CUNOASTEREA SI APRECIEREA NUTRETURILOR

Notiunea de nutret. Nutreturile sunt produse de origine vegetala, animala, minerala sau
industriala de sinteza care, folosite singure sau in amestec, asigura prin substantele nutritiva
ce le contin cerintele de htana nacesare organismului animal atat pentru satisfacerea
functiilor vitale, cat si pentru punerea in valoare a potentialului productiv, fara a dauna insa
sanatatii generale a organismului.
Clasificarea nutreturilor
Nr.c
rt.
Grupa nutreturilor
Denumirea nunutreturilor din grupa
a. nutreturi verzi
b. nutretuti insilozate
c. semisiloz
1.
Suculente
d. borfoturi
e. radacinoase
f. tuberculi
g. bostanoase
h. resturi culinare
a. fanuri
2.
Fibroase
b. faina si granule din plante verzi deshidratate
c. faina din nutreturi fibroase
a. paie de cereale
b. coceni de parumb
c. ciocalai
3.
Grosiere
d. vrejuri
e. plevuri
f. gozuri II
g. dejectii de pasare
a. concentrate cultivate
b. concentrate industriale
4.
Concentrate
c. fainuri proteice de origine vegetala
d. fainuri proteice de origine animala
e. spartri de ceriale (gozuri I)
a. grasimi vegetale de uz furajer
b. grasimi animale de uz furajer
5.
Energetice
c. zahar furajer
d. glucoza
e. amidon
f. melasa
6.
Substante
a. macroelemente
minerale
b. microelemente
a. vitamine
b. aminoacizi
c. antibiotice furajere
7.
Aditivi furajeri
d. substante enzimative
e. coloranti
f. substante hormonale
g. antioxidanti
h. substante azotate sintetice neproteice
a. nutreturi combinate

8.

Preparate furajere

b. nuclee (zoofort) A1 A7; BOCM 1 7

c. premixuri
d. substituenti.

1. SUCULENTE
a) Nutreturi verzi
Nutretul verde provine din pajistile naturale sau cultivate destinate consumului
direct de catre animalele sau plantele furajere destinate consumului proaspat din recoltare
mecanica. Nutretul verde reprezinta hrana de baza a animalelor in timpul verii, este
palatabil si contine substante nutritive cu valoare biologica ridicata si este usor digestibil.
Se obtine cu un cost de productie scazut, fapt care asigura rentabilitatea productiei
animaliere.
Pajistile naturale reprezinta circa 3 milioane ha utilizabile 6 7 luni (in medie) pe
an. Animalele consuma cu placere iarba frageda si suculenta din zona de munte, deal, vai,
lunci sau terenuri nisipoase. Substanta organica este digerata foarte bine de rumegatoare
(70-80%), cabaline (50-56%)si mai slab de suine (40-50%),cu o cheltuiala de energie relativ
ridicata pentru procesele de digestie.
Valoarea nutritiva a 1 kg pasune masa verde este redata in tabel.
Prin pasunat, animalele beneficiaza de miscare, dezvoltandu-se armonios, se evita carentele
vitamino minerale si infecunditatea, se realizeaza prosuctii economice.
Dupa compozitia botanica, pajistile naturale difera nutritiv.
In zona de campie (0-200m altitudine) cel mai nutritiv amestec floristic este alcatuit
din 65% Festuca sulcata, 35% Medicago falcata sau lupulina. In zona de deal (200 800 m
altitudine) se recomanda un amestec de 88% graminee (festuca, lolium) si 12% leguminoase
(medicago lupmina). In zona de munte (peste 800 m altitudine) se recomanda un amestec de
73% graminee (lolium perene, sgrostis tenuis,poa paratensis), 24% leguminoase (medicago
falceta, trifolium repens forma Ladino) si 3% alte plante spontane. Productiile realizate
sunt intre 12500 15200 kg/ha.
In decursul vegetatiei, valoarea nutritiva a pasunii este variabila.
Denumirea furajului
Pajisti de munte
Pajisti alpine
Pajisti de deal
Pajisti ci vai de lunci
Pajisti de terenuri
nisipoase

Valoarea nutritiva a nutretului verde

SU
UN/kg
PBD
Ca
(g/kg)
(g/kg)
(g/ kg)
320
0.20
18
0.8
260
0.18
20
1.9
230
0.21
20
2.0
240
0.18
19
2.2
250
0.14
11
1.8

P
(g/kg)
0.6
0.5
0.8
0.6
0.6

Caroten
(mg/kg)
45
40
45
45
15

Primavara pasunea este mai bogata in substante nutritive, iar odata cu avansarea in
vegetatie, scad proteina, carotenul si gustul, datorita ridicarii continutului in substanta
uscata.
Continutul in Ca, K, Na, Cl, P, creste odata cu dezvoltarea plantei. Iar mg scade
treptat. Valoarea nutritiva a pasunilor este mult mai depreciata de plante toxice care produc
tulburari digestive, respiratorii; consumate in cantitate mare ele pot duce la moartea
animalului.

Pentru a evita intoxicatiile la animale se recomanda ca inainte de pasunat sa li se

administreze fan, paie, iar in cazul in care plantele toxice sunt mai frecvente se va evita
pasunatul, urmand ca plantele sa fie cosite in faza tanara pana pana a nu produce samanta si
se suprainsamanteaza pasunea cu plante furajere valoroase.
Pasunatul incepe cand iarba are inaltimea de 25 30 cm, pe parcele care asigura
hrana pentru 4 6 zile, pe acessae se revine la pasunat, dupa refacerea inaltimii ierbii, in 25
35 zile.
Durata sezunului de pasunat este 15 iunie 15 septembrie in zona alpina, 1 iulie
15 septembrie in zona subalpina, mai septembrie in zona de deal si aprilie octombrie in
zona de campie.
Numarul de animale care vor pasuna pe parcele se stabileste dupa productia de masa
varde a acestuia si dupa necesarul de nutret verde al unui animal pe zi.
Nutreturile verzi cultivate se produc pentru suplimentarea pasunii care devine
insuficienta in lunile de vara cu seceta, cat si pentru a produce materie prima necesara
conservariinutreturilor prin insilozare, folosite in sezonul de iarna.
Necesarul de masa verde pentru animale
Specia si categoria Kg/zi Specia si categoria
Kg/zi
Specia si categoria Kg/zi
Vaci lactate
60
Vitei 0-6 luni
8
Tin. Vabalin
Tauri
30
Tin. Mascul 12-24
1-2 ani
30
Tineret femele 18luni
20
Tin.cabalin sub
27 luni
50
Cai de munca
60
1 an
8
Tineret femel 12Boi de munca
60
Oi adulte, berbeci
8
18 luni
35
Tin.cabalin 2-3 ani
45
Tin.ovin peste 1 an
8
Vitei 6-12 luni
20
Tin.ovin sub 1 an
6
Nutretul verde se obtine prin cultivarea se leguminoase si graminee anuale sau
perene.
Leguminoasele perene mai valoroase sunt lucerna, trifoiul,sparceta si ghizdeiul.
Valoarea lor nutritiva este redata in tabel.
Valoarea nutritiva a leguminoaselor perene
Denumirea furajului
SU
UN/k Proble
Ca
P
(g/kg)
g
ma
(g/ kg)
(g/kg)
(g/kg)
Lucerna
- inainte de inflorire
200
0.14
27.48
6.0
0.9
- incaputul infloririi
220
0.16
30.00
5.0
0.7
- in timpul infloririi
240
0.13
20.17
5.3
0.8
- dupa inflorire
260
0.10
6.00
2.1
0.3
Trifoi la imbobocire
160
0.18
26
3.4
0.6
Sparceta la imbobocire
210
0.17
23
2.8
0.5
Ghizdei
200
0.14
19
2.5
0.4

Caroten
(mg/kg)
65
59
61
31
70
55
45

Dintre leguminoase le perene amintite, lucerna are valoarea nutritiva cea mai
ridicata, digestibilitatea proteinei 80,5%, a celuloei 44,8%. Este bine valorificata de vaci
lactate, vaci gestante si tineretul in crestere sidezvoltare. Se introduce treptat in hrana prin
obisnuire 7 8 zile si numai sub forma palita, pentru a preintampina gastrointestinale
(meteorizati). Adaparea animalelor trebuie sa se faca inainte de consumarea lucernei cu cel
putin o ora.
Cantitatile verzi folosite sunt redate in tabel.

Trifoiul rosu sau alb prezinta insusiri valoroase, cu productie ridicata de masa verde,
ritm de crestere foarte bun, otravire rapida, rezistenta la detoliere. Se preteaza foarte bine la
pasunat, mai ales trifoiul alb Ladino, in amestec cu greminee perene, in zone umede si
reci.
Cantitati verzi folosite la animale
Specia si categoria
Kg
Bovine adulte (cu paie)
40 50
Tineret bovin (cu paie)
25 35
Avine adulte (supliment)
34
Porcine adulte (faza tanara)
57
Cai (in amestec cu apie)
20 25
Palmipede
0.10 0.12
Sparceta valorifica bine solurile sarace, calcaroase, unde lucerna sau trifoiul nu
reusesc, avand calitatea de a nu produce meteorizatii la pasunare. Este consumata cu placere
numai pana la inflorire, cand se lignifica rapid.
Ghizdeiul valorifica solurile acide si umede. Este mai putin consumat verde datorita
gustului amarui, nu produce meteorizati iar pigmentul galben se transmite in lapte.
Leguminoasele anuale folosite ca nutret sunt mazarea furajera, mazarichea,
borceagul. Valoarea nutritiva a acestora esteredata in tabelul de mai jos.

Valoarea nutritiva a leguminoaselor anuale

Denumirea furajului
SU
UN/kg PBD
Ca
(g/kg)
(g/kg) (g/ kg)
Mazare in formarea pastarilor
150
0.11
29
3.1
Mazariche panonica prima
pastaie
150
0.12
29
2.9
Borceag de
toamna(secara+mazariche)
210
0.17
26
1.3
Borceag de primavara
(ovaz+mazare)
170
0.7
21
1.2

P
(g/kg)
0.5

Caroten
(mg/kg)
60

0.7

70

0.7

46

0.6

55

Dintre leguminoasele anuale mai utilizate sunt borceagurile formete dintr-o

legumiloasa (mazarea semanata primavara si mazarichea toamna) in amestec cu o
graminee (secara toamna si ovaz primavara), fiindca dau productii de 20 30 t/ha.
Acestea se dau in consum sub forma sub forma cosita la grajd in cantitati apropiate cu a
leguminoaselor perene, mai ales hrana vacilor cu lapte, avand efec de stimulare a lactatiei,
indeosebi cand leguminoasa este in faza de formare a pastailor.
Gramineele perene cele mai valorose sunt urmatorele: golomatul (dactylis
glomerata), raigrasul (lolium perene), paiusul de livezi (festuca pratensis), timoftica
(pheleum pratense).
Gramineele perene se cultiva in amestec cu leguminoasele perene pentru infiintarea
pajustilor temporare sau pentru suprainsamantarea pajistilor cultivate. Ele se utilizeaza de la
faza de inspicare si pana la inflorire.

Valoarea nutritiva a graminelor perene este redata in tabel.

