MAREA TABL DE AH

Geopolitica Lumilor Secolului XX

Zbigniew Brzezinski

Capitolul I: Un nou tip de hegemonie

Se spune c hegemonia s-a nscut o dat cu omenirea. S fie aa i n cazul Americii?
Scurtul drum spre supremaia mondial
n exercitarea influenei americane asupra lumii se pot identifica o serie de etape. La
nceput, prin anul 1890, America ncepe s conteste concepia c Anglia domnete peste mri;
mai apoi se erijeaz n aprtor al securitii emisferei vestice prin Doctrina Monroe.
Primul Rzboi Mondial ofer SUA o prim ocazie de a-i lansa n Europa fora militar,
acelai rzboi aducnd cu sine i primul efort diplomatic american n gsirea unei soluii la
problemele internaionale ale Europei ( celebrele Paisprezece puncte ale lui W. Wilson).
ns aceast scurt izbucnire de primat mondial american nu a produs o angajare continu
a Americii n chestiunile internaional ( fiind bine cunoscut izolaionismul i idealismul american
din acea perioad).
Dac Primul Rzboi Mondial a fost unul predominant european, cel de-al doilea,sfrete
definitiv era european n politica mondial, fiind primul rzboi cu adevrat mondial. Aa cum se
tie, sfritul celui de-al Doilea Rzboi Mondial aduce un alt tip de rzboi, numit Rzboiul Rece,
marcat de competiia bipolar dintre SUA I URSS pentru supremaia mondial. Aspectul
geopolitic nu putea fi mai clar: America de Nord mpotriva Eurasiei, avnd ca miz lumea
ntreag iar combinaia dintre dimensiunile geopolitice mondiale i declarata universalitate a
dogmelor rivale a dat competiiei o rivalitate nemaintlnit.
Lesne s-a vzut c apariia armelor nucleare acord confruntrii o mai mare presiune ns
rezultatele disputei au fost decise n cele din urm pe ci non militare ( amintesc aici vitalitatea
politic,flexibilitatea ideologic, dinamismul economic, atractivitatea cultural a Vestului),
rezultatul final fiind puternic influenat de considerente culturale.
Prima putere mondial
Dup sfritul Rzboiului Rece, o dat cu prbuirea imperiului sovietic,America devine
simultan prima i unica putere cu adevrat mondial.Exercitarea puterii imperiale americane
decurge n mare mur din organizarea superioar, din capacitatea de a mobiliza prompt, n
scopuri militare, vaste resurse economice i tehnologice, din farmecul cultural neclar, dar

RISE | Grupa IV

MAREA TABL DE AH
Geopolitica Lumilor Secolului XX
Zbigniew Brzezinski

nsemnat al modului de via american, din dinamismul absolut i competitivitatea nnscut ale
elitelor politice i sociale americane.
Mai departe, se face o analogie ntre SUA i alte trei mari imperii ale istoriei :
roman,chinez i mongol care au fost precursorii regionali ai aspiranilor la puterea mondial ce
au aprut dup aceea. Dup decderea acestor imperii, Europa devine att centrul de putere
mondial, ct i focarul principalelor lupte pentru puterea mondial. Totui, dominaia vesteuropean nu era echivalent cu dobndirea puterii mondiale de ctre Europa de Vest, realitatea
era aceea a supremaiei mondiale a Europei n ceea ce privete civilizaia i aceea a unei pueri
continentale europene fragmentate.
Pe scurt, Roma i exercit dominaia n mare msur prin organizarea militar superioar
i prin atractivitate cultural. China se baza mult pe o birocraie eficient n conducerea unui
imperiu fondat pe identitate etnic, ntrindu-i dominaia printr-o pregnant contiin a
superioritii sale cultural. Englezii ( ca i spaniolii, portughezii,olandezii i francezii ) au
ctigat ntietate fiindc steagul lor mergea pe urmele comerului lor.
Spre deosebire de acestea, ntinderea i universalitatea puterii mondiale americane sunt
unice. De unde reiese aceast unicitate?
1. SUA controleaz toate oceanele i mrile lumii, dezvoltndu-i o serioas capacitate
militar pentru controlul rmurilor;
2. Dinamismul economic american asigur condiiile prealabile necesare exercitrii
supremaiei mondiale;
3. America i-a meninut i i-a mrit avansul n folosirea n scopuri militare a ultimilor
descoperiri tiinifice;
Pe scurt, America deine poziia suprem n cele patru domenii decisive ale puterii
mondiale : d.p.v. militar, d.p.v. economic, d.p.v. tehnologic i d.p.v. cultural. Combinaia acestor
patru domenii face din America singura superputere mondial multilateral.

Sistemul mondial american

Puterea mondial american este exercitat printr-un sistem mondial american de un
anumit stil oglindind experiena intern a SUA. Elementul central al acestei experiene interne
2

este caracterul pluralist al societii americane i al sistemului su politic.

Atitudinea publicului american este oarecum reticent, acetia exprimndu-i adeziunea
doar n msura n care interesele vizate i afecteaz strict. De exemplu, sondajele de opinie din
RISE | Grupa IV

MAREA TABL DE AH
Geopolitica Lumilor Secolului XX
Zbigniew Brzezinski

1995/6 au artat c publicul are o preferin general pentru mprirea puterii mondiale cu alii,
de aici i accentul pus pe tehnica cooptrii.
Dominaia cultural a fost faeta subapreciat a puterii mondial americane, idealurile
democratice, asociat cu tradiia politic american, ntresc i mai mult ceea ce unii considr a fi
imperialismul cultural american.
Atracia i impactul sistemului politic democratic american au fost nsoite i de o atracie
crescnd exercitat de modelul economic antreprenorial american care pune accentul pe
comerul liber mondial i pe competiia nengrdit.
Mai mult dect att, supremaia mondial american este sprijinit de un complicat sistem
de aliane i coaliii care acoper literalmente globul. Apoi, reeaua mondial de organizaii
specializate, mai ales instituiile financiare internaionale se consider ca fcnd parte din
sistemul global american.
Supremaia american produce o nou ordine internaional care nu numai c imit, dar i
instituionalizeaz, dincolo de hotarele Americii unele dintre trsturile sistemului american
nsui. Aceste trsturi fundamentale sunt :
1. Un sistem colectiv de securitate ( NATO, Tratatul de Securitate SUA-Japonia);
2. Cooperare economic regional ( APEC, NAFTA) i instituii specializate de
cooperare mondial ( Banca Monial,Fondul Monetar Internaional, Organizaia
Mondial a Comerului);
3. Proceduri care pun accentul pe luarea deciziilor pe baz de consens, chiar dac sunt
dominte de SUA;
4. O preferin pentru relaiile democratice ntre membrii alianelor importante;
5. O structur judiciar i constituional mondial elementar;
n acest moment, hegemonia mondial american fr precedent nu are rival. Dar nimeni
nu o va contesta n anii ce vor veni?

NAIMAN ANAMARIA

RISE | Grupa IV

MAREA TABL DE AH
Geopolitica Lumilor Secolului XX
Zbigniew Brzezinski

Capitolul 2:Tabla de ah eurasiatic

Pe parcursul istoriei, scena mondial a fost dominat de puteri i popoare eurasiatice, care
s-au luptat ntre ele pentru putere, dominaie sau hegemonie. Astzi lupta dintre acestea are un
singur ctigtor: Statele Unite ale Americii, o superputere non-eurasiatic care a obinut
ntietatea fa de Eurasia . Apariia brusc a primei i singurei superputeri mondiale a creat o
situaie de dependen, o situaie n care declinul la fel de brusc al supremaiei SUA, din orice
motiv , ar produce instabilitate internaional.
Samuel P. Huntington afirma c O lume fr SUA va fi o lume cu mai mult violen i
dezordine i cu mai puin democraie i cretere economic dect o lume n care SUA continu
s aib mai mult influen dect orice alt ar n rezolvarea chestiunilor mondiale. Supremaia
internaional de durat a SUA este esenial pentru bunstarea i securitatea americanilor i
pentru viitorul libertii, democraiei, economiei deschise i ordinii internaionale n lume.
n acest context, amestecul SUA n politicile eurasiatice este unul necesar. Eurasia este
cel mai mare continent de pe glob nsumnd cca. 75 % din populaia mondial, 60% din P.M.B i
din resursele energetice cunoscute lumii. Dup SUA primele 6 mari puteri economice, i
primele 6 state cu cele mai mari cheltuieli pentru narmare se afl in Eurasia. Cele mai active
state Din punct de vedere politic sunt in Eurasia. Toate puterile nucleare declarate, n afar de
SUA, se situeaz de asemenea n Eurasia. Aadar, puterea eurasiatic cumulat o depete pe
cea a SUA, ns Eurasia este prea mare pentru a aciona ca un tot unitar din punct de vedere
politic, fapt care creeaz arena n care se desfoar lupta pentru supremaia global.
Uriaul platou ce se ntinde de la Lisabona la Vladivostok, reprezint tabla de ah,
decorul jocului.
Asemeni ahului, jocurile pornesc de la extremitile tablei, ns tabla de ah eurasiatic
nu implic doar doi juctori, ci mai muli (juctorii cei mai importani fiind n regiunile de est,
vest i sud a tablei) i permite influene exterioare (SUA). Hegemonia american presupune
exercitarea unei influene hotrtoare i nu a unui control direct. Dar dimensiunile, diversitatea
i culturile variate ale Eurasiei limiteaz profunzimea influenei SUA. Continentul este compus
din prea multe state energice sub aspect politic i ambiioase sau orgolioase prin tradiie pentru a
putea fi supuse chiar i fa de ce mai prosper i proeminent putere mondial.

RISE | Grupa IV

MAREA TABL DE AH
Geopolitica Lumilor Secolului XX
Zbigniew Brzezinski

Geopolitic i geostrategie
Factorul geografic nc reprezint punctul de plecare n definirea prioritilor externe
ale unui stat, iar mrimea teritoriului naional un criteriu major n stabilirea statutului si a puterii
statului respectiv. Cu toate acestea, stpnirea de teritorii ncepe s nu mai reprezinte o prioritate
pentru majoritatea statelor-naiune. Sfera economic, inovaia tehnologic, cercetarea sau
educaia atrag atenia elitelor conductoare n lupta lor pentru influen internaional.
Poziia geografic tinde s determine aciunile statelor, iar sfera de interese geopolitice,
de influen i de implicare a unui stat crete direct proporional cu puterea sa politic, economic
i militar.
n atenia analitilor geopolitici a aprut o dilem: dac puterea pe uscat este mai
important dect puterea maritim i care regiune a Eurasiei este esenial pentru a ctiga
controlul asupra ntregului continent. Harold Mackinder considera Europa Central si de Est ca
fiind aceast regiune, numind-o heartland-ul continentului. Odat cu progresul geopoliticii de la
nivel regional la nivel global, aceast dilem devine irelevant.
Pentru Statele Unite geostrategia n Eurasia presupune interconectarea cu un scop bine
determinat a statelor dinamice geostrategic i mnuirea atent a statelor catalizatoare geopolitic
urmnd cele dou interese americane:
Pe termen scurt:
-

Pstrarea statutului su de putere mondial unic

Pe termen lung:
-

Transformarea puterii americane n cooperare mondial din ce n ce mai

instituionalizat
Juctori geostrategici i pivoi geopolitici
Juctorii geostrategici activi sunt acele state care au capacitatea i voina naional de a-i
exercita puterea sau influena dincolo de propriile granie n vederea schimbrii actualei situaii
geopolitice ntr-o masur care afcteaz intersele SUA.
Pivoii geopolitici sunt acele state a cror importan decurge nu din puterea sau din
motivaia lor, ci mai degrab din aezarea lor sensibil i din consecinele situaiei lor potenial
vulnerabile pentru comportamentul juctorilor geostrategici. Cel mai adesea pivoii geopolitici
sunt desemnai datorit poziiei geografice, care un unele cazuri le confer un rol special fie n
asigurarea accesului n zone importante, fie n refuzarea accesului la resurse pentru juctorul
RISE | Grupa IV

MAREA TABL DE AH
Geopolitica Lumilor Secolului XX
Zbigniew Brzezinski

important. n unele cazuri un pivot geopolitic poate aciona ca un scut protector pentru un stat sau
chiar o regiune. Identificarea pivoilor geopolitici-cheie eurasiatici de dup Razboiul Rece i
protejarea lor este un aspect crucial al geostrategiei mondiale a SUA.
n actuala situaie mondial, cel puin cinci juctori geostrategici-cheiei cinci pivoi
geopolitici pot fi identificai pe harta politic a Eurasiei . Frana, Germania, Rusia, China i India
sunt juctori importani i activi , n timp ce Marea Britanie, Japonia i Indonezia , dei se tie ca
ri foarte importante, nu se calific pentru acest titlu. Ucraina, Azerbaidjan, Coreea de sud,
Turcia i Iranul au rolul de pivoi geopolitici.
n extremitatea vestic a Eurasiei Frana i Germania sunt juctorii goestrategici
importani. Ambele state sunt motivate de viziunea unei Europe unite, dei ntre ele exist
diferene de opinii. Att Frana ct i Germania sunt suficient de puternice i de sigure pe sine
pentru a exercita influena n interiorul unei regiuni mai largi. Frana urmarete s aib un rol
politic central ntr-o Europ n curs de unificare, n timp ce Germania este din ce n ce mai
contient de implicaiile statutului su de special de cel mai important stat al Europei rolul de
locomotiv economic a zonei euro.
Celelalte state europene de mrime medie, majoritatea fiind member NATO i/sau U.E,
fie se las conduse de SUA, fie se aliniaz n spatele Germanieisau al franei. Politicile lor nu au
nciun impact regional.
Rusia rmne un juctor geostrategic important, n pofida situaiei interne i a strii ei de
slbiciune. Prezena Rusiei are un impact masiv asupra noilor state independente din vastul
spaiu eurasiatic al fostel Uniuni Sovietice. Rusia are de facut o alegere geostrategic
fundamental, n ceea ce privete relaia sa cu SUA: prieten sau duman?
De asemenea China are un cuvnt de spus. Ea este deja o putere regional important i
este posibil s aib aspiraii mai largi, dat fiind istoria sa de mare putere i viziunea sa c statul
chinez este centrul lumii. Preteniile Chinei ncep deja s afecteze balana puterii n Asia, n timp
ce creterea sa economic alimenteaz poziia de hegemon regional pe care China i-o asum.
Ieirea mai activ a Chinei pe scena mondial afecteaz direct Rusia, care i vede subminat
influena in fostele state membre ale Uniunii Sovietice, actualmente vecini care nu pot fi neglijai
ai Chinei.
India reprezint un potenial juctor mondial important. Dei aspiraiile sale pe termen
lung sunt optimiste, este fr discuie cel mai puternic stat din sudul Asiei i este privit ca un

