Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Accidentul Vascular Cerebral
Accidentul Vascular Cerebral
PLANUL LUCRARII
Introducere
CAP.I Notiuni de anatomie si fiziologie a circulatiei cerebrale
11Vascularizatia cerebrala
12Fiziopatologia circulatiei cerebrale
CAP.II Accidente vasculare cerebrale
Etiologie, factori de rise, mecanism de producere
2.1 Ischemia cerebrala
2.1.a. Atacul ischemic transistor
2.1 .b Infarctul cerebral
2.2. Hemoragia cerebrala
2.2.a. Hemoragia intracerebrala
2.2.b. Hemoragia subarahnoidiana
CAP.Ill lnvestigatii paraclinice
CAP.IV Tratamentul accidentului vascular cerebral
CAP.V Recuperarea si ingrijirea bolnavilor cu AVC
51.Masuri genera!e
52.Recuperarea motorie
53.Recuperarea tulburarilor de vorbire (afazie)
54.Ingrijirea si tratamentul bolnavului comatos cu AVC
CAP.VI Evaluarea functiilor vitale
61.Observarea si masurarea respiratiei
62.Masurarea pulsului
63.Masurarea tensiunii arteriale
CAP.VIl Administrarea medicamentelor pe cale parentala
71.Injectiile intramusculare
72.Tehnica injectiei intravenoase
73.Hidratarea organismului prin perfuzie
CAP. VIII Punctia rahidiana
CAP.IX Clisma evacuatcare
CAP.X Tehnica efectuarii sondajului vezical
Cap. XI Cele 14 nevoi fundamentale
CAP.XII Cazuri
CAP.XII Concluzii
Bibliografie
INTRODUCERE
MOTIVATIE
CAPITOLUL I
NOTIUNI DE ANATOMIE FIZIOLOGIE
A CIRCULATIEI CEREBRALE
Venele lui Gallen, in special prin dispozitia lor anatomica, predispun la o staza
venoasa. Apare pregnant factorul neural ca element patogenic, fiind descris un
aparat inervator neural pe vasele extracerebrale, cu rol in reglarea circulatiei
sanguine.
Vasele cerebrale mai mici ar dispune de o inervatie vasomotorie de retea care ar
impulsiona difuzarea reflexelor cerebrale vasomotorii in protejarea circulatiei
cerebrale internul sj sinusul carotidian, modificarile circulatiei generate depinzand
si de centrii corticodiencefalici.
De o parte si de alta a corpuliii sfenoidal si a seii turcesti se afla un sistem circular
arterial si venos unic in organism si anume poligonul Willis si sinusul cavernos.
Circulatia cerebrala se face prin trei mecanisme: miogen, metostatic si mesogen.
CAPITOLUL II
ACCIDENTELE VASCULARE CEREBRALE
ETIOLOGIE, FACTORI DE RISC, MECANISM DE PRODUCERE
Bolile cerebro - vasculare, care reprezinta a treia cauza de deces, sunt determinate
de unul sau mai multe procese patologice care ating vasele sanguine cervico cerebrale. Aceste procese pot fi:
A. Procese intrinseci ale vaselor:
a)arteroscleroza
b)lipohialinoza
c)leziunile inflamatorii
d)disectii arteriale
e)anevrisme sau tromboze
f)depozite ameloide
B. Embolia de origine cardiaca sau embolia arteriala
C. Scaderea presiunii de perfuzie sau cresterea vascozitatii sanguine Accidentul
vascular este un episod neurologic acut cu unul dintre aceste procese patologice
pentru ca functionalitatea cerebrala normala necesita un aport continuu
de sange oxigenat. Factorii de rise:
10
-fibrilatia arteriala
-valvulopatiile
-infarctul de miocard
-endocardita bacteriana, toate cu potential embologic
-HTA severa
-fumatul si hiperlipidermiile sunt alti factori de risc.
-Ischemia cerebrala este consecinta unei stenoze a unei tromboze
arteriale sau a unei ocluzii arteriale de natura emboliera. Cauza principala este
tromboza de origine arterosclerotica. Alte cauze sunt: arterita, disectii arteriale,
afectiuni hematologice. Sindroamele clinice sunt diferite in functie de artera
afectata.
Infarctul arterei cerebrale este de obicei de origine embolics.
Simptomatologia este reprezentata de hemiplegie contralaterals cu
hemianestezie. In cazul emisferei dominante apare afazia globala, iar in emisfera
nondominanta apraxie si anosognozie. Infarctul in teritoriul arterei cerebrale
anterioare este rar si de origine embolica.
Ca semne clinice apar: deficit motor contralateral predominant crural si
proximal la membrul superior, incontinenta urinara, tulburare de mers, neglijarea
membrelor de partea opusa a leziunii.
