Control de gestiune

Curs 8-9

Control de gestiune Curs 8-9

METODA TARGET COSTING

Aceasta metoda este in concordanta cu intocmirea bugetelor si previziunilor

pentru o perioada mai mare de timp. Tractic, se pleaca de la ideea ca pe intreaga
durata de viata a produssului sunt generate costuri si rezultate.
Metoda target costing este o metoda care face legatura intre firma sau
intreprindere, piata si implicit concurenta si strategia pe termen lung a firmei,
strategie la acre contribuie intr-un fel sau altul fiecare produs (influente generate
pe intreaga durata de viata a produsului).
PRINCIPII ALE METODEI
1. Analiza se face pe intreaga durata de viata a produsului, pentru ca
este demosntrat ca circca 80% din costurile unui produs sunt angajate inca din
faza de conceptie a produsului.
2. Rezultatul este urmarit tot pe intreaga durata de viata a
produsului pentru ca, de regula, in primii ani de viata a produsului (la
lansare( sunt generate costuri mai mari si , implicit, rezultate mai mici sau chiar
negative. Totusi trebuie sa existe capacitatea de a finanta pierderile.
3. Costul produsului stabilit ca un cost tinta se calculeaza, se determina
pornind de la piata (pretul pietei) spre intreprindere, luand in considerare si o
marja de profit dotita sau acceptata.
Costul tinta = Pretul pietei Marja de profit
Pretul pietei este impus de piata, deci nu poate fi modificat pentru ca este
dat de concurenta.
Marja de profit este de regula o marja medie a sectirului respectiv de
activitate.
Marja poate fi diminuata dar are implicatii in strategia si dezvoltarea
ulterioara a firmei.
4. Cu toate acestea, pentru obtinerea unui produs, firma inregistreaza
anumite costuri potrivit metodelor traditionale, respectiv se va proceda la
insumarea elementelor de cost ( materii prime, salarii, etc.) pe articole de
calculatie, obtinand astfel un cost estimat.
0

Control de gestiune Curs 8-9

Costul estimat = CD + CI de productie + Ch generale si de adm. + Ch de desfacere
(in ipoteza Costului complet comercial)
In contabilitate se inregistreaza costurile estimate, costuri care reflecta un
consum de mijloace si de bunuri.

Esenta metodei consta ca inainte de lansarea pe piata a unui produs, sa se

compare costurile estimate cu costul tinta, cautand solutii de apropriere a
acestora , si pentru a raspunde la doua aspecte:
a). Costul tinta este, de regula, impus de piata (poate fi modificat
indirect prin acceptarea unei marje de profit);
b). Costul estimat arata consumuri de mijloace si ca atare acestea nu pot
fi evitate pentru ca trebuie inregistrate in contabilitate.
Costul tinta este dat de calitatile, utilitatile si insusirile produsului, iar
costul estimat este dat de consumurile de mijloace si bunuri. Inainte de lansarea
pe piata a produselor se compara cele doua costuri si se stabileste rezultatul pe
intreaga durata de viata.
La stabilirea rezultatului estimat vor concura doua elemente din cele de mai
sus:

- pretul pietei;
- costul estimat.
Rezultatul estimat = Pretul pietei Costul estimat
Rezultatul estimat total = Cifra de afaceri (Venituri)

Cheltuieli

Target costing studiu de caz

O societate doreste sa lanseze pe piata un nou produs. Estimarile initiale arata ca ciclul de
viata al produsului va fi de trei ani si va avea trei faze: Lansare, Crestere, si Maturitate.
Capacitatea de productie maxima disponibila este de 20.000 unitati, urmand ca aceasta sa fie
exploatatata in proportie de 50% in prima faza, 80% in a doua faza si 100% in faza de maturitate.
Pretul de vanzare estimat este de 25 $, si se prevede ca, datorita aparitiei produselor similare
pe piata , in faza de maturitate acesta se va reduce cu 10%. Conducerea intreprinderii doreste
degajarea unei marje asupra pretului de vanzare de: 5% in faza de lansare, 15% in faza de crestere si
de 20 % in faza de maturitate.
Cheltuielile cu publicitatea vor fi de: 5$/buc in faza de lansare, 3,5$/buc in faza de crestere, si
de 1,25$ in ultima faza.
Costurile previzionale unitare, in faza de lansare, sunt urmatoarele:
Materii prime:
o A : 1 buc a 3,6 $/buc
1