RISE | Grupa IV

MAREA TABL DE AH
Geopolitica Lumilor Secolului XX
Zbigniew Brzezinski

rival pentru China. Este, de altfel, i o putere nuclear semisecret, participnd la cursa narmrii
pentru a contrabalansa deinerea de focoase nucleare de ctre China sau Pakistan.
Ucraina un important spaiu pe tabla de ah eurasiatic, este privit ca un pivot geopolitic
prin prisma poziiei sale geografice i faptul c existena sa ca ar independent ajut la
transformarea Rusiei. Fr Ucraina, Rusia nceteaz sa mai fie un imperiu eurasiatic. Pierderea
independenei de ctre Ucraina ar avea consecine imediate pentru Europa Central, deoarece ar
transforma Polonia n pivotul geopolitic de pe frontiera estic a unei Europe unite.
n ciuda dimensiunilor sale reduse i a populaiei puin numeroase, Azerbaidjanul, cu
vastele sale resurse energetice naturale este i el de importan decisiv din punct de vedere
geopolitic. Se spune ca Azerbaidjanul deine robinetul resurselor din Marea Caspica i Asia
Central. Un Azerbaidjan independent, legat de pieele occidentale prin conducte ce nu
tranziteaz Rusia ar deveni i o important cale de acces pentru economiile avansate i
consumatoare de energie spre republicile central-asiatice bogate la rndul lor n resurse
energetice.
Ca i n cazul Ucrainei , viitorul Azerbaidjanului este crucial in definirea a ceea ce Rusia
ar putea sau nu s devin.
Turcia i Iranul sunt angajate n a-i instaura o oarecare influen n regiunea Marea
Caspic Asia Central, profitnd de retragerea puterii ruse. Din acest motiv ele ar putea fi
considerate juctori geostrategici. Totui ambele state se confrunt cu probleme interne majore,
iar impactul politicilor lor la nivel regional este redus.
Att Iranul ct i Turcia sun n primul rnd pivoi geopolitici. Turcia asigur stabilitate n
regiunea Mrii Negre, controleaz accesul la M. Mediteran prin strmtorile Bosfor i Dardanele,
contrabalanseaz Rusia n Caucaz i servete ca punct de sprijin sudic pentru NATO.
Iranul domina malul estic al Golfului Persic i independena sa , indiferent de actuala sa
ostilitate contra SUA, acioneaz ca o barier n faa oricrei ameninri ruse pe termen lung
pentru interesele SUA n regiune.
Nu n cele din urm, Coreea de Sud este un pivot geopolitic extrem-oriental. Legturile
strnse cu Statele Unite permit acestora monitorizarea Japoniei i mpiedicarea sa de a deveni o
putere militar important. Orice modificare a statutului Coreii de Sud ar modifica dramatic rolul
SUA n Orientul ndeprtat, ceea ce l-ar modifica i pe cel al Japoniei. Mai mult creterea sa
economic , face din Coreea e Sud un spaiu din ce n ce mai important , iar controlul asupra
acestui spaiu, din ce n ce mai preios.
RISE | Grupa IV

MAREA TABL DE AH
Geopolitica Lumilor Secolului XX
Zbigniew Brzezinski

Lista juctorilor geostrategici i a pivoilor geopolitici nu este una permanent. Ea este

modificat funcie de evoluia agendei internaionale. n viitorul apropiat ri precum Taiwanul,
Thailanda, Pakistanul sau Uzbekistanul ar putea fi i ele incluse pe aceast list.
DANALACHI C. ADRIAN

Capitolul 3: Capul de pod al democraiei

De-a lungul timpului, Europa a fost mereu un aliat si un apropiat al Americii iar in
prezent este considerat o

trambulin necesar pentru promovarea democraiei in zona

Eurasiei. Organizarea multilateral, dorina de a promova o uniune economic, politic

supranaional ar duce la o Europ ce ar putea ajunge la nivelul Statelor Unite, o Europ ce ar fi o
putere mondial.
Miza geostrategic a Statelor Unite pe continentul european este foarte mare, Europa
fiind considerat principalul cap de pod geopolitic al Statelor Unite n Eurasia. Faptul c rile
europene nc depind de SUA din punct de vedere al securitii face ca orice extindere a sferei
de influen europene s fie si o extindere a influenei americane.
Totui, dei exist o uniune economic european( o pia comun), o uniune politic la
nivelul Europei este departe de a fi realizat din diverse motive. Pe de o parte nu exist, la
nivelul populaiei Europei, sentimentul apartenenei la o identitate european care s depeasc
sfera naional. Pe de alt parte, se pune problema dac europenii vor ca Europa s fie o mare
putere i dac sunt pregtii pentru acest lucru.
Planul pentru o unificare a Europei a nceput s fie pus n practic dupa sfritul celui
de-al doilea rzboi mondial din dorina de a evita un nou rzboi, din necesitatea unei refacerii
economice i din dorina de a tempera ameninarea sovietic. Acest plan pentru o Europ unit a
fost susinut nc de la nceputurile sale de Frana i Germania, rii care dei au viziuni oarecum
diferite, sunt considerate principalii arhitecii ai Europei. ns, nici Frana i nici Germania nu
pot realiza acest proiect singure, fiind nevoie i de angajamentul Americii.

RISE | Grupa IV

MAREA TABL DE AH
Geopolitica Lumilor Secolului XX
Zbigniew Brzezinski

Mreie i ispire
Din punctul de vedere al Franei care dorea s-i recapete gloria i mreia de alt dat, o
Europ unit era modul n care puteau reui. n perioada Rzboiului Rece, Frana a fost un aliat
de baz al Statelor Unite, n special n timpul celor dou blocade ale Berlinului i n timpul crizei
rachetelor din Cuba. Totui, fa de NATO , Frana a fost mai rezervat, in principal din dorina
de a-i putea afirma o identitate politic i de a-i pstra libertatea de aciune n ceea ce privea
statutul su in problemele europene si mondiale. Frana considera c posesia de arme nucleare ii
putea asigura statutul de putere mondial i c astfel putea avea un cuvnt de spus pe scena
internaionala, fapt dovedit prin prezena Franei printre cei cinci membri permaneni cu drept de
veto din Consiliul de Securitate al ONU.
n opinia Franei, o Europ unit putea fi realizat sub conducere francez, fr ca
Germania s dein un rol important dar i cu diminuarea treptat a influenei Statelor Unite pe
continentul european. Astfel existau dou probleme: pe de-o parte se dorea reducerea influenei
americane n problemele europene dar pstrarea ajutorului american n problemele de securitate,
iar pe de alt parte se dorea oprirea Germaniei de a devenit conductoarea Europei dar
pstrarea relaiilor politico-economice ntre Frana i Germania, considerate eseniale pentru noua
Europ.
Germania considera unificarea Europei modul n care se putea reintegra n sistemul
european, o remodelare a credibilitii sale, o reabilitare a greelilor din trecut. Pentru Germania,
Europa se putea realiza doar cu ajutorul i sprijinul Statelor Unite. Germanii contientizeaz
limitele puterii Franei ( Frana este sub Germania din punct de vedere economic, iar din punct de
vedere militar nu este competitiv) i pentru ca proiectul european s capete contur acetia au
acceptat sa mpace mndria francez dar au continuat s susin rolul esenial al Statelor Unite
n securitatea european. ncetarea colaborrii ntre cele dou state la acel moment ar fi nsemnat
eecul construciei europene dar i un dezastru pentru influena american pe continentul
european.
Reunificarea Germaniei n 1990 a nsemnat o schimbare

importanta la nivelul

continentului european dar i o nfrngere geopolitic pentru Frana, dar si pentru Rusia.
Germania nu mai era un stat subordonat Franei ci devenea cea mai important putere din Europa
Occidental dar i o putere mondiala parial ( n principal datorit contribuiilor financiare
pentru sprijinirea instituiilor internaionale UE, NATO, ONU).
RISE | Grupa IV

MAREA TABL DE AH
Geopolitica Lumilor Secolului XX
Zbigniew Brzezinski

Pentru ca Germania s se poat afirma n Europa Central era nevoie de o reconciliere cu

Polonia, care a avut loc la mijlocul anilor 90, la ndemnul Statelor Unite. Odat relaia germanopolonez refcut, Germania a devenit principalul susintor al aderrii

Poloniei la UE i

principalul partener comercial. Astfel, Germania i-a putut extinde influena spre nord, spre rile
baltice i spre est spre Ucraina i Belarus.
Reunificarea Germaniei a dus i la schimbrii majore n politica extern a Franei care a
reluat apropierea de Statele Unite prin revenirea n structura de comand a NATO (1994) dar i
susinerea unor bune relaii ( pentru a pune presiune pe SUA i Germania) cu Marea Britanie i
Rusia. Totui, prin reticena sa faa de extinderea NATO spre est, iar ulterior a Uniunii Europene,
Frana a ncercat s-i pstreze un rol important in problemele europene.
Implicarea Germaniei n procesele de extindere ale NATO i UE spre est i-a adus
sprijinul instituiilor europene dar si consolidarea poziiei de conductor n Europa Central.
Marea Britanie susinea extinderea deoarece considera c o Europ mare nu va fi o Europ unit
pe cnd Frana susinea condiii exigente pentru extindere, pentru a evita consolidarea rolului
Germaniei. Germania, ns a susinut ambele concepii i a reuit s i ntreasc poziia din
Europa Central.
MARCIUC ALEXANDRA-MARINELA

Obiectivul principal al Americii

Principala preocupare a Americii este de a construi o Europa care sa fie bazata pe legatura
franco-germana. Altfel spus, americanii doreau o Europa viabila care sa extinda in continuare
sfera sistemului international democratic de cooperare pe care se bazeaza atat de mult SUA.
Angajamentul American in ceea ce priveste unificarea Europei este necesar pentru a stopa criza
interna morala care a afectat pana acum vitalitatea Europei si pentru a elimina suspiciunea
conform careea America nu ar fi in favoarea unei unitati europene autentice.
Franta si Germania nu pot construi Europa pe cont propriu intrucat nu sunt suficient de
puternice si nici nu pot rezolva cu Rusia problema referitoare la intinderea geografica a Europei.
Din aceasta cauza e nevoie de sprijinul american, mai ales in ceea ce priveste Germania.
La momentul actual, discrepanta dintre preocuparea mondiala a Americii pentru
stabilitate, dar si pentru raspandirea democratiei si aparenta indiferenta a Europei fata de aceste

RISE | Grupa IV

10

MAREA TABL DE AH
Geopolitica Lumilor Secolului XX
Zbigniew Brzezinski

probleme trebuie redusa- lucru ce poate fi posibil numai daca Europa isi va asuma cat mai mult
un caracter confederat. Europa nu se poate transforma intr-un stat-natiune unitar datorita
existentei nenumaratelor sale traditii nationale, insa poate devina o entitate care, prin intermediul
unor institutii politice comune, sa reflecte in mod cumulat valori democratice impartasite, sa-si
identifice propriile interese cu universalizarea lor.
Europa Occidentala se confrunta tot mai mult cu o criza de legitimitate politica pe care nu
o poate depasi. Daca aceasta situatie continua, ea poate deveni fatala democratiei si ideii de
Europa.
Referitor la interesele Germaniei, acestea coincid cu cele ale UE si NATO.
Liderul crestin-democratilor din Bundestag, a afirmat ca Germania nu mai este bastionul
occidental impotriva Estului; noi am devenit centrul Europei, adaugand in acest sens ca, in
lungi perioade din Evul MediuGermania a fost implicata in creearea ordinii in Europa.
Cu toate ca America a jucat un rol deosebit de important atat in ceea ce priveste refacerea
economica a Europei cat si in cadrul aliantei transatlantice de securitate, aceasta si-a exprimat
adesea sprijinul pentru unificarea Europei si a sustinut cooperarea transnationala in Europa, in
acelasi timp ea a actionat ca si cum ar fi preferat ca problemele politice si economce sa le rezolve
cu state europene individuale si nu cu UE.
Uniunea Economica si Monetara a jucat un rol deosebit de important, intrucat a accentuat
integrarea economica a Europei, incurajand integrarea sa politica.
America trebuie sa trateze UE nu ca pe o piata regionala comuna formata din state aliate
cu SUA prin intermediul NATO, ci mai ales ca partenerul sau mondial in probleme de poltica si
securitatea. Acest principiu se aplica si pentru NATO. Mentinera NATO este esentiala pentru
conexiunea transatlantica. Fara existenta NATO, Europa ar deveni vulnerabila s-ar fragmenta
politic.
NATO are un rol esential deoarece asigura securitatea europeana si ofera o structura
stabila pentu infaptuirea unitatii europene.
Pentru aparitia unei Europe mai largi si mai unite, SUA trebuia sa lucreze in stransa
11

legatura cu Franta si Germania.