Ocluzia arterei coroidiene anterioare produce hemiplegie contralaterala,
hamianestezie(hipoestezie),hemianopsie homonima.
11
12
reprezinta
revarsat
sanguin
difuz
care
13
14
15
CAPITOLUL III
INVESTIGATII PARACLINICE
16
cerebrala
- angiografie
digitalizata
pe
cale intravenoasa
17
CAPITOLUL IV
TRATAMENTUL ACCIDENTULUI VASCULAR CEREBRAL
un
bolnav
constient,
electrocardiograma,
se
in
functie
instituie
de
tratament
simptome,
semne
antiangios,
clinice
antiaritmic
si
si
la 160-180 mm/Hg).
Trebuie mentionata o hidratare convenabila care se poate face prin administrarea
lichidelor per os sau parenteral. In cazul in care semnele clinice sau TC
(tomografie cerebrala) arata edem cerebral se administreaza depletire cerebrala si
anume:
- manitol 20%
-glucoza hipertona
-diuretice tip Ferosemid
Tratamentul anticoagulant are indicatii stricte. El trebuie instituit dupa eliminarea
hemoragiei ca o cauza a AVC, atunci cand nu exista contraindicatii si cateva dintre
indicatii sunt: atac ischemic tranzistor, avand ca etiologie ocluzia de carotida sau
cerebrala medie, stenoza stransa de sylvian, AVC in progresie, infarcte in teritoriul
arterei vertebrale sau cerebeloase postero-inferioare si in ocluzia trunchiului
bazilar. Tratamentul anticoagulant se face cu heparina urmata de trombostop sub
control strict al timpului de coagulare sau de protrombina.
. Tratamentul antiagregant este indicat in ischemia cerebrala care nu
necesita anticoagulant. El se face cu triclopidina, acid acetilsalicilic 3000mg.
Se poate folosi:
- nootrope (piracetam)
- vasodilatatoare cerebrale
-antiagregante
pe
micro-circulatia
nicergolina)
Exista si tratament chirurgical care consta in endorterectomie carotidiana
recomandat in atacul ischemic tranzistor prin stenoza severa a arterei carotide
interne. Infarctul cerebelos care poate duce la stop respirator si hipertensiune
intracraniana in fosa posterioara (trunchiul cerebral si
19
decompresie
dimensiunea
si
chirurgicala.
localizarea
In
cazul
hematomului
hemoragie4i
determina
intracelulare
tratatmentul
si
CAPITOLUL V
RECUPERAREA SI INGRIJIREA PACIENTILOR CU AVC
21
sindroame pseudobulbare). Se vor administra lichide parentale si/sau per os 20003000 ml/zi sol, glucozate 5 % si solutii saline izotone.
22
Coma cu aparitie brutala sau acuta este data de leziuni cerebrale grave,
25
Patul de terapie intensiva pentru un bolnav comatos trebuie sa fie mobil, cu gratare
26
pentru fluidificarea
secretiei
bronsice
Caile aeriene superioare trebuie mentinute intr-o toaleta perfecta si umiditate
permanenta. Toate aceste masuri previn instalarea bronhopneumoniei. Este
necesar drenajul postural al secretiei din caile aeriene prin schimbarea
pozitiei pacientului la interval de 2 ore.
Hranirea se face total parenteral prin cateter in vena subclavie pentru a
impiedica cosecsia. Ulterior se suprima calea intravenoasa sj se inlocuiesc cu
administrarea pe sonde nazo-gastrice, in pranzuri, nu continuu.
Se intensified ritmul de reantrenare a deglutiei si masticatiei.
Se va urmari mentinerea unei temperaturi a bolnavului in limite normale;
frisonul si hipertensiunea cresc consumul metabolic si accentueaza cosecsia.
Se va urmari prevenirea contracturii si a anchilozelor articulare prin
schimbaiea ritmica a pozitiei si posturilor la interval de 2 h; membrele se
aseaza in pozitie fiziologica, se fac miscari pasive, blande pentru mentinerea
mobilitatii articulare.
Totodata se evita compresia maselor musculare cu ischemie capilara urmate
de edem si tulburari trofice cu ulcere si necroze de decubit.
O grija deosebita trebuie avuta la hipotensiunea produsa prin
manevrele de ridicare in pozitie semiezand, sezand si in orto-statism.
Manevrele se fac numai sub controlul tensiunii arteriale.
Nu trebuie ateptata revenirea psihica pentru instituirea terapiei fizice.
CAPITOLUL VI
27
-in unele documente se poate nota cifric valoarea obtinuta cat si caracteristicile
28
respiratiei
-aprecierea celorlalte elemente ale functiei respiratorii se face prin simpla
observare a miscarilor respiratorii.
