Ingrijirea Pacientilor Cu Hepatita Virala

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Studiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala
MOTIVATIA LUCRARII
Aleg intotdeauna, pe cel care are mai multa nevoie de ajutorul meu. Este singurul meu
criteriu in preferinta pe care o dau bolnavilor.
Chr. Bernard
Sanatatea este bunul suprem al omului, elementul principal al calitatii vietii in contact
cu sanatatea, boala este o non valoare ce constituie obiectul luptei pentru inlaturarea ca si
pentru realizarea valorii de sanatate.
Hepatita virala are o incidenta destul de mare datorita in mare parte nerespectarii
regulilor de igiena.
Pe langa ajutorul pe care il, acordam vindecarii hepatitei virale, trebuie sa le explicam
necesitatea respectarii unui regim igieno-dietetic strict pentru preintampinarea recaderilor,
cronicizarea bolii care in timp poate duce la ciroza hepatica.
Aceasta preocupare de a nu lasa boala sa eracizeze, de a fi alaturi din punct de vedere
medical si moral de bolnav, sa-l ajuti sa-si recapete linistea sufleteasca si sanatatea, m-a
determinat sa aleg aceasta lucrare.
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA FICATULUI
Ficatul este cea mai mare glanda din organism. El este anexat tractusului digestiv
provenind dintr-un mugure al mucoasei duodenale numit diverticul hepatolitic.
Pagina 1 din 66
Asezare se afla asezat in cavitetea abdominala, etajul supramezocolic, in partea

superioara dreapta imediat sub diafragma iar lobul sau stang se intinde pana in epigastru.
Locul ocupat de ficat poarta numele de loja hepatica.
Configuratie ext.
Are forma unui hemiovoid, asezat transversal in abdomen cu lungimea de aproximativ
28 cm cu diametru anteropost de 18 cm si o inaltime de 8 cm. Greutatea sa este de circa 1400
g si are culoare rosie-caramizie, datorita cantitatii mari de sange pe care o contine.
Ficatul contine 3 fete:
Fata superioara sau diafragmatica este conversa in sus si vine in raport cu diafragmul
si cu peretele anterior al abdomenului. De aceea i se mai spune si fata antero-superioara.
Pe aceasta fata se observa 2 lobi, lobul drept si lobul stang.
Fata inferioara sau viscerala este concava si se afla in raport cu: stomacul, duodenul,
colonul, nazocolonul transvers, rinichiul drept si glanda suprarenala dreapta.
La aceasta fata se afla trei santuri:
- santul antero-posterior drept care adaposteste in portiunea sa anterioara vezica
biliara iar in cea posterioara veca cava inferioara.
- santul antero-posterior stang care adaposteste in portiunea sa anterioara un cordon
fibros,
ligamentul rotund provenind din obliterarea venei ombicale, iar in portiunea
posterioara gazduieste ligamentul Arontius provenit din obliterarea canalului venos Arontius
de la fat.
-santul transversal se intinde intre cele doua santuri antero-posterioare si coincide cu
hilul
ficatului prin care intra si ies: artera hepatica, vena porta, limfaticile, nervii si canalele
hepatice care alcatuiesc impreuna pediculul hepatic.
Cele trei santuri dau aspectul literei h si impart fata inferioara in 4 lobi. Pe laturile
santurilor antero-posterioare se afla lobul drept si lobul stang iar intre ele in raport cu santul
transversal se afla lobul patrat dispus inaintea santului transversal si lobul posterior dispus
inapoia acestui sant.
Fata posterioara este in continuarea fetei superioare si vine in raport cu peretele
posterior al cavitatii abdominale, la nivelul vertebrelor T7 T1. Are pozitia aproape verticala
Pagina 2 din 66
si pe ea se vad lobul drept, lobul spiegel si lobul stang.

Mijloacele de fixare
Tinerea in pozitie a ficatului este realizata de ligamente care nu sunt alceva decat
pliuri peritonial. Aceste ligamente sunt:
- ligamentul falcoform, care este o formatie peritoneala ce se intinde de la fata
inferioara a diadragmului la fata superioara a ficatului
Sper parte anterioara prezinta o margine care se intinde pana la ombilic si depaseste in
grosimea ei ligamentul rotund.
- ligamentul falcoform imparte fata superioara a ficatului in lobul drept si lobul stang.
Aceasta nu corespunde insa delimitarii anatomicea celor 2 lobi asa cum era considerat mai
inainte.