RISE | Grupa IV

MAREA TABL DE AH
Geopolitica Lumilor Secolului XX
Zbigniew Brzezinski

Franta este un adversar pe termen scurt in problemele legate de identitatea Europei sau de
treburile interne ale NATO. Mai mult decat atat, Franta reprezinta un partener esential in
importanta sarcina de a bloca permanent Germania democrata in interiorul Europei.
Franta joaca un rol constructiv in Africa de N si in tarile Africane francofone. Ea este
partenerul esential al Marocului si Tunisiei si exercita un rol stabilizator in Algeria.
Germania reprezinta o alta problema. Nimeni nu poate nega rolul dominant al Germaniei
insa, desi acest rol de lider este avantajos pentru unele state europene ( cele din Europa Centrala
si de Est) si poate fi tolerat de vest europeni, constructia eurapeana nu se poate baza pe acest
lucru. Europa nu poate fi construita si condusa de la Berlin. Tocmai din aceasta cauza Germania
are nevoie de Franta, Europa are nevoie de alianta franco-germana si America nu poate alege
intre Germania si Franta.
Principala problema a extinderii NATO consta in faptul ca aceasta se afla in stransa
legatura cu extinderea Europei.
America va trebui sa colaboreze cu Germania pentru a promova extinderea spre Est a
Europei. Pentru acest lucru, cooperarea Americano-germana si conducerea comuna sunt
esentiale. Extinderea se va realiza daca SUA si Germania incurajeaza celelalte tari aliate din
NATO sa sprijine acest pas sis a negocieze un accord cu Rusia.
Trebuie mentionat faptul ca aceasta noua Europa inca se contureaza iar daca aceasta va
ramane dpdv geopolitic o parte a spatiului euro-atlantic, extinderea NATO este esentiala.

Agenda istoric a Europei

Europa unita reprezinta un mod de viata, un standard de viata si o politica a procedurilor
democratice comune.
Un numar relativ mic de state din Europa Centrala, insa care erau unele dintre cele mai
avansate si mai stabile dpdv politic ( Republica Ceha, Polonia, Ungaria, Slovenia) doreau
aderarea la Europa, precum si la legatura sa transatlantica de securitate.
Extinderea UE presupune un proces mult mai complicat, atat referitor la nr de etape de
admitere, cat si in ceea ce priveste conditiile de aderare.

RISE | Grupa IV

12

MAREA TABL DE AH
Geopolitica Lumilor Secolului XX
Zbigniew Brzezinski

Ceea ce trebuie luat in considerare este faptul ca perspectiva unei posibile aderari deja
exercita o influenta constructiva asupra afacerilor si comportamentului viitorilor membri.
Atat UE cat si NATO nu doresc sa fie impovarate de conflicte aditionale ce au legatura
fie cu drepturile minoritatilor, fie cu revendicari teritoriale intre membrii lor (ex: Turcia contra
Greciei) a dat dj Slovaciei, Ungariei si Romaniei indemnul necesar de a ajunge la
compromisuri pentru a corespunde standardelor stabilite de Consiliul Europei.
Un lucru extrem de important este acela ca in lipsa unui acord comun de securitate cu
America, nu putem vorbim de o Europa cu adevarat unita. Astfel este esential ca acele state care
sunt invitate sa participe la negocierile de aderare la UE sa fie sub protectia NATO.
In ceea ce priveste colaborarea franco-germano-poloneza din cadrul UE si NATO (in
special in domeniul apararii), aceasta ar putea reprezinta insasi centrul occidental al oricaror
acorduri largite de securitate europeana, colaborare din care ar putea face parte si Rusia si
Ucraina.
Deoarece atat Germania cat si Polonia sunt interesate de independenta Ucrainei, este f
probabil ca aceasta din urma sa faca parte din relatia franco-germano-polona.
Sfarsitul divizarii Europei ar trebui sa duca la formarea unei Europe mai largi si din ce in
ce mai integrate, care sa fie sprijinita de un NATO mai extins.
In concluzie, putem spune ca scopul geopolitic central al Americii consta intr-un
parteneriat transatlantic veritabil capul de pod al SUA pe continental eurasiatic.

ZAHARIA DIANA

13

RISE | Grupa IV

MAREA TABL DE AH
Geopolitica Lumilor Secolului XX
Zbigniew Brzezinski

Capitolul 4: Gaura neagr

Noua situaie geopolitica a Rusiei
n jurul anului 1990, cu o Uniune Sovietic favorabil, una dup alta, rile est-europene
au nlocuit guvernele comuniste sub presiunea demonstraiilor de mas. Cderea Zidului
Berlinului spre finalul anului 1989 a simbolizat sfritul divizrii Europei de ctre Rzboiul
Rece. Germania s-a reunificat oficial n 1990. Liderul sovietic Mihail Gorbaciov a permis aceste
pierderi de putere extern cu sperana canalizrii pe restructurarea intern sovietic prin
intermediul politicii sale de perestroika (reforma economic) i glasnost ( transparen politic).
Cu toate acestea, n 1991, Uniunea Sovietic s-a destrmat. Rusia i multe dintre fostele republici
s-au luptat s supravieuiasc, de-a lungul anilor 90, colapsului economic i financiar, inflaiei,
corupiei, rzboiului i slbiciunii militare dei au rmas democraii din punct de vedere politic.
Colapsul final al Uniunii Sovietice a urmat numai la cteva luni dup Rzboiul din Golf.
Cele 15 republici ale Uniunii Sovietice, printre care Rusia sub preedintele Boris Eln au nceput
s preia puterea de la un guvern central slbit, declarndu-se state suverane. Acest proces, aflat
nc n desfurare, a pus probleme complexe, de la tipul de chestiuni ce ineau de
autodeterminare naional pn la cele de realocare a proprietii. Republicile baltice ( Estonia,
Letonia i Lituania), care fuseser ncorporate n Uniunea Sovietic abia n anii 40, au fost
liderii n ruperea de centru. Ceilali puseser sub conducerea lui Gorbaciov negocieri ndelungate
de restructurare a confederaiei, cu republici puternice i un centru slbit.
Tratatul Unional, promovnd aceast nou structur, i-a provocat pe conservatorii nrii
de vechiul guvern central s ncerce preluarea controlului asupra Uniunii Sovietice printr-o
lovitur de stat militat n 1991. Eecul loviturii de stat i rolul proeminent al preedintelui Eln
n respingerea sa a accelerat colapsul Uniunii Sovietice. Republicile au devenit state
independente i au format o structur coordonatoare lax o Comunitate a Statelor
Independenei (CSI) al crei viitor, dac are vreunul, este nc neclar.
Cele doisprezece ai Comunitii Statelor Independente (CSI) cuprind fostele republice
sovietice n afar de statele baltice )Estonia, Letonia, Lituania). Rusia este membru conductor,
iar Ucraina este al doilea ca mrime. Oficial sediu CSI se afl n oraul Minsk, n Belarus, dar de
14

fapt nu exist un centru puternic, iar edinele se in prin rotaie.

Atunci cnd Uniunea Sovietic s-a dezintegrat n 1991, a ieit la iveal o situaie haotic.
Puterea se deplasa de civa ani, de la centrul din Moscova la cele 15 republici sovietice
RISE | Grupa IV

MAREA TABL DE AH
Geopolitica Lumilor Secolului XX
Zbigniew Brzezinski

componente. Pactul de la Varovia se prbuete. nsi armata sovietic ncepuse s se destrame

i mai multe republici de nceput s-i formeze propriile fore militare folosind fore, baze i
echipament sovietic situai pe teritoriul lor. n acelai timp, alte fore anterior sovietice, situate n
afara Rusiei au rmas sub o ierarhie de comand cu centrul n Moscova, efectiv sub control
rusesc. Pn n 1997, Rusia i Ucraina i-au disputat dreptul de proprietate asupra flotei Mrii
Negre, al crei port se afl n Ucraina, dar a crei istorie era clar rus.
Unul dintre motivele pentru formarea Comunitii Statelor Independente (CSI) a fost pur
i simplu acela de a grbi moartea fostei Uniuni Sovietice i de a uura tranziia la independena
complet pentru republicile sale. Dup formarea CSI la sfritul anului 1991, Uniunea Sovietic
s-a dizolvat rapid. Proprietile mari ale Uniunii Sovietice (inclusiv industria de stat i forele
militare) au revenit republicilor individuale, mai ales Rusiei, care a devenit statul succesor al
URSS.
Situaia proprietilor i forele armate ale Uniunii Sovietice au fost negociate de ctre
membrii CSI. Dintre cei mai mari membri CSI, Kazahstanul i Belarusul sunt cel mai strns
aliniate cu Rusia, n timp ce Ucraina este cea mai independent..
Cauzele prbuirii comunismului nu pot fi reduse la un factor unic. Pentru ca un astfel de
proces de dimensiuni istorice s se produc, au existat mai multe conflicte interne ct i externe,
printre care:

Rzboiul ruso-japonez din 1905, sfrit cu nfrngerea umilitoare a Rusiei;

Prima revoluie ,, proletar din 1905, care a declanat violen pe scar larg n orae;

Primul rzboi mondial 1914-1917, cu milioane de mori i o masiv dezorganizare

economic;

Rzboiul civil din 1918-1921, distrugnd alte cteva milioane de viei i devastnd ara;

Rzboiul ruso-polonez din 1919-1920, sfrit cu nfrngerea Rusiei;

Iniierea Gulagului la nceputul anilor 20, cu decimarea elitei pre-revoluionare i exodul

masiv din Rusia al acesteia;

Industrializarea i colectivizarea din anii 30 au generat foamete masiv i milioane de

mori n Ucraina i Kazahstan;

Marile epurri i teroarea de la jumtatea i sfritul anilor 30, cnd milioane de oameni
au fost nchii n lagre de munc, aproape un milion au fost mpucai i mai multe
milioane au murit din cauza maltratrilor;

RISE | Grupa IV

15

MAREA TABL DE AH
Geopolitica Lumilor Secolului XX
Zbigniew Brzezinski

Al doilea rzboi mondial din 1941-1945, cu multe milioane de militari i civili mori i
uria devastare economic;

Reinstaurarea terorii staliniste la sfritul anilor 40, din nou cu numeroase arestri i
frecvente execuii;

Patruzeci de ani de curs a narmrilor cu Statele Unite, de la sfritul anilor 80, cu

efectele sale de srcie la nivel social;

Eforturile istovitoare din punct de vedere economic de a proiecta puterea sovietic n

Caraibe, Orientul Mijlociu i Africa n anii 70 i 80;

Rzboiul din Afganistan (care a slbit URSS i mai mult) din 1979 pn n 1989;

Brusca prbuire a Uniunii Sovietice, urmat de dezordini civile, o dureroas criz

economic i sngerosul i umilitorul rzboi mpotriva Ceceniei;
Din cauza propriilor probleme economice i a sentimentului c Rusia avea nevoie de

reforme interne mai mult dect de ajutor extern, rile occidentale au oferit un ajutor limitat
tranziiei economice dure din regiune, ceea ce a redus drastic standardele de via. Suprimarea
brutal de ctre Rusia a provinciei secesioniste Cecenia, in 1995 i 1999, a provocat temeri cu
privire la un naionalism rus agresiv i expansionist, mai ales dup succesul ultranaionalitilor
din alegerile parlamentare ruseti, n primii ani ai deceniului.
Chiar dup Rzboiul din Golf, n 1991, fosta Iugoslavie s-a destrmat, cteva dintre
republicile sale, declarndu-i independena. Etnicii srbi, care erau minoritari n Croaia i
Bosnia, au ocupat o treime din Croaia i dou treimi din teritoriul Bosniei pentru a forma
,,Serbia Mare mpreun cu republica vecin Serbia. n acele teritorii, cu ajutorul Serbiei, care
controla armata iugoslav, forele srbe au masacrat sute de mii de croai i bosniaci de alt etnie
dect cea srb, alungnd mai multe milioane, pentru a crea un stat pur din punct de vedere etnic.
Fanstamagoria geostrategic
De la destrmarea Uniunii Sovietice, relaiile cu cel mai important vecin, Ucraina au fost
tensionate, dar i cu perioade de colaborare. Pierderea influenei geopolitice asupra Ucrainei
reduce considerabil (drastic) influena Rusiei asupra Europei prin pierderea portului de la Marea
Neagr, Portului Riga i Tallin de la Marea Baltic.
Odat cu dislocarea zonei protectoare sovietice a Europei de Est, URSS se regsete n
prima linie, rsturnat de unda de oc a revendicrilor naionaliste n Caucaz, n Ucraina, dar
pornind cu statele baltice.
RISE | Grupa IV

16

MAREA TABL DE AH
Geopolitica Lumilor Secolului XX
Zbigniew Brzezinski

Ca urmare a victoriei lui Mao Zedong n 1949, prietenia chino-sovietic n anii 50

rmne una de convenien: URSS are, orice s-ar spune, o datorie de fraternitate fa de acest
uria Marx-leninist, n timp ce China roie, rvit de decenii de rzboi, respins de ctre
Occident, are o nevoie vital de ajutor. Din a doua jumtate a anilor 50, cei doi coloi se ceart.
China nu accept destalinizare - lovitur grea la dresa dogmei, i se erijeaz n cluzitor nainte
al revoluiei (lansarea comunelor populare n 1958), URSS, acuzat de ctre Pekin de
revizionism, denun aventurismul chinez. Mai mult, URSS se angajeaz, n octombrie 1957, s
ajute China s se doteze cu for atomic; n iunie 1959, Moscova arog acordul, ngrijorat c ar
putea furniza unui vecin att de mare un armament teribil care ar putea lovi teritoriul sovietic. n
1960, ruptura este definitiv: URSS i retrage experii din China. De acum nainte, lumea
socialist are doi poli inamici, angajai ntr-o rivalitate feroce n dirijarea micrii comuniste
internaionale. Mai mult, cele dou state au un litigiu, mai ales n ceea ce privete frontierele,
Rusia arist fiind, n secolul al XX-lea, una din marile puteri care impune tratate inegale Chinei.
ROU IULIANA
Nu se poate vorbi despre un parteneriat strategic ntre Rusia i America , deoarece Rusia
era prea slab pentru a fi un partener mondial real, iar aspiraiile celor dou nu erau
asemntoare.
n 1996, o dat cu decizia Washingtonului de a largi NATO, scopul fiind acela de creare
a unei comuniti euro-atlantice, ruii au dovedit rigizi. Ruii se opuneau acestei idei creznd c
o Europ neajutorat ar putea intra sub dominaie ruseasc , o data ce Rusia i va reveni.
Opinia ruilor a fost aceea c NATO a fost construit pentru a lsa Rusia singura si prad
inamicilor. Acest lucru a condus la integrarea fostelor state satelit n NATO , de frica Rusiei. De
asemenea aceasta nu vroia s renune la rile Baltice susinnd c acestea i-au dat acordul
pentru a se uni cu URSS.
Datorit faptului c Rusia era condus de foti comuniti i datorit trecutului , ntre
acesta i America nu se putea realiza un parteneriat strategic avansat.n acelai timp ruii
susineau c acel parteneriat ar fi benefic doar pentru americani.
Proprietatea strintii apropriate era un obiectiv pentru pro-occidentali ct i o
alternativ pentru politica extern , acest lucru bazndu-se pe relaii intre Rusia i fostele state
comuniste , Moscova fiind centrul decizional.
RISE | Grupa IV

