Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect Ulei 1
Proiect Ulei 1
PAMANT
DECOLORANT
APA
H2SO4
NaCl
Acid citric
SOLUTIE NaOH
KISELGUR
Dezmucilaginarea
Neutralizarea
Spalarea
APA DE
SPALARE
Uscarea
Decolorarea
Decantarea
ULEI DE BATAL
Vinterizarea
Dezodorizarea
KISELGUR+ULEI
Racire-polizare
PAMANT
DECOLORANT +
ULEI
Extractia uleiului
Depozitarea
Extractia uleiului
PAMANT
DECOLORANT
UZAT
ULEI RECUPERAT
ULEI RAFINAT
SOAPSTOCK
ULEI RECUPERAT
KISELGUR UZAT
1.4. Uscarea
Se realizeaza inaintea depozitarii prin conditionarea semintelor pentruca la umiditati mai
mari de 19%, timpul de pastrare se reduce considerabil si sunt favorizate procesele de incoltire si
respiratie. Uscarea se realizeaza in uscatoare de diferite tipuri, dintre care amintim uscatorul cu
tambur rotativ si uscatorul cu coloana de tip Buhller.
1.5. Depozitarea
Fabricile de ulei trebuie sa detina spatii de depozitare ca re sa asigure o autonomie de
functionare de minim 20 de zile. Depozitile trebuie sa fie dotate cu linii de garare, cai de acces
pentru autocamioane, instalatii de descarcare a mijloacelor de transport si instalatii de curatire si
uscare a semintelor.
Depozitele pot fi de mai multe tipuri: magaziile etajate care au fost inlocuite de silozuri
celulare.
1.6. Descojirea
Coaja botanica are un continut foarte redus de ulei, de aceea trebuie eliminata in procesul
de prelucrare a semintelor. Aceasta se realizeaza prin procesul de descojire, un randament de
descojire bun realizandu-se care au coaja tare si miezul slab aderent de coaja.
Prelucrarea semintelor oleaginoase descojite prezinta o serie de avantaje:
de prelucrare
se reduce uzura utilajelor din aval intrucat coaja are un continut ridicat in siliciu.
Descojirea are loc in doua faze succesive:
detasarea cojii de miez prin spargerea semintelor
separarea cojilor rezultate.
Spargerea si detasarea cojii de miez poate fi obtinuta prin lovire, taiere sau forfecare, in
pe baza diferentei de masa specifica a cojilor fata de miez prin aspiratie cu un curent de aer
produs de un ventilator.
In urma acestui proces rezulta miezul industrial (ce reprezinta cca. 75-85% din semintele
prelucrate ) si coaja industriala ( care reprezinta cca. 15-25% din semintele prelucrate).
Utilajele folosite sunt : Decojitorul format din toba de spargere in care datorita rotirii unui
ax cu palete aacesta loveste semintele de niste vergele metalice montate orizontal in interiorul
tobei de descojire.
Ceea ce rezulta in urma spargerii semintelor este trecut la separatorul de coji care este
format din sita plana si pneumoseparator unde se separa cojile datorita diferentei dintre masa
specifica a cojilor si celorlalte fractiuni (miez, seminte intregi, coji aderente la miez, miez spart).
1.7. Mcinarea
Scopul macinarii este dechiderea celulelor in care se gaseste uleiul astfel incat acesta sa
poata fi separat mai usor la presare si extractie. Uleiul se separa sub forma unui lichid care este
retinut la suprafata particulelor de macinatura si in capilarele acestor particole.
Macinarea semintelor se realizeaza printr-un procedeu mecanic in cursul caruia
materialul este supus unei forte de compresiune, frecare si taiere.
Utilajele de macinare sunt:valturile, concasoarele, si morile cu ciocane. Valturile snt
necesare pentru macinarea semintelor si finisarea brokenului, concasoarele pentru macinarea
grosiera a brokenului, iar morile cu ciocane pentru macinarea srotului.