- ligamentul coronar se intinde de la fata inferioara a diafragmului la fata posterioara a
ficatului de o parte si de alta a ligamentului falcoform pe care il continua, lasa neacoperita o
mica parte numita areaunda.
Este cel mai important mijloc de fixare a ficatului.
Un alt mijloc de fixare este micul epiplon sau omentul luic, care mai este si denumit
ligamentul esofago-duodeno-hepat.
Tot ca mijloace de fixare trebuie considerate vena cava inferioara, prese abdominala si
pendiculul hepatic.
Structura ficatului
Segmentatia ficatului.
Impartirea in lobi a ficatului nu mai este corespunzatoare in practica medicala.
Aceasta segmentatie are la baza o anumita distributie a vaselor sanguine, artera hepatica,
vena porta si caile biliare intrahepatice.
Tinand seama de acest criteriu se pot descrie:
- lobul drept este format dintr-un segment anterior si un segment posterior;
- lobul stang are un segment lateral si un segment median;
Segmentul lateral ii corespunde partea lobului stang aflate la stanga ligamentului
falciform si a santului antero-posterior stang de pe fata inferioara. Segmentului median ii
corespunde restul lobului stang lobul patrat si lobul posterior. Fiecare segment primeste
Pagina 3 din 66
printr-un pedicul o ramura segmentara a arterei hepatice, o ramura segmentara a venei pote si
un canal segmentar biliar.
Ficatul este invelit in cea mai mare parte de peritoneul visceral care formeaza
ligamentul falciform si ligamentul coronar ramanand neacoperita numai cele de s-au numit
areanude.
Sub aceasta temica se afla o membrana fibroasa de invelis capsule Glisson si apoi
substanta proprie a ficatului sub pareschinul hepatic.
Structura microscopica a ficatului
Capsula Glisson patrunde in ficat prin hil urmarind traiectul vaselor sanguine si
formeaza pereti lametari conjuctivi care impart impreuna cu reteaua vasculara masa de
substanta proprie in formatiuni numite lobuli hepatici.
Lobulul hepatic
Lobulul hepatic reprezinta unitatea sixanatomica si functionala a ficatului. Are forma
unei piramide asezata pe cu baza pe suprafata ficatului si cu varful spre interior in sectiune
transversal are aspectul unui poligon cu 5-6 laturi. In structura lobulului distingem:
formatiuni vasculare, celule hepatice, canalicule biliare si filete nervoase vegetative.
Vascularizatia
Ficatul primeste sange prin doua vase sanguine: artera hepatica ramura a trunchiului
celize care aduce sange nutritiv si vena porta care aduce sange functional provenind din
intestin, stomac, pancreas si splina.
Prin alaturarea a cel putin 3 lobuli hepatici se formeaza la limita dintre ei spatii
triunghiulare in sectiune, numite spatii portal sau spatii Kiernan care sunt pline cu tesut
conjuctiv si contin o ramura a venei porte, o ramura a arterei hepatice, unul sau doua canale
biliare, limfatice, si filete nervoase. De jur imprejurul spatiilor Kiernan se afla un strat celular
numit lama celulara limitanta, celulele acrestei locul au o mare capacitate de inmultire.
Ramurile venei porte din spatiile Kiernan trimit ramificatii care merg in lungul lobului
de la baza pana la varf. Aceasta se anastomozeaza si formeaza o retea venoasa perilobulara
care limiteaza lobulul de periferie. Ajunse in varful acesteia venele parilobulare se unesc intrPagina 4 din 66
o vena centrala, vena centrolobulara care coboara prin axa lobului de la varf pana la baza. De
la reteaua nervoasa perilobulara patrund radiar pana la vena centrolobulara numeroase vase
cu traiect sinuos-capilare sinoide care formeaza o retea intralobulara. In peretii acestei
capilare se gasesc niste celule speciale, celulele lisorale sau Kimpffer. Unele dintre ele se pot
desface din capilare capatand insusiri fagocitare iar altele formeaza impreuna reteaua de
reticulina din substanta proprie tesutul Kumfferian sau sistemul reticulo-histocitar al ficatului.
Venele centrolobulare ale diferitelor lobuli se unesc la baza lobulilor in vene sublobulare care
formeaza in cele din urma 3 vene hepatice: vene hepatice stanga, in care se colecteaza tot
sangele din ficat si este dus in vena cava inferioara.