Denumirea furajului
Golomat
Raigras
Paius
Timoftica

Valoarea nutritiva a gramineelor perene

SU
UN/kg
PBD
Ca
P
(g/kg)
(g/kg)
(g/ kg)
(g/kg)
230
0.17
15
1.2
0.7
150
0.16
26
1.0
0.6
280
0.20
14
1.3
0.7
300
0.21
14
1.7
0.9

Caroten
(mg/kg)
40
61
35
40

Gramineele anuale cultivate mai des pentru masa verde sunt porumbul, secara, orzul,
ovazul, raigrasul italian (lolium multiflorum).
Porumbul furajer pentru masa verde este folosit ca sursa de hrana in lunile iulie si
august utilizand soiul Fundulea la densitarea de 80000 plante/ha, reultand 34 t masa
verde/ha, soiul Calea la densitatea de 60000 plante/ha rezultand 40t/ha.
Se recolteaza porumbul la inaltimea de 60 70 cm, cand pruductia ajunge la 15
20 t/ha si pana la faza de aparitie a paniculelor, dupa care scade gradul de consumabilitate.
Nutritiv porumbul are 0,18 UN/kg, 16g PBD/kg, 53 mg caroten/kg, 0,6g Ca/kg, 0,3g P/kg.
Se administreaza in cantitati de 30 40 kg/zi la vacile lactante, in amestec cu lucerna
25 30 kg/zi. Cultura se poare esantiona pana in octombrie prin esalonarea in timp a
culturii.
Raigrasul italian (Loloum multiflorum) asigura 60 80 t/ha in doua coase dupa care
poate fi urmat in cultura de hibridul iarba de Sudnsorg.
Se utilizeaza cosit la iesle, este palatabil si mai proteic daca se cultiva in amestec cu
mazarichea de toamna,dand rezultate productive la vaci cu lapte si tineretul taurin in
crestere,in conditii asemanatoare cu cele recomandate la porumbul verde.
Nutritiv,are 0,16 UN/kg,26 g PBD/kg,1 g Ca/kg,0,6 g P/kg,61 mg caroten/kg.
Alte culturi furajere pentru producere de nutret verde
Rapita furajera soiul Liho asigura masa verde timpurie cu productia de 30 t/ha,
utilizata pana la inflorire in cantitati mici si in amestec cu alte furaje.Valoarea nutritiva este
apreciata la 0,09 UN/kg, 20 g PBD/kg, 1,9 g Ca/kg, 0,5 g P/kg si 20 mg caroten/kg.
Frunzele si coletele de sfecla au digestibilitate ridicata, valoarea nutritiva fiind
estimata la 0,09 UN/kg , 20 g PBD/kg, 0,5 g Ca/kg, 0,3 g P/kg si 40 mg caroten/kg. Au efect
purgativ, din care cauza se dau in amestec cu fan tocat, curatate de impuritati si neinghetate.
Datorita continutului ridicat de acid oxatic fixeaza calciul, formand compusi
insolubili in digestia ruminala; de aceea la utilizarea frunzelor de sfecla se suplimenteaza
hrana cu 1,5 g CaCO3 la fiecare kg de frunze de sfecla, la circa 3 ore dupa consumarea
acestora. Se recomanda un consum zilnic de 15 kg la vaci lactante, 30 kg la bovine in
ingrasare, 1-2 kg la oi. Datorita dezavantajelor mentionate anterior se evita utilizarea in
hrana gestantelor, tineretului si a cabalinelor.
b) Nutreturi insolizate
insolizarea este un procedeu de conservare a plantelor verzi prin murare, in scopul
asigurarii unei hrane bogate in substante nutritive si vitamine, suculenta si dietica, la un cost
redus.

PROCESELE BIOCHIMICE CE AU LOC IN MASA NUTRETULUI

MURAT:
Procesele biochimice determinate de respiratia plantelor
Datorita oxigenului ramas in masa nutretului, plantele continua sa respire
maximum 20 ore daca nutretul este bine tasat; oxigenul se epuizeaza si plantele mor
asfixiate de CO2 acumulat prin oxidarea glucidelor, fenomen urmat si de o crestere a
temperaturii interne a nutretului, ideal la 30oC.
C6H12O6 + 6O2 + 6CO2 + 6H2O + 674 cal.
Daca tasarea nu este suficienta, plantele continua sa respire si au loc pierderi de
substante nutritive.
Procesele biochimice determinate de fermentatiile bacteriene
Dupa tasarea energica si moartea celulelor, CO2 creeaza conditii de anaerobioza
favorabile dezvoltarii bacteriilor lactice. Acestea secreta acid lactic, cu efect conservant al
nutretului (daca reprezinta minimum 2% din masa nutretului), prin transformarea glucozei.
Alaturi de fermentatia lactica are loc si o usoara fermentatie acetica, data de activitatea
bacteriilor acetice, atunci cand nutretul nu este suficient tasat. Cand tasarea este insuficienta
se creeaza conditii de aerobioza favorabile dezvoltarii bacteriilor butirice, care secreta acid
butiric, toxic la o concentratie de 0,3% si imprima nutretului gust si miros neplacut.
Nutretul murat de calitate nu trebuie sa contina acid butiric decat maximum 0,06%.
Drojdiile furajere se pot adauga la insilozare, ele sunt consumatoare de oxigen si
vor crea conditiile favorabile dezvoltarii bacteriilor daunatoare prin secretia de alcool care,
in cantitati mici, imprima nutretului gust si aroma placuta, crescand palabilitatea nutretului.
FACTORII CARE INFLUENTEAZA CONSERVAREA NORMALA A
NUTRETULUI:
- Continutul plantelor in zaharuri usor fermentescibile din care sa se formeze
suficient acid lactic.
- Continutul plantelor in apa. Murarea obisnuita se face cand plantele au
umiditatea de 65 75%; in acest caz aerul se elimina repede din siloz si mentine o
temperatura redusa , favorabila fermentatiei lactice.
Daca se reduce umiditatea de insolizare prin ofilirea plantelor pana la umiditatea de
50 55%, se reduc mai mult pierderile datorate activitatii bacteriilor, nutretul murat fiind
mai nutritiv.
- Gradul de tocare a plantelor, pana la limita de 0,5 cm grosime, asigura o tasare
buna, O2 se elimina repede, se formeaza CO2 care asigura conditii favorabile dezvoltarii
bacteriilor lactice necesare unei murari de buna natura.
- Temperatura din siloz trebuie sa aiba valoarea ideala (30oC), cu limita maxima
pana la 50oC, peste care sunt afectate insusirile gustative, scade digestibilitatea proteinei si
cresc pierderile de substante nutritive. Aceste valori ale temperaturii sunt asigurate prin
murarea de plante cu un bogat continut in zahar fermentescibil, tocarea marunt (0,5 cm),
tasarea puternica, reducerea timpului de insolizare la 3 4 zile si inchiderea ermetica a
silozului pentru formarea rapida CO2 favorabil dezvoltarii bacteriilor lactice.
ORGANIZAREA INSILOZARII NUTRETULUI VERDE:
- pregatirea silozurilor prin curatire mecanica, spalarea si dezinfectarea prin
varuiri;
- tocarea materialului de insolizat la 0,5 cm grosime, in faza optima de dezvoltare
a plantei. Porumbul pentru siloz se toaca in faza de bob sticlos, leguminoasele (lucerna,
trifoiul) cand 30 40% din plante sunt inflorite se cosesc, se ofilesc pana la 55 60%
umiditate, apoi se toaca marunt si in amestec cu furaje grosiere (paie, coceni) se taseaza
energic. Borceagurile se insolizeaza dupa aceeasi tehnica aplicata leguminoaselor fara insa a

mai fi amestecate cu grosiere fiindca gramineele din componenta au zaharuri

fermentescibile suficiente obtinerii unui siloz de calitate;
- umplerea silozului in maximum 3 4 zile si tasarea permanenta in acest interval
de timp pentru a scoate aerul din masa nutretului;
- acoperirea silozului cu folie de polietilena si cu baloti de paie sau borhot de
sfecla in strat de 50 cm.
TEHNICA INSOLIZARII NUTRETURILOR
Murarea porumbului planta intreaga se face in faza de bob-sticlos prin tocare
mecanica la 0,5 1 cm grosiere si tasare energica.
Pentru cresterea continutului de proteina se foloseste o solutie din 0,72 kg uree
sintetica si 0,28 kg sulfat de amoniu la 200 litri apa, necesara pentru 1.000 kg nutret verde
sau in amestec cu leguminoase (lucerna, trifoi, mazare) in raport 1:5.
Murarea leguminoaselor se face cand conditiile atmosferice nu permit producerea
fanului de calitate. Leguminoasele nu se pot mura bine singure datorita continutului redus
de zaharuri fermentescibile. Se lasa 1 2 zile pentru scaderea continutului de apa pana la 65
70%, se toaca si se amesteca cu graminee in raport de 1:2 sau melasa in raport de 1:50,
solutie 25%. Se recolteaza la inceputul infloririi.
Murarea borceagurilor se face prin cosire si ofilire pana la 65% in brazda,tocare la
0,5/1cm grosime si tasare energica. Borceagurile contin suficient zahar fermentescibil si se
mureaza usor.Se recolteaza cand leguminoasele sunt in floare,iar graminele in faza de
burduf.
Murarea stiuletilor de porumb se aplica cand conditiile atmosferice nu au permis
maturare deplina a stiuletilor.Se insilozeaza cu sau fara panusi,tocat sau macinati sub forma
de pasta,apoi se taseaza simplu sau in amestec cu fan tocat sau pleava in proportie de
10%,pentru a reduce continutul de apa din nutretul tocat.
Murarea cocenilor uscati de porumb.Cocenii uscati prin murare isi maresc
palatabilitatea.
Pentru murarea buna se amesteca cu porumb verde in faza lapteceara ambele tocate
marunt,in proportie 1:2,incat sa se realizeze umiditatea de 60-75%.
Pentru cresterea cantitatii de proteina se poate amesteca masa tocata de coceni
uscati si porumb verde cu o solutie de melasa si uree in apa, in raport 1:9:10.Se calculeaza
un necesar de 0,5% uree din calitatea de morare.
APRECIEREA CALITATII NUTRETULUI MURAT
Organoleptic se verifica culoarea,mirosul si gustul.Culoarea unui nutret murat de
calitate este galbuie-verzuie-masinie.Culoarea galbena denota o aciditare ridicata si cand va
fi folosita se suplimenteaza hrana cu 2 g CaCO 3 pe un kg nutret murat.Culoarea bruna
denota ca in siloz au fost temperaturi ridicate,nutretul este sarac in caroten si are o valoare
nutritiva mai scazuta.
Mirosul normal este aromat,de paine proaspata coapta,in urma frecarii intre palme
se mentine mirosul maxim 30 minute.
Gustul normal este dulce acrisor.
Cantitatea de acizi organici se determina prin exprimarea aciditatii totale.
Se considera un nutret de calitate cand acidul lactic reprezinta 2%,acidul acetic cel
mult 0,6%, iara acidul butiric maximul 0,06%.