Control de gestiune

Curs 8-9

o B: 2 buc a 1,5 $/buc

o C: 1 buc a 1.9 $/buc
Manopera: 1$/ buc
Cheltuieli de productie:
o Cheltuieli de intretinere si functionare 0,5$ pe tip de materie prima utilizata
o Cheltuieli de montaj:
Cost variabil unitar 5$/buc
Cheltuieli fixe totale de montaj 64.000$
o Gestiunea loturilor ( 1 lot = 400 buc): 200$/lot
Datorita contractelor incheiate cu furnizorii, costul materialelor se va reduce cu 15% in faza de
Crestere si cu 10% in ultima faza fata de faza precedenta. Costul variabil unitar de montaj se va
reduce cu 20% in a doua faza si cu 15% in faza de maturitate fata de faza precedenta. Celelalte
cheltuieli raman nemodificate pe toata durata de viata a produsului.
Se cere:
a) Calculati costurile tinta ale produsului pe fiecare faza a ciclului de viata.
b) Calculati costurile estimate ale produsului pe fiecare faza a ciclului de viata
c)Comparati rezultatele obtinute si interpretati (eventual enumerand cateva masuri pe care
managementul intreprinderii le-ar putea adopta pentru a putea indeplini obiectivele fixate).
d) Calculati rezultatele totale estimate pe fiecare faza a ciclului de viata.
Rezolvare:
a)
Lansare
Pret vanzare
Marja dorita
Cost tinta
b)
Q realizata

Crestere

25
25*5%=1,25
23,75

25
25*15%=3,75
21,25

20.000*50%=10.000

20.000*80%=16.000

Cheltuieli directe
Materii prime

9,5
8,5
A
3,6
B
1,5*2=3
C
1,9
Manopera
1
Cheltuieli indirecte
18,4
Intretinere
1,5
Montaj
11,4
cost fix unitar
64.000/10.000=6,4
cost variabil unitar
5
Gestiune loturi
200$/400 buc=0,5
Publicitate
5

Maturitate
25*90%=22,5
22.5*20%=4,5
18
20.000

8,23
7,51
7,23
6,51
3.6*85%=3,06 3,06*90%=2,75
2,55
2,3
1,62
1,46
1
1
13,5
9,85
1,5
1,5
8
6,6
64.000/16.000=4 64.000/20.000=3,2
4
3,4
0,5
0,5
3,5
1,25

Cost estimat unitar

27,9

21,73

17,36

c)
Cost tinta
Cost estimat
Diferenta (Estimat -

23,75
27,9
4,15

21,25
21,73
0,48

18
17,36
-0,64

Control de gestiune

Curs 8-9

Tinta)
d)
CA estimata
Cost total estimat
Rezultat estimat

250.000
279.000
-29.000

400.000
347.680
52.320

450.000
347.200
102.800

Rezultatul estimat = Pretul pietei Costul estimat

Rezultatul estimat total = Cifra de afaceri (Venituri)

Cheltuieli

Costul estimat = CD + CI = 9,5 + 18,4 =27,9

Daca Costul estimat > Costul tinta pierdere
Totusi analiza trebuie facuta nu numai pe produs ci si in corelatie cu
productia totala vanduta.
d.

CA1 =Q * Pretul de vanzare = 25*10.000 = 250.000

CA2 = 16.000 * 02 = 400.000
CA3 = 20.000 * 22,5 = 450.000

Cost total estimat = Costul unitar estimat * Cantitatea

Ct1 = 27,9 * 10.000 = 279.000
Ct2 = 21,73 * 16.000 = 347.680
Ct3 = 17,36 * 20.000 = 347.200
Rezultatul estimat pe intreaga durata de viata a produsului este de 126.120
lei , ceea ce inseamna profit ( 102.800 + 52.320 -29.000), rezulta ca produsul
poate fi lansat in fabricatie.
Marja de profit medie = 11,5 % ( 5+15+20)/3