Ramurile arterei hepatice din spatiul Kiernan trimite asemenea ramificatii in jurul
lobulilor formand artere care se anastomozeaza cu reteaua venoasa perilobulara.
Datorita acestiu fapt in ficate de cele doua feluri de sange nutritiv adus de artera
hepatica si functional adus de vena porta se amesteca in reteaua vasculara intre lobulara asa
ca la nivelul celulelor hepatice ajung un singur fel de sange.
La nivelul ramificatiilor venei porte, al venei centrolobulara al arterei hepatice se afla
sfinctere anatomice, sfinctere de intrare si de iesire care regleaza fluxul de sange in ficat.
Sistemul vascular formeaza un fel de schelet al lobulului pe care celule mari cu forma
poliedrica avand unul sau doi melci mari si o citoplasma a carui aspect variata cu starea
functionala citoplasma contine multe incluziuni de glicogen.
Celulele hepatice sunt asezate in cordoane dispuse radiar in ochiurile retelei capilare
intralobulare alcatuind cordoanele Remak.
In cadrul acestor cordoane intre celulele hepatice si peretele capilar sanguin se afla un
spatiu de trecere numit spatiul Disse.
Cordoanele Remak sunt dispuse cate 2-3 alaturate formand-trabecule. Intre cordoane
se formeaza prin simpla lor alaturare spatii inguste numite canalicule biliare. Canalele biliare
se formeaza deci intre cordoanele Remak si nu au pereti proprii, ele se anastomozeaza si
formeaza in interiorul lobului o retea vasta. Spre periferia lobuluicanaliculele biliare isi
constituie un perete numit colangiola.
Colangiolele din lobulii invecinati se unesc intre ele si formeaza la nivelul spatiilor
Kiernan, canale biliare perilobulare, care se unesc intre ele si dau nastere la doua canale
hepatice drept si stang corespunzatoare celor 2 lobi ai ficatului care parasind ficatul la nivelul
hilului se unesc si formeaza canalul hepatic comun.
Dupa un traiect de trei patru centrimetri canalul hepatic comun se uneste cu canalul
cistic si alcatuiesc impreuna canalul coledoc care se deschide in duoden impreuna cu canalul
Pagina 5 din 66
Wirsung la nivelul casunculei mari. Canaliculele biliare si canalele biliare perilobulare

formeaza caile biliare intrahepatice, iar canalul hepatic comun si canalul coledoc alcatuiesc
caile biliare extrahepatice. Prin caile intra si extra hepatice se scurge, bila care reprezinta
secretia externa a ficatului.
Limfaticele
Sunt doua categorii de vase limfatice
- unele superficiale la nivelul tesutului sub peritoneal si care ies prin hil si altele
profunde care formeaza traiectul veselor sanguine si iesind fie prin hil fie pe calea venelor
hepatice care merg spre vena cava inferioara si ajung la ganglionii suprapancreatici si
ganglionii hiliari.
Inervatia ficatului
Ficatul primeste filete nervoase simpatice de la plexul celiac si filete parasimpatice de
la nervul vag stang prin micul epiploon.
Functiile metabolice ale ficatului
Metabolismul glucidic
Glucidele sunt absorbite la nivelul tractusului digestiv sub forma de monozaharide in
special sub forma de glucoza. Tot sangele care vine de la intestin, stomac si pancreas se
aduna in vena porta si prin intermediul ei ajunge la ficat. Acest sange numit si sange
functional contine pe langa celelalte substante alimentare organice si minerale, glucoza ca
rezultat al digestiei glucidelor. Glucoza este retinuta in cea mai mare parte de celulele
hepatice si numai o mica parte trece direct mai departe de circulatia generala prin venele
hepatice. In celulele hepatice glucoza este condensata si transformata in polizaharidul
glicogen care este depus sub forma de rezerva in citoplasma lor.
Procesul de sinteza a glicogenului poarta numele de glicogenogeneza si se face sub
influienta hormonului pancreatic insulina, produs de insulele Longerhaus. Ficatul printr-un
proces de desfacere a unei parti din glicogenul de rezerva in glucoza trimite in mod continu
glucoza in organism la muschi prin venele hepatice. Acest proces se pretece sub influienta
Pagina 6 din 66
unui fermentat glicogenolitic din celula hepatica a adrenalinei a tiroxinei precum si a

glucogonului si este cunoscut sub numele de glicogenoloza cu rol de a mentine constanta
contitatea de glucoza in sange.