1.8. Prjirea
Scopul operatiei de prajire este de a elibera uleiul absorbit de macinatura in procesul de
macinare si retinut pe suprafata particoleleor de macinatura cat si a uleiului retinut in celule
intacte ramase de la macinare.
Procesul de prajire are loc in doua faze:
umectarea (8.5-11%),
uscarea
Umectarea consta in aducerea macinaturii la o umiditate optima care variaza intre 8.511% in functie de sortul de seminte care se prelucreaza.
Uscarea macinaturii se realizeaza prin incalzire avand ca efect denaturarea proteinelor,
scaderea umiditatii si scaderea vascozitatii uleiului.
De asemenea scaderea vascozitatii favorizeaza scurgerea uleiului, iar reducerea
umiditatii imbunatateste procesul de presare a macinaturii.
Temperatura optima de uscare este de 90-110C in functie de de sortiment, astfel pentru
floarea-soarelui temperatura optima este de 105-110C.
Aparatele in care se realizeaza prajirea se numesc prajitoare si sunt formate din 6
compartimente dispuse pe verticala, prevazute cu manta dubla prin care circula abur la presiunea
de 4-5 atmosfere care realizeaza prajirea semintelor.
1.9. Presarea
Este operatia prin care se separa uleiul din macinatura pregatita in mod corespunzator la
macinare si prajire.
Ca urmare al exercitarii presiunii asupra macinaturii uleiul este expulzat din celulele
deschise si din capilarele macinaturii. Odata cu scurgerea uleiului are loc si aglomerarea
particolelor de macinatura partial degresate sub forma unor turte.
Procesul de extragere a uleiului din macinatura se poate executa dupa mai multe scheme
de lucru si anume:
presare + extractie
dubla presare
extractie directa
Schema de lucru cel mai des utilizata este de presare + extractie, la presare rezulta uleiul
1.10. Extracia
Este operatia prin care dintr-un amestec de mai multe substante se separa unul sau mai
multi componenti prin solubilizarea acestora intr-un lichid dizolvant.
ULEI + SOLVENT=MISCELA
Miscela se prelucreaza apoi prin distilare in vederea separarii uleiului si a recuperarii
solventului.
Trecerea uleiului din macinatura in solutie se realizeaza prin difuziune iar ca solventi se
utilizeaza benzenul, eterul,clorura, tetraclorura si sulfura de carbon.
Procesul de extractie cuprinde mai multe faze:
pregatirea materialului pentru extractie,
extractia propriu-zisa;
distilarea misclei;
recuperarea solventului din srot;
Macinarea brokenului are loc in douaa etape:
macinarea grosiera
macinarea fina.
Scopul tratamentului hidrotermic este de a crea conditii pentru obtinerea macinaturii sub
forma de paiete .
Extractia propriu zisa se realizeaza in instalatii cu functionare discontinua sau in flux
continuu.
Avantajele instalatiei cu functionare in flux continuu sunt:
productivitate ridicata
contracurent a macinaturii cu splventul. In urma extractiei are loc difuziunea uleiului rezultand
miscela si srotul.
Distilarea miscelei.Pentru obtinerea uleiului este necesar ca din miscela sa se separe
uleiul in instalatii de distilare unde prin incalziri si concentrare 9in trepte ale miscelei solventul
se transforma in vapori.
Recuperarea solventului din srot.Dupa extractie in srot mai ramane 35-50 % solvent
care trebuie recuperat (in toaster prevazut cu manta dubla prin care circula abur incalzirea
realizandu-se indirect cat si prin tratare directa cu abur).
Regimul termic trebuie sa evite denaturarea prea avansata a proteinelor si sa respecte normele de
securitate a muncii.