29
osos;
artera
radiala,
humerala,
carotida,
temporala,
superficiala, pedioasa.
Materiale necesare:
-
ceas cu secundar
La indicarea medicului
ambele brate.
Valori ale TA normale: - 1-3 ani - max. 75-90 mm col Hg
-min. 50-60 mm col Hg
-3-11 ani - max. 90-110 mm col Hg
-mm. 60-65 mm col Hg
-12-15 ani - max. 100-120 mm col Hg
-min. 60-75 mm col Hg
-adult - max. 115-140 mm col Hg
-min. 75-90 mm col Hg
-varstnic - max. + 150 mm col Hg
-min. + 90 mm col Hg
-femei - max.+ min. mai mare cu 5-10 unitati mm col Hg
CAPITOLUL VII
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
PE CALE PARENTALA
34
INJECTIILE
Prin cale parentala, in strictul inteles al cuvantului se inteleg caile care
ocolesc tubul digestiv. Injectia este introducerea substantelor in stare lichida
in organism prin intermediul unor ace care traverseaza tesuturile
organismului. Injectiile pot fi facute in grosimea pielii (intra-dermice), sub
piele, in tesutul celular subcutanat (subcutanate sau hipodermice) in tesutul
muscular (intra-muscular), in vasele sanguine (intra-venos i intra-arterial),
in inima (injectii intra-cardiace), in maduva rosje a oaselor (injectii intramedulare), in spatiul arahnoidian (injectii subarahnoidiene).
Alegerea caii de administrare a injectiei depinde de scopul acesteia,
rapiditatea necesara a efectului prescris sj de compatibilitatea tesuturilor
organismului cu substanta injectata.
Administrarea medicamentelor sub forma de injectii a luat amploare datorita
unor avantaje fata de celelalte cai de administrare.
Astfel: 1. Absorbtia este uoara, deci efectul se instaleaza rapid
2. Dozajui este precis, absorbtia nefiind in functie de conditiile
speciale din tubul digestiv
3. Medicamentele sensibile la actiunea sucurilor digestive
ca honnonii, vaccinurile, serurile terapeutice. nu sunt alterate
sau modificate in stomac sau intestin
seringi sterile
verticala, care taie pe cea orizontala la mijlocul ei. In muschii laterali ai coapsei
injectia'intramusculara se poate face in toata portiunea mijlocie. In musculatura
anterioara a coapsei, injectia se va practica numai dedesubtul triunghiului Scarpa.
resorbtia lichidului. Este bine ca bolnavul sa stea in repaus timp de 5-10 minute
dupa injectia intramusculara.
Incidente si accidente
Atingerea nervului sciatic sau a ramurilor sale se traduce printr-o durere vie.
Se scoate imediat acul si se executa injectia in alt loc.
Introducerea unei substante medicamentoase uleioase sau in suspensie intrun vas (necunoasterea pozitiei acului) provoaca embolii.
38
39
41
-necesita
un
ac
mai
gros
pentru
ca
manipularea
retragere a pistonului. Daca pozitia acului este buna, atunci sangele refuleaza in
42
Incidente si accidente
Independent de locul de munca unde se administreaza injectia intravenoasa,
in tot cursul operatiei se vor urmari, atat tesutul pavimentos, cat si starea generala a
bolnavului. Tumefierea brusca a tesutului pavimentos denota revarsarea substantei
injectate in afara venei. Se va incerca sa se patrunda in lumenul vasului cu acul
continuand injectia sau, daca este vorba de substante iritante, se retrage acul.
Revarsarea solutiei iritante in tesutul perivenos provoa'ca dureri foarte accentuate.
Reactia locala duce la necroze extinse. Pentru prevenirea acestora, imediat dupa
accident se raporteaza medicului, pregatindu-i concomitent instrumentele si
materialele necesare pentru infiltrarea regiunii interesate cat mai bogat cu ser
fiziologic sau cu apa distilata, in vederea diiuarii concentratiei lichidului iritant.
Tratamentul se va continua cu comprese calmante. Strapungerea venei sau
retragerea acului din lumen cu garoul mentionat pe loc da nastere la revarsari de
sange, hematoame imprejurul locului injectiei.
Locul hematomului va fi comprimat cu un tampon steril timp de 2-3 minute
pentru a opri revarsarea sangelui in continuare din vena. In cursul unei injectii pot
sa apara dureri vii de-a lungul venei interesate, flebalgia.
Ea este declansata fie de viteza prea mare cu care se injecteaza
medicamentul, fie de efectul iritativ al unor substante injectate asupra endovenei.
Unele substante injectate produc valuri de caldura si senzatie de uscaciune in
faringe (calciu, magneziu).