Valoarea nutritiva a nutreturilor insilozate

Denumirea furajului
SU
UN/ PBD
Ca
P
Caroten
(g/kg) kg (g/kg) (g/ kg) (g/kg) (mg/kg)
Porumb
-inainte de inspicare
-cu bob in lapre
-cu bob in lapte-ceara
-tulpina fara stiuleti
Coceni de porumb+melasa 2%+uree
5%
Coceni de porumb+taitei de
sfecle1/1
Siloz frunze si colete sfecla
Semisiloz lucerna palit
Siloz primavara verde
Semisiloz borceag primavara palit
Pasta de stiuleti porumb cu pasuni
Pasta de stiuletiporumb fara panusi

150
230
250
200
350
460
150
450
300
450
600
700

0.12
0.21
0.22
0.17
0.19
0.22
0.10
0.31
0.20
0.30
0.70
0.80

8
9
11
5
17
12
10
57
15
53
53
60

0.7
1.0
1.2
4.0
1.6
1.6
1.8
10.0
2.2
3.1
1.5
1.8

0.3
0.5
0.5
1.5
0.6
0.6
0.4
1.5
0.9
1.3
0.6
0.8

27
19
18
17
30
72
18
68
15
15

Cantitatea de nutret murat recomandat in hrana zilnica a animalelor este tedata in

tabel.

Porumb lapte-ceara
Coceni tocati+1% melasa
Porumb pasta fara panuse
Porump pasta cu panuse
Lucerna palita

12 25 20 10 15
10 20 15 7 15
- - - - 12 20 15 8 10
12 20 15 10 15

2
1
2
1
1,5 0,8
2 1

- - 1-2 3
- 1-2 3

CAI

Gaini

PASARI

Gaste

Porc igrasiTineretScroafeVieri

Adulte
Tineret

Denumirea
nutretului
murat

Tineret 1-2 aniTineret 1 anJuninciVaci lapte Tauri

Cantitati de nutret recomandat in hrana

TAURINE
OVINE PORCINE

2
1

- - 4 - 3 0,05 0,15

15
15

Semisilozurile.Sub denumirea de sermisiloz se intelege murarea borceagurilor sau

a altor plante furajere cand umiditatea lor este cuprinsa intre 40-50% .Metoda are avantajul
obtinerii unui nutret mai bogat in substante nutritive,care se poate utiliza si in perioada de
gestatie avansata la rumegatoare.Pentru obtinerea semisilozului ,plantele sunt plasate 24-48
ore in brazda pentru a se ofili 50% umiditate,sunt tocate la 0,5 cm si tasate puternic in
silozuri de suprafata. Semisilozurile de consum au umiditatea minima de 30%, ceilalti
parametri de calitate fiind identice cu ai nutretului verde murat prin metode clasica.
Borhoturile sunt produse de fabricatie rezultate din din industrializarea sfeclei de
zahar, cartofului de la fabricile de spirt sau bere.
Taiteii de sfecla contin cantitati mici de zahar, proteina, grasimi si saruri minerale.
Valoarea nutritiva este de 0,08 UN/kg, 6g PBD/kg, 0,7g Ca/kg, 0,1g P/kg. Se
comercializeaza sub forma proaspata, care se pastraza prin murare, fiind singur sau in
amestec cu grosiere tocate sau sub forma, uscata, cu 15% umiditate. cAntitatea consumabila
la vacile cu lapte este de 20 kg taitei proaspeti, 14 kg murati sau 5 kg uscati; tineretul
beneficiaza de 1 2 kg. Taiteii uscati se administreaza dupa inmuiere in apa calda sau se
macina sub forma de faina si se dau in amestec cu nutreturi concentrate cultivate.
Borhotul de cartof din industria amidonului contine 150g SU/kg, 0,16 UN/kg, 10g
PBD/kg, 0,1g Ca/kg, si se foloseste in hrana taurinelor la ingrasat; 30 kg in stare proaspata
sau 2kg dub forma uscata; in hrana oilor la ingrasat 0,5kg sub forma uscata si in hrana
porcilor la ingrasat 0,5kg sub forma uscata.
Borhotul de cartofi din industria spirtului contine 50g SU/kg, 0,05 UN/kg, 7g
PBD/kg, 0,1g Ca/kg, 0,5g P/kg. Se utilizeaza 30 kg la vacile cu lapte si 40kg la bovinele
adulte.
Borhotul de porumb din industria amidonului contine in stare proaspata 240g
SU/kg, 0,32 UN/kg, 22g PBD/kg, 0,1g Ca/kg, 0,3g P/kg, iar sub forma uscata contine 1,24
UN/kg si 122g PBD/kg. Se utilizeaza in hrana bovinelor la ingrasat (25kg, proaspete), la
vacile cu lapte (3kg uscate) si porcii la ingrasat (0,5 kg uscat).
Borhotul de porumb din industria spirtului contine in stare proaspata 80g SU/kg,
0,09 UN/kg,13g PBD/kg, 0,5g Ca/kg si 3,1g P/kg. Cantitatile utilizate sunt 30 kg pentru
taurine la ingrasat si lactante sub forma proaspata, in cantitate de 15kg.
Radacinoase.
Sfecla furajera este apreciata datorita digestibilitatii ridicate 85% la rumegatoare,
92% la cabaline, 87% la suine, 89% la pasari. Este utilizata la inceputul stabulatiei fiindca
pastrarea prin insilozare este limitata la 4 6 luni. Valoarea nutritiva este apreciata la 0,12
UN/kg, 10g PBD/kg, 0,3g Ca/kg, 0,3g P/kg si 130g SU/kg nutret. Se administreaza in stare
cruda si tocata, in urmatoarele cantitati: la vaci cu lapte 25kg/zi, cai de munca 15kg/zi,
porcine 5kg.zi, ovine adulte 3 4 kg/zi. Pe timpul hranirii cu sfecla se suplimenteaza ratia
cu 3g CaCO3 pentru fiecare kg sfecla.
Gulia furajera are o valoare nutritiva apropiata sfeclei furajere: 0,01 Un/kg, 14g
PBD/k, 0,3g Ca/kg, 0,5g P/kg si 190g SU/kg nutret. Este folosita in frana vacilor lactate in
cantitate de 15g/zi, ea imprimand laptelui o culoare galbuie dar si un miros de gulie; in
hrana bovinelor la ingrasat se administreaza 15kg/zi, iar in alimentatia cailor de tractiune
10kg/zi si pe animal.
Morcovul furajer este consumat cu placere mai ales de tineret si este usor
digestibil. Este utilizat frecvent in hrana reproducatorilor masculi si a femelelor gestante,
administrat crud si tocat pentru a asigura necesarul zilnic de caroten in ratoe. Valoarea
nutritiva este de 0,15 UN/kg,10g PBD/kg, 0,6g CA/kg, 0,4g P/kg, 60 MG carote/kg si 130g
SU/kg nutret.
Tuberculi.

Cartoful contine 23 l g SU/kg, in care amidonul reprezinta circa 75%; are 0,2 l
UN/kg, 17g PBD/kg, 0,1g CA/kg, 0,5g P/kg.
Cartoful este rentabil valorifivat de suine (93%), celelalte specii, rumegatoare sau
pasarile il valorifica partial. Se recomanda pastrarea la intuneric si fara a incolti fiindca
creste continutul de solanina de la 0,01% la 0,5% devenind toxic. Se foloseste in hrana dupa
fierbere si amestecat cu nutret concentrat; la porci adulti 10kg, vaci cu lapte 10 kg, la gaste
si rate cate 100g cartofi fierti.
Pe timpul franirii cu cartofi se suplimenteaza ratia cu 3g CaCO3 pentru fiecare kg
de cartofi.
Bostanoase.
Fructele suculente contin 90 94/apa si sunt reprezentate de bostanul furajer si
pepenele verde furajer.
Bostanul furajer contine 100g SU/kg, 0,11 UN/kg, 13g PBD/kg, iar semintele sale
sunt bogate in grasimi. Se recomanda in hrana porcilor la ingrasat 6kg, sub forma pisata si
la vaci lactate 10kg, la ambele specii amestecandu-se cu nutret macinat.
Pepenele verde furajer contine 89g SU/kg, 0,1g UN/kg si 8g PBD/kg; are o
digestibilitate ridicata datorita suculentei si gustului placut dat de glucide. Este folosit tocat,
la vaci cu lapte se administreaza 20kg si la porci la ingrasat 10kg.
Resturi culinare rezultate de la restaurante, cantine s epot utiliza mai bine in stare
proaspata la furajarea porcilor la ingrasat, pana la 10kg zilnic.
Fibroase.
Fanuri.
Fanul se obtine prin uscarea naturala sau artificiala a plantelor verzi inainte de a
ajunge la maturitatea fiziolofica, prin reducerea umiditatii de la 80% la 13 14%, forma
sub care se poate conserva.
Fanurile pot fi obtinute din ierburile zonei alpine, de pe pasunile cultivate, dun
borceaguri sau leguminoase perene.
Obtinerea fanului din pajistile naturale din zonele de munte, deal sau campie se
face prin cosirea ierburilor de pe pasunile naturale ale zonei respective.momentul cosirii
este cand gramineele se afla la inceputul infloririi, iar leguminoasele la imbutonate; in acest
moment plantele au un continut mare de substante nutritive, iar productia cantitativa de
masa verde este superioara. Cosirea inainte de perioada optima determina obtinerea unui fan
valoros, vitaminic, dar in cantitate mica, cosirea dupa perioada optima determina obtinerea
unei cantitati mai mari de fan dar de valoare nutritiva mai redusa prin scuturarea frunzelor si
pierderile vitaminice in timpul uscarii.
Dupa cosire, iarba se usuca natural sau artificial prin mai multe metode; durata de
uscare este variabila, fapt ca va influenta direct calitatea fanului.
Uscarea naturala.
- uscarea in brazda timp de trei zile, de la 80% la 17% umiditate in fan. Are dejavantajul
pierderilor reletiv mari de substante nutritive (20 30%);
- uscarea in valuri (suluri) se deosebeste de cea anterioara prin faptul ca zilnic se intorc
brazdele sub forma de valuri, reducand pierderile la 15/prin scuturarea uscarii la doua
zile;
- uscarea pe suporturi (prepelegi, paliere, garduri)se aplica in zonele ploioase si mai ales
la plantele leguminoase, pierderile fiind de 10% substante nutritive;
- uscarea in baloti se face prin cosirea ierburilor si uscarea naturala pana la 30%
umiditate, apoi balotarea si lasarea pe camp a balotilor pana cand umiditatea ajunge la
17%, apoi asezarea acestora in sira ci sistam de aerisire prin canale verticale.
Uscarea artificiala se face prin ventilarea cuaer rece sau cald produs in instalatii
spaciale.