SITUATII DE MONITORIZARE SI RAPORTAREA A PERFORMANTEI

Obiective :
Stabilirea subdiviziunilor organizatorice care trebuie sa primeasca informatii
la performantele realizate;
Precizarea centrelor de decizie si a modalitatilor de prezentare a informatiilor
referitoare la activitatile conduse
Coordonarea subdiviziunilor organizatorice care primesc primesc informatii
despre perfomantele realizate in system operational
3

Control de gestiune

Curs 8-9

Situatii de monitorizare si raportarea a performantei

TABLOUL DE BORD
REPORTINGUL
BALANTA SCORECARD
Tablou de bord
Definitie ansamblu de indicatori prezentati intr-o maniera sintetica si cu
o periodicitate corelata , ce trebuie sa permita responsabilului sa
actioneze rapid in cazul aparitiei problemelor
Functii
-

Functia
Functia
Functia
Functia

de informare
de avertizare
de evaluare
decizionala

Tipologie
1. Dupa sfera de cuprindere:
- Taboul de bord global
- Tabloul de bord restrans
2. Dupa natura proceselor de munca:
- Tablou de bord de strategie
- Tablou de bord financiar
- Tablou de bord de gestiune
- Tablou de bord de exploatare
Cerinte impuse tabloului de bord
- Consistent
- Riguros
- Sintetic
- Accesibil
- Echilibrat
- Expresiv
- Adaptabil
- Economic
-

Principiile conceperii tabloului de bord

Coerenta
Pertinenta
Frecventa
Eficienta
Standardizarea
Continut
a) Tabele de valori
Indicatori cantitativi
Indicatori de eficienta
b) Grafice
c) Forme mixte
4

Control de gestiune

Curs 8-9

Avantajele tabloului de bord

-

creterea gradului de fundamentare a deciziilor adoptate

furnizarea la intervale mici de timp a informaiilor semnificative, optimiznd astfel

utlizarea timpului de lucru al conductorilor;

folosirea unor criterii corecte de apreciere a salariailor

asigurarea unei operativiti i caliti ridicate a raportrilor catre manager

sporirea responsabilitii conductorilor pentru activitatea desfurat;

abordarea informaiilor cu privire la activitile de management general;

instrument de orientare i perfecionarea metodelor de previziune i conducere.

Limitele tabloului de bord

volum relativ mare de munca pentru obtinerea informaiilor i completarea tabloului

- tabloul de bord rmne o sintez;

Reportingul
Definitie - instrument al menagementului prin cifre, prin care se raporteaza cata marja a fost fost
generata de un centru de responsabilitate si prin consolodari interne sa se coreleze cu rezultatul
contabilitatii financiare.
Reportingul se bazeaza pe trei concepte:
- Structura organizatiei;
- Fixarea obiectivelor;
- Controlabilitate.
Furnizeza date ce stau la baza intocmirii balantei scorecard.
Balanta scorecard (BSC)
Ofera managerilor informatii relevante, utilizand instrumente financiare si nefinanciare, prezintanduse, ca un ansamblu de indicatori direct legati de strategia de dezvoltare, tradusa prin elemente de
monitorizare si raportare a performantei.
Monitorizarea performantelor din:
- perspectiva financiara;
- perspectiva clientilor;
- perspectiva proceselor interne;
- perspectiva dezvoltarii competentelor;
Ipoteze BSC/TB
Ipoteza 1 Strategia organizatiei este perfect cunoscuta si explicata de manageri;
Ipoteza 2 BSC este implementat conform strategiei de la varf la baza, parcurgand toate nivelele
ierarhice;
Ipoteza 3 Intaietatea indicatorilor de rezultat fata de indicatori de actiune;
Ipoteza 4 TB a fost conceput in Franta in perioada interbelica;
Ipoteza 5 Doua etape in constructia TB:
formularea strategiei intreprinderii
implementarea TB
Ipoteza 6 - TB presupune in practica o mare varietate de documente;
5

Control de gestiune
Ipoteza 7 TB contribuie la etalarea in mod dynamic a strategiei intreprinderii.