Aceste senzatii pot fi evitate prin injectarea lor foarte incet.
de prim ajutor.
45
pentru
reechilibrare
hidro-electrolitica
si
volemica
organismului. Introducerea se face prin ace metalice fixate direct in vena sau
chirurgical prin evidentierea venei in care se fixeaza o canula de plastic ce se
mentine cateva saptamani. Scop:
-hidratarea , mineralizarea organismului
-administrarea medicamentelor la care se urmareste un efect rapid si
prelungit
-depurativ cand dilueaza si favorizeaza scoaterea din organism a produsilor
toxici
-completarea proteinelor sau a altor componente sanguine
-alimentarea pe cale parentala
Materiale necesare:
-trusa pentru perfuzat, ambalata steril
-solutii hidratante in sticle speciale cu dop de cauciuc si cele mai bune
pungile de plastic care sunt sterile si incalzite la temperatura corpului
-garoul de cauciuc, tavita renala, stativul pentru fixarea flacoanelor, 1-2
seringi de 5-10 ml cu ace sterile
1. Pregatirea materialelor, instrumentelor i aparatului de perfuzie
-se pregatesc instrumentele si materialele necesare efectuarii tehnicii
-se scoate celofanul steril de pe flacoane
-se dezinfecteaza dopul cu alcool
-se pregatete eel de-al doilea flacon daca este necesar incalzindu-1 la caldura
corpului. Inainte ca flaconul sa se goleasca complet se inchide prestubul
pentru a impiedica patrunderea aerului in perfuzor i se racordeaza aparatul
de perfuzie la noul flacon
-se deschide imediat prestubul pentru a permite curgerea lichidului Operatia de
schimbare se face repede pentru ca sangele ce iese prin ac sa nu se coaguleze
-se regleaza din nou viteza de scurgere
-inainte ca flaconul sa se goleasca se inchide prestubul
-se exercita o presiune asupra venei punctionate cu un tampon imbibat in
alcool i printr-o micare brusca in directia axului vasului se extrage acul
din vena
-se dezinfecteaza locul punctiei venoase
-se pune un pansament steril
4. Ingrijirea bolnavului dupa tehnica
-
CAPITOLUL VIII
PUNCTIA RAHIDIANA
L.R.C se poate extrage prin punctii rahidiene, in care punctia lombara este cea mai
accesibila si fara mari pericole. Punctia lombara se practica intre a 4-a si a 5-a
vertebra lombara, unde maduva nu poate fi lezata in cazul in care se ajunge in
cisterna rahidiana.
Se va strabate ligamentul inter-spinos, ligamentul galben, apoi perforand dura
mater, se ajunge la sacul arahnoidian, cand vor curge primele picaturi de lichid.
Daca lichidul curge in jet" se suspicioneaza tumori intra-craniene sau meningite.
In tumorile cerebrale punctia este contraindicata intrucat se creeaza un con de
presiune cu pericolul angajarii amigdalelor cerebelului prin gaura mare occipitala.
Punctia lombara poate declansa cefalee, ameteli sau un sindrom postpunctional cu
reactie meningee prin scurgeri de lichid in tesutul premeningian cu compresia
venelor bazale.
Dupa punctie pacientul va sta culcat 1-2 zile in decubit ventral.
49
timp in care se serveste si alimentatia la pat numai dupa 6 ore. Dupa 24 de ore se
ofera bolnavului perna.
Bolnavul adopta pozitia sezand a treia zi dupa punctie.
i
Accidente
Pot apare ameteli, tulburari vizuale, dureri de cap, greata, tuse, varsaturi,
hemoragii prin ac, contractura fetei, gatului sau unuia dintre membre prin atingerea
ramurilor nervilor spinali.
Socul reflex duce la sincope mortale. Bolnavul va fi supravegheat timp de
24 de ore dupa punctie. Nerespectarea repaosului in pozitie orizontala poate da
natere la tulburari post-functionale. Se noteaza in foaia de observatie dat punctiei,
cantitatea lichidului extras i tratamentul efectuat.
CAPITOLUL IX
CLISMA EVACUATOARE
Clisma evacuatoare are scopul de a goli intestinul gros. Ea se utilizeaza fie
pentru a provoca scaune, fie cu scopul dea pregati bolnavul pentru anumite
examinari speciale sau interventii chirurgicale.
51
Tehnica
Asistenta medicala indeparteaza fesele bolnavului cu mana stanga, iar cu cea
dreapta introduce canula prin anus in rect, inlesnind patrunderea prin miscari
de rotatie imprejurul axului longitudinal al canulei pana ce se invinge
rezistenta sfincterului anal. Canula, in momentul patrunderii prin sfincter,
trebuie sa fie perpendiculara pe suprafata subiacenta, ceea ce necesita ca
varful sa fie indreptat putin inainte, in directia vezicii urinare.