17

MAREA TABL DE AH
Geopolitica Lumilor Secolului XX
Zbigniew Brzezinski

coala de gndire a strintii apropiate era format din funcionaliti, determiniti i

occidentalizani , acetia credeau c CSI putea deveni o UE, dar condus de ctre Moscova.
Acest proiect presupunea unirea Rusiei cu Belarus sau cu Kazahstan i Kirghistan. De altfel ,
romanticii slavofili doreau o unire ntre Rusia ,Belarus i Ucraina. ntr-o form mai restrns
acest lucru nsemna c Rusia s aib relaii cu statele independente, foste comuniste ,scopul fiind
promovarea independenei economice ntre ele, ns acest proiect nu a putut fi realizat.
I. Ambartumov , ct i Andrei Kozirev au susinut cfostul spaiu sovietic este o sfera
de influen geopolitic exclusiv rus ideea susinut prin faptul c ca la 8 aprilie 1994 Rusia a
reuit s pstreze 24 de baze militare pe fostele teritorii comuniste.
n 1995, preedintele Elin a declarat c dorete crearea unei asociaii de state integrate
economic i politic, fapt ce va duce la consolidarea Rusiei. Acesta i dorea rectigarea
statutului de conductor. Anul urmtor s-au semnat 2 acorduri ntre Rusia i membrii CSI.
Prin semnarea acordului intre Rusia si Belarus s-a dorit crearea unei noi Comuniti de
Republici suverane iar prin unirea Rusiei cu Belarus ,Kirghizstan i Kazahstan crearea
Comunitii de State Integrate.
Doctrina eurasianismului face referire la faptul c Rusia nu poate fi considerat din punct
de vedere geopolitic si cultural nici o tara europeana,nici asiatic.
nsui N.S Trubetkoi la nceputul anilor 20 a afirmat c comunismul a fost o versiune
mascat a europenismului dorind ca Rusia s-i creeze o cultur nou , o nou identitate. De
altfel Lev Gumilev susinea c adaptarea la Vest reprezent de fapt pierderea identitii
eurasiatice.
De altfel, remarcante personaliti ale Rusiei precum Aleksandr Rutkoi, Ghenadii
Ziuganov si Nursultan Nazarbaiev au susinut aceste idei ale identitii Rusiei. ntre Rusia si UE
nu se poate face nici o comparaie din pricina faptului c n cadrul UE toate statele sunt egale, iar
din punct de vederea al economiei erau pregtite pentru integrarea democratic. n acelai timp
Rusia era instabil politic, dar cu aceiai dorin de dominare.
Rusia de fapt i dorea o integrare politic alturi de Ucraina, care n cele din urm i-ar fi
pierdut suveranitatea. Acest lucru nu a fost posibil deoarece Ucraina i-a anunat independena
fiind susinut de SUA i Germania , ca mai trziu relaia dintre America i Ucraina s fie un
18

parteneriat strategic.
n cadrul uniunii nu au mai rmas dect Rusia i Belarus ,de asemenea i o poriune din
Kazahstan, care era populat de rui,celelalte state refuznd s intre sub dominaie ruseasc.
RISE | Grupa IV

MAREA TABL DE AH
Geopolitica Lumilor Secolului XX
Zbigniew Brzezinski

Rusia nu mai era puternic nici din punct de vedere politic sau economic pentru a atrage statele
independente. Opiunea strintii apropiate oferea Rusiei nu o soluie , ci o iluzie geopolitic.
Primakov n 1996 susinea c o alian a Rusiei cu Iranul i China ar nsemna de fapt o
coaliie antihegemonic contra dominaiei Americii. Aceast coaliie reprezent adunarea la un
loc a celei mai importante puteri slave, cea mai rzboinic putere islamic i cea mai populata si
puternica putere asiatic.
Aliana celor 3 era imposibil deoarece China si Iranul nu erau dumanii Americii, iar
Rusia nu putea fi considerat un stat de ncredere ntr-o coaliie antihegemonic. De altfel
aceasta coaliie reprezint pentru China pierderea fluxului de investiii , ct i izolarea celor 3
participani. De astfel nici una dintre variante nu a fost posibil.

Dilema unicei alternative

Singura posibilitate ca Rusia s fie recunoscut ar fi Europa, deoarece acesta este strns
legat de America. Coaliia ntre Rusia, China i Iranul nu a fost posibil iar o coaliie cu
America este imposibil , Rusia fiind considerat prea slab. De aceea singura alternativ ar fi
Europa transatlantic a UE si NATO.
Att pentru Europa ct i pentru America , Rusia reprezent o entitate de dorit din punct
de vedere geopolitic. Ca urmare Rusia are de ales ntre EU si America.
Prima cerin ar fi aceea c Rusia nu trebuie s exclud cooperarea economic dup
modelul Zonei Europene a Liberului Schimb i trebuie s accepte i existen a Ucrainei.
A doua cerin ar fi aceea c toate statele din cadrul comunitii transatlantice vor coopera
cu sau fr voia Rusiei. Iar pentru a se ajunge la o Rusie democratic , naional este necesar
multa voin i un conductor bun.
O posibilitate pentru ca Rusia s se restabileasc ar fi aceea de a primi i accepta sprijin
din partea Europei i Americii.
Auto redefinirea Rusiei ar fi posibil doar prin stabilirea economic i politic a noilor
state post-sovietice. O alt problem ar fi aceea a Ucrainei, deoarece o data cu timpul va fi
nevoit s adere la UE sau NATO, sau la ambele, pentru a-i pstra independena, i nu la
Eurasia.
De astfel este imposibil aderarea Ucrainei la UE fr Rusia , sau invers. Dar s speram
c n urmtoarele 2 decenii Rusia , att Ucraina s devin o parte a UE, n acelai timp oferindule i Georgiei , Armeniei i Azerbajeanului o legtura cu UE.
RISE | Grupa IV

19

MAREA TABL DE AH
Geopolitica Lumilor Secolului XX
Zbigniew Brzezinski

Dispariia gurii negre ar fi posibil o data cu modernizarea i apropierea Rusiei de EU.

LUPA ELENA DIANA

Capitolul 5: Balcanii Eurasiei

Cuvntul Balcani poate fi atribuit att Europei ct i Eurasiei. n timp ce n Europa
cuvntul face trimitere la o serie de conflicte etnice i rivaliti religioase, n Eurasia Balcanii
sunt mult mai eterogeni n ceea ce privete religia i etnia dar sunt i mai populai. Acetia ocup
spaiul cuprins ntre Europa de Sud-Est, Asia Central, Asia de Sud, zona Golfului Persic i
Orientul Mijlociu, formnd att principala zon de instabilitate global dar i un puternic vacuum
de putere.
Balcanii Eurasiei se aseamn cu Balcanii din Sud-Estul Europei prin instabilitatea
entitilor politice. Balcanii Europei apar ca fiind un punct strategic important i o miz
geopolitic n lupta pentru supremaie n Europa, n timp ce Balcanii Eurasiei apar ca fiind
importani din punct de vedere al securitii i al ambiiilor unor vecini impuntori precum Rusia,
Turcia, Iran i China. Miza economic primeaz n aceast regiune deoarece exist cantiti
enorme de gaze naturale, rezerve de petrol i zcminte de minerale, precum aur.
Din cauz c Asia a nceput s cunoasc o dezvoltare economic, presiuni ncep s apar
pentru a fi exploatate noile surse de energie, tiindu-se faptul c n zona Asiei Centrale i n
bazinul Mrii Caspice se gsesc rezerve semnificative de gaze naturale i petrol.
Dorina de a avea acces la aceste resurse i posibilitatea mpririi lor duc la o serie de ambiii
naionale, crend pretenii istorice, aspiraii imperiale i chiar rivaliti internaionale.
Problemele apar n momentul n care se are n vedere faptul c regiunea este extrem de
instabil pe plan intern, rile confruntndu-se cu conflicte interne severe, frontierele lor fiind
obiectul preteniilor vecinilor sau zone de revolte etnice. Nu trebuie omis faptul c unele ri sunt
deja implicate n conflicte teritoriale etnice i religioase.

Cazanul etnic
Balcanii Eurasiei sunt formai din 9 ri, 8 fcnd parte din Uniunea Sovietic
(Kazahstan, Kirghistan, Tadjikistan, Uzbekistan, Turkmenistan, Azerbaidjan, Armenia, Georgia),
Afganistan, dar i Turcia i Iran. Orict de viabile ar fi din punct de vedere politic i economic,
Turcia i Iran sunt extrem de vulnerabile din cauza conflictelor etnice interne. n cazul unei
RISE | Grupa IV

20

MAREA TABL DE AH
Geopolitica Lumilor Secolului XX
Zbigniew Brzezinski

destabilizri, problemele interne ale regiunii ar deveni greu de controlat i, astfel, cele dou ar
deveni incapabile s nfrunte dominaia regional a Rusiei.
Armenia, Georgia i Azerbaidjan au la baz naiuni cu adevrat istorice, naionalismul lor
fiind persistent i intens. Se poate afirma c ceea ce a dus la bunstarea acestor trei state ar fi
tocmai conflictele externe.
Cele 5 state din Asia Central sunt n faza crerii naiunii, disensiunile interne fiind foarte
problematice i, tocmai din acest motiv ele au fost destul de vulnerabile n faa vecinilor mai
puternici, dornici de a le exploata.
Trebuie menionat faptul c frontierele statelor au fost trasate n mod arbitrar de ctre
cartografii sovietici n 1920-1930, Afganistanul fiind excepia deoarece el nu a fcut parte din
Uniunea Sovietic. Cu toate c graniele au fost tiate dup principiul etnic, totui ceea ce a
contat a fost interesul Kremlinului de a diviza pe plan intern regiunea sudic a imperiului rus.
Moscova nu a dorit crearea unei uniti politice purtnd numele de Turkestan ce ar fi
presupus adunarea diverselor popoare central-asiatice i s-a orientat n crearea unor republici
separate cu nume individuale i granie prestabilite. Rmne evident faptul c dup cderea
URSS, nici cele 3 state din Caucaz, nici cele 5 din Asia Central nu erau pregtite pentru statutul
independent i nici pentru o cooperare regional. Un exemplu n acest sens ar fi conflictul armat
dintre Armenia i Azerbaidjan n privina zonei Nagorno-Karabah, o enclav din Azerbaidjan
locuit preponderent de armeni. Deoarece Armenia este cretin iar Azerbaidjanul musulman,
rzboiul are i un pronunat caracter religios. Fiind un rzboi devastator din punct de vedere
economic rmne foarte dificil ca rile s i dobndeasc independena. Mai mult dect att,
Armenia a beneficiat de sprijinul Rusiei, cea care i-a furnizat ajutor militar.
Azerbaidjanul a rmas vulnerabil att prin pierderea enclavei Nagorno-Karabah dar i
prin poziionarea sa, de pivot geopolitic, fiind ara ce permite accesul la bogiile din bazinul
Mrii Caspice i ale Asiei Centrale. Azerbaidjanul devenea un pericol pentru Rusia; legtura
primului cu Turcia prin conductele ce l alimenta dar i prin nrudirea etnic cu el ngreuna
accesul Rusiei n aceast zon i, de asemenea o priva de influena politic decisiv asupra
politicilor noilor state din Asia Central. Cu toate acestea, Azerbaidjanul rmne extrem de
vulnerabil n faa presiunilor Rusiei din Nord i ale Iranului din Sud.
n ceea ce privete Georgia aproximativ 30% din cei 60 milioane de locuitori sunt
minoriti. Odat cu destrmarea Uniunii Sovietice i pe fondul conflictului politic intern din
Georgia, oseii i abhazii au dorit secesiunea, beneficiind de sprijinul Rusiei. Aceasta dorea ca
RISE | Grupa IV