Curs 8-9

Metoda ABC

Originile calculaiei costurilor de proces

Calculaia costurilor de
proces este una din ultimele cuceriri in domeniul
calculaiei costurilor. Originea ei se afla in S.U.A. Initial s-au supus unui studiu critic
sectoarele si locurile de costuri comune (indirecte), ajungandu-se la concluzia ca pasul
hotrtor pentru controlul costurilor indirecte consta in elaboarea unui model care
sa detalieze si sa structureze cauzele acestor costuri.
Cauzele apariiei calculaiei costurilor de proces
Drept cauze ale apariiei costurilor de proces pot fi considerate:
1.
modificri ale poziiei strategice ale ntreprinderii;
2.
modificri in cererea de informaii pentru management;
3.
deficientele sistemelor de calculaie a costurilor existente.
1.Poziiile strategice ale ntreprinderilor s-au schimbat foarte mult in ultimii ani.
Aceasta datorita schimbrilor in mediul ntreprinderii, schimbri la care au
contribuit esenial dezvoltrile in tehnologia calculatoarelor.
Odat cu introducerea sistemelor CIM (Computer Integrate Manufacturing) au
aprut modificri importante in toate domeniile si sectoarele ntreprinderii. Datorita
ascuirii concurentei pe piaa exista tendinta reducerii costurilor, imbunatatirii
calitatii produselor si dezvoltrii de produse noi si ca urmare, are loc scurtarea
duratei de viata a produselor.
Din asemenea motive ponderea si importanta sectoarelor costurilor comune si
indirecte creste mereu fata de aceea a sectoarelor de poductie propriu-zise. Prin
aceste modificri de activitati se ajunge la modificari in structura costurilor,
importanta costurilor individuale directe scade in favoarea celor comune indirecte,
concomitent cu creterea ponderii costurilor fixe.
2.In cadrul deciziilor ntreprinderii in prim plan se situeaz aspecte noi, cum ar
fi:
-Pregtirea si asigurarea de informaii despre costuri referitoare la o
multitudine de obiecte ale calculaiei costurilor;
-Reducerea mrimilor loturilor de fabricaie;
-Determinarea unui numr optim al variantelor produselor;
-Determinarea costurilor pentru comenzi specifice;
-Controlul eficientei economice in
sectoarele tot mai numeroase si mai
importante
ale costurilor comune indirecte.
6

Control de gestiune Curs 8-9

Informaiile necesare se refera la ntregul lan de creare a valorii din
ntreprindere, inclusiv la toate sectoarele de producie si activitati auxiliare,
ajuttoare indirecte.
3.Sistemele tradiionale de calculaie a costurilor sunt orientate spre sectoarele efective
de producie. Costurile comune indirecte se repartizeaz asupra produselor prin
intermediul unor mrimi de referina, care in actualele condiii tehnologice, nu
reprezint o expresie a ocazionrii (de exemplu salariile indirecte). Decontarea
costurilor indirecte are loc prin suplimentari asupra unor mrimi valorice. Aceasta
repartizare a costurilor indirecte neconforma cu principiul ocazionarii, poate duce la
decizii strategice greite.
Definirea, sarcinile si trsturile calculaiei costurilor de proces
Exista mai multe definiii ale metodei ABC, date de diferii autori sau de
diferite cabinete de consultanta.
Dup Horvart/Mayer, calculaia costurilor de proces se definete astfel:
Calculaia costurilor de proces poate fi inteleasa ca o noua abordare a caclculatiei in
vederea creterii transparentei costurilor in sectoarele de activitati indirecte, a
asigurrii unui consum eficient al resurselor, evidenierii utilizrii capacitatii,
imbunatatirii calculaiei pe produs si evitrii, in acest fel a unor decizii strategice
greite.
Din aceasta definiie rezulta clar sarcinile si obiectivele calculaiei costurilor
de proces. Trstura de baza a acestei calculaii consta in ideea de a nu mai
repartiza costurile comune, indirecte de exploatare asupra produselor prin
intermediul unor cote inexacte si arbitrare, ci in concordanta cu apelarea efectiva a
produselor, obiecte ale calculaiei la activitatile intreprinderii.
Dup natura ei, calculaia costurilor de proces este o calculaie a costurilor
totale, deoarece deconteaz asupra produselor nu numai costurile individuale directe,
ci si pe cele comune indirecte.
Acest concept al costurilor totale se bazeaz pe faptul ca pe termen lung
(aproape) toate costurile sunt variabile si deci au o relevanta decizionala.
In legtura cu aceasta se poate aprecia ca, prin destinaia sa, calculaia
costurilor de proces este orientata de ctre deciziile pe termen lung si poate fi
considerata un sprijin pentru problemele strategice ale ntreprinderii.
Ansamblul funcional al ntreprinderii este reprezentat prin activitati si
procese, procesele fiind poziionate sub raportul costurilor, orizontal fata de
impartirea tradiionala a locurilor de costuri.
Calculaia costurilor de proces nu reprezint un nou sistem de calculaie
intru-cat in construcia si organizarea ei poate utiliza structura tradiionala folosita
in calculaia costurilor: pe feluri, locuri si purttori de costuri.
Organizarea calculaiei costurilor prin metoda ABC