Plantele se cosesc si se lasa in brazda 30 ore pentru a se reduce umiditatea pana la

40%, apoi se depoziteaza sub forma de sira cu latura mare de directia vantului dominat, pe o
instalatie de uscare cu aercald la 35 - 40C sau cu aer rece, cand timpul este frumos. Se
interzice ventilarea cu aer rece pe timp ploios fiindca se introduc vapoti de apa in masa
deuscare. Pentru ventilatie eficienta in intreaga sira se folosesc tuburi din tabla care se ridica
pe masura incarcarii nutretului in sira, lasnd in urma canale verticale prin care va circula
aerul de uscare trimis de un ventilator amplasat la capatul sirei. Dupa uscare se inveleste
coama sirei cu un strat de paie de 1 m grosime sau folii de polietilena.
Fanul se lasa in sira cel putin doua luni pana la consumare, pentru definitivarea
proceselor de fermentare si se poate pastra pana la 10 12 luni, dupa care devine prafos isi
pierde aroma si culoarea.
Fanul se utilizeaza la toate animalele: bovine 2 12 kg/zi, ovine intre 0,5 si 2kg/zi,
iar cabaline intre 5 si 12 kg zilnic.
Valoarea nutritiva a fanului obtinut din ierburi ale pasunilor este redata in tabelul
urmator.
Valoarea nutritiva a fanului natural
Denumirea fanului
SU
UN/kg
PBD
Ca
P
Caroten
(g/kg)
(g/kg)
(g/kg)
(g/kg)
(mg/kg)
Fan de munte
870
0.52
57
6.8
2.1
24
Fan de deal
860
0.47
56
5.4
2.0
18
Fanul natural cuprinde mai multe subtipuri si anume: fan de lunca, fan de balta, fan
de campie, fande deal, fan de munte si otava, care este fanulde la ultima cosire intr-un stadiu
timpuriu, cu continut mai bogat in proteina si mai fraged.
Obtinerea fanului din plantele pasunilor cultivate.
Se foloseste tehnica de uscare amintita la pasunile naturale; particular aici este
gradul mai mare de mecanizare a uscarii in cazul tehnicii de pasunare, cand annual o parcela
a pasunii se lasa pentru autoinsamantare.
Valoarea nutritiva a acestei grupe de fanuri este redata in tabelul urmator.
Valoarea nutritiva a fanului cultivat
Denumirea fanului
SU
(g/kg)
Dactylis + lucerna
840
Dactylis + lucerna
820

UN/kg
0.54
0.63

PBD
(g/kg)
77
70

Ca
(g/ kg)
13.7
10.2

P
(g/kg)
2.6
2.1

Caroten
(mg/kg)
25
22

Obtinerea fanului din borceaguri se bazeaza pe metoda clasica de uscare la

rece a plantelor recoltate, cand leguminoasele sunt la inflorire iar gramineele isi formeaza
inflorescenta.
Valoarea nutritina a fanului de borceag este influentata de procesul leguminoaelor
se al gramineelor care compn amestecul; in general raportul este 70:30% in favoarea
gramineelor.
Valoarea nutritiva a fanului de borceag
Denumirea fanului
SU
UN/kg
PBD
Ca
P
Caroten
(g/kg)
(g/kg)
(g/kg)
(g/kg)
(mg/kg)
Mazare + ovaz
(b. primavara)
860
0,49
84
6,4
1,9
19
Mazariche + secara

(b. toamna)
850
0,54
56
6,3
1,8
20
Obtinerea fanului din leguminoase perene.
Fanul de lucerna este de cea mai buna calitate, datorita digestibilitatii ridicate si
valorii sale nutritive riducate, prin continutul de proteina, provitamine si saruri minerale.
Valoarea nutritiva depinde de faza de vegetatie la care este recoltata planta.
Valoarea nutritiva a fanului de lucerna
Faza de recoltare a
SU
UN/kg
PBD
Ca
P
Caroten
lucernei
(g/kg)
(g/kg)
(g/kg) (g/kg) (mg/kg)
Imbobocire
853
0,53
132
19,8
1,9
32
Inceput de inflorire (30%)
844
0,48
122
16,8
1,3
26
Inflorire deplina
853
0,41
96
10,0
1,6
18
Metoda de uscare trebuie sa tina cont de faptul ca elementele nutritive sunt
acumulate 4/5 din totalul lor in frunze si flori. Tehnica va fi astfel aplicata ca pierderile de
frunze si flori sunt minime.
Acest deziderat se obtine prin cosirea plantelor cand 30% din ele sunt inflorite,
fiindca procentul de scuturare este redus in ecest moment. Se usuca 30 ore in brazda pana la
40% umiditate , se lasa 1 2 zile in camp apoi se depoziteaza in sire si se usuca in
continuare cu aier rece pana la 14 15% umiditate.
Fanul de lucerna este recomandat la toate speciile si categoriile de animale.Se
distribuie ca atarea sau macinat (la porci si ouatoare) sub forma de faina de fan.
Fanul de trifoi se coseste la inflorire deoarece recoltat mai timpuriu,datorita
suculentei ingreuneaza uscarea.Valoare nutritiva difera de faza de vegetatie la care afost
recoltat, dupa cum se arata in tabel.

Faza de recoltare a
trifoiului
La inceputul infloririi
La inflorirea completa
Trecut de inflorit

Valoarea nutritiva a fanului trifoi

SU
UN/kg
PBD
Ca
(g/k
(g/kg)
(g/kg)
g)
836
0,62
105
10,3
836
0,59
92
9,8
840
0,52
79
9,3

P (g/kg) Caroten
(mg/kg)
3,2
2,8
2,2

36
25
17

b) Faina si granule din plante verzi deshidratate

Deshidratarea se face la circa 8000C,pentru inlaturarea rapida a apei din
plante,folosind instalatii cu mare capacitate de incalzire.
Pentru a produce fainuri de fan se foloseste lucerna sau trifoiul verde,plante bogate
in proteine,provitamine si saruri minerale.Dupa recoltare se toaca la 1 cm, se deshidrateaza
la 850-10000 C, se macina sub forma de faina la moara cu ciocanele sau se
bricheteaza(granuleaza) in granulator, sub presiune, in prezenta unui liant(melasa,bentonita
de sodiu). Dupa racire la curent de aer rece se ambaleaza granulele in saci si ferite de
lumina solara,mai ales faina de fan.valorile nutritive ale fainuilor sunt redate in tabel.
Denumirea nutretului
deshidratat
Lucerna (continut in PB
peste 19%)
Lucerna (PB 16-19%)

Valoarea nutritiva a fainii de leguminoase

SU
UN/kg PBD Lizina
Ca
P
Caroten
(g/kg)
(g/kg) (g/kg) (g/kg) (g/kg) (mg/kg)
910
910

0,69
0,63

204
172

7,1
5,9

18,9
13,9

2,9
2,1

146
137

Lucerna (PB 13-16%)

Trifoi rosu inainte de
imbobocire
Trifoi rosu in timpul
imbobocirii
Faina de lucerna

910

0,56

143

5,0

13,4

2,0

130

900

0,62

215

7,9

17,6

3,1

135

900
930

0,59
1,10

180
170

6,7
7,1

14,9
18,0

2,6
2,4

130
150

3.3. GROSIERE
a) Paiele de cereale sunt produse secundare ale cerealelor de toamna sau
primavara(grau,orz,secara,orez,avaz). Paiele cerealelor recoltate in parga sunt mai nutritive
deacat acele recoltate la coacerea deplina. Ele au un continut ridicat de celuloza,deaceea
sunt valorificate mai bine de rumegatoare,care digera 50% din substanta uscata, iar
cabalinele numai 30%.
Dintre paie, cele de ovaz sunt mai palatabile si se folosesc mai des la cabaline.
Pentru a imbunatati valoarea valoarea nutritiva se aplica diferite procedee de preparare:
prin murare, melasare, saramurare.
Sortimentul de paie
Paie de ovaz
Paie de orz
Paie de grau
Paie de secara
Paie de orez

Valoarea nutritiva a grosierelor

SU (g/kg)
UN/kg
PBD
Ca
(g/kg)
(g/kg)
900
0,37
13
4,3
830
0,35
8
3,7
870
0,37
3
3,2
910
0,30
12
3,6
890
0,23
18
5,4

P (g/kg) Caroten
(mg/kg)
1,0
1,0
1,2
1,0
0,7
1,0
0,9
1,0
0,6
-

b) Cocenii de porumb sunt mai nutritivi decat paiele de cereale; ei se conserva

prin saramurare, melasare, insolizare cu taitei de sfecla de zahar. Valoarea nutritiva a unui
kg de coceni uscati este de 840 g SU/kg, 0,38 g UN/kg, 18 g PBD/kg, 3,1 g Ca/kg, 1,1 P/kg.
Sunt utilizati in hrana vacilor cu lapte si bovinelor la ingrasare cu rol de balast
intestinal, fara a fi un aliment de baza in hrana animalelor.
c) Ciucalaii de porumb contin pana la 35% celuloza; se utilizeaza sub forma
macinata si in amestec cu meleasa, borhot umed, nutret combinat si nutret murat.
Valoarea nutritiva este apreciata la 0,4 UN/kg, 18 g PBD/kg, 0,6 g Ca/kg, 0,2 g
P/kg si 860 g SU/kg nutret.
d) Vrejurile leguminoase provin din recoltarea boabelor de fasole, soia, mazare,
lucerna sau trifoi, fiind reprezentate de tulpine, frunzele si pastaile uscate ale plantelor.sunt
mai proteice si mai digestibile decat paiele,cu valoare nutritiva apreciata la 0,33 UN/kg,38 g
PBD/kg, 12,6 g Ca/kg, 1,4 g P/kg, 2 mg caroten/kg si 870 SU/kg.
Se utilizeaza in hrana bovinelor adulte 4 kg, iar la ovine 1 kg sub forma tocata si
saramurata (melasata) sau tocata si in amestec cu nutret murat.
e) Pleava cerealelor este nutritiv superioara paielor, mai digestibila; pleava de
leguminoase (lucerna, trifoi) are continutul de proteina similar fanului natural. Se pastreaza
ca atare sau insilozata cu pasta de porumb la
35% umiditate.
Plevurile se consuma ca atare, dar este mai indicat in amestec cu sfecla sau bostani
tocati si melasati. Se recomanda in hrana bovinelor adulte in cantitate zilnica de 3 kg.

Valoarea nutritiva a plevurilor

Categoria de plevuri
SU
UN/kg
PBD
(g/kg)
(g/kg)
Pleava de ovaz
840
0,38
27
Pleava de grau
840
0,34
22
Pleava de lucerna
850
0,73
91
Pleava de trifoi
850
0,65
83

Ca
(g/kg)
6,0
6,3
17,0
16,1

P (g/kg)
1,5
1,4
1,1
1,9

Caroten
(mg/kg)
0,2
0,2
8,0
8,0

f)Grozurile II sunt sparturi de cereale rezultate dupa a II-a selectare a boabelor

pentru samanta.Valoarea lor nutritiva este influentata de felul boabelor si de cantitatea de
impuritati din masa gozurilor,care de regula sunt particule de pamant, pietris. Gozurile II se
pot gasi in hrana ovinelor adulte fiindca acestea au posibilitatea fiziologica de a alege
fragmentele de cereale din masa gozurilor.
g)Dejectiile de pasare au o anumita valoare nutritiva pot sa contina pana la 35%
proteina buna.Se utilizeaza in hrana taurinelor la ingrasat in primele faze de ingrasare, prin
uscare, macinare si amestecare cu nutretul concentrat si nutretul murat. Se pot utiliza si in
hrana pasarilor de carne, reprezentand 10% din hrana zilnica a acestora.