21

MAREA TABL DE AH
Geopolitica Lumilor Secolului XX
Zbigniew Brzezinski

Georgia s rmn n CSI i s accepte baze militare ruseti pe teritoriul su, astfel nct s
nchid zona pentru Turcia.
n Asia Central patru din cele cinci noi state independente fac parte din lumea turc i
toate sunt musulmane. De-a lungul timpului majoritatea au fost sub influen turc, rus, persan
dar acest lucru nu a creat un interes comun ntre ele. Mai mult dect att, etnicitatea multipl le
face vulnerabile la conflicte externe i interne atrgnd atenia vecinilor mai puternici.
Kazahstanul i Uzbekistanul sunt cele mai importante din cele 5 noi state central-asiatice
independente, primul fiind ca un scut ce protejeaz celelalte state de presiunea direct a Rusiei.
Uzbekistanul este locul diverselor rbufniri naionale din regiune. Avnd grani cu Rusia,
regiunile Nord-Vest i Nord-Est ale Kazahstanului sunt dominate de coloniti rui i astfel, ar
putea aprea o secesiune teritorial n cazul unor nenelegeri cazaco-ruse.
Uzbekistanul este cel ce rvnete la supremaia regional din Asia Central i, cu toate c
are o ntindere mic i bogii mai slabe dect Kazahstanul totui, el are o populaie mult mai
numeroas i omogen. Elita politic a Uzbekistanului dorete crearea unui stat-naiune modern,
departe de imaginea de statut colonial. Promovarea unei ordini i autonomii regionale inspir
conductorilor Turkmenistanului, Kirghistanului, Tadjikistanului i Kazahstanului sentimentul c
o preeminen regional a Uzbekistanului ar putea evolua spre dominaie regional i astfel se
perpetueaz vulnerabilitatea regional.
Turkmenistanul este relativ uniform sub aspect etnic. Fiind mai separat de Rusia prin
poziia sa geografic, Uzbekistanul i Iranul sunt extrem de importani pentru viitorul su. Prin
dezvoltarea conductelor din zon, rezervele enorme de gaze naturale ale Turkmenistanului vor
asigura un viitor prosper populaiei rii.
n ceea ce privete Kirghistanul (bogat n minereuri), aceasta a fost descris ca fiind
Elveia Asiei Centrale datorit frumuseii naturii. Fiind totui situat ntre China i Kazahstan,
este dependent de modul n care Kazahstanul nsui reuete s i menin independena.
Tadjikistanul este divizat n grupuri tribale i independena nu a produs numai probleme
civile, ci i un motiv pentru Rusia ca s i menin n continuare armata pe teritoriul su. O parte
a tadjicilor se regsesc i pe teritoriul Afganistanului de Sud-Est i asta scoate n eviden situaia
etnic complex.
Conflictul actual din Afganistan reprezint o motenire sovietic cu toate c aceast ar
nu a fost republic sovietic. Afganistanul este stat-naiune doar cu numele din cauza lungului

RISE | Grupa IV

22

MAREA TABL DE AH
Geopolitica Lumilor Secolului XX
Zbigniew Brzezinski

rzboi de gheril purtat mpotriva sa. Cu toate acestea Afganistanul rmne o zon extrem de
important din punct de vedere politic n Balcanii Eurasiei.
Dei toate aceste state menionate sunt n marea lor majoritate musulmane, elitele lor
politice sunt aproximativ n totalitate non-religioase n concepie. Renaterea islamic ncurajat
de Iran i Arabia Saudit poate reprezenta impulsul de mobilizare necesar noilor naionalisme
pentru a se opune oricrei ncercri de reintegrare sub control rusesc, pgn.
Este posibil ca acest proces de islamizare s fie o provocare pentru musulmanii rmai n
Rusia, deoarece acetia reprezint 13% din populaia Rusiei i este inevitabil c vor deveni mai
hotri i mai dornici de a-i revendica drepturile lor la identitate religioas i politic.
Instabilitatea din zona Balcanilor Eurasiei este dat de existena Turciei i a Iranului, 2 statenaiuni puternice, vecine, fiecare avnd interese culturale, religioase, imperiale i economice n
regiune. Cele dou state reprezint juctori geostrategici extrem de impuntori dar i geopolitici,
situaia lor intern avnd o importan vital pentru viitorul regiunii.
Turcia este orientat n trei direcii: modernist, islamist i naionalist. Modernitii o
doresc ca un stat european, islamitii conchid asupra unei comuniti musulmane iar naionalitii
prevd o Turcie care s domine regiunea. Se poate deduce c cele trei direcii presupun viziuni
total diferite ce alimenteaz un conflict, genernd nesiguran n privina rolului regional al
Turciei.
Pe de alt parte, situaia Iranului este i ea problematic. Odat cu colapsul Uniunii
Sovietice au aprut o serie de noi vecini la grania acestuia, vecini predispui prozelitismului
religios. Dar pentru c Iranul este ostil fa de SUA, Teheranul duce o politic pro-Moscova,
generat n primul rnd de impactul independenei Azerbaidjanului asupra propriei sale coeziuni.
Grija apare din vulnerabilitatea Iranului la tensiunile etnice. n afar de kurzi i azeri, ceilali nu
au capacitatea de a aduce un prejudiciu integritii naionale a Iranului. Cu toate acestea, orice
schimbare e posibil, mai ales n cazul unei noi crize politice.
Instabilitatea politic i nenelegerile de la Teheran ar putea conduce la o detrmare a
coeziunii statului iranian, extinzndu-se orizontul i ridicndu-se miza a ceea ce presupun
Balcanii Eurasiei.
23

NUU ADINA

RISE | Grupa IV

MAREA TABL DE AH
Geopolitica Lumilor Secolului XX
Zbigniew Brzezinski

Multipla rivalitate
Principala problema avuta in vedere in acest subcapitol se refera la competitia mai multor
tari pentru Balcanii traditionali din Europa. Principalii rivali sunt: Imperiul Otoman, Imperiul
Austro-Ungar si Imperiul Rus, la care se mai adauga si alti trei participanti indirecti:
Germania,pentru ca se temea de puterea Rusiei, Franta care se opunea Austro-Ungariei si Marea
Britanie care accepta un control slabit al Imperiului Otoman asupra Dardanelelor.
In ceea ce priveste competitia actuala,in spatiul Balcanilor Eurasiei,ea implica trei puteri
invecinate:Rusia,Turcia si Iranul,intr-o mai mica masura Ucraina, Pakistanul, India si
Indepartata America, la care s-ar mai putea adauga si China. Totusi un conflict deschis intre
aceste tari este improbabil.
Pe de o parte,Rusia o vede pe Turcia ca fiind inclinata spre a dobandi controlul in aceasta
regiune, ca instigator ai rezistentei locale, cu o oarecare dreptate in cazul Ceceniei, si ca o
amenintare la adresa securitatii Rusiei. Pe de alta parte,turcii considera ca este rolul lor de a-si
elibera fratii iranienii de sub opresiunea Rusiei.
Fiecare dintre cele trei puteri urmareste sa dobandeasca o sfera de influenta, insa
pretentiile Moscovei sunt mai mari, datorita prezentei in zona a catorva milioane de rusi si
dorintei Kremlinului de a restaura Rusia ca putere globala majora. Deci Moscova vizeaza intregul
spatiu al Uniunii Sovietice ca zona de interes geostrategic special al Kremlinului.
Prin contrast, desi aspiratiile turce la influenta regionala sunt mai vechi - Imperiul
Otoman ajuns la apogeu in 1590 prin cucerirea Caucazului si a Azerbaidjanului - acestea par sa
fie mai inradacinate intr-un sentiment de identitate etnico-lingvistica comun populatiilor din
zona. Datorita puterii politice si militare a Turciei mai limitate, ea nu poate atinge o sfera de
influenta exclusiv politica. Ea se vede mai degraba ca un potential lider al unei comunitati libere
vorbitoare de limba turca si ca fiind cea mai influenta forta in procesele de constructie nationala
ce au loc in zona.
Aspiratiile Iranului sunt si mai vagi. Imperiul Persan in perioada sa de apogeu, in jurul
anului 500.i.Hr. cuprindea Turkmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan, Afganistan, Turcia, Irak, Siria,
Liban si Israel.
Fiecare stat avea interese bine definite, si anume: pentru Rusia, zona de interes o
reprezenta sudul, mai exact Azerbaidjan si Kazahstan, Turcia era interesata de Asia Centrala, iar
Iranul de zona de nord-est a Azernaidjanului.

RISE | Grupa IV

24

MAREA TABL DE AH
Geopolitica Lumilor Secolului XX
Zbigniew Brzezinski

In ceea ce o priveste pe China, scopurile sale sunt mai putin evidente, ea fiind nelinistita
de faptul ca propriile minoritati din provincia Xinjiang ar putea fi atrase de statele independente
din Asia Centrala. Principalul obiectiv al Chinei este acela de a avea acces direct la resursele
energetice

ale

zonei

fara

ca

ele

sa

fie

supuse

controlului

Moscovei.

Pentru Ucraina, principalele probleme sunt viitorul caracter al CSI si totodata accesul
mai liber la reursele energetice, pentru a reduce dependenta ei de Rusia.
In plus, pentru a-si intari propria independenta fata de Rusia, Ucraina a acordat ajutor
statelor orientate spre independenta, a colaborat cu Turcia pentru a slabi influenta Rusiei in
Marea Neagra si a sprijinit eforturile Turciei de a indrepta fluxul petrolier din Asia Centrala spre
terminalele turce.
Implicarea Pakistanului si Indiei este mai rezervata. Pe de o parte, pentru Pakistan
interesul principal este acela de a castiga teren geopolitic prin intermediul influentei politice in
Afganistan si de a beneficia de petrol. Pe de alta parte, India era interesata de larga perspectiva a
Chinei, si de aceea, era mai favorabila influentei iraniene in Afganistan si unei mai pronuntate
prezente ruse in fostul spatiu sovietic.
Desi nu se afla in aproprierea zonei, SUA este totusi implicata, ea fiind interesata de
mentinerea pluralismului geopolitic in Eurasia post-sovietica, de dezvoltarea resurselor regiunii
si de prevenirea dominarii exclusive a regiunii de catre Rusia. Prin aceasta, SUA castiga acces
nelimitat in zona care pana acum era inchisa.
Toate aceste puteri,au ca miza puterea geopolitica,accesul la bogatii mai mari,
indeplinirea misiunilor nationale si securitatea. Pana la colapsul Uniunii Sovietice, accesul in
regiune era controlat de Moscova.
Daca principalele conducte vor continua sa treaca prin Rusia, regiunea va ramane intr-o
continua dependenta politica si ea va fi cea care va imparti bogatiile in zona. Din contra, daca
lucrurile se vor schimba, daca o conducta va traversa Marea Caspica pana la Azerbaidjan si apoi
prin Turcia, iar alta se va indrepta spre Afganistan, atunci nu va mai putea sa existe o singura
putere care sa detina monopolul accesului in regiune.
Ceea ce este ingrijorator, este faptul ca o mare parte a elitei politice ruse isi doreste ca
aceste resurse sa nu fie exploatate, atata timp cat Rusia nu detine controlul total in zona.
In timp ce se producea declinul Imperiului Otoman, Imperiul Rusesc acapara cat mai
multe teritorii de-a lungul tarmurilor Marii Caspice, printre care se numara Persia, Crimeea,
Georgia si in Asia Centrala, unde a cucerit Uzbekistanul, Kazahstanul si Turkmenistanul.
RISE | Grupa IV

25

MAREA TABL DE AH
Geopolitica Lumilor Secolului XX
Zbigniew Brzezinski

Odata cu prabusirea Uniunii Sovietice, in 1991, spatiul asiatic al Rusiei s-a restrans cu
aproximativ 20%, iar populatia pe care Rusia o stapanea in Asia s-a redus la 30 milioane de
locuitori. Tocmai din aceasta cauza,Rusia se afla in fata unei dileme: ea era prea slaba politic
pentru a putea izola complet regiunea de exterior si prea saraca din punct de vedere financiar, ca
sa o dezvolte doar pe cont propriu.
Pentru a-si atinge principalele interese, Rusia a optat pentru Comunitatea Statelor
Independente(CSI). Moscova incerca sa obtina de la noile state maxima supunere fata de
viziunea sa asupra CSI pe care o vedea ca un ,,Commonwealth, ea insistand pentru: un sistem
de control dirijat de la centru, asupra granitelor exterioare ale CSI, o mai stransa integrare
militara in ansamblul unei politici externe comune, precum si extinderea in continuare a retelei
de conducte de petrol existente.
Kremlinul a incercat sa pastreze prezenta militara rusa pe teritoriul noilor state,iar
Mooscova profitand de miscarea secesionista din Abhazia a reusit sa obtina dreptul de a avea
baze militare in Georgia, legitimandu-si prezenta si in Armenia, Kazahstan si Tadjikistan.
Moscova credea ca reteaua sa postimperiala de relatii cu Asia Centrala, va duce la
slabirea suveranitatii noilor state, drept pentru care acestea vor deveni subordonate fata de centrul
de comanda al CSI. In acest sens, Rusia descurajeaza statele in ce priveste crearea unor armate
separate, adoptarea limbii proprii, toate acestea pentru ca Rusia sa domine relatiile lor externe.
Deci, scopul principal al Rusiei este restabilirea, in noile teritorii a unui maxim posibil de
influenta economica si politica rusa, iar principalul instrument pentru atingerea acestui scop este
CSI.
Cele mai importante tinte geopolitice ale Moscovei par a fi Azerbaidjan si Kazahstan.
Primul stat este o tinta prioritara, pentru ca subordonarea acestuia Rusiei ar ajuta la izolarea Asiei
Centrale de Occident si totodata ar usura consolidarea pozitiei dominante a Rusiei in Georgia si
Armenia. Cel de-al doilea stat, Kazahstanul este si el o importanta tinta: subordonarea acestuia
Rusiei ar avea ca efect automat atragerea Kirghistanului si Tadjikistanului, expunand in acelasi
timp la presiuni directe din partea Rusiei, Uzbekistanul si Turkmenistanul.
Statele din centrul Asiei, bogate in resurse naturale, ca si Azerbaidjanul doresc sa
maximizeze prezenta economica pe teritoriul lor a capitalului american, european, japonez si
coreean, pentru a-si consolida independenta. Azerbaidjanul si Uzbekistanul si-au conturat mai
bine opozitia fata de Rusia. Din aceasta cauza Azebaidjanul a optat pentru o solutie dubla, mai
exact, avand doua conducte, una spre un port rus de la Marea Neagra si una care trece prin
RISE | Grupa IV

26

MAREA TABL DE AH
Geopolitica Lumilor Secolului XX
Zbigniew Brzezinski

Georgia spre Turcia. In 1995 s-a inaugurat o noua cale ferata intre Turkmenistan si Iran, care face
posibil comertul intre Europa si Asia Centrala. Atat Kazahstanul,cat si Turkmenistanul s-au opus
presiunilor rusesti. Intre Kazahstan, China si Japonia au avut loc convorbiri preliminare in
legatura cu un proiect ambitios de conducta de petrol, intre Asia Centrala si Marea Chinei;
izolarea economica si politica a acestei zone cedeaza in fata presiunii economiei mondiale. (In
1996, Azerbaidjan detinea petrol si gaze naturale in valoare de 13 de miliarde de dolari, iar
Kazahstan in valoare de peste 20 de miliarde de dolari).
Din teama fata de Rusia, statele central-asiatice au optat pentru o intensa colaborare
regionala, de aceea, in 1993 a fost creata Uniunea Economica Central-Asiatica. Toata lumea stia
ca intre presedintii Kazahstanului, Uzbekistanului si Turkmenistanului existau neintelegeri, insa
prin anii 90, ei au optat pentru o cooperare mai stransa pentru a-si pastra suveranitatea.
Un lucru important s-a petrecut in interiorul CSI unde Ucraina si Uzbekistan au creat o
coalitie neoficiala, dedicata ideii unui Commonwealth ,,de cooperare la care s-au mai adaugat
Uzbekistan, Turkmenistan si Georgia. Kremlinul pare sa fi fost tulburat atunci cand presedintele
Georgiei si al Kazahstanului au declarat ca ar parasi CSI ,,daca independenta noastra ar fi
amenintata. In aceste conditii, statele central-asiatice si Azerbaidjan au creat Organizatia de
Cooperare Economica - o asociatie destul de neprecisa pentru statele islamice din zona, inclusiv
pentru Turcia, Iran si Pakistan - cu scopul de a intari legaturile financiare, economice si de
transport intre membrii sai. Turcia si Iranul au ajutat foarte mult noile state, prin programele lor
de televiziune, influentand astfel un public larg.