PAMANT
DECOLORANT
APA
H2SO4
NaCl
Acid citric
SOLUTIE NaOH
KISELGUR
Dezmucilaginarea
Neutralizarea
Spalarea
APA DE
SPALARE
Uscarea
Decolorarea
Decantarea
ULEI DE BATAL
Vinterizarea
Dezodorizarea
KISELGUR+ULEI
Racire-polizare
PAMANT
DECOLORANT +
ULEI
Extractia uleiului
Depozitarea
Extractia uleiului
PAMANT
DECOLORANT
UZAT
ULEI RECUPERAT
ULEI RAFINAT
SOAPSTOCK
ULEI RECUPERAT
Etapele rafinrii
2.2. Dezmucilaginarea
Are ca scop indepartarea din ulei a mucilagiilor si a fosfatidelor.
Este necesara din mai multe considerente:
KISELGUR UZAT
2.3. Neutralizarea
Este necesara pentru ca uleiurile brute pe langa substante de insotire si impuritati
mecanice contin si acizi grasi liberi.
Scopul acestei operatiei este de a indeparta acizii grasi liberi pentru ca imprima miros si
gust neplacut uleiurilor, iar in cantitati mai mari devin daunatori pentru organism.Pentru
neutralizare, cea mai folosita metoda este neutralizarea alcalina, avand loc reactia de saponificare
a acizilor.
R-COOH+Na-OH=>R-COONa+H2O
2.4. Splarea
Pentru a indeparta impuritatile cat mai avansat se recurge la operatii de spalare cu
ajutorul apei, a uleiului neutralizat.
Intrucat apele de spalare antreneaza si particule de ulei, are loc operatia de decantare in
urma careia se separa uleiul de batal si se indeparteaza apele cu impuritati, iar uleiul de batal se
recircula la operatia de neutralizare.
2.5. Uscarea
Este necesara pentru ca uleiul in urma spalarii mai contine resturi de apa care trebuie
indepartata inainte de albire.
Operatia de uscare se realizeaza in uscatorul de ulei care functioneaza pe principiul
autoevaporarii datorita vidului. Dupa uscare, uleiul trebuie sa mai contina 0,05-0.1% apa.
2.6. Decolorarea
Are ca scop indepartarea pigmentilor si indepartarea resturilor de sapun si de mucilagii
ramase de la neutralizare.
Se realizeaza cu pamant decolorant, care are proprietati adsorbante ale impuritatilor.
Efectul de adsorbtie se poate imbunatati prin adaos de carbune activ, pamantul decolorant se
foloseste in proportie de 0.3-0.6% fata de cantiatea de ulei.
2.7. Vinterizarea
Are ca scop indepartarea cerurilor si a gliceridelor saturate. Este necesara intrucat la
temperaturi sub 20C cerurile si gliceridele saturate produc tulbureala uleiului. In urma deceruirii
uleiul ramane limpede si stabil si la temperaturi scazute. Aceasta operatie se practica de obicei
iarna la uleiul de floarea soarelui.
Decerurirea se bazeaza pe principiul ca cerurile si gliceridele saturare cristalizeaza prin
racirea uleiului la 5-7C, urmata de separarea acestora prin operatia de filtrare.
Cristalizarea cerurilor si a gliceridelor saturate se realizeaza prin adaos de kiselgur
care are proprietatea de a forma germeni de cristalizare, astfel grabeste procesul de cristalizare si
da cristale mai mari care pot fi eliminate mai usor prin filtrare.
2.8. Dezodorizarea
Are ca scop indepartarea substantelor straine care imprima uleiurilor miros si gust strain.
Ca rol secundar are reducerea aciditatii libere a uleiului.
Se bazeaza pe principiul antrenarii substantelor odorante cu vapori intr-un vid inaintat la
temperaturi ridicate de cca. 190C.
IV. BIBLIOGRAFIE
1) Tehnologii generale pentru industria alimentara Emil Racola.
2) Aplicaii i calcule tehnice la tehnologii generale Emil Racola
3) Tehnologia uleiului Maria Morar
4) Notie de curs.
5) Notie proiect.