3.4. CONCENTRATE
a) Concentrate cultivate
Din aceasta grupa fac parte grauntele de graminee, semintele de la leguminoase,
oleaginoase, caracterizate prin digestibilitate ridicata si un continut ridicat de substante
nutritive.
Boabele de gramineee mai des utilizate sunt boabele de porumb, orz, ovaz, secara,
grau, care nu se administreaza in hrana animalelor imediat dupa recoltare, ci numai dupao
perioada de maturare de circa 6 8 saptamani.
Boabele de porumb intra in proportie mare in hrana pasarilor si porcilor si au un
continut ridicat de amidon, grasime (4%), proteina (10%), (soiul Opague 2), continut redus
de saruri minerale (1 2%), din care 45% saruri de fosfor si numai 2% saruri de calciu.
Vitaminele bine reprezentate sunt: E, B2 si provitamina A. Digestibilitatea nutritiva este
ridicata (80% pentru proteina, 75% pentru grasime, 85% pentru amidon).
Valoarea nutritiva medie a boabelor de porumb este estimata la 66 g PBD/kg, 1,2
UN/kg, 0,2 g Ca/kg, 2, 3 g P/kg, 2 mg caroten/kg, 0,2 g lizina/kg si 860 g SU/kg boabe.
In hrana animalelor se administreza sub forma de uruiala, in amestecuri de ferma
sau nutreturi combinate industriale in care porumbul participa in proportie variabila, 25
30% pentru taurine, 60 80% pentru porcine, 40% la cabaline, 70% la gaini ouatoare si
60% la puii de carne.
Grauntele de orz sunt eficiente in hrana porcilor la ingrasat, mai ales in ultima
parte de ingrasare cand influenteaza pozitiv calitatea carnii si a grasimii. Orzul boabe intra
in structura nutretului combinat in proportie de 50% si are o valoare nutritiva estimata la 84
g PBD/kg, 1,1 UN/kg, 1,8 g Ca/kg, 3,8 g P/kg, 0,2 mg caroten/kg, 3 g lizina/kg si 860 g
SU/kg boabe.
Grauntele de ovaz contin proteina cu cea mai ridicata valoare biologica din toate
grauntele de graminee, datorita procentului mai mare de aminoacizi in proteina.
Digestibilitatea substantelor nutritive este ridicata: 84% pentru proteina, 90% pentru
grasime, 87% pentru glucide, si 24% pentru saruri minerale. Valoarea nutritiva este estimata
la 92 g PBD/kg, 1 UN/kg, 1,3 g Ca/kg, 3,0 g P/kg, 4 g lizina/kg si 870 g SU/kg boabe.

Boabele de ovaz sunt recomandate pentru alimentatia reproducatorilor masculi (50% din
ratia de concentrate), a animalelor de tractiune (40 50%).
Grauntele de secara au valoare asemanatoare orzului, dar utilizarea lor se face dupa
un atent control al prezentei de corpuri straine, mai ales, cornul secarei, care contine
alcaloidul carnitina (0,1 0,4%) ce poate provoca afectiuni respiratorii, circulatorii,
digestive si nervoase la animalele ce au consumat seminte atacate. Din laptele vacilor ce au
consumat 2 kg secara zilnic se obtine un unt sfaramicios.
Grauntele de grau recomandata pentru consumul furajer fac parte din grupa celor
improprii panificatiei sau sparturilor, in cazul selectarii graului de samanta. Se utilizeaza, la
puii de carne, prin participarea in structura nutretului combinate.
Valoarea nutritiva este estimata la 101 g PBD/kg, 1,23 UN/kg, 0,5 g Ca/kg, 3,5 g
P/kg, 3 g lizina/kg si 870 SU/kg boabe.
Semintele de leguminoase furajere mai des utilizate sunt mazarea, fasolea si soia,
ele avand un continut ridicat de proteina, vitamina B, saruri de P, dar si substante inhibitoare
a cresterii prin actiunea lor de reducere a absorbtiei grasimilor si a glucidelor. Pentru
evitarea acestor actiuni se recomanda ca utilizarea acestor boabe de leguminoase sa fie
precedata de un tratament termic de incalzire 1 2 minute la 300oC sau fierberea boabelor,
procedee prin care creste si digestibilitatea proteinei.
Semintele de mazare se pot utiliza in hrana tuturor animalelor, mai eficient in hrana
lactantelor, ouatoarelor, reproducatorilor masculi si a tineretului in crestere. Valoarea
nutritiva este apreciata la 182 g PBD/kg, 1,13 UN/kg, 2,2 g Ca/kg, 4 g P/kg si 870 g SU/kg
boabe. Digestibilitatea substantelor nutritive este apreciabila, coeficientii au valori de 85%
la proteina, 95% la grasima si 65% la zaharuri. Se dau in hrana dupa oparire si in cantitati
moderate, in medie 10 15% din structura unui nutret combinat.
Semintele de soia au cel mai ridicat procent de proteina (34%) si lipide (20%) si
sunt usor digestibile si cu mare valoare biologica. Boabele se utilizeaza, dupa tratare
termica prin fierbere pentru distrugerea factorilor antienzimatici, sub forma de faina de soia
cca. 15% din structura nutreturilor combinate pentru hrana pasarilor, porcilor si tineretului
bovin.
Valoarea nutritiva este estimata la 480 g PBD/kg, 1,15 UN/kg, 2,2 g Ca/kg, 7 g
P/kg, 27 g lizina/kg si 880 g SU/kg boabe tratate termic.
Semintele de oleaginoase au un continut ridicat de grasimi (30%) si proteina (20%)
cu o digestibilitate ridicata; sunt bogate in fosfor dar mai ales in calciu.
Semintele de in sunt folosite in scop dietetic intrucat sunt utilizate in afectiunile
gastrointestinale ale tineretului, prin formarea unui mucilagiu rezultat la fierberea boabelor.
Se administreaza sub forma de supe de in in perioada de intarcare a viteilor si manjilor sau
ca adaos suplimentar pana la 30%. Sunt utilizate la pasari in perioada de naparlire pentru a
scurta aceasta perioada si la pregatirea animalelor de expozitie, pentru imprimarea unui
luciu placut al parului sau penelor.
Valoarea nutritiva este estimata la 341 g PBD/kg, 0,76 UN/kg, 12,9 g lizina/kg, 3,7
g Ca/kg, 8,5 g P/kg si 880 g SU/kg boabe.
Boabele de canepa se folosesc in hrana ouatoarelor pentru stimularea ouatului; in
hrana pasarilor de expozitie si a cailor.
Valoarea nutritiva este estimata la 128 g PBD/kg si 1,7 UN/kg, fiind mai celulozice
decat boabele de in.
b) Concentrate industriale

- Taratele rezultate in urma macinarii cerealelor; sunt valoroase pentru consumul

furajer datorita continutului ridicat de proteina, vitamine din complexul B (B2, B3, B5,
B12), fosfor sub forma de fitina cu actiune laxativa.
Taratele de grau si secara sunt recomandate pentru vacile cu lapte, scroafele
lactante si pasari, iar cele de orz, ovaz si porumb, mai bogate in celuloza, se recomanda
bovinelor la ingrasat.
Valoarea nutritiva a taratelor este redata in tabel.
Se recomanda furajarea cu cantitati moderate de tarate fiindca in cazul folosirii lor
in exces din laptele animalelor se obtine unt moale sau sfaramicios.

Sortimentul de tarate
Tarate de grau
Tarate de porumb
Tarate de secara
Tarate de orz
Tarate de orez

Valoarea nutritiva a taratelor

SU
UN/kg
PBD
Ca
(g/kg)
(g/kg)
(g/kg)
860
0,77
108
1,4
870
0,85
60
0,2
880
0,77
88
1,0
880
1,05
71
1,4
880
0,77
82
0,8

P (g/kg)
10,0
3,7
6,9
4,0
13,3

Caroten
(mg/kg)
0.1
0.3
-

- Sroturile sunt reziduuri industriale de la extractia uleiului din plante oleaginoase

si au un continut ridicat de proteina, vitamina B, fosfor. Se cunosc mai multe sortimente de
sroturi dar cele mai folosite in furajarea animalelor si mai nutritive sunt cele de floareasoarelui, sroturile din germeni de porumb, sroturile de soia si cele de in.
Valoarea nutritiva a acestor stroturi este variabila in functie de continutul de coji si
este redata in tabelul urmator:
Valoarea nutritiva a sroturilor
Sortimentul de sroturi
SU
(g/mg)
Srot de floarea-soarelui tip A
910
Srot de soia calitatea I
880
Srot de germeni de porumb
900
Srot de in
880

UN/kg
0,79
1,15
1,1
0,76

PBD
(g/kg)
390
480
00
341

Ca
(g/kg)
4,0
2,2
0,7
3,7

P (g/kg)
10,0
7,0
4,6
8,5

Lizina
(mg/kg)
14,7
27,0
9,0
12,9

Stroturile de floarea soarelui participa cu cca 10 20 % in structura combinatelor

pentru vacile cu lapte, reproducatorii masculi, porci adulti si pasari ; ele completeaza
nutreturile cu proteina de mare valoare biologica prin continutul in metionina.
Stroturile de soia au o valoare biologica ridicata datorita proteinei cu un continut
ridicat de aminoacizi esentiali , mai putin metionina; de aceea va participa in structura
nutreturilor combinate (25 30%) pentru porcine si pasari in asociere cu srot de floarea
soarelui.
Extractul de proteina din soia se utilizeaza la prepararea inlocuitorilor de lapte
(SOIALACT).
- Taieteii uscati din sfecla de zahar se obtin prin uscarea taieteiilor umezi pana la 10
15% umiditate si apoi brichetarea in amestec de uree si melasa. Se administreaza in
urmatoarele cantitati: vitei 0,05 2kg. suine 0,75-1 kg.
Valoarea nutritiva este estimata la 103 g PBD \ kg; 0,89 UN \ kg, 5,8 g Ca \ kg, 0,5 g
P \ kg si 894 g Su \ kg nutret.