Reglarea umorala-insulina pancreatica ajunsa la nivelul celulelor hepatice produce
condensarea glucozei in glicogen glicogenogeneza, iar adrenalina si tiroxina produc
desfacerea glicogenului in glucoza-glicogenaliza.
Metabolismul lipidic
Ficatul poate imunoganiza o cantitate oarecare de grasime ca rezerva. In starea de
inanitie a organismului el mobilizeaza grasimea de rezerva din stratul celular subcutanat
pentru acoperirea nevoilor corpului. Acizii grasi si grasimile neutre sub influienta unor
ermenti sunt sintetizate in fosfolipide (lecitine, cefalina, sfirigomielina) forme mai usoare
oxidabile si trecuti apoi in circulatie sanguina. La nivelul ficatului acizii grasi sunt oxidati si
produc energie, CO2 si H2O. Tot in ficat se produce transformarea glucidelor in exces in
grasimi si invers. Aceasta functie a ficatului poarta denumirea de functie adipogenica sau
lipogeneza.
Metabolismul proteic
La nivelul ficatului protidele sufera diferite procese de sinteza si de degradare
necesare compozitiei plasmei si refacerii celulelor.
In metabolismul protidelor vom deosebi:
- functia proteinoformatoare
- functia de echilibru protidic
- functia urogena
Functia proteinoformatoare
In cadrul acestei functii vom urmari formarea fibrinogenului si a protombinei.
Fibrinogenul este o substanta proteica de mare importanta in coagularea sangelui, se
sintetizeaza in ficat si este trecut in plasma.
Protidele nu se depun in ficat sub forma de rezerva. Surplusul de protide este convertit
in grasimi si glucide depozitati in aceasta forma.
Pagina 7 din 66
Functia urogena
Aminoacizii care nu au fost folositi de celulele corpului sunt adusi de sange la ficat.
Aici sunt degradatii la nivelul celulelor hepatice cu formarea de NH3 sau sunt folositi pentru
sinteza glucidelor si lipidelor. In celulele hepatice NH3 se transforma in uree un produs mai
putin toxic care se elimina la nivelul rinichilor si al pielii. Aceasta functie orin care se
formeaza uree se numeste functie uropoietica. Ea are loc in prezenta fermentului arginoza
produs de ficat.
Nucleoprotidele sufera in ficat o serie de transformari de dezasimilatie. Sub actiunea
unor fermenti specifici produsi de ficat ele sunt transformate in acid uric care este eliminat
prin urina.
Metabolismul substantelor minerale
Ficatul realizeaza si metabolismul unor substante minerale cum sunt: fierul, cuprul,
ionii de NA+, K+, CL-.
Fierul ficatul este organul cel mai bogat in fier, are functie de depozitare a fierului.
La adulti se afla in cantitate de 3 grame depozitat in celulele Kupffer sub forma de compusi
protidoferici si lipoidoferici.
Cuprul este depozitat in ficat si provine din alimente are rol catalitic in sinteza
hemoglobinei.
Ionii de NA+, K+, CL- provin din alimentatie. Ei se depoziteaza in ficat impreuna cu
apa unde sunt mobilizati in organism la necesitatile acesteia.
Metabolismul apei
Ficatul indeplineste si functia de depozit al apei. Din metabolismele intermediare in
special din oxidarea acizilor grasi nesaturati, in ficat se formeaza circa 100 ml apa prin
degradare a 100 g grasime neutra. Prin functia de neutralizare a hormonului antidiuretic
produs de hipofiza ficatul joaca rol de reglator al apei in intregul organism, daca hormol
creste in sange apa este retinuta in corp.
In legatura stransa cu metabolismul apei este si functia de rezervor sanguin al
ficatului. Ficatul reprezinta un vast rezervor sanguin datorita vascularizatiei sale bogate si
Pagina 8 din 66
particularitatilor circulatiei intrahepatice.

In stare functionala normala ficatul contine 800-1200 ml sange regland astfel
circulatia de intoarcere a sangelui la inima si ferind in modul acesta inima de o crestere
brusca a cantitatii de sange.
Mecanismul de reglare a venelor hepatice este realizat de muschii peretilor acestora,
mecanismul de reglare a venelor hepatice poarta numele de sistem de baraj.
Metabolismul vitaminelor
In ficat se depoziteaza vitaminele A, B, B2, D, K, PP. Ficatul este organul cel mai
bogat in vitamina A ea se depoziteaza in celulele Kupffer avand 2 surse:
- una din alimente si alta din alimente insa provenind din transformarea la nivelul
ficatului a diferiti coroteni. In ficat vitamina A se afla sub forma de esteri, pentru a fi eliberata
organismului forma esterica este hidrolizata.