Nici dominare ,nici excludere

Principalul interes al Americii in aceasta parte a Eurasiei, este acela de a nu lasa nici o
putere unica sa ajunga sa controleze acest spatiu geopolitic si ca intreaga comunitate mondiala sa
aiba acces la acesta. Toate statele din zona considera ca implicarea americana este necesara
pentru ca ele sa supravetuiasca. Turcia si Iranul sunt destul de puternice pentru a fi influente, dar
se considera ca ele nu pot face fata provocarii dinspre nord, cat si conflictelor interne din regiune.
China este atat de puternica incat atat Rusiei, cat si statelor central-asiatice le este teama de ea.
In ceea ce o priveste pe Rusia, excuderea ei din aceasta zona este imposibila. Mai mult
decat atat, participarea economica activa a Rusiei, in dezvoltarea regiunii este importanta - doar
daca ea are rolul de partener si nu de dominator exclusiv.

RISE | Grupa IV

27

MAREA TABL DE AH
Geopolitica Lumilor Secolului XX
Zbigniew Brzezinski

Ajutorul american ar trebui sa se indrepte in primul rand spre Azerbaidjan si Uzbekistan,

dar si spre Ucraina, deoarece acesta este statul decisiv asupra evolutiei viitorului Rusiei.
Cresterea prezentei economice a Chinei in regiune precum si interesul sau politic fata de
independenta zonei sunt in acord cu interesele Americii. Orientarea si evolutia Turciei decid intro mare masura viitorul statelor caucaziene; daca Turcia isi mentine drumul spre Europa, atunci
statele caucaziene vor gravita spre orbita europeana, in caz contrar, ele vor trebui sa se adapteze
conditiilor Rusiei. De asemenea, si rolul Iranului este unul problematic, deoarece intoarcerea
acestuia spre o atitudine pro-occidentala, ar ajuta la stabilizarea si consolidarea regiunii.
In concluzie, viitorul Asiei Centrale este modelat de interactiunea dintre interesele Rusiei,
Turciei, Iranului si Chinei, precum si de masura in care SUA conditioneaza relatia lor cu Rusia,
de respectarea de catre aceasta a independentei noilor state.

CIOBANU VASILICA MADALINA

Capitolul 6: Ancora extrem-oriental

Capitolul prezint n esen modele ale geopoliticii pentru urmtoarele decenii n care o
politic american eficient s-i gseasc o ancor extrem-oriental. America trebuie s nu fie
exclusa de pe teritoriul asiatic sub nici o form, indiferent de statul cu care alege sa coopereze pe
termen

lung.
Se observ clar trei puteri importante cu obiective si pretenii asupra teritoriului asiatic:

America , China i Japonia, state ce trebuie sa colaboreze pentru a se dezvolta ele nsele dar si
pentru a asigura pacea si cooperarea n zon.
Conflicte se ntrevd, deoarece Japonia a fost mereu adversara Chinei de-a lungul istoriei,
iar cu America se observ clar incompatibilitatea politic. Mai mult chiar n urma relaiei dintre
America i Japonia (america privit ca i protector al Japoniei i mai ales ca aliat n evoluia sa
pe plan economic la nivel internaional), China consider ca America promoveaz o politic de
ngrdire tocmai pentru nu a deveni China o putere mondial si regional.
n prezent scena est asiatic se prezint ca fiind stabil din punct de vedere geopolitic
ns dinamismul acestei regiuni, creterea economic dar si demografic contribuie la o cretere a
nesiguranei.

RISE | Grupa IV

28

MAREA TABL DE AH
Geopolitica Lumilor Secolului XX
Zbigniew Brzezinski

Statisticile arat ca Asia este un pol de dezvoltare unic n procesul de dezvoltare a

omenirii, dar rmne si un vulcan politic activ, Asia dei depete Europa la nivel economic n
ceea ce privete politica regional sunt reale probleme (nu exista nimic comparabil cu NATO sau
U.E.).
Spiritul naional insuflat n aceast zona de-a lungul istoriei rmne proeminent i de
aceea cam toate puterile regionale din Asia se narmeaz si i fac aliai din interese militare sau
economice.
Seturi de probleme mai vechi sau mai recente constituie de fapt activitatea dinamic
desfurat aici pn acum pe cale panic ns apariia Taiwanului cu statutul separat,
conflictele asupra unor teritorii precum insulele Paracel i Spratly sau Senaku i Kurile, divizarea
Coreii i cursa narmrilor duc la crearea mediului propice dezechilibrului de putere i a zonei
ncinse.
Se observ o cretere a forei Chinei demn de amintit cazul crizei de mici dimensiuni din
1996 ( n legtur cu Taiwanul) n care statele din zon s-au declarat i pro i contra dar s-au i
abinut pentru a nu se crea i noi conflicte teritoriale.
China este o putere n ascensiune i este potenial dominant, rolul Americii depinde de
colaborarea cu Japonia care acum i caut un statut politic mai clar i mai autonom, rolul Rusiei
s-a diminuat mult, divizarea Coreii pare s fie favorabil tot Chinei propulsnd-o ca un nou
hegemon dac nu mondial mcar regional.
Istoric vorbind rolul Chinei a fost mereu unul important, civilizaia chinez, societatea cu
attea inovaii dar i unitatea si coeziunea de-a lungul timpului fac ca China sa fie de fapt o
motenitoare de drept al titlului de hegemon regional.
Se discut despre evoluia Chinei n contextul paritii cu America i Europa ns
prognozele nu pot fi fcute fr a se lua n calcul i neconcordane cu prognoza convenional,
capcane precum vulnerabilitatea economiei chineze dar i instabilitatea politic. O simpl
ncetinire economic anuleaz prognoza convenional iar aceast ncetinirea poate avea mai
multe cauze pentru c n cazul Chinei discutm numai la superlativ (spor demografic ridicat,
consum mare de energie, hran, dependena de importuri).
Din punct de vedere militar China este cu mult n urma Americii i chiar a unor state din
Europa, iar investiiile ar fi prea mari si ar presupune o serie de provocri politice pentru a egala
cat de cat performanele altor state. Nici regimul actual din China nu promite o continuitate i nu

RISE | Grupa IV

29

MAREA TABL DE AH
Geopolitica Lumilor Secolului XX
Zbigniew Brzezinski

ofer siguran, iar chestiunea democratizrii i nici respectarea drepturilor omului nu poate fi
evitat la nesfrit(autoizolarea nefiind o soluie).
i chiar dac poate depi sa presupunem toate aceste provocri China tot va rmne
relativ srac n comparaie cu America i Europa mai ales dac este s comparm statele din
punct de vedere al PIB-ului pe cap de locuitor. Este aproape imposibil ca s poat ajunge China o
putere mondial concurent cu America.
Poate c o politic regional i de vecintate s fie un pas spre o revenire panic a Chinei
la vechi frontiere, care i va conferi reale oportuniti de dezvoltare i boom-ing economic.
Cooperarea strns din toate punctele de vedere cu vecinii i va aduce Chinei doar beneficii i
rolul ei ar putea crete semnificativ pe plan internaional.
Se observ clar o sfer de influen a Chinei ns nu o sfer de dominaie aa cum i-ar
dori, dar n cazul unei cooperri pe plan continental i insular ar face ca statul Chinez s fie clar
puterea dominant i ar aciona fr a mai ine cont de America sau Japonia.
China consider c America este actualul hegemon al lumii, i prezena n zon prin
intermediul Japoniei este o limitare a influenei Chinei care ar putea deveni o putere
amenintoare. Geostrategia Chinei trebuie sa urmreasc clar doua scopuri definite oarecum i
de Deng Xiaoping n anul 1994, i anume oprirea hegemoniei i politicilor de putere ale S.U.A ,
i apoi ,s edifice o noua ordine economica mondial. China se poate considera n urma
diminurii influenei americane un aliat i o putere mondial ca partener al Americii, mai ales
dac ritmul dezvoltrii continu s se intensifice.
MIHILESCU VLDU IONU
Japonia o putere nu regional, ci internaional
ncepnd cu anul 1949, Japonia a devenit baz pentru prezena politic i militar a
Americii n regiunea Asia-Pacific i aliatul mondial de importan central al Americii. Japonia
este un stat-naiune mndru de caracterul su unic i de statutul su special, lucru care s-a
manifestat n comportamentul cetenilor i n politica dus de conductori. Dup dezastrul celui
de-al Doilea Rzboi Mondial, singurul scop a fost cel de refacere economic, ns s-a dezvoltat o
nesiguran n privina misiunii mai largi a naiunii.
Statutul acestui stat este foarte complex, Japonia fiind o ar vulnerabil n ceea ce
privete posibile dezordini n fluxul mondial de resurse i comer. n acelai timp este bogat,
dinamic i puternic economic, dar este izolat pe plan regional i limitat sub aspect politic
RISE | Grupa IV

30

MAREA TABL DE AH
Geopolitica Lumilor Secolului XX
Zbigniew Brzezinski

prin dependena securitii sale de un aliat puternic, care este i principalul su rival economic.
Actuala poziie a Japoniei este una central de for economic dar i o prelungire geopolitic a
puterii americane. Din motive istorice i de respect de sine, Japonia nu mai este satisfcut de
status-quo-ul mondial i consider c are dreptul la recunoatere formal ca putere mondial.
Japonia este aliatul regional al SUA. Are instituii militare respectabile dar nu este
independent n aceast privin, ea fiind constrns de propriile limitri constituionale i de
Tratatul de securitate SUA-Japonia. Ea continu s fie dependent de protecia militar i de
susinerea internaional a Americii. Dac ar fi s se anuleze sau s se slbeasc treptat Tratatul
de securitate, ar face ca Japonia s devin imediat vulnerabil n faa oricrei probleme mondiale
sau regionale.
Japonia este centru de putere financiar i comercial, dominnd pe plan regional i se
situeaz pe primele locuri la scar mondial. Poate fi considerat putere cvasi-mondial. ns este
iritat de faptul c i se neag recunoaterea formal prin acordarea statutului de membru
permanent al Consiliului de Securitate al ONU.
Trebuie subliniat o chestiune important , aceea c vecinii Japoniei din Asia nutresc o
animozitate latent fa de aceasta datorit celui de-al Doilea Rzboi Mondial. Factor care
modeleaz constant relaiile dintre aceste state.
Japonia nu are un partener regional autentic i egal cu care s colaboreze. China nu poate
ndeplini acest rol deoarece nu exist o ncredere reciproc ntre cele dou. De asemenea, Japonia
nu are un vecin mult mai slab, dar important geopolitic cu care reconcilierea i cooperarea s fie
posibil. Aici ne-am putea gndi la Coreea, ns relaiile dintre ele sunt bune doar pe plan formal.
n concluzie, Japonia este izolat politic n regiune. Actualul regim democratic i trecutul insular
o separ de restul regiunii. Muli asiatici consider c aceasta imit prea mult Occidentul. Putem
spune c Japonia nu este suficient de asiatic, fapt ce i limiteaz opiunile geostrategice.
Viziunea geostrategic a Japoniei tinde s fie neclar i imprecis. Dac dup 1950,
politica extern s-a ghidat dup 4 principii formulate de prim-ministrul postbelic Shigeru
Yoshida: 1. Principalul scop al Japoniei l reprezint dezvoltarea economic, 2. Japonia trebuie s
fie uor narmat i s evite implicarea n conflictele internaionale, 3. Japonia trebuie s urmeze
conducerea politic i s accepte protecia militar a SUA, 4. Diplomaia japonez trebuie s fie
non-ideologic i s se concentreze pe cooperare internaional, acum acestea sunt de domeniul
trecutului.

