mai multe zile sau sptmni pentru a
pune la punct un nou program.
Acest lucru nu se poate face peste noapte. Nu ntmpltor, n primele sptmni de cursuri,
muli copii i adolesceni nu reuesc s doarm suficient, spune dr. Daniel G. Glaze, expert
pediatru de la Spitalul de Copii Texas din Houston i membru al asociaiei americane. Schimbarea
de la programul de somn din perioada vacanei de var la cel de coal nseamn o mare problem
pentru colari, susine Ralph Downey, eful de la Centrul de Tulburri de Somn de la o unitate din
California. Specialistul californian recomand ca schimbarea programului de somn i de trezire
pentru colari s se fac cu cel puin o sptmn nainte de a ncepe coala. Copiii i adolescenii
au nevoie de mai multe ore de somn dect adulii, deoarece ritmul circadian este mult mai uor de
dereglat, spune i dr. William Kohler, de la Institutul de Somn Florida din Spring Hill.
n funcie de vrst, experii americani susin c elevii au nevoie de cel puin 9-10 ore de
somn pe noapte, iar prinii ar trebui s-i constrng s aib orele necesare de somn i s le asigure
condiii sntoase pentru a se odihni suficient. Performana unui elev este dictat de numrul de
ore de somn din noaptea anterioar, a adugat dr. Kohler. Un copil sau un adolescent care doarme
frecvent suficient i va mbunti performanele colare, va avea o atitudine pozitiv n privina
propriei educaii i va fi capabil s interacioneze mai bine cu colegii de la coal i cu cadrele
didactice, explic acelai expert american.
Academia American de Medicina Somnului are i cteva trucuri pentru prinii care au
copii care trebuie s nceap coala. Important este ca prinii s stabileasc o anumit rutin n ce
privete ora de stingere. De asemenea, experii americani spun c elevii trebuie s evite produsele
i buturile care conin cofein, precum i orice medicament care ar conine stimulente, nainte de a
merge la culcare. Este important ca elevul s nu stea pn trziu n noapte s i fac temele sau s
toceasc pentru un test sau examen care va avea loc a doua zi.
Experii americani mai spun c este indicat ca elevul s nu se duc la culcare cu stomacul
gol, dar nu este o soluie nici o mas copioas chiar nainte de ora de culcare. Cu 6 ore nainte de a
merge n pat nu sunt indicate eforturile fizice intense. Prinii trebuie s asigure linitea n
dormitorul copilului, s fie ntuneric i o atmosfer puin rcoroas. Este recomandat ca n dormitor
s nu se afle vreun televizor sau computer. De asemenea, experii americani mai spun c este
important ca elevul s se trezeasc la aceeai or n fiecare diminea.

Viitorul colar

Copii sunt diferii. Educaia difereniat i idividualizat ar trebui s asigure realizarea

idealului educaional, n pregtirea copilului pentru coal.
Voi enumera o serie de comportamente, uor observabile, pe care un copil la intrarea n
coal ar trebui s le aib formate:

S rspund la ntrebri n propoziii, correct formulate;

S descrie o imagine, sesiznd legturile logice ntre elmentele acesteia;

S asculte o poveste i s o poat repovesti;

S neleag utilizarea crilor i legtura dintre cuvintele scrise i vorbite;

S pun la un loc i s sorteze elemente dup o nsuire dat: mrime, form, culoare,
grosime etc.;

S numere contient pn la 10, s fac simple exerciii de scdere i adunare cu 1-2

uniti, manipulnd obiecte sau cu cifre i semnele convenionale;

S deseneze contururi i din imaginaie obiecte din lumea nconjurtoare;

S mnuiasc corect creionul, cartea, caietul;

S dovedeasc independen n aciunile sale;

S duc la bun sfrit o aciune;

S coopereze cu ceilali copii, cu educatoarea, nvtoarea;

S se concentreze perioade de timp ct mai ndelungat;

S fie capabil s ajute i s se lase ajutat;

S fie capabil s se autoserveasc etc.

La acest ,, portreti se mai pot aduga i alte lucruri de care noi educatorii i prinii trebuie
s inem seama. Pregtirea psihologic pentru un debut colar optim mi se pare un lucru la fel de
important. Muli copii care vor merge la coal se tem de nceputul acesta. Deci i pregtirea
afectiv este necesar i benefic. Noi educatoarele o realizm prin forme diverse, ce in de
creativitatea celui ce o realizeaz.