Vitamina B.1 provine in ficat prin absortia intestinala la nivelul ficatului ea este
transformata prin fosforilare intr-o substanta care are un rol deosebit in procesul de glucoliza.
Vitamina B.2 se absoarbe din intestin sub forma fosforilara iar la nivelul ficatului se
uneste cu o proteina si da nastere unor fermenti oxidanti.
Vitaminele D si K se afla depozitate in ficat provenind din absortia intestinala in
prezenta bilei. Vitamina K este folosita de ficat pentru sinteza protombinei.
Alte functii ale ficatului
Functia hematopoetica
Aceasta functie se refera in general la globulele rosii. In legatura cu aceasta functie
are loc in ficat 2 procese:
- unul de formare a globulelor rosii si
- altul de distrugerea acestora.
Ficatul formeaza globule rosii numai la fat deci in perioada intrauterina. Dupa nastere
aceasta functie inceteaza si este indeplinita de celelalte organe hematopoetice(maduva osoasa,
hematogenul sistemulreticuloendotelial). Globulele rosii batrane ajung la ficat distruse iar
fierul din hemoglobina este depozitat aici impreuna cu fierul provenit din alimentatie.
Ele sunt mobilizate la nevoie si trimis in organele hematopoetice pentru formarea de
Pagina 9 din 66
noi globule rosii.
Functia antitoxica
La nivelul intestinului se formeaza in procesul digestiei si substante toxice. Astfel ca
rezultat al actiunii bacteriilor de putrefactie iau nastere indolul, fenolul, scatolul care sunt
produsi toxici. Ficatul primind prin vena porta acesti produsi toxici ii neutralizeaza si ii
elimina. Sunt neutralizati prin conjugare cu sulful glicolul si eliminati prin urina sub forma de
acid hipuric acid indozil sulfuric.
Tot aici sunt inactivati si hormonii estrogeni si androgeni produsi ai glandelor
masculime precum si hormonul hipofizal antidiuretic vasopresiune care conjugandu-se cu
acidul gliconic si cu sulful sunt eliminati prin urina.
Sinteza fermentilor in ficat
Ficatul este organul care produce cea mai mare parte din fermentii necesari
organismului si anume:
- arginoza si ureaza care intervine in functia uroproteica a ficatului;
- tributiroza care intervine in procesul de oxidare a acizilor grasi;
- fosfatozele si fosforiozele care au rol in fosforizarea grasimilor si a glucidelor;
- histidoza care transforma histideina in histamina;
-colinesteroza care desface si neutralizeaza acetilencolina cu rol deosebit ca mediator
chimic nervos.
In ficat se mai sintetizeaza si fermentii transaminoza si carboxiloza.
Mentinerea echilibrului acido-bazic
Se realizeaza prin:
- secretia bilei care elimina valente alcaline, face ca sangele care paraseste ficatul sa
aiba o - reactie acida mai atenezata, aciditatea acestuia este crescuta datorita acidului
clorhidric produs de stomac.
- transformarea acidului lactic din sange in glucoza si apoi in glicogen.
formarea amoniacului din aminoacizi si prin eliberarea de potasiu, se urmareste
Pagina 10 din 66
numarul de valente alcaline din plasma.

Functia termoregulatoare
Ficatul participa si la reglarea temperaturii corpului.
Temperatura corpului variaza osciland intre 36,4 si 37 C.
Cand omul se afla in repaus ficatul prin actiunea sa este cel mai important generator
de caldura.
HEPATITE ACUTE VIRALE
Hepatitele virale acute sunt infectii premare ale ficatului specific umane, transmisibile
cu evolutie endemica, epidemica sau sporadica determinate de 4 virusi.
- virusul hepatitei A (VHA)
- virusul hepatitei B (VHB)
- virusul hepatitei non A, non B (VHNANB)
- virusul hepatitei Delta (HVD)
Hepatita virala acuta tip A
Este cea mai frecventa si se intanleste de regula la copil cu exceptia sugarului si
adultului tanar fiind exceptional la varstinic.