RISE | Grupa IV

31

MAREA TABL DE AH
Geopolitica Lumilor Secolului XX
Zbigniew Brzezinski

Japonia este o putere economic n competiie cu America deci nu mai poate fi o

prelungire a politicii externe americane. Mai mult o Japonie mai influent, care caut
recunoaterea mondial nu poate s nu se implice n chestiuni geopolitice sau de securitate care
afecteaz pacea mondial.
Discuiile politice privind poziia internaional a Japoniei identific 4 orientri: orgolioii
Mai nti America, comercianii mondiali, realitii pro-activi, vizionarii internaionali. Toate
patru orientri au acelai scop i principal preocupare, s exploateze relaia special cu SUA
pentru a dobndi recunoaterea mondial pentru Japonia, evitnd n acelai timp ostilitatea
Asiei i fr a pune n pericol umbrela america de securitate.
De asemenea toate cele 4
orientri sunt de acord c o
cooperare multilateral n AsiaPacific este n interesul Japoniei. O
astfel de cooperare ar duce la
angajarea Chinei, la rmnerea i
reducerea treptat a supremaiei
Americii n Asia i la atenuarea
resentimentelor anti-japoneze.
Ba mai mult cele patru
puncte de vedere sunt de acord c
trebuie acordat o atenie deosebit
Chinei i dezvoltarea unor relaii
prudente cu aceasta n defavoarea
unui efort condus de SUA n direcia nfrngerii ei directe. Ideea unei strategii conduse de SUA
pentru a nfrna China sau a forma o coaliie ca o contrapondere nu a avut nici o rezonan la
conductorii japonezi. Acetia sunt de prere c un astfel de efort ar conduce la o prezen
militar american major i la o suprapunere geopolitic ntre interesele regionale ale Chinei i
cele americano-japoneze.
Rezultatul ar fi ncetinirea emanciprii Japoniei i o ameninare la adresa bunstrii
economice a Orientului ndeprtat. n plus sunt puini care sprijin o mpcare ntre Japonia i
China. Rezultatele ar prea perturbatoare: retragerea Americii din regiune, subordonarea

RISE | Grupa IV

32

MAREA TABL DE AH
Geopolitica Lumilor Secolului XX
Zbigniew Brzezinski

Taiwanului i Coreei de ctre China, lsnd Japonia la cheremul Chinei. O alternativ venit din
partea Rusiei nu este viabil, deoarece Rusia a fost marginalizat geopolitic i istoric.
Deci legtura cu America rmne principala ancor de salvare a Japoniei. Fr aceasta
Japonia nu se poate aproviziona cu petrol i nici nu se poate apra mpotriva unui atac nuclear
chinez sau coreean. Singura soluie politic de la momentul actual o reprezint manipularea
legturii cu America pentru a promova interesele japoneze.
Dup cum am menionat anterior Japonia dorete o recunoatere formal a statutului su
de lider mondial. Deoarece a deveni o putere dominant n regiune nu este un obiectiv viabil iar
fr o baz regional recunoaterea ca putere mondial autentic este nerealizabil, Japonia are o
singur cale de urmat. Aceea de a se implica activ n meninerea pcii i dezvoltarea economic
n lume. Profitnd de aliana militar cu America, Japonia poate consolida stabilitatea Orientului
ndeprtat i n consecin i poate ndeplini linitit misiunea

mondial ca putere ce

promoveaz apariia unei cooperri reale i instituionalizate ntr-un mod mai eficient. Astfel
Japonia poate deveni un stat respectat pentru folosirea constructiv a puterii i bogiei sale, fa
de care nu ar mai exista resentimente sau team.

Adaptarea geostrategiei americane

Geostrategia Americii n Asia de Est trebuie regndit avnd n vedere urmtoarea
problem: cum s canalizeze energia Japoniei n sfera internaional i cum s dirijeze puterea
Chinei spre o acomodare regional. SUA vrea s se asigure c superioritatea regional a Chinei
nu va destabiliza un echilibru triunghiular pe putere in Asia de Est.
Frica fa de o Chin agresiv ce va deveni urmtoarea putere mondial trebuie stvilit.
Crearea unei coaliii pentru a opri ascensiunea acesteia va conduce la apariia unei Chine ostile n
regiune. Ca urmare SUA nu pot face presiuni asupra Japoniei pentru ca aceasta s-i asume mai
multe responsabiliti de securitate n regiune, deoarece acest fapt ar mpiedica formarea unor
relaii stabile ntre Japonia i China i ar duce la o izolare mai profund a Japoniei n regiune.
Este necesar tratarea Chinei ca un actor important pe scena mondial, ntruct atragerea
Chinei ntr-o cooperare internaional i recunoaterea statului pe care l dorete ar reduce
ambiiile naionale ale Chinei.
Contrar opiniei generale, China nu are mari opiuni strategice, conform autorului. Acesta
susine c succesul su economic este dependent de influxul de capital i de tehnologie din partea
Occidentului i de accesul la pieele strine, fapt ce i limiteaz drastic opiunile. Rusia nu
RISE | Grupa IV

33

MAREA TABL DE AH
Geopolitica Lumilor Secolului XX
Zbigniew Brzezinski

reprezint o opiune geostrategic solid, deoarece aliana cu o Rusie srac i instabil nu ar

contribui la atingerea obiectivelor economice i geopolitice chineze. Pe de alt parte ajutorul dat
Iranului i Pakistanului are pentru China o importan geopolitic i regional mai mare ns nu
reprezint un punct de pornire pentru o ncercare serioas de obinere a unui statut mondial.
Dac ar fi s lum n calcul apariia pe scena internaional a unei Chine Mari, ca o putere
dominant n regiune, sfera sa de influen ar depinde de ct de autoritar ar fi regimul politic
intern i de reacia principalilor actori (n special SUA i Japonia) la noua apariie. Trebuie
evideniat faptul c influena regional a Chinei se sprijin pe prezena sa economic i financiar
n toate rile din zon.
n privina Chinei Mari, autorul acord o atenie special Taiwanului. O Chin Mare,
dup anexarea Hong Kong-ului, va dori cu siguran s uneasc i Taiwanul (China nu a agreat
niciodat separarea permanent de Taiwan). Aceast problem a Taiwanului ar duce n viitor la o
ciocnire frontal ntre SUA i China. Statele Unite nu ar putea s rmn pasive n faa unei
reintegrri forate a Taiwanului, deoarece ar pune n pericol poziia Americii n Extremul Orient.
n consecin, SUA ar interveni pentru a-i apra interesele geopolitice n zona Asia-Pacific i nu
pentru Taiwan. Totui, dup cum spune i autorul, poziia oficial, ar fi aceea c exist o singur
Chin, ns maniera n care China va realiza reunificarea ar nclca interesele vitale americane,
lucru care trebuie s fie foarte clar chinezilor. Ba mai mult, problema Taiwanului i ofer
Americii un pretext pentru a ridica problema drepturilor omului n relaia cu China, fr a fi
acuzat c ncalc suveranitatea statal a Chinei. SUA ar putea n final ncuraja un dialog ChinaTaiwan privind o eventual reunificare, crescnd n acelai timp presiunile privind intensificare
democratizrii n interiorul Chinei, stimulnd de asemenea o mai larg acomodare strategic ntre
SUA i o Chin Mare.
O alt posibil surs de disput ntre America i China o reprezint Coreea. Att timp ct
Coreea rmne divizat i vulnerabil n faa unui nou conflict armat ntre Nord i Sud, forele
americane vor rmne n peninsul. Retragerea american ar putea conduce la un nou rzboi, dar
ar rezulta i n finalul prezenei americane militare n Japonia. Fapt care va determina o
renarmare a Japoniei cu consecine vaste n destabilizarea Asiei.
Unificarea Coreii pune serioase probleme geopolitice. Prezena american n Coreea
unificat ar fi privit de China ca o ameninare direct. Ba mai mult este puin probabil ca China
s susin sau s fie de acord cu unificarea. Putem spune c cel mai probabil China ar mpiedica
unificarea prin orice mijloace posibile. Dac lum n calcul o reunificare pe cale violent ,
RISE | Grupa IV

34

MAREA TABL DE AH
Geopolitica Lumilor Secolului XX
Zbigniew Brzezinski

intervenia militar a Chinei ar fi inevitabil. Conform autorului, China ar accepta o Coree

unificat numai n cazul n care aceasta nu se afl sub influena american.
Din perspectiva autorului, restrngerea prezenei militare americane n Orientul ndeprtat
ar face dificil meninerea unui echilibru stabil de putere n Eurasia. Aceste fapte ntresc
interesul Americii i Japoniei n status-quo-ul Coreii. Dac ar fi s se schimbe status-quo-ul,
aceasta trebuie s aib loc foarte lent i n condiiile unui acord ntre China i SUA. Reconcilierea
ntre Japonia i Coreea ar contribui la crearea unui climat regional favorabil unificrii. Ba mai
mult, un parteneriat Japonia - Coreea ar avea un rol stabilizator n regiune i ar face posibil
continuarea prezenei americane n Orientul ndeprtat, probabil i dup unificarea Coreii.
Revenind la Japonia, nici nu ar trebui s menionm c o relaie politic strns cu
aceasta, este n interesul geostrategic mondial al Americii. Viitorul cooperrii ntre aceste dou
ri depinde de capacitatea guvernanilor de a stabili scopurile internaionale i de delimitarea
clar ntre misiunea geostrategic a Americii n Extremul Orient i de aspiraiile Japoniei la
statutul mondial.
Este clar totui c relaia cu America va fi pentru Japonia un reper n planurile sale
internaionale. O deprtare de Statele Unite i realizarea unei aliane cu China ar nsemna
sfritul rolului american in Asia-Pacific i imposibilitatea

crerii un echilibru n Eurasia,

dominat de America. SUA este interesat s menin o relaie strns cu Japonia deoarece numai
astfel va putea America s influeneze aspiraiile regionale ale Chinei i s contracareze aciunile
ei cu caracter hegemonic.
Dup cum menioneaz i autorul, reducerea forelor militare americane din Japonia i
Coreea nu este viabil. Dar nici o cretere a capacitii militare japoneze nu este de dorit.
Retragerea american ar declana o curs a narmrii pentru Japonia, iar presiunile americane
asupra Japoniei pentru a-i asuma un mai mare rol militar va duna stabilitatea regional, ar
ngreuna realizarea unui acord cu o Chin Mare, ar ndeprta Japonia de misiunea sa
internaional mai constructiv i ar complica atingerea unui pluralism geopolitic stabil n
Eurasia.
Ca urmare, Japoniei trebuie s i se acorde un statut special pentru a-i ndeplini interesul
naional. Satisfacerea pe plan politic trebuie s fie asociat cu beneficii economice. Tocmai de
aceea autorul vine cu ideea ncheierii unui acord de liber schimb americano-japonez, ce ar duce
la crearea unui spaiu economic comun americano-japonez. Acest acord ar cimenta prezena
american n Extremul Orient dar i angajamentul mondial constructiv al Japoniei.
RISE | Grupa IV

35

MAREA TABL DE AH
Geopolitica Lumilor Secolului XX
Zbigniew Brzezinski

n concluzie, Japonia trebuie s fie pentru SUA partenerul cel mai important n
construirea unui sistem mondial de cooperare tot mai intens. De asemenea Japonia va fi
principalul aliat militar din regiune pentru a contesta puterea regional a Chinei. Dup cum
afirm autorul Japonia trebuie s fie partenerul mondial al Americii n abordarea noii agende de
probleme internaionale.
SAVA DENISA

Capitolul 7: Concluzii
America este acum singura supra-putere mondiala iar Eurasia este arena centrala a lumii.
Suprematia Americi este unica prin intindere si caracter, o hegemonie care exprima multe
din trasaturile sistemului democratic American: este pluralista, permeabila si flexibila. Scopul
Americi este cel de a-si mentine acesta suprematie mondiala, iar acest lucru se poate face prin
mentinerea unui echilibru intre jucatori politici dar si in felul in care trateaza pivoti principali.
Principala manifestare geopolitica a acestei hegemonii este rolul fara precedent jucat de
America in toata Eurasia continentala. America este arbitrul Eurasiei, nici o chestiune majora
eurasiatica neputand fi solutionata fara participarea Americii sau impotriva intereselor acestora.
SUA are la baza cele patru elemente fundamentale ale puteri (militara, economica,
tehnologica si culturala) , iar acest lucru o ajuta in a-si mentine aceasta pozitie de putere
mondiala. In cazul in care aceasta renunta deliberat sau neintentionat la aceasta pozitie, scena
politica internationala va deveni

o anarhie internationala.Principali jucatori in europa vor

continua sa fie Franta si Germania, iar scopul principal al Americi ar trebui sa fie consolidarea si
extinderea cap de pod democratic din extermitatea vestica a Eurasiei.
Presedintele Clinton ,,America este o natiune indispensabila.

O geostrategie pentru Eurasia

Sunt 3 aspecte care definesc starea geopolitica in momentul de fata:

Un singur stat este o putere mondiala autentica,

Un stat non-eurasiatic detine supramatia mondiala,

Scena principala a lumii, Eurasia, este dominate de o putere non-eurasiatica.