Drojdiile furajere sunt bogate de in proteine (52-57 %) si au mare valoare biologica

prin continutul lor in aminoacizi esentiali (mai putin metionina si cistina), in vitamina
B si microelemente.
Drojdiile se obtin pe cale industriala prin utilizarea de suse de drojdii din genul
Candida si Torula care se dezvolta in medii nutritive, de regula la noi in tara dejectiile
de porcine hidrolizate, acid, melasa, coceni si paie hidrolizate sau deseuri din lemn.
Digestibilitatea substantelor nutritive este foarte ridicata (90-96 %).
Drojdiile sub forma de faina galbena pana la bruna au o valoare nutritiva ridicata si
variabila in functie de substatul nutritiv pe care sau format.
Valoarea nutritiva a drojdiilor
Sortimentul de drojdii
Drojdie de bere uscata
Drojdie de melasa
Drojdie de lesii bisulfitice
Drojdie de n parafina
Drojdie de hidrolizate din lemn

SU
(g/mg)
875
900
900
940
900

UN/kg
1,12
1,08
1,08
1,08
1,08

PBD
(g/kg)
445
465
420
505
472

Lizina
(g/kg)
2,2
3,8
3,2
33
-

Ca
(g/kg)
1,6
5,3
5,0
5,5

P
(g/kg)
12,8
16,3
16,0
16,9

Drojdiile se pot folosi in componenta nutreturilor combinate in proportie de 10%

pentru toate speciile de animale, pentru innobilarea nutritiva a grosierilor folosite in hrana
rumegatoarelor sau in inlocuitorii de lapte 3-6 %.
c) Fainurile proteice de origine vegetala.
- faina furajera se obtine de la macinarea graului, orzului si de la glasarea orezului.
Valoarea nutritiva este data de cantitatea de tarate rezultata la extractia fainei de
cereale. Faina furajera este utilizata in hrana porcilor la ingrasat.
- Praful de moara este un amestec de tarate, faina si cantitati variabile de pamant si praf
recomandat in hrana animalelor la ingrasat, daca impuritaile nu depasesc 50% din masa
prafului de moara. Valoarea nutritiva a prafului este valabila de la 0,45 UN \ kg la
praful cenusiu si 90 g PBD \ kg, pana la 0,53 UN \ kg la praful alb si 110 g PBD \ kg.
d) Fainurile proetice de origine animala reprezinta o sursa importanta de
proteine, grasimi si vitamina B, rezultate din prelucrarea produselor animaliere
in fabricile de lapte, de conserve de peste sau abatoare.
Laptele smantanit deshidradat este folosit in hrana purceilor si viteilor ca inlocuitor
de lapte (INLAVIT si PORLAVIT), valoarea nutritiva fie estimata la 334 g PBD \ kg
, 1,4 UN \ kg, 26 g lizina \ kg, 13 g Ca\kg, 10 g P\kg.
Zerul deshidratat rezulta din prepararea branzeturilor si se utilizeaza mai ales
in hrana porcilor. Valoarea nutritiva este de 120 g PBD \ kg, 1,4 UN \kg, 11 g lizina\
kg, 9 g Ca\ kg si 8 g P\kg.
Zara deshidratata rezulta din prelucrarea untului; se foloseste in hrana
porcilor si are valoarea nutritiva estimata la 325 g PBD\ kg, 1.3 UN\ kg, 22,4 g
lizina\ kg, 13 g Ca\kg, si 9,6 g P\kg.
Faina de peste rezulta din rezidurile ramase in urma fabricarii conservelor de
peste sau din pesti cu valoare alimentara redusa, avand un coeficent de
degestibilitate de cca 90% si fiind bogata in proteine, grasimi si fosfor. Valoarea
nutritiva este ridicata: 650 g PBD \kg, 1,0 UN \ kg, 44 g lizina\ kg, 60 g Ca \ kg, 33
g P\kg, 2880 Kcal EM si 10% grasime bruta.
Faina de carne este utilizata in hrana tineretului in crestere a pasarilor,
intrand in componenta nutreturilor combinate in proportie de 3-5%. Faina de carne
este folosita pentru suplimentul de proteina ce il asigura, valoarea sa nutritiva fiind

estimata g PBD\ kg, 1,16 UN \ kg, 206 g lizina \ kg, 100 g Ca\ kg, 45 g P\kg, 2070
Kcal EM si 10% grasime bruta.
Faina de sange se obtine din sangele rezultat prin sacrificarea animalelor in
abatoare , fiind utilizata in prepararea nutreturilor combinate (6%) pentru hrana
puilor de cane si a porcilor. Valoarea nutrtiva este de 800 g PBD \ kg, 1,3 UN \kg ,
24 kg lizina\ Kg, 2,8 g Ca\ kg, 2,2 g P\kg, 2845 Kcal EM si doar 1% grasime bruta.
Faina de carne oase se obtine prin fierberea carnii, 8 ore la 1350 C si 5 atm.
Impreuna cu oasele, in unitati specializate de ecarisaj (PROTAN) rezultand un
produs bogat in saruri munerale si fara grasimi, care se foloseste la prepararea
nutreturilor combinate (6%) pentru porci si pasari. Valoarea nutritiva este de 250 g
PBD\kg, 1,05 UN \ kg, 14 g lizina\kg, 150 g Ca\ kg si 100 g P\kg.
e) Sparturile de cereale (gozuri I) sunt formate din boabe sparte sau seci,
seminte de buruieni, ele reprezentand aproximatic 10\din productia totala de
cereale recoltata. Gozurile sunt utilizate, dupa macinare in hrana taurinelor la
ingrasat sau a ovinelor si au o valoare nutritiva variabila (0,4-0,9 UN\kg si 100140 g PBD\kg).
5.ENERGETICE
a) Grasimile vegetale de uz furajer sunt utilizate nuami sub forma de ulei de
porump sau soia in prepararea inlocuitorilor de lapte, in drojdiile furajere, in
sroturi si nutreturi combinate, aducand un aport important de grasimi fiindca
contin 99,4% grasime bruta iar energia metabolizata (EM) asigurata se estimeaza
la 8800 Kcal \kg . Au digestibilitate ridicata si un continut ridicat de acizi grasi
nesaturati care au efect productiv scazut.
b) Grasimi animale de uz furajer
Din aceasta grupa fac parte untura de porc, seul si jumarile de abator rezultate din
prelucrarea produselor de abator.
Untura de porc se foloseste in producerea nutreturilor combinate (5%), dar pentru a
preveni oxidarea ei se adauga in retelele combinate substante antioxidante
(Etoxiquin, Topanol).
Valoarea nutritiva aunturii se estimeaza la 2,4 UN\kg, 8800 Kcal EM\kg, la un
continut de 99,4% grasime bruta.
Jumarile de abator dau rezultate brute in hrana tineretului porcin si a pasarilor
datorita continutului relativ bun de proteine (38%) si grasimi (34%), valoarea
nutritiva fiind estimata la 1,7 UN\kg si 350 g PBD\kg.
c) Zaharul furajer este utilizat ca stimulator energetic pentru animalele care
depun eforturi fizice caii de galop, trap sau de obstacole, cainii de curse care
au nevoie de resurse furajere energetice concentrate. Zaharul furajer are 1,8
UN\kg si 2545 Kcal\kg.
d) Melasa este un subprodus de la fabricarea zaharului;contine 60% zahar, 10%
saruri minerale, in special microelemente (K,Fe,Zn,Mn, Cu, Co) iar in cantitati
mai mici proteine (9%). Melasa se utilizeaza, dupa diluare cu apa (1\4), pentru
innobilarea gustului la nutreturile celulozice tocate, cu rol de diant in prepararea
granulelor combinate sau diluant al ureei de uz furajer.
Melasa administrata zilnic se asociaza obligatoriu cu furaje fibroase si grosiere
pentru a preveni tulburarile gastro-intestinale. Cantitatea recomandata zilnic este
de 1,5-2 kg la taurine adulte, 0,2 kg la ovine si porci la ingrosat.
Valoarea nutritiva este la 60 g PBD\kg, 0,81 UN\kg, 1950 Kcal, EM \kg, 1 g
Ca\kg si 0,2 g P\kg.

3.6

MINERALE

a) Macroelementele furajere (Ca, P, K, Na, Mg, Cl, S)

Surse de calciu:
creta furajera este principala surasa de calciu; ea contine 39% (390 g) Ca\kg creta
furajera, sub forma de CaCo3. Este utilizata mai des in perioada de stabularie, la toate
animalele in amestecul de concentrare, in cantitate zilnica de 50-80 g taurine adulte, 25
g la tineretul taurin, 2 g la puii de carne, 6 g la gainile ouatoare;
cojile de oua contin 95% saruri minerale, din care Ca pur 38%. Este un supliment de
Ca in hrana ouatoarelor si porcilor, continand 70 g proteine, 30 g grasimi la kg de coji;
varul stins se utilizeaza in conditii gospodaresti de crestere, dupa o pastrare de 3 luni;
el contine 54,1% Ca.
Sursele de fosfor:
faina de oase provine din macinarea oaselor; contine 150 g P\kg, 330 g Ca \kg, 15 g
grasimi\kg. Cele mai bune rezultate se obtin la pasari, prin folosirea preparatului
FOSFOMAR, care contine 80% fosfor sub forma de fosfat dicalcic, care se
descompune numai in apa calda si se pun in libertate 240 g Ca si 185 g P la kg
preparat.
Sursele de potasiu suplimentat, mai eficiente, sunt carbonatul de potasiu (K2Co3), care
contin 56% K solubul la 200 C si clorura de potasiu (KCl), care contine 52% K solubil
la 200 C, dar si clor 47%.
Cerintele de potasiu sunt de regula asigurate prin furajele din ratie sau jurajele
combinate.
Sursele de sodiu
Majoritatea furajelor au continut redus in sodiu; adesea, satisfacerea sodiului se face
prin clorura de sodiu care contine 40% Na, dar si 60 % Cl. Sarea de bucatarie se
utilizeza macinata atunci cand intra in structura nutreturilor combinate sau bulagari
pentru lins la cabaline, ovine si taurine. In zonele cu solul sarac in iod se utilizeaza
sarea iodata cu 5 mg iod \kg sare.
Sursele de magneziu suplimentar completeaza deficitul natural al plantelor
pentru a satisface cerintele animalelor.
Oxidul de magneziu (MgO) contine 60,3% Mg si se adauga in sarea administrata
taurinelor (15-30%), fiind cea mai utilizata sursa suplimentara de Mg.
Sursele de clor sunt prezentate in diferite suplimente minerale; cel mai obisnuit
mod de asigurare il constituie clorura de sodiu care contine 60 % Cl.
Sursele de sulf sunt reprezentate prin floarea de sulf (participa in structura
premixurilor minerale pentru animale) si prin sulfatul de sodiu care contine 10% S si
14% Na.
b) Microelementele furajere (Fe,Cu,Co,Mn,Zn,I) Sursele de fier sunt necesare
pentru suplimentarea fierului in perioada lactanta, prin utilizarea de preparate
complexe injectabile sau complecsi chelatici care sporesc solubilitatea
microelementelor.

Sulafatul feros (FeSO4. 7H2O) contine 20% Fe si 34 % SO4, este solubil in apa si se
introduce in premxurile numerale. El este elementul principal fier Dextrant
injectabil, necesari prevenirii anemiei feriprive la purcei.
Sursele de cupru
- Sulfatul de cupru (CuSO4) contine 40% Cu si se utilizeaza eficient in hrana porcilor, in
cantitate de 250 mg \kg furaj combinat.
- Clorura de cupru contine 37% Cu si este mai eficienta in cazul utilizarii in alimentatia
ovinelor.
Sursele de cobalt sunt necesare in zonele geografice deficitare pentru a intensifica
ritmul de crestere al animalelor.
Cea mai utilizata sursa este clorura de cobalt (CoCl2), ea intrand in structura
premixturilor minerale.
Sursele de mangan:
- oxidul de mangan contine 77,4% Mn si este o sursa buna de mangan pentru preparerea
premixurilor minerale chelatate;
- premanganatul de potasiu (KMnO4) contine 35% Mn cu solubilitate in apa de 25 g la
65o C si utilizabil mai ales la pasari;
- sulfatul de mangan intra in structutra premixurilor de microelemente; are solubilitatea
in apa de la 48o C de 98,5g . Accesibilitatea lui in organism depinde de structura ratiei
in ceilalti compusi organici si minerali.
Surse de zinc:
- carbonatul de zinc se utilizeaza cu bune rezultate la puii de gaina si de curca; contine
52% Zn;
- sulfatul de zinc contine 37% Zn si este utilizat in special pentru pasari si porci;
- oxidul de zinc contine 80% Zn si este recomandat pentru sulplimentarea minerala la
ierbivore si porcime.