Etiologie
Virusul hepatitei A (VHA) este incadrat drept extra entero-virusul 72. Este o partienta
sferica de 27 mm care contine un miez de ARN sub forma de spirala simpla. Se multiplica in
citoplasma hepati=ocitelor si se elimina prin bila in fecale in care este prezent la persoanele
infectate cu 1-2 saptamani inainte de boala clinica si in primele 2 saptamani de boala.
Patogenie
Virusul patrunde in corp de obicei prin apa, alimente, maini murdare si exceptional
parenteral, prin trandfuzie, infectii si invadeaza ficatul unde se inmultesc intens determinand
Pagina 11 din 66
leziuni directe ale hepatocitelor si infiltrate inflamatorii.

Din ficat virusul trece in sange dar mai mult in lumenul digestiv provocand,
gastroduodenita acuta. Aceste leziuni perturba functiile hepatocitului rezultand scaderea in
sange a substantelor fabricate de ficat, albumina, factorii de coagulare si fractiunea
esterificata a colesterolului.
Scade de asemenea functia hepatica detoxifianta si cresc in sange o serie de leziuni
care traduc citoliza (TGP) precum si substantele prelucrate de hepatociti: corpi catonici,
glucoza, cuprul, fierul, bilimbina, fosfatoza, alcalina si colesterolul total ca expresie a
corestozei.
De obicei hepatita virala A se vindeca complet in cateva saptamani ea nu cronicizeaza
iar formele grave exceptionale. Imunitatea dupa boala este definitiva.
In hepatita virala persistenta, in formele usoare si medii, vindecarea histologica
completa are loc in 2-3 luni mai rar in 4-6 luni intanlita mai frecvent la copii.
Debutul
Se afirma ca doar 10 % din hepatitele virale primare acute si indeosebi HVA sunt
manifestate clinic. Incubatia variaza intre 2 si 6 saptamani in medie 25 zile. Perioada
prodromala preicterica incepe de obicei brusc si dureaza 4-10 zile la copil, 2-12 zile fiind
marcate de unul sau mai multe sindroame.
- sindromul digestiv prezent la 70-90 % din bonlavi consta din: inapetenta, greturi,
varsaturi, gust amar, dureri epigastrice sau in hipocondrul drept prin distensia capsulei de
catre ficatul marit, cu iradiere in zona apendiculara sau renala, balonari abdominale si la copii
diaree in 20 % din cazuri.
- sindromul pseudogripal cu febra moderata timp de 3-5 zile, mialgii si calor
respirator, survine la 2-4 % din cazuri.
- sindromul pseudoreumatismal consta in mialgii si artrolgii care afecteaza
articulatiile mari, au o intensitate redusa, cedeaza o data cu instalarea icterului.
- sindromul neuropsihic manifestat prin cefalee, astenie marcata si irascibilitate
debutul pseudomeningian cu cefalee intensa poate fi intanlit la scolari.
- sindromul eruptial de tip urticarie, rujeliform, scarlatino form sau purpuric.
Debutul in HVA poate fi uneori:
- debutul de purit;
- debutul de tip abdomen acut ca o apendicita acuta sau colecistica acuta.
Pagina 12 din 66
La copil mai frecvent decat la adult tabloul clinic al hepatitei se limiteaza la perioada
perodromala constituind forma aniferica de boala.
Perioada de stare sau icterica
Icterul sclerotegumentar precedat de urinari hipercrome, se instaleaza relativ rapid
extinzandu-se de la mucoase la tegumente in 1-3 zile dupa aparitie icterului febra si
varsaturile disparcelelate fenomene digestive redreseaza treptat si apetitul revine.
Icterul poate fi discret ca lamaia-franc-portocalie sau rubinie in formele medii si
intens bronzat, pamantie in formele severe.
La aparitia icterului, copii au adesea o masca similara celei din scarlatina: pometi
intens congestionati care contrasteaza cu culoarea din jurul guri, nasului si ochilor.
Icterul dureaza 8-17 zile la copii, 10-28 zile la adulti.
Materiile fecale sunr decolorate pentru o perioada de 7-10 zile iar urina este colorata
galben-portocaliu datorita pigmentilor biliari-urobilingeni si bilimbina si pateaza lenjeria.
Ficatul este marit de volum, consistenta este normala sau usor crescuta cu sensibilitate
la palpare. Retrocedarea hepatomegaliei se face in medie in 4 saptamani. Splina este
hipertrofiata in special la copii.
Sistemul cardiovascular, bradicardia este curenta la adulti insotita de scaderea TA si
de modificari electrocardiografice consecutive actiunii directe a virusului sau perturbariilor
metabolