Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Introducere
Euro (ISO EUR, cu simbolul ) este moneda oficial a 17 din cele 27 de state membre
ale Uniunii Europene. Aceste state, cunoscute colectiv ca Zona euro, sunt Austria, Belgia,
Cipru, Estonia, Finlanda, Frana, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda,
Portugalia, Slovacia, Slovenia i Spania.
Euro mai este folosit cu acordul comunitii n Monaco, San Marino i Vatican, iar trei
alte state Andorra, Kosovo (nerecunoscut ca stat de ctre Romnia i Republica Moldova) i
Muntenegru utilizeaz moneda european fr s aib acordul UE.
Estimrile arat c moneda euro este folosit zilnic de aproximativ 327 de milioane de
europeni.
Numele euro a fost adoptat oficial la 16 decembrie 1995, iar moneda nsi a intrat pe
pieele internaionale la 1 ianuarie 1999, nlocuind aa-numita unitate monetar european
(ECU), iar apoi, la 1 ianuarie 2002, a fost introdus n circulaie nlocuind n cele din urm
monedele naionale din Zona euro.
Un euro este subdivizat n 100 de ceni, numii i centime n rile vorbitoare de limbi
romanice, sau lept () n Grecia.
La sfritul anului 2010, proporia euro n cazul rezervelor valutare globale era de
26,3% cu o valoare de aproximativ 5.120 miliarde de dolari, fiind a doua moned de rezerv a
lumii dup dolar.
Dolarul Canadian este unitatea monetar a Canadei. Este abreviat folosind simbolul $
sau C$. Dolarul Canadian este diviyat in 100 de ceni.
Codul ISO 4217 este CAD.
Riscul valutar
Variatia cursului valutar prezinta mai multe forme. Cand cursul valutar scade pe piata
intr-o tendinta continua este asa-numita depreciere; cand acesta scade brusc in urma reducerii
valorii paritare, introdusa de stat la intervale de timp mai mari, atunci aceasta se numeste de
valorizare. Fenomenele contrare sunt cunoscute sub numele de repreciere (sau apreciere) si
revalorizare.
Toate aceste fenomene au efecte favorabile saau defavorabile (dupa caz) asupra
contractelor la termen sau asupra creditelor.
Cazul in care un partener inregistreaza o pierdere la un contract la termen, la o conventie
de credit extern, la un acord international de plati etc, ca urmare fie a devalorizarii sau
deprecierii, fie a revalorizarii sau reprecierii valutei de contract, inregistrata in intervalul de timp
scurs de la incheierea contractului si pana la data incasarii sau platii, se numeste risc valutar.
Acesta se concretizeaza pentru creditor in scaderea puterii de cumparare a monedei in
care este exprimata creanta in urma unei deprecieri sau devalorizari survenite in intervalul de
timp aratat mai sus. Pentru debitor, paguba apare la cresterea puterii de cumparare a monedei
atunci cand, fiind datorata o plata la termen, aceasta se face intr-o moneda care a suferit intre
timp o revalorizare sau reapreciere.
Pentru un importator, riscul valutar apare fie in ipoteza cresterii valutei din contract, fie in
acea a scaderii valorii monedei proprii. In ambele cazuri, importatorul sufera o paguba care
consta in plata unei sume mai mari decat a prevazut in moneda nationala.
Pentru un exportator, riscul apare in cazul cand contractul s-a incheiat intr-o moneda
straina, iar intre timp fie valoarea valutei din contract scade, fie valoarea propriei monede creste.
In ambele cazuri, exportatorul va primi in moneda nationala o suma mai mica decat cea
prevazuta.
In cazul in care contractul este incheiat intr-o terta moneda, riscul valutar apare pentru
unul dintre parteneri, in functie de variatia monedei stipulate in contract.
Riscul valutar are o influenta negativa asupra tranzactiilor comerciale si financiare si, din
aceasta cauza, s-au cautat mijloace de protectie impotriva lui. Protectia impotriva riscului valutar
se poate realiza:
a) in cadrul contractului;
b) in afara contractului.
Mijloacele de protectie in cadrul contractului au un caracter preventiv si consta in inscrierea in
contract a unor clauze asiguratorii impotriva riscului valutar.
Aceste clauze sunt de mai multe feluri:
Clauza valutara consta in faptul ca moneda de plata este legata de o alta moneda,
considerata mai stabila si devenita moneda de referinta. Legarea se face printr-un raport intre
cele doua monede, raport stabilit prin contract la voia partilor. La termen, plata se face in functie
de acest raport. Daca moneda de plata se depreciaza in raport cu moneda de referinta, plata se va
face intr-o suma mai mare, conform raportului stabilit si invers, in cazul cand moneda de plata se
repreciaza fata de moneda de referinta. Eficacitatea acestei clauze deriva din stabilitatea monedei
de referinta.
Clauza monedei internationale este aceea in care moneda de plata este legata printr-un
raport de DST sau o alta moneda rezultata in urma unui cos valutar. In aceasta clauza se
evidentiaza stabilitatea monedei de referinta.
Clauza aur consta in legarea monedei de plata fie de o moneda cu valoare paritara
exprimata in aur (care de fapt nu mai exista), fie de pretul aurului pe piata internationala. Puterea
asiguratorie a acestei clauze depinde, evident, de stabilitatea pretului aurului.
Clauza pretului provizoriu, prin care in contract se stipuleaza ca pretul ferm se va
stabili in momentul livrarii marfii. In acest caz, creditorul va avea in vedere la stabilirea pretului
modificarile cursului valutar, despagubindu-se de eventualele pierderi.
Clauza temporizarii, prin care se intervine asupra factorului timp, avand in vedere ca
riscul valutar depinde de acesta. Astfel, se poate prevede o plata anticipata sau la un moment dat
cand cursul valutar este favorabil, se mai poate recurge si la plati esalonate in rate, in asa fel incat
impactul variatiei cursului valutar sa fie cat mai mic.
b. Protectie impotriva riscului valutar impotriva contractului, aceasta putanduse realiza prin diverse procedee: hedging-ul, swap-ul, optiunea valutara.
Ca o concluzie, subliniem urmatoarele aspecte:
1.
Riscul de curs valutar este un risc deosebit de mare.
2.
Riscul de curs valutar exista permanent in activitatea unei banci.
3.
Riscul de curs valutar este un risc perfect cuantificabil. Prin raportare la cursul din
momentul respectiv se poate estima cu precizie profitul, respectiv pierderea potentiala, generate
de pozitia initial asumata de banca.
4.
Riscul de curs valutar poate fi evitat doar in conditiile existentei unor limite de lucru si risc
bine stabilite si riguros respectate.
5.
Abordarea de catre serviciul de arbitraj de noi instrumente de lucru care implica existenta
riscului de curs valutar (OPTION, FUTURES etc) trebuie sa fie dublata, pe langa o pregatire
teoretica aprofundata, de un sistem de masuri de supraveghere si control adecvat, care sa limiteze
expunerea bancii la acest tip de risc.
Pentru o cunoastere si o stapanire corespunzatoare a tehnicilor de supraveghere a riscului de curs
valutar se impune pastrarea unui contact permanent al dealerilor cu piata internationala, cu cele
mai noi metode si instrumente folosite, atat teoretice cat si practice.
Cursul valutar
n general, cursul de schimb valutar (cursul valutar) este pretul unei monede exprimat n
alt moned.
Operatiunea tehnic de stabilire a cursului valutar se numete cotatie.
Exist dou tipuri de cotatii:
a) incert
b) cert.
Cotatia incert const n indicarea numrului variabil de unitati monetare nationale
(cot), care revin la o unitate (100 de unitti) monetar strin(baz). 1 EUR=4,2 RONb.
Cotatia cert const n indicarea numrului variabil de unitati monetare strine (cot)
care revin la o unitate monetar national(baz). 1RON = 0,23 EURIndicele deprecierii /
aprecierii [%] = Cotatia certa t1 / Cotatia certa in t0[%]Deprecierea / aprecierea = Indicele
100%
Cursurile formate pe piata la vedere sunt de doutipuri: curs de cumprare i curs de
vnzare.
1) Cursul de cumprare este cursul la care o banc este dispus s cumpere o anumit valut
2) Cursul de vnzare este cursul la care o banc este dispus s vnd o anumita valuta.
Factori determinanti ai cursului de schimb:
Cursul depinde de cererea/oferta de valut i de factorii subdiacenti acestora:
- volumul importurilor;
- volumul exporturilor;
- micrile internationale de capital (determinate de diferentele dintreratele dobnzii);
- expectatii (asteptari) etc.
Metode de determinare a cursului
A. Cursurile de schimb i rata inflatiei
- Teoria parittii puterilor de cumprare
B. Cursurile de schimb i rata dobnzii
- Teoria parittii ratelor dobnzii (J. Keynes).