Sursele de iod:
iodura de potasiu (IK) este cea mai utilizata sursa de iod, ea contine 76,4% iod. Are
dezavantajul instabilitatii in masa premixurilor, de aceea se trateaza premixul cu sterat
de calciu pentru a mari stabilitatea iodului de doua ori. Se utilizeaza pe scara larga si
sarea iodata, care contine 5mg IK pe 100 g sare, care va fi pastrata la intuneric pentru
stabilizarea iodului. In ultimul timp se recomanda inlocuirea iodului cu iodati, in
special iodat de potasiu inclus in sare iodata.
Surse minerale chelatice. Chelatii metalici sunt complecsi organici (saruri de
microelemente + EDTA) sau anorganici (sticla solubila + Fe,Cu,Mn,Co,Zn) prin care
se asigura stabilitate ridicata ionilor metalici si se mareste gradul lor de aborbtie la
nivel intestinal.
3.7 ADEZIVI FURAJERI

a)Vitaminele
-vitamina A poate fi sintetizata pe cale industriala pentru suplimentarea nutreturilor
combinate cu aceasta. Preparatele sintetice mai utilizate sunt:
- vitamina A alcoolica pulbere, contine 3 333 UI vit. A\mg
- vitamina A palminat solutie uleioasa, contine 1 810 UI vit.A\mg
- vitamina A acetat pulbere, preparat cu vitamina A in forma stabila contine 2 910 UI
vit. A\mg

Vitamina A sintetica este sensibila la agenti oxidativi; de aceea se stabilizeaza prin

inglobatrea in gelatina si zahar, impreuna cu un antioxidant corespunzator (BHT,BHA),
rezultand preparatul Microvit A, care contine 500 mii UI vit.A\g.
- vitamina D3 sintetica este utilizata in amestecurile combinate pentru a sulplini lipsa lor
din nutreturile de origine vegetala. Dozele sunt cuprinse intre 7000 UI la vaci cu lapte
si 1000 UI la pui prin utilizarea preparatului Microvit D3, in care vitamina D3 este
protejata in gelatina.
- Vitamina E este necesar a se suplimenta mai ales la animalele crescute in sistem
intensiv, care nu pot sintetiza vitamina E. se foloseste Microvit-E, intre 30 mii UI la
gaini ouatoare si 200 mii UI la vaci cu lapte.
- Vitamina K se suplimenteaza pe cale sintetica folosind preparatul MBS, in cantitate de
200 mg, dizolvat in 100 l apa, la 1 kg nutret combinat fiind necesar 1 ml solutie.
- Vitamina B1 se suplimenteaza folosind clorhidrat de tiamina si mononitrat de tiamina,
in doze de 1,5-2,5 mg\kg nutret combinat.
- Vitamina B2. Riboflavina se obtine pe cale sintetica prin biosinteza (drojdii,
antibiotice) sau prin sinteza chimica si se comercializeaza sub forma sarii de sodiu a
riboflavin-5-fosfatului si a zoofsforul PL + 2.
Dozele biostimulatoare sunt cuprinse intre 3,5 si 6,0 mg vitaminaB2\kg nutret
combinat. Se utilizeaza si zoofosforul PL + 2.
- Vitamina B3 se poate suplimenta in nutreturile combinate preparate prin utilizarea
pantotenatului de calciu produs pe scara industriala, necesarul de substanta activa (acid
pantotenic vit. B3) fiind de 12-15 mg\kg nutret combinat.
- Vitamina B6 se obtine suplimentar din drojdiile furajere, cereale incoltite, iar pe cale
chimica se obtine clorhidrat de piridoxina.
Dozele biostimulatoare care intra in structura nutreturilor combinate sunt cuprinse intre
3 si 6 mg vit. B6\kg nutret.
Vitamina B12 se produce prin biosinteza sub forma unui premix furajer denumit
Bevitex cu 200 gama vitamina B12\g. Pentru stimularea alimentatiilor animalelor se
recomanda ca nutreturile combinate sa fie suplimentate cu doze de 10-15 mg vit B12\
tona nutret combinat.
- Vitamina C se produce si pe cale sintetica, acidul ascorbic fiind necesar mai ales la
animalele crescute in conditii intensive de exploatare. Se recomanda o doza stimulativa
de 50-100 ppm acid ascorbic in nutret combinat.
Aminoacizii
Solutionarea formei de proteina implica cresterea productiei de aminoacizi obtinuti
prin biosinteza sau sinteza chimica, care sa suplineasca lipsa de proteina din nutreturile
vegetale sointetice si de origine animala.
Cele mai utilizate preparate de aminoacizi sunt:
L lizina furajera folosita in doza de 2-5 kg\nutret combinat pe baza de porumb
(porci si vitei 0-6 luni).
DL metionina folosita in doza de 0,4-1 kg\tona combinate (purcei, pui de carne si
tineret de inlocuire).
Antibioticele furajere reprezinta un grup de compusi chimici sintetici care au
proptietati bacteriostatice si bactericide impotriva germenilor patogeni, iar ca scop secundar
stimuleaza productiile animaliere.
Antibioticele furajere se folosesc insa cu mare discernamant, in doze sub 10ppm
pentru a evita fenomenul de antibiorezistenta a germenilor prin consum prelungit de
antibiotice.
Flavomicina este un bactericid care stimuleaza sporul de crestere in greutate,
ecloziunea, productia de oua, daca este cu 10ppm in nutretul combinat.

Eritronicina se utilizeaza in doze de 5 20 ppm in nutreturi combinate pentru

pasari, porci si taurina in vederea stimularii cresterii si reducerii cunsumului de nutret.
Doza de 100ppm previne starea de stress in timpul transportului indelungat, in
timpul vaccinarilor sau a erorilor tehnologice de crestere si furajere. Substanta activa se
gaseste si in preparatul Gallimicin.
Tylan este un antibiotic furajer eficace in prevenirea tulburarilor degestive la porci
sau la purcei, a microplaziei la pui si a sintezei infectioase la curci, in doza de 10 40ppm.
Apramicina este activa in tratarea si prevenirea tulburarilor digestive la porci sau
in cazul bronho-pneumoniilor, doza eficienta fiind de 100ppm prin utilizare 10 40 zile.
Se utilizeaza preparatul Apralan care intra in structura premixurilor medicamente
pentru nutretule combinate.
Substantele enzimatice. Enzimele sunt biocatalizatori chimici cu rol in reglarea
metabolismului nutritiv; sint produse de glandele endocrine sau eliberate de plante, bacterii
sau ciuperci.
Subtilaza Z intervine in predigerarea amidonului si partial a substantelor
proteice din amestecurile furajere alcatuite pe baza de cereale (porumb, orz, ovaz, grau).
Preparatul sporeste degestibilitatea amidonului foloseste la tineretul intarcat timpuriu la
care echipamentul enzimatic propriu este incomplet dezvoltat.
Aspergilaza Z este un preparat enzimatic de uz furajer obtinut prin cultivarea
submersa a unor tulpini de Aspergillus pentru producerea de proteina usor asimilabila
destinata rumegatoarelor supuse ingrasarii.
Suifort este un preparat lipido-proteic usor asimilabil cu 6% grasime si 9%
proteina, destinat intarcarii purceilor prin distribuire peste nutretul combinat in prorortie de
5 10%, iar la purceii tratati 15 20%.
Lactosilul este un preparat biologic realizat din culturi selectionate de bacterii
acidolactice, utilizat pentru oprirea proceselor fermentative nefavorabile din furaje
insilozate; contine arome placute, imprima nutretului insusiri dietetice. Folosit ca adaos in
furaje se utilizeaza 1kg/t, iar ca adaos in furajarea directa la tineret sau gestante cantitatea de
0,3 kg/zi.
Lactosiul conserva bine vitaminele si enzilele din nutret insilozat, fapt ce-I creste
gradul de cunsumabilitate si digestibilitate.
Substante colorate. Pigmentii vegetali se realizeaza din extract de lucerna sau
faina de ardei, se folosesc in cantitati de 0,2% in nutreturile combinate, cu scopul realizarii
pigmentarii pielii puilor broiler sau a galbenusului de ou. Extractul de faina de lucerna
contine 1500mg xantofila si 750 mg caroten/kg.
Substante hormonale. Hormonii se folosesc ca biostimulenti in scopul ridicarii
eficientei substantelor nutritive . substantele sintetice SINOVEX si ROLGRE sunt utilizate
in hrana oilor adulte (2mg), tineretului taurin la ingrasat (10 mg) si bovinelor adulte (30
mg), la care se recomanda si preparatul MELENGESTEROL acetat (MGA)- 0,5 mg/zi.
Hormonii asigura sporisea cresterii ci 18%, stratul de grasime se reduce si creste
productia de carne.
Substantele antioxidante. Se adauga cu scolul de a preveni oxidarea grasimilor cat
si degradarea unor substante active (vitamine liposolubile).
Lecitina pritejeaza impotriva oxidarii grasimilor; contribuie la conservarea
inlocuitorilor de lapte timp de 30 zile, daca se adauga in proportie de 2 5%.
BHT,BHA Santoquin (butil hidroxitoluen, butil hidroxianisol) sunt antioxidante
metabolice , active si in organismul animal; reduc oxidarea -carotenului din faina de
lucerna, agrasimilor din faina de peste si de carne-oase, a ileiului din germeni de cereale, a
vitaminelor liposolubile, contribuie la conservarea pigmentilor naturali din faina de lucerna
si porumb. Doza utilizata este de 125 150 mg/t nutret combinat.