Control de gestiune Curs 8-9

Potrivit metodei ABC calculaia costurilor pe proces presupune parcurgerea mai
multor etape in care se realizeaz:
identificarea activitatilor, a proceselor si stabilirea ierarhiei proceselor;
determinarea stimulatorilor de costuri si construirea structurilor cantitative;
stabilirea cotelor costurilor de proces;
Principiul de baza al metodei il costituie repartizarea mai fina a cheltuielilor
indirecte pe purttorii de cheltuieli in raport cu metoda clasica utilizata, fara a afecta
cheltuielile directe.
Identificarea activitatilor, a proceselor si stabilirea ierarhiei proceselor
Pentru identificarea activitatilor a proceselor si stabilirea ierahiei proceselor s-a
impus modelul lui Horvart/Mayer ce cuprinde 4 faze:
formularea de ipoteze privind principalele procese;
Aceste ipoteze sunt elaborate in prima faza. Ele au la baza structura produselor,
desfacerii, a ntreprinderii, obiectivele proiectului si situaiile decizionale
importante.
analiza activitatilor pentru determinarea proceselor pariale;
In primul rnd trebuie identificate procesele de ansamblu ale unei societati
pentru a le putea evidenia si prelucra sub raportul calculaiei costurilor. Analiza
activitatilor poate fi efectuata in mai multe feluri: chestionri si interviuri, analiza
documentara, procedeul multimoment. Pentru fiecare loc de costuri se determina
procesele ce se desfasoara in diversele sectoare si rezultatele acestora(output) pe deo parte, precum si necesarul de personal si valori materiale pentru acestea(input),
care determina mrimea proceselor, pe de alta parte.
alocarea capacitatilor si a costurilor;
Exista mai multe modalitati de alocare a costurilor de plan ale locului de
costuri diferitelor procese pariale:
1. planificarea analitica a felurilor de costuri pentru fiecare proces parial.
Aceasta metoda este cea mai exacta dar si cea mai costisitoare.
2. organizarea unei planificri analitice a costurilor locului de costuri. In
msura in care un anumit fel de costuri este dominant poate sa fie
suficienta planificarea analitica a acestui fel de costuri. Pentru celelalte
feluri de costuri se poate pleca de la costurile normale ale locului si
repartizarea proporionala a acestora pe procese in funcie de felul de costul
dominant
3. determinarea regresiva pe baza valorilor anului precedent si a valorilor din
buget.
concentrarea proceselor pariale si proceselor principale.
Daca pentru toate locurile de munca sunt cunoscute procesele pariale
stimulatorii lor de costuri si ponderea lor in costurile de locuri de posturi
urmeaz ca ultima faza concentrarea proceselor pariale in cteva procese
principale subordonate locurilor de costuri. Procesele pariale vor fi organizate
sub forma a doua dimensiuni: a locului de costuri executant si a procesului
principal subordonat locului
8