36

RISE | Grupa IV

MAREA TABL DE AH
Geopolitica Lumilor Secolului XX
Zbigniew Brzezinski

O geostrategie cuprinzatoare si intregrala pentru Eurasia trebuie sa se bazeze si pe

recunoasterea limitelor puterii efective a Americii si pe inevitabila reducere, in timp, a sferei
acestei puteri.
Ca la sah cei care proiecteaza politica mondiala a Americi trebuie sa gandeasca cu cateva
miscarii mai inainte, anticipand posibilele contra-mutari. O geostrategie posibila de sustinut
trebuie de acea sa faca distinctia intre perspective pe termen scurt (aproximativ urmatori 5 ani),
pe termen mediu (pana la 20 de ani), pe termen lung (peste 20 de ani). Mai mult aceste faze nu
trebuie considerate compartimente inchise, ci parti ale unui proces continuu. Prima faza trebuie
sa duca gradual si logic spre a doua, ba chiar trebuie sa fie indreptata in mod deliberat spre ea, iar
a doua trebuie sa duca spre a treia.
Astfel America trebuie sa urmareasca, sa consolideze si sa continue pluralismul geopolitic
predominant pe harta Eurasiei, astfel incat sa previna formarea unei coalitii inpotriva sa, si sa se
asigure ca nici un stat sau coalitie de state nu dobandesc capacitatea de a elimina SUA din
Eurasia.
Consolidarea plurarismului geopolitic transcontinental este un mijloc de atingere a
scopurilor, de creeare a parteneriatelor stategice autentice in zonele cheie ale Eurasia. Este putin
probabil ca America democratica sa fie pentru totdeauna cea care se va ocupa cu administrarea
Eurasiei prin constante masinatiuni si manevre, sustinute prin mijloace militare americane in
vederea evitari dominatiei regionale de catre o singura putere oricare ar fi ea.
O Europa mai largita si un NATO extins vor servi bine atat scopurilor pe termen scurt cat
si pe cele de termen lung ale politici SUA. O Europa largita va mari influenta Americana, iar prin
acceptarea noilor membri din Europa Centrala in consiliile europene, va creste statele cu tendinta
pro-americana.
Un rol important pentru crearea unei Europe mai unite il au si europenii, in special
freancezii si germanii. Insa America poate impedica formarea unei Eurasia mai unite, lucru ce sar
putea dovedi dezastruoasa pentru stabilitatea in Eurasia si astfel si pentru propriile interese ale
Americi. Daca Europa nu devine mai unita este posibil ca ea sa devina din nou mai dezbinata.
Este vital ca America sa conlucreze strans atat cu Franta cat si cu Germania in realizarea unei
Europe mai viabile din punct de vedere politic, o Europa care sa ramana legata de SUA ,o Europa
37

care sa largeasca sfera sistemului democratic international de cooperare.

RISE | Grupa IV

MAREA TABL DE AH
Geopolitica Lumilor Secolului XX
Zbigniew Brzezinski

Un acord de Liber Schimb Transatlantic sustinut deja de numerosi lideri atlantici

proeminenti ar putea de asemenea diminua riscul unei crescande rivalitati economice intre UE
mai unita si SUA.
Un esec in extinderea NATO ar narui conceptul unei Europe in expansiune si i-ar
demoraliza pe central-europeni; deasemenea esecul efortului condus de americani in directia
extinderii NATO ar putea trezi dorinte chiar mai ambitioase ale rusiei.
Orice intelegere cu Rusia privind chestiunea extinderi NATO nu trebuie sa atraga dupa
sine un rezultat care sa aiba ca efect transformarea efectiva a Rusiei intr-un menbru cu putere de
decizie al aliantei prin aceasta atenuand caracterul euro-atlantic special al Nato, rezervand
membrilor nou-admisi un statut de mana a doua. Aceasta ar crea posibilitati pentru Rusia sa reia
nu numai efortul de a recastiga o sfera de influenta in Europa Centrala dar si sa foloseasca
prezenta sa in interiorul NATO pentru ca exploatand orice neintelegeri intre America si Europa
sa incerce sa reduca rolul Americii in chestiunile europene.
De o importan capital este de asemenea, faptul ca dupa ce Europa Centrala intra in
NATO orice noi garantii de securitate date Rusiei in legatura cu regiunea aceasta sa fie cu
adevarat reciproce si astfel sa confere siguranta ambelor parti.
Rolul Rusiei in Eurasia in viitor va depinde in mare masura de alegerea istorica pe care
Rusia trebuie sa o faca poate chiar in cursul acestui deceniu, cu privire la autodefinirea de sine. O
Rusie liber confederala compusa dintr-o Rusie europeana, o Republica siberiana si o Republica
extrem-orientala ar cultiva cu mai mare usurinta relatiile economice cu Europa, cu noile state din
Asia Centrala si cu orientul, ceea ce ar accelera propria dezvoltare a Rusiei ramasa in urma fata
de China si Europa care sunt deja mai puternice economic si amenita sa depasesca Rusia.
Pentru a sustine stabilitate si interdependenta Caucazului de Sud si Asiei Centrale,
America trebuie sa fie atenta sa nu indeparteze Turcia si ar trebui sa faca tatonari in legatura cu
posibilitatea unei inbunatatiri a relatiilor sale cu Iranul. O Turcie care se simte exclusa din
Europa, careia a cautat sa i se alature, va deveni o Turcie mai islamica, foarte probabil sa
coopereze cu Occidentul in efortul de a stabiliza si de a integra o Asie Centrala laica in
comunitatea international.
America ar trebui sa-si foloseasca influenta in UE si ar trebui sa-si faca un punct
important din tratarea Turciei ca stat European cu conditia ca politica interna a Turciei sa nu ia o
intorsatura dramatica in directia islamismului.

RISE | Grupa IV

38

MAREA TABL DE AH
Geopolitica Lumilor Secolului XX
Zbigniew Brzezinski

Rolul Indiei trebuie pus in valoare desi ea este acum un actor relativ pasiv pe scena
Eurasiei. India este infranta geopolitic de coalitia dintre China si Pakistan iar o Rusie slaba nu ii
poate oferi sprijin politic furnizat altadata de Uniunea Sovietica. Supravetuirea democratiei sale
este importanta prin ceea ca simpla ei existenta combate mai bine tonuri de dezbateri academice,
ideei ca drepturile omului si democratia este o manifestare parohiala occidentala.
Esecul Indiei ar fi o lovitura data perspectivelor democratice si ar indeparta de pe scena o
putere care contribuie la un mai mare echilibru in Asia data fiind mai ales ascensiunea Chinei
spre intaietate geopolitica.
Pluralismul geopolitic ca intreg nu va putea fi niciodata atins si nici nu va fi stabilit in
absenta unei profunde intelegeri strategice intre America si China. O politica de angajare a
Chinei intr-un dialog strategic serios este primul pas necesar pe calea sporirii interesului Chinei
fata de o putere de acord cu America care sa reflecte interesele geopolitice respective pe care cele
doua tari le impartasesc in comun.
Orice coalitie chino-ruso-iraniana impotriva Americii nu va trece dincolo de vreo
atitudine tactica ocazionala. Este important ca SUA sa trateze cu China de o asa maniera incat
Beijingul sa nu se indrepte spre aceasta coalitie. In orice astfel de alianta antihegemonica, China
ar fi cea mai puternica, cea mai dinamica si deci elemental central. O astfel de coaliti ar putea
aparea doar in jurul unei Chine nemultumite, frustrate si ostile.
Desi China este o putere dominanta in regiune, este putin probabil ca ea sa devina o
putere mondiala mult timp de acum inainte, dar temerile paranoice fata de China ca putere
mondiala genereaza in China megalomanie, in vreme ce devine probabil si sursa unei profetii
realizabile in sine a intensificarii ostilitatii dintre America si China. In consecinta China nu ar
trebui sa fie nici infranta nici imblanzita .Ea trebuie sa fie tratata cu respect, ca cel mai mare stat
in curs de dezvoltare din lume.
La un moment dat o China Mare va face inevitabil presiune pentru o rezolvare a
problemei Taiwanului dar gradul de includere a Chinei intr-o retea de legaturi economice si
politice internationale din ce in ce mai solide ar putea de asemenea avea un impact pozitiv asupra
naturii politicii interne a Chinei. Daca includerea Hong Kong-uluide catre China se dovedeste a
nu fi represiva, formula lui Deng pentru Taiwan ,,o singura tara, doua sisteme s-ar putea define
39

ca ,,o singura tara ,mai multe sisteme.

Spre deosebire de pozitia Europei, un cap de pod democratic in zona continental oriental
nu va aparea curand. Ceea ce face sa fie cu atat mai important ca eforturile Americii de a cultiva
RISE | Grupa IV

MAREA TABL DE AH
Geopolitica Lumilor Secolului XX
Zbigniew Brzezinski

o relatie strategica mereu mai profunda cu China sa se bazeze pe recunoasterea neechivoca a

faptului ca o japonie democratica si cu succes economic este pentru America partenerul numarul
unu in Pacific si partenerul cheie in lume. Printr-o stransa relatie geopolitica cu Japonia America
va reusi intr-un mod mai sigur sa inlesneasca aspiratiile regionale ale Chinei opunandu-se in
acelasi timp manifestarilor sale mai despotie. Numai pe acesta baza poate izbuti o putere de acord
in trei directii care presupune putere mondiala a Americi, intaietate regionala a Chinei si
conducere internationala a Japoniei.
BRC RALUCA

Un sistem de securitate Trans-Eurasiatic

Dupa parera autorului Zbigniew Brzezinski, un sistem de securitate Trans-Eurasiatic
(TESS) este cel care poate sa preintampine aparitia unei puteri dominante unice. Acest acord de
securitate trebuie sa includa pe NATO-China-Japonia. Insa NATO trebuie sa se extinda mai intai,
Rusia trebuie sa aiba un cadru regional mai larg de cooperare in domeniul securitatii, iar americanii
si japonezii trebuie sa se consulte si sa colaboreze strans pentru a angaja si China in acest dialog
politic si de securitate.
Acest dialog ar putea insa implica mai multi participanti din Asia si ar putea duce la
consfatuiri intre toate statele europene si asiatice. Astfel poate incepe un proces de institutionalizare
a unui sistem de securitate transcontinental. Formarea, definirea continutului si apoi
institutionalizarea acestui sistem ar putea deveni cea mai importanta initiativa arhitecturala din
deceniul urmator.
Acest sistem ar putea sa cuprinda de asemenea un comitete permanent de securitate, format
din cele mai importante entitati eurasiatice.
Nucleul unui asemenea sistem structurat transcontinental ar putea fii reprezentat de
America, Europa, China, Japonia, Rusia (confederata), India si poate si alte tari.

Dupa ultima superputere mondiala

Politica mondiala nu trebuie sa ajunga concentrata in mainile unui singur stat, conferindu-i
putere hegemonica. America este prima si singura superputere cu adevarat mondiala de pana acum si
probabil va fii si ultima. Notiunea de putere devine mai difuza odata cu trecerea timpului, mai
divizata si mai putin limitata de granitele nationale. Preponderenta economica mondiala a unei
singure entitati va avea consecinte militare si politice evidente.
RISE | Grupa IV

40

MAREA TABL DE AH
Geopolitica Lumilor Secolului XX
Zbigniew Brzezinski

Autorul este de parere ca o data ce suprematia Americii va incepe sa paleasca,actuala ei

dominatie mondiala nu va putea fii reluata de un singur stat.
America devine o societate din ce in ce mai multiculturala si din aceasta cauza ii va fii poate
si mai greu sa realizeze un consens in chestiuni de politica externa. Americii, dar si Europei
Occidentale le-a fost greu sa se adapteze consecintelor culturale ale hedonismului social. De
asemenea le-a fost greu sa se adapteze si cu pierderea locului central pe care il ocupau in societate
valorile bazate pe religie. Criza culturala ce a rezultat a fost dublata de raspandirea drogurilor si de
legatura ei cu chestiune rasiala.
Cu aproape 50 ani in urma celebrul istoric Hans Kohn era ingrijorat ca Vestul ar fii putut
deveni obosit si epuizat, observand tragica experienta a celor doua razboaie mondiale, dar si
datorita vastei dezamagiri fata de consecintele sfarsitului Razboiului Rece. Conflictele etnicnationale ameninta pacea in parti importante ale globului. Actele de terorism si conflictele
internationale nu s-au folosit pana acum de armele de distrugere in masa, in mod remarcabil. Insa
crescanda disponibilitate a acestora creste probabilitatea folosirii lor in viitor.
America, in calitate de prima putere a lumii, se confrunta cu un interval ingust de ocazii
istorice. Momentul actual de relativa pace mondiala s-ar putea sa fie scurt. Exista o nevoie urgenta a
unei angajari americane in lume care sa se concentreze pe intarirea stabilitatii geopolitice
internationale. Acest lucru ar putea reinvia Occidentului sentimentul de optimism istoric, dupa
parerea autorului.
Insa reinvierea acestui sentiment si universalismul valorilor occidentale nu depind doar de
America si de Europa. Japonia si India demonstreaza la randul lor ca ideea despre drepturile omului
si aceea despre locul central pe care sa-l ocupe experimentul democratic pot fii valabile atat in
decoruri asiatice foarte dezvoltate, cat si in curs de dezvoltare.
Evitarea anarhiei mondiale si impiedicarea aparitiei unui rival in ce priveste puterea sunt
inseparabile din punctul de vedere al scopului angajarii mondiale a Americii, acela de realizare a
unui cadru durabil de cooperare geopolitica mondiala. Protejarea mediului inconjurator si
combaterea razboaielor locale au tins la ignorarea realitatilor fundamentale de putere mondiala.
Scopul politicii SUA trebuie sa fie dublu: sa prelungeasca propria pozitie dominanta a
Americii pentru cel putin inca o generatie sau si mai mult; si sa creeze un cadru geopolitic capabil sa
absoarba inevitabilele socuri si tensiuni implicate de schimbarile socio-politice. Aceste eforturi au in
plus un avantaj istoric: noua retea de legaturi mondiale care creste mult in afara sistemului traditional
al statelor-natiuni. Aceasta retea, formata de corporatii multinationale, ONG-uri, de comunitati
RISE | Grupa IV

41

MAREA TABL DE AH
Geopolitica Lumilor Secolului XX
Zbigniew Brzezinski

stiintifice si intarita de Internet, creeaza deja un sistem mondial neoficial care este proprice
cooperarii mondiale atotcuprizatoare si mai institutionalizata.
Brzezinski considera ca in decursul urmatoarelor decenii, o structura functionala de cooperare
mondiala, bazata pe realitatile geopolitice ar putea sa apara si sa-si asume treptat rolul pe care il
joaca America de azi, care si-a asumat povara responsabilitatii fata de stabilitatea si pacea lumii.

DAMASCHIN AMELIA

42

RISE | Grupa IV