Imediat ce varful canulei a trecut prin sfincter se loves,te de peretele anterior
al rectului, din care motiv extremitatea externa a canulei trebuie ridicata,
indreptand astfel varful canulei in axa ampulei rectale.
CAPITOLUL X
TEHNICA EFECTUARII SONDAJULUI VEZICAL
Sondajul vezical - introducerea unei sonde sau cateter prin uretra in
vezica urinara. Materiale necesare: tavita medicala, stativ cu 1-2 eprubete sterile
55
-dezinfectarea cu alcool
-se pun manusjle de cauciuc sterile
-se spala bine glandul penisului cu apa sj sapun iar meatul urinar cu ser
fiziologic i tampoane cu oxicianura de mercur
-cu mana dreapta inmanuata se prinde sonda i se lubrifiaza in ulei de
parafina steril in intregime
-cu mana stanga se apuca penisul si se intinde bine in pozitie verticala si se
introduce sonda cu curbura spre simfiza pubiana aproximativ 12 cm
-cand sonda a ajujns in vezica urinara incepe sa curga urina care se poate
capta in recipient, eprubete sterile sau tavita
-cand vezica s-a golit sonda se indeparteaza, extremitatea externa
comprimandu-se
-spalarea pe maini cu apa sj sapun
-se noteaza in foia de observatie sondajul, data, ora si cantitatea de urina
recoltata, precum si numele celui care a efectuat tehnica.
Nevoia
fundamcntaia
Probleme
Sursa de
dificultate
Obiective
Interventii
proprii
Interventii
delegate
58
Eva
Dispneee;
oxigenare
insuficienta
Durere,
anxietate,
tuse seaca
Dificultatea
de a se
aliment a si a
se hidrata
Limba
incarcata,
buze
uscate,
greturi,
varsaturi
3. A elimina
Constipatie
varsaturi
4. A dormi si a
se odihni
Oboseala
datorita
durerii.
Anxietate.
Diminunarea
peristaltismului
intestinal,
crampe
abdominale
Durere,
anxietatea,
febra
1. A respira, a
avea o buna
circulatie
2. A bea, a
manca
Combaterea
dispneei,
masurarea
T.A.
si a
pulsului
Alimentarea si
hidratarea
corecta a
organismuluiCombaterea
varsaturilor
Pacienta sa
aiba tranzit
intestinal
in limite
fiziologice
Stergerea
secretiilor
bucale si
faringiene
pentru a
preveni
aspirarea lor.
Clisma
evacuatoare
la nevoie
Calmarea
durerii.
Pacienta sa
beneficieze
de somn
corespunzator
cantitativ si
calitativ
Administra-rea
de oxigen
pe sonda
endonazala
Resp
norm
18
resp
Perfuzii cu
solutii de
glucoza 5%
si ser
fiziologic;
administrare
de vitamine
i.v.
Paci
in cu
reab
re
Adiministrarea
medicamentelor
prescrise de
medic:
Ciocolax
Administrare de
sedative si
analgezice la
indicatia
mdeicului
Tr
inte
in p
diure
2000
Paci
este
lini
Som
odih
56
Nevoia
fundamentaia
Probleme
Sursa de
difictiltate
Obiective
Interventii
proprii
Interventii
delegate
59
Ev
5. A se imbraca si
dezbraca
Dificultatea
in a se
imbraca
si dezbraca
6. A se
misca si a
mentine n
buna
posrura
Dificultatea
de a se misca,
greutate la
mers
7. A pastra
tempcratura
corpului in
Iimite
fiziologice
Hipertermie
(38,8 C)
Constran-geri
fizice,
durere.
Imposibilitate in a
executa
anumite
miscari
Constrangeri fizice:
perfuzie,
pansament,
durere,
ameteli
Ajutor
acordat pt.
a se
imbraca
si dezbraca
Imbracarea
pacientei cu
miscari
incete,
blande. pt. a
nu accentua
durerea.
Pacienta sa
faca
miscari si
sa-si
sporeasca
forta fizica.
Ajuta pacienta sa
se
ridice.
Indepartarea
cat inai
precoce
posibila a
perfuziei
Masurarea
temperaturii
dimineata si
seara si
notarea ei in
F.O.
Cefalee,
frison,
transpiratii
abimdentc
Mentinerea
temperaturii in
Iimite
normale;
pacienta sa
aiba o stare
de bine
fizic si
psihic
Sursa de
dificultate
Objective
N
sat
Administreaza medicatia
prescrisa.