Control de gestiune Curs 8-9

Determinarea stimulatorilor de costuri si construirea structurilor cantitative
In cadrul acestei etape se disting urmtoarele faze:
stabilirea stimulatoarelor de costuri;
Stimulatorii de costuri reprezint mrimile de referina pentru repartizarea
costurilor comune indirecte. Mrimea costurilor comune privind materialele, de
exemplu, nu depinde de valoarea materialelor aprovizionate, ci de numrul
comenzilor efectuate si derulate, a miscarilor din depozit. Ca exemple a unor
stimulatori de costuri pot fi considerate:
1. Pentru procesul principal comandarea materialelor, numrul de comenzi;
2. Pentru procesul principal elaborarea planului de producie, numrul
seciunilor de plan elaborate;
stabilirea criteriilor pentru determinarea stimulatorilor de costuri;
Doua elemente importante in alegerea stimulatorilor de costuri sunt:
1. Exactitatea de calcul dorita: pentru a atinge o exactite nalta in calculaie
trebuie utilizat un numr cat mai mare de stimulatori de costuri dar trebuie
avut in vedere si o anumita limita pentru ca altfel costurile marginale crescute
pentru evidenta si calcul vor depasii repede valoare utilitatii informaiilor
obinute intr-un asemenea calcul exact;
2. Complexitatea combinaiei produselor: in cazul diferentiarii produselor sub
aspectul consumului de resurse si de activitati pe care le ocazioneaz un
numr mic de stimulatori de costuri pot sa duca la perturbaii
Stimulatorii de costuri trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condiii:
-sa fie uor de identificat si utilizat;
-utilizarea realizrilor indirecte sa fie exprimata pe cat posibil in raport cu
ocazionarea acestora
-stimulatorii pot influenta pozitiv sau negativ comportamentul personalului
angajat in special daca acesta crede ca realizrile si rezultatele lui sunt interpretate
in raport cu stimulatorii de costuri. Ca urmare angajailor trebuie sa li se explice
stimulatorii de costuri si funciile acestora.
construirea structurilor cantitative.
In prima faza se face planificarea cantitatilor proceselor pariale in care se obin
realizri msurabile si de care depinde volumul de activitati.
La planificarea cantitatilor proceselor se recomanda unei perioade de plan mai
mare de un an, pentru a elimina astfel perturbrile cauzare de restricii pe
perioade scurte. Deoarece in cazul proceselor examinate este vorba de activitati
repetitive, se pot stabili aa numitele standarde de performante
Stabilirea cotelor costurilor de proces
Pentru nevoile de calculaie trebuie determinate cote de costuri. Aceasta are loc in
trei faze in care se determina cotele de costuri pentru procesele dependente de
volumul realizrilor si apoi cotele de repartizare ale costurilor proceselor
independente fata de aceste volume. Prin adunare se obin cotele costurilor
proceselor totale.
Cotele costurilor de proces pentru procesele dependente de volumul
realizrilor (Ccpd);
9

Control de gestiune

Curs 8-9

cos turi.de. proces

Ccpd= cantitati.de. proces

costurile independente de cantitatile de procese (Ciep), se repartizeaz
prin intermediul unor cote suplimentare procentuale.
Horvart/Mayer propun ca repartizarea sa se fac proporional cu costurile de
proces ale proceselor dependente cantitativ.

Ciep=

cos turi.de. proces.neutre

cantitati.de. proces.dependente.de.cantitati

cota totala a costurilor de proces se determina prin nsumarea cotelor

de costuri dependente de volum cu cotele de repartizare prin suplimentare.

Posibilitatile de aplicare a calculatie costurilor de proces

Intre domeniile de aplicare a calculaiei costurilor de proces se disting doua
mai importante:
1.
Utilizarea ca instrument de calculaie, aspect care a pus mobilul
apariiei acesteia in S.U.A.
2.
Utilizare in cadrul managementului costurilor comune indirecte.

Calculaia directa nedifereniata

Aceasta varianta a calculaiei costurilor de proces atrage, in vederea
calculaiei costurilor complete, toate costurile comune indirecte si le deconteaz pe
acestea asupra produselor, din intermediul unor cote de costuri ale proceselor
C u C p K p , unde
C u =costurile de proces pe unitatea de purttor

Cp = cota costurilor de proces

Kp = coeficientul de proces
Calculatia indirecta difereniata
Deoarece se ridica mereu problema unor informaii privind legturile dintre
obiectele de calculaie si procesele principale apelate de ele s-a hotrt ca aceasta
legtura intre procese si purttorii de costuri sa fie deplasata de la nivelul
proceselor principale si pariale la nivelul diferitelor locuri de costuri.
Referitor la costurile de proces unitare de independente de volum(C uvo) ale
fiecrei variante cu privire la un anumit proces parial
C uvo C p