Acidul citric se utilizeaza ca antioxidant in conservarea grasimilor in produse

destinate consumului uman si in inlocuitorii de lapte pentru vitei.
Acidul propionic are actiunea fungicida si bactericida, asigura conservarea
cerealelor cu umiditate ridicata (1 l/t) prin pulverizarea sub forma de aerosoli in masa
cerealelor.
Substante azotate sintetice neproteice (SASN). Utilizarea SASN a pornit de la
necesittea asigurarii cerintelor sporite de proteine pe cale sintetica, prin surse conventionale
de proteina anorganica. Utilizarea SASN a fost posibila datorita specificului
microorganismelor ruminale a rumegatoarelor de a-si sintetiza proteina proprie pe seama
azotului neproteic, urmand ca in stomac glandular si intestin, bacteriile sa fie distruse, iar
proteina sa fie descompusa pana la aminoaciziii utilizabili de organismul animalului gazda.
Cele mai utilizate SASN sunt ureea (carbanida) si starea (amidon+uree).
Ureea CO(NH2)2 este o pulbere fina, incolora si foarte higroscopica, care poate
inlocui proteina naturala; o tona de uree poate inlocui 7 t sroturi de floarea-soarelui sau 12 t
mazare sau 30 t porumb.
Ureea se descompune usor in amoniac (NH3) cand ajunge in rumenul
rumegatoarelor, iar acesta este utilizat de bacteriile ruminale, ca sursa de hrana. Pe aceasta
cale azotul anorganic din uree partucupa la formarea proteinei vegetale bacteriene.
Bacteriile vor fi consumatede protozoare astfel incat proteina vegetala bacteriana se
trabsforma in proteina de origine animala cu mare valoare biologica, iar protozoarele, prin
descompunerea intestinala, pun la dispozitia organismului gazda aceasta valoroasa sursa de
prpteina.
Urilizarea ureei trebuie facuta insa cu mult discernamant, in doze verificate si
dupa o acomodare a organismului cu ureea sintetica. Excesul de amoniac determina stari de
intoxicatie, manifestate prin hipersalivatie, timpanism, tulburari de echilibru si stare de
coma. Pentru a preveni intoxicatiile, se utilizeaza zaharul si acizii organici (acetic, lactic,
propionic), care fermenteaza in rumen si favorizeaza o degakare lenta a amoniacului, astfel
ca se poate preveni sau interveni cu succes in cazurile de intoxicatie.
Doza optima este de 25 grame uree pentru 100 kg greutate vie, la toate categoriile
de rumegatoare, dupa intarcarea si cu respectarea urmatoarelor masuri:
- folosirea alimentelor bogate in glucide (faina de porumb)pentru dezvoltarae numeroasa
a bacteriilor ruminale;
- asigurarea sarurilor minerale (NaCl 3,5%, Ca 1%, P 0,8%) si a vitaminei A (40mil. Ul/t
combinate);
- se aplica numai la animalele sanatoase dupa o acomodare cu doze mici de uree, pe o
perioada de 10 zile, pentru a preveni intoxicatiile.
In cazul intoxicatiilor se intervine cu unul din antidoturile administrate pe cale
bucala:5l lapte, 1 l otet 9 diluat 1:3 ci apa.
In completare, se administreaza 1 l solutie de 30% melasa saau zahar.
Cand a aparut timpanism se face trocarizarea ruminala pentru evacuarea gazelor
din rumen, apoi se injecteaza glucoza si cofeina in vena jugulara. Dupa inlaturarea formei
acute se intervine cu 1 l ulei de soia sau floarea-soarelui pentru actionatrea peristaltismului
intestinal. Pentru a preveni intoxicatiile cu uree, au aparut noi tehnologii de preparare
bazate in special pe amestecarea ureei cu amidon gelatinizat.
STAREA (amidon +uree) este un amestec eficace, dintre uree (20%) si amidon
gelatinizat provenit din cereale supuse unui tratament termic (75%), in prezenta unui liant
(bentonita de sodiu 50%).
Produsul elimina riscul intoxicatiei, inbunatateste plalatabilitatea furajului prin
modificarea gustului din amar in dulce.

STAREA se utilizeaza ca supliment de proteina, in functie de greutatea vie,

varsta si starea fiziologica.
Preparate furajere.
Nutreturi cominate.
Nutretul cobinat este un amestec omogen forma din mai multe macro si
microcomponente care satisface cerintele nutritive pentru specia si categoria pentru care
este detinat
Nutreturile furajere sunt amestecuri vitaminice, proteice si minerale care, prin
participarea in structura nutreturilor combinate, imbunatatesc valorea biologica a acestora
in directia satisfacerii cerintelor nutritionale la animale la care se administreaza.
Din aceasta grupa fac parte zoofortrile pentru pasari (A1, A2, A3, A4, A5, A6), porci
(P1, P2, P3), taurine (T1, T2, T3, T4, T5, T6,) si ovine (O1).
Din grupa nucleelor furajere fac parte si concentratele proteino-vitamino-minerale
(PVM), in structura carora intra zoofoforturi specufice speciilor de animale cat si furaje de
origine vegetala si animala.
Pentru pui de carne se prepara retetele de PVM 2111 si 2121 pentru porcine
crescute in sistem intensiv se prepara retelele de PVM 11, 12, 1 3, 1 4, 1 5, 1 6,
1 7 si 1 8, iar pentru taurine se prepara retetele de PVM 30 12, 30 13, 30 14, 30
15, si 30 16.
Premixurile sunt amestecuri de vitamine, antibiotice, aminoacizi, minerale si
furaje proteice, care sunt utilizate pentru combaterea stresurilor, a unor afectiuni
nutritionale sau simularea productiei.
- Premixurile pentru pasari
STRESOL contine un complex de vitamine (A, D3, B, C), antibiotice si lactoza;
se da in apa de baut, avand rol antistress si se foloseste inainte si duapa transportul
pasarilor la destinati mari sau in momentul vaccinarilor, cand ele sunt agitate;
STREGAL contine un complex de vitamine, antibiotice si drojdie furajera, care
participa in proportie de 1% in nutretul combinat; are rol antistress datorat transportului sau
vaccinarilor;
CANIGAL este un amestec de vitamina D3, clordelazin (tranchilizant) si saruri
minerale (Mn, Zn, P) pe suport de sroturi de soia care, utilizat in proportie de 1% din masa
nutretului combinat, combate canibalismul la pasari.
OVOGAL este utilizat pentru stimularea productiei de oua prin participarea cu
1% la structura nutretului combinat. Este alcatuit din vitamine (E, k3, B), aminoacizii,
sarurile minerale (Mn, ZN), pe suport de drojdie furajera.
premixuri pentru porcine.
STREPOR este utilizat pentru combaterea stresului de transport prin participarea
cu 2% la structura nutretului cimbinat, este alcatuit din vitamine(A, D3, E, B, C),
sulfamide, antibiotice, saruri minerale (Fe, Zn, Co, Mn, Cu, Mg, I), pe suport de porumb
boabe macinat;
ENTEROSOL se utilieaza pentru combaterea enteritelor la tineret porcin prin
administrarea in apa de baut, fiind compus din vitamine (A, B, C), sulfamid, pe suport de
lactoza.
- Premixuri pentru bovine
BOVIENTER este un premix pentru tratamentul enteritelor la vitei sugari,
administrat per-os; este alcatuit din vitamine (B1, B2, B6), sulfamide, seleniu, pe suport de
lactoza.

GESTAVA este in premix pentru vaci in ultimile luni de gestatie, administrat in

nutretul combinat si alcatuit din vitaminele (A, D3, E), saruri minerale (Fe, Zn, Co, Mn,
Cu, Mg, I), faina de oase, toate pe suport de porumb boabe fin macinat;
PREMIX B INLAVIT este un premix votamino mineral pentru Inlavit,
alcatuit din vitaminele A, D3, E, K3, B si C,antibiotice si saruri minerale (Fe, CU, CO, Mn,
I) care intra in structura substituentului de lapte pentru a creste valoarea alimentara a
acestuia, aducandu0l cat mai aproape de compozitia chimica a laptelui natural de vaca.
- premixuri pentru ovine.
OVIFORT contine vitamine (A, D3, E, K3, B1 si B2), elemente minerale (Mn,
Mg, Cu, K si Co) si aminoacizi, toate cu actiune biostimulatoare asupra metabolismului
general, marind rezistenta organismului fata de infectii si totodata favorizeaza sporul de
crestere la tineretul ovin.
Se administreaza in functie de furaj in proportie de 1%, timp de 10 15 zile.
- Premixuri pentru iepuri
CUNIFORT contine vitamine (A, D3, E, PP, K3), substante antioxidante,
elemente minerale (Mn, Mg, Cu, K si Ca) si aminoacizi , cu actiune remineralizanta, ajuta
la resorbtia Ca si P din tubul digestiv. Se recomanda in cazuri de satcina si lactatie cand
necesarul de Ca si P este marit.
Doza zilnica este de 6 g/zi, timp de 5 10 zile.
Premixiuni pentru nutrii.
NUTRIFORT contine vitamine (A, D3, E, K3, B), si elementele minerale (Fe,
CU, CO, Mn, I), cu rol in crestere si reproductie, administrat in proportie de 1% in furazul
nurcilor.
Substituenti.
PORLAVIT substituent pentru laptele natural de scroafa: din structura lui fac
parte:
- lapre praf degresat
65 %
- drojdie furajera
7 %
- grasime de porc
7 %
- zahar
5,3 %
- lecitina
4 %
- bevitex premix
2,2 %
- faina de oase
1,2 %
- carbonat de calciu
0,5 %
- strepor premix
2,3 %
- aminoacizi
x
- vitamine (A, D3, K3, Cu)
x
- saruri minerale (Fe, Zn, Cu)
x
- sulfamide
INLAVIT substituent de lapte pentru vitei; din structura lui fac parte:
- lapte praf samntanit
70,8 %
- seu de vaca
10 %
- untura de porc
7 %
- ulei vegetal
2 %
- lecitina
1 %
- colina clorhidrica
0,1 %
- glucoza
4 %
- lactoza
1 %
- amidon hidrolizat
3 %

- antiozidant
premix antibio vit.-mineral

0,1 %
1 %
100,0
Substutuentul contine 17% GB, 25% PB , 95% SU;se utilizeaza la vitei dupa
perioada colostrala de 5 zile, pana la 40 zile cand viteii se intarca. In timpul folosirii
Inlavitului (tabelul de mai jos) se administreaza la disc fanuri de lucerna, nutret combinat
(30 3) si premix B Inlavit.

Varsta(zile)

Colostru

05
6 10
11 35
36 40

5
-

INLAVIT (preparat)
Dimineata
Pranz
2
2,5
2

Seara
2
2,5
-

TOTAL pe zi
(l)
5
4
5
2

Pentru a prepara un litru Inlavit se folosesc 100g Inlavit praf dizolvat in 0,9 l apa
calda la temperatura de 45C.
SOIALACT se bazeaza pe utilizarea surselor vegetale completate cu diferiti
aditivi furajeri fara a folosi lapte degresat praf; este un hidroizolat din sroturi de soia,
sterilizat si completat ci grasimi emulsionabile si vitamine.
Soialactul contine 2,4% PROBLEMA,1,5 GB, 33% SEN, are culoare alb galbuie
si gust dulceag, prezinta o valoare nutritionala a laptelui integral intre 70% si 80%, valoare
ce poate fi ridicata prin substituirea apei potabile cu zer dulce.
Introducerea Soialctuluio se face treptat, timp de 4 zile, prin amestecare in raport
crescand cu lapte integral pana la 1:2 la finalul alaptarii (75 zile). Substitientul se introduce
in alimentatia viteilor de la 21 zile de la fatare, concomitent fiind necesara introducerea in
alimentatie a fanului vitaminos din trifoliene ce se distribuie la discretie, sub forma tocata
25% si intreaga 75%, cat si utilitatea folosirii nutretului combinat cu un minimum de 650
g\zi. In perioada de 55 zile de alaptare cu Soialact se realizeaza 600 g spor de crestere in
greutate; viteii depasesc mai usor criza de intarcare.
RALTAN substituient de lapte pentru tineret animalier, obtunut prin hidroliza
enzimatica a viscerilor de pasare, rezultate din abatoare avicole, in adaos cu grasime
anumala si lecitina.
Reltanul se administreaza viteilore incepand cu a 10-cea zi de viata. In intervalul 1120 zile se itilieaza in duoa tainuri 6 l \zi; un tain de 3l este format din 75g Reltan diluat in
4,125 l lapte tras si amestecat cu 1,5 l lapte integral, la care se adauga 3 g premix vutaminic
( A, D3, E, C ) pe suport de drojdie furajera. De la 120 la 140 zile se administreaza 4 l \zi
substituent in doua tainuri, iar de la 140 la 150 zile se administreaza 2l \zi intr-un singur
tain si intarcarea. In periada folosirii Raltanului se vor administra la discretie fanuri
vitaminoase de trifoliene.