Pa
se r
se
aj
Administrarea
mcdicatiei
prescrise de
medic:
antibiotice
Tran
ie mi
Tem
tura
corpu
norm
(36,1
Nevoia
fundamcntala
Probleme
Interventii
proprii
Interventii
delegate
60
Ev
8. A fi curat
' a-ti
proteja
tegumentele
Carenta de
curatenie.
Deficit de
autoingrijire
Pacienta sa
prezinte
tegumentele si
mucoasele
curate
Slabiciune,
anxietate,
pansament
murdar
Pans
curat
plaga
prezi
proc
cicat
zare
norm
Tegu
te us
i cu
Co
A jut a
pacienta sa-si
efectueze
toaleta pe
regiuni;
schimbarea
pansamentului
9. A
comunica cu
semenii
verb
ritm
mo
Co
des
spon
10. A evita
pericolele
Ingrijorare
fata de
agresiu'nea
terapeutica
Teama
legata de
insuficienta
cunoastere
a situatiei
plagii
operatorii;
anxietate
Pacienta
sa-si
diminueze
semnele
anxietatii
prin
exprimarea
sentimentelor
negative
si a
emotiilor
Asistenta
incurajeaza
pacienta
sa-si exprime
sentimentele
si nevoile.
Comunica
des cu
bolnava
Pansament
schimbat,
perfuzii
Pa
este
lin
11. A-si
practica
religia
pa
c
reli
61
Nevoia
fundamentals
Probleme
Sursa de
dificultate
Objective
Interventii
proprii
12. A se recrea
Apatie,
pierderea
interesului
pentru
activitati
recreative
Durere,
apatie
Anxietate,
boala
Recrearea
pacientului
Crearea unui
mediu
adecvat
13. A fi util, a fi
ocupat
14. A invata
Lipsa
cuncstintelor
despre boala
Oboseala,
pierderea
interesului
Anxietate,
indispozitie
Trezirea
interesului
Pacienta sa
acumuleze
noi
cunostinte
despre
boala si
ingrijiri
Interventii
delegate
Ev
Pa
res
Pa
sta
Cooptarea in
activitatea
zilnica
Asistenta
stimuieaza
dorinta de
cunoastere
Ne
satis
ta
CAZUL I
62
PREZENTARE
T.A. de sex feminin, nationalitate romana, religie ortodoxa, grup
sanguin AII, nu este alergica, pensionara, in varsta de 57 de ani, este intemata in
sectia de neurologie, in data de 30-03-2008, ora 8.20, cu stare generala alterata.
Bolnava se interneaza pentru instalarea unui deficit motor in
hemicorpul drept si parstezie in acelasi teritoriu, fara tulburari de vorbire. Aceasta
este diagnosticata cu accident vascular cerebral, HTA std I.
In familia bolnavei nu exista probleme de sanatate majora. Viata
bolnavei se destasoara in bune conditii de mediu(locuieste intr-un apartament cu
trei camere, cu alte doua persoane).
La examenul clinic general se constata urmatoarele:
-Stare generala alterata;
-Tegumente si mucoase palide, cianoza buzelor;
-Sistem oseto-articular- integru;
-Sistem ganglionar-nepalpabil;
-Aparat respirator-torace normal conformat;
-Aparat cardiovascular-HTA std I;
- zgomote cardiace ritmice;
- Aparat digestiv - abdomen mobil,
- urmeaza miscarile respiratorii;
-Aparat urogenital-normal conformat;
-SN-ROT reduse pe dreapta.
La examen neurologic se constata:
-hemipareza dreapta;
- ROT reduse pe dreapta;
La investigatiile de laborator se constata urmatoarele:
31 -03-2008
Glicemie: 125 mg%
Uree: 53 mg %
VSH: 5 mmc/h
HL: 12,02 g%
L=9500 cm3
Albumina-absent
Incepe masaj si fizioterapie
61
DATA
EVOLUTIE
TRATAMENT
64
31-III-7-IV
STARE
STATIONARA
2-3 IV
EVOLUTIE
FAVORABILA
4-5 IV
EVOLUTIE BUNA,
MENTINEREA
DEFICITULUI
MOTOR CU
RELUAREA
MERSULUI
6-7 IV
EVOLUTIE BUNA,
MENTINEREA
DEFICITULUI IN
CONTINUARE CU
RELUAREA
MERSULUI
1. MANITOL 20%500ml
2.NIFEDIPIN 3tb\zi
3.PIRACETAM Ifx2
4.CINARIZIN 3tb
5. FUROSEMID If
6. VIT Bl Ifx2
7.VTT B6 Ifx2
8 GLUCOZA 10%500ml
PERFUZOARE 4 buc
SERINGI 2buc x2
1. MANITOL 20%500ml
2.NIFEDIPIN3tb
3.PIRACETAM If
4.CINARIZIN 3tb
5. FUROSEMID If
6. VIT Bl Ifx2
7.VIT B6 Ifx2
8 GLUCOZA 10%500ml
PERFUZOARE 4 buc
SERINGI 2buc x2
l.NIFEDIPIN3tb
2. FUROSEMID If
3. CINARIZIN 3tb
4.GLUCOZA 10%1000 ml
PERFUZOARE 2 buc
SERINGI 2 buc
l.NIFEDIPIN 3tb
2.FUROSEMIDIf
3CINARIZIN 3tb
4.MEPROBAMAT ltb
5SERINGI 2 buc
65
CAZUL II
PREZENTARE
P.C. de sex masculin, nationalitate romana, nu este alergic, grup
sangvin AB IV, pensioner, in varsta de 70 de ani,
este internat in sectia de neurologie in data de 5-IV-2007, ora 10.25,
cu stare generala alterata.