Pq Pqvo
Ttvo

, in care

Cp= cota costurilor de proces

Pq = cantitatea de proces
10

Control de gestiune Curs 8-9

Pqvo = partea cantitativa de proces dependenta de volum
Tqvo = volumul cantitativ total ca suma a cantitatii realizrilor tuturor
produselor respectiv a variantelor.
In mod corespunztor se obin costurile de proces unitare (C uva) dependente de
varianta.
C uva C p

Pq Pqva

Vn Vqva

, in care

Pqva = partea cantitativa de proces dependenta de variante

Vn = numrul de variante
Vqva = volumul cantitativ al diferitelor variante
Costurile unitare ale unui produs care au fost ocazionate de ctre procesul
analizat rezulta atunci prin:
C u C uvo C uva

Efectele calculaiei costurilor de proces

In principal, caculatia costurilor de proces poate determina trei efecte care sunt
considerate avantaj informaionale strategice.
Efectul de alocare
In cadrul calculaiilor costurilor de proces, costurile indirecte comune se
repartizeaz pe produse in raport cu apelarea resurselor ntreprinderii.
Costurile comune de desfacere nu sunt determinate de costurile de producie
ale produsului ci, de exemplu, de activitatea de publicitate si promovare, deci de
procese care sunt ocazionate in legtura cu acestea. Efectul de alocare consta in
diferena dintre costurile comune indirecte, repartizate conform tradiionalei
calculaii prin suplimentare, si cele repartizate conform ocazionrii prin intermediul
cotelor de costuri de proces.
Efectul de complexitate
Efectul de complexitate exprima in mod deosebit faptul ca att complexitatea,
cat si bogatia de variante sunt factori determinanti si centrali ai costurilor comune
indirecte. In cadrul produselor formate intr-un numar mai mare de componente,
este nevoie de mai multe activitati care ocazioneaza costuri comune indirecte. Aceste
produse vor fi incarcate i cazul calculatiei prin suplimentare insa aceasta poate
duce la decizii gresite in politica de marketing si de preturi.
Efectul de degresiune

11

Control de gestiune Curs 8-9

Calculaia prin suplimentare, in conformitate cu repartizarea proporionala a
costurilor comune, deconteaz cote constante de costuri comune pe unitatea de
produse. Costurile de proces pe unitatea de produse se diminueaz insa odat cu
creterea cantitatii lor. De exemplu costurile comune de distribuie se nasc
independent de cantitatile comandate.
Calculaia costurilor de proces ca funcie ajuttoare a managmentului
costurilor comune indirecte
Funcia calculaiei costurilor de proces in cadrul gestiunii costurilor comune
indirecte are in vedere:
formarea de indicatori privind productivitatea;
comparaii de tip admisibil efectiv si analize de eficienta economica;
managementul punctelor si locurilor de intersecie;
formarea preturilor de decontare;
analiza lanului de creare a valorii;
integrarea in planificarea anuala curenta.
Deoarece in literatura de specialitate exista in continuare preri contradictorii
in ceea ce privete comparaia admisibil efectiv, se prezinte in continuare succint o
asemenea comparaie, inclusiv analiza abaterilor.
Comparaia prevede evidenta directa nemijlocita a cantitatilor efective ale
proceselor principale, condiia fiind posibilitatea consemnrii si msurrii cu
usurinta a stimulatorilor de costuri. Pentru determinare costurilor admisibile ale
proceselor principale se folosete formula:

Costuri admisibile
de plan
procesului
Ale proceselor principale

Cantitati efective de

Cota costurilor

proces

ale
principal

Abaterile ce rezulta din compararea costurilor admisibile si efective astfel

determinate au insa o capacitate informaionala limitata. Ele exprima doar abaterile
de activitate, respectiv costurile de subactivitate-cantitatea de proces nu a fost
suficienta pentru ncrcarea completa a capacitatilor existente. Si alte modalitati de
efectuare a unei analize a abaterilor pot determina numai abateri de activitate.
Motivul este calculaia costurilor complete realizata prin intermediul calculaiei
costurilor de proces. Abaterile stabilite pentru diferitele procese sau locuri de
costuri pot fi, totui, un indiciu asupra necesitaii unei adaptri a capacitatilor de
producie.

12

Control de gestiune

13

Curs 8-9