Previzionarea CV
A. Nevoia acut de previziuni(risc valutar)
B.Imposibilitatea previzion rii exacte a evolutiei viitoare a CV (mai ales pe termen
scurt)
C.Metode de previzionare
:- Analize tehnice (statistic, econometrie, modele etc.);
- Analize economice: variabile socio-politice (stabilitatea guvernului, rolulpartidelor politice,
alegeri, grupuri de presiune), psihologice (ncrederea n moneda national), economice (rata
inflatiei, rata dobnzii, SBP), monetare (CVla termen ca predictor al CV la vedere).
Studiul factorilor care influeneaz cursul valutar se face cu ajutorul teoriilor economice
existente bazate pe ideea echilibrului .
Toate aceste teorii pornesc de la acelai principiu, cursul de schimb, ca i preul oricrui
bun economic este determinat prin legea cererii i ofertei.
Realitatea economic a zilelor noastre fiind mult mai complex apar o serie de
complicaii deoarece legea cererii ofertei determin doar n mod generic formarea cursului de
schimb.
Factorii de influen pot fi mprii n dou grupe:
- Factorii interni sunt cei care includ factorii care in de activitatea economic ce se
concretizeaz n bunuri materiale sau servicii de o anumit calitate i un anumit pre, factorii
monetari care privesc masa bneasc, creditul i dobnda i factorii de esen social politic ca i
cei care privesc strile psihologice ale oamenilor.
- Factorii internaionali includ raportul dintre cerere i ofert pe piaa valutar extern, starea
balanei de pli externe a fiecrei ri, factori de natur economic financiar, social, politic,
psihologic, caracteristici ale economiei mondiale.
ntre aceti factori interni i internaionali exist o strns legtur impunndu-se
determinarea n mod tiinific a dimensiunilor i tendinelor lor pentru a aprecia corect cursul
valutar i micarea acestuia n timp i spaiu.
Balana de pli externe i cursul de schimb Balana de pli externe reprezint un
instrument economico - statistic n care se includ i se compar ncasrile i plile realizate de o
ar din relaiile sale economice, financiare i monetare cu alte ri pe o perioad de un an. n
balana de pli externe se nscriu toate fluxurile valorice cu strintatea.
Nu se include stocul activ sau pasiv de resurse financiar -valutare ce se afl la dispoziia
economiei naionale la un moment dat.
Deficitul sau excedentul unor solduri ale balanei de pli externe pot explica nivelul
cursului de schimb n baza efectului mecanic al unui astfel de dezechilibru asupra cererii i
ofertei de valut.
Astfel, un deficit mrete cererea de valut, ceea ce determin reducerea valorii monedei
naionale pe pia.
Soldul excedentar al balanei comerciale provoac o tendin de cretere a valorii cursului
valutar, iar soldul deficitar o tendin de scdere.
Situaia nu trebuie privit n mod unilateral, izolat, ntruct se refer la excedente sau
deficite globale n relaiile unei ri cu restul lumii, chiar dac n situaii bilaterale comerul
exterior poate fi excedentar sau deficitar.
Dac soldul balanei operaiunilor curente este pozitiv, cursul de schimb se va aprecia i
dac este negativ, cursul se va deprecia, adic se va nregistra o scdere a cursului monedei
naionale.
Variatie
0,1679 %
0,4028 %
0,0240 %
0,2567 %
0,0000 %
0,1934 %
0,6042 %
0,0000 %
0,5102 %
AUD
1,2835
0,7791
0,5290 %
SEK
8,9928
0,1112
0,2705 %
RUB
39,8406
0,0251
0,0000 %
NOK
7,5586
0,1323
0,3014 %
100 ISK
1,6129
0,6200
0,0000 %
BGN
1,9558
0,5113
0,0000 %
UAH
10,1523
0,0985
0,5102 %
RSD
116,2791
0,0086
0,0000 %
LVL
0,6977
1,4332
0,0559 %
DKK
7,4294
0,1346
0,0000 %
PLN
4,3668
0,2290
0,2188 %
Pe durata acestei perioade, euro nu a avut oscilatii foarte mari, pastrand un tipar.
Putem observa in graphic o crestere treptata de la 4.3488 la inceput pana la 4.4053 la
sfarsitul intervalului studiat.
Datorita faptului ca nu a inregistrat oscilatii foarte mari, a fost o investitie relativ sigura
si previzibila pe piata international.
Evolutia euro in ultimele 12 luni
Valoarea maxima : 4.4662 RON
Valoarea curenta : 4.4646 RON
Valoarea medie : 4.3142 RON
Valoarea minima : 4.1207 RON
Euro a coborat luni sub nivelul de 1,3 dolari pe unitate pentru prima oara in ultimele doua luni
Bibliografie:
1.
Fat Codruta Maria, Finante Internationale, Ed. Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2007