Bolnavul se interneaza pentru deficit paretic, manifestari ale
emisferelor drepte, fara tulburari de vorbire. Acesta este diagnosticat
cu accident vascular cerebral, hemipareza dreapta, HTA std.I.
In familia bolnavului nu exista probleme de sanatate majora. Viata
bolnavului se desfasoara in bune conditii de mediu(locuiete intr-un apartament cu
trei camere, cu alte doua persoane).
La examenul clinic general se constata urmatoarele:
-Tegumente sj mucoase palide, cianoza buzelor,
-Sistem oseto-articular-integru;
-Sistem ganglionar-nepalpabil;
-Aparat respirator-torace normal conformat;
-Aparat cardiovascular-HTA std I;
- artere periferice palpabile;
- Aparat digestiv-abdomen mobil,
- urmeaza miscarile respiratorii;
-Aparat urogenital-normal conformat;
-SN: hemipareza dreapta capsulara.
La investigatiile de laborator se constata urmatoarele:
5-IV-2007
Glicemie: 84 mg%
Uree: 86 mg %
VSH:15mmc/h HL:
16,66 g% L=5400 cm3
TIMOL-3,2 UIML
Albumina-absent
Creatinina- 1,25 mg%
64
DATA
EVOLUTIE
TRATAMENT
67
5-6 IV
STARE
STATIONARA
l.NIFEDIPIN3tbx
2.PENTOXIFILIN2tb
3.ASPIRINA ltb
4.VIT Bl IIfx2
5. VIT. B6IIf
6. PIRACETAM
4tbx2
7.DOPEGIT 2tb
7-8-9-10 IV
EVOLUTIE
FAVORABILA
l.NIFEDIPIN 3tb
2.PENTOXIFILIN 2tb
3.ASPIRINA ltb
4.VIT Bl IIf
5. VIT. B6IIf
6. PIRACETAM
4tb
7.DOPEGIT 2tb
8.Vit. PP
9.GLUCOZA 10%1000 ml
11-12-13 IV
EVOLUJIE BUNA,
MENTINEREA
DEFICITULUI
MOTOR CU
RELUAREA
MERSULUI
14-15-16-17-18-19 IV
EVOLUTIE BUNA,
MENTINEREA
DEFICITULUI IN
CONTINUARE CU
RELUAREA
MERSULUI
l.NIFEDIPIN 3tb
2.PENTOXIFILIN
4tb
3. ASPIRIN A ltb
4.VIT Bl IIfx2
5. VIT. B6IIf
6. PIRACETAM
4tb
7.DOPEGIT 2tb
l.NIFEDIPIN 3tb
2.PENTOXIFILIN
4tb
3.ASPIRINA ltb
4.VIT Bl IIfx2
5. VIT. B6IIf
6. PIRACETAM
4tb
7.DOPEGIT 2tb
63
20-24-IV
l.NIFEDIPIN 3tb
68
'
'
'
2.PENTOXIFILIN
4tb
3. ASPIRIN A ltb
4.VIT Bl IIf
5. VIT. B6IIf
6. PIRACETAM
4tb
7.DOPEGIT 2tb
8 VIT. PP
CAZUL III
PREZNTARE
G.V. de sex feminin, nationalitate romana, religie ortodoxa, grup
sangvin 01, este alergica, pensionara, in varsta de 72 de ani, este intemata in
sectia de neurologie, in data de 16-03-2007, ora 10.25, cu stare generala
alterata.
Bolnava se interneaza pentru instalarea unui deficit motor al membrului
inferior i membrului superior drept, tulburari de vorbire si este
diagnosticata cu accident vascular cerebral ischiemic, HTA, std. II.
In familia bolnavei nu exista probleme de sanatate majora. Viata
bolnavei se desfaoara in bune conditii de mediu(locuieste intr-un
apartament cu doua camere, cu alte doua persoane).
La examenul clinic general se constata urmatoarele:
-Tegumente si mucoase palide, cianoza buzelor,
-Sistem oseto-articular- normal;
-Sistem ganglionar-normal;
-Aparat respirator-torace normal conformat;
- Aparat cardiovascular-HTA std II: - zgomote cardiace bine batute,
- artere periferice palpabile;
- Aparat digestiv- abdomen mobil,
- urmeaza miscarile respiratorii;
-Aparat urogenital-nomialxonfonnat;
-SN-ROT: reduse pe dreapta.
La examen neurologic se constata:
-hemipareza dreapta;
- ROT reduse pe dreapta; La
investigatiile de laborator se constata urmatoarele:
Glicemie: 80 mg%
69
Uree: 35 mg %
VSH: 25 mmc/h
HL:16,22g%
L=9300 cm3
Albumina-absenta
Timcl - 3,5 UIML Pacienta a urmat un tratament
medicamentos, care a constat in administrarea de Manitol, Redergin,
, Nitropector, Piracetam si perfuzoare.
Boli concomitente cu tlegmon fesier- se efectuaza interventie chirurgicala,
tehnica operatorie fund de incizie-drenaj.
70
TRATAMENT
l.MANITOL20%250ml
2.GLUCOZA 10%1000ml
3.REDERGIN IIf
5.NITROPROTECTOR
3tb/zi
6.PIRACETAM 3tb/zi
7.PERFUZOARE 3 buc
8.SERINGI 2buc/zi
9DICARBOCALM 3tb/zi
10CARBUNE MEDICINAL 3tb/zi
11.0XACILINA 8cap
12.NOLICIN 2tb/zi
13. FENILBUTAZONA UNGUENT
71
72
CUPRINS
Introducere
CAP.I Notiuni de anatomie si fiziologie a circulatiei cerebrale.........pag. 1- 4
11Vascularizatia cerebrala.......................................................pag. 1 - 2
12Fiziopatologia circulatiei cerebrale....................................pag. 3-4
CAP.II Accidente vasculare cerebrale............................................pag. 5-11
Etiologie, factori de rise, mecanism de producere
2.1 Ischemia cerebrala...................................................................pag. 5
2.1 .a. Atacul ischemic tranzistor..............................................................pag. 5
2.1 .b Infarctul cerebral........................................................................pag. 6-8
2.2. Hemoragia cerebrala...............................................................pag-9
2.2.a. Hemoragia intracerebral;*..............................................................pag. 10
2.2.b. Hemoragia subarahnoidiana........................................................pag. 11
CAP.Ill Investigate paraclinice......................................................pag. 12-13
CAP.IV Tratamentui accidentului vascular cerebral......................pag. 14-17
CAP.V Recuperarea si ingrijirea bolnavilor cu AVC....................pag. 18-23
5.1. Masuri generale..............................................................pag. 18-19
5.2. Recuperarea motorie.............................................................pag.
20
5.3. Recuperarea tulburarilor de vorbire (afazie)........................pag. 21
5.4. Ingrijirea si tratamentui bolnavului comatos cu AVC .pag. 22 23
CAP.VI Evaluarea functiilor vitale................................................pag. 24 - 30
61.Observarea i masurarea respiratiei................................pag. 24 - 25
62.Masurarea pulsului.........................................................pag. 26 - 27
63.Masurarea tensiunii arteriale............................................pag. 28 - 30
CAP.VII Administrarea medicamentelor pe cale parentala...........pag. 31 - 45
71.Injectiile intramusculare.................................................pag. 33 - 36
72.Tehnica injectiei intravenoase.........................................pag. 37-42
7.3. Hidratarea organismului prin perfuzie..........................pag. 43 45
CAP.VIII Punctia rahidiana...........................................................pag. 46 - 48
CAP.IX Clisma evacuatoare.........................................................pag. 49 - 52
CAP.X Tehnica efectuarii sondajului vezical................................pag. 53 - 55
CAP.XI Cele 14 nevoi fundamental................................................pag. 56-59
CAP.XII Cazuri clinice.....................................................................pag.60-69
73
CAP.XII Concluzii...............................................................................pag. 70
BIBLIOGRAFIE
1. A, CONSTANTINOVICI, A. DANIL- EXAMINAREA
NEUROLOGICA, ED. HOLDING REPORT, BUCURESTl, 1985
2.CHIRU FL.-NEUROLOGIE-GHID PRACTIC, ED. CISON, 1998
3.C.POPA-NEUROLOGIE, ED. NATIONAL, BUCURESTl, 1987
4. DICTIONAR DE MEDICINA-EDITURA LAROUSSE,
BUCURESTl, 1998 5 .L. MANUILA, M. NICRULINDICTIONAR MEDICAL, ED.
CERES, BUCURESTl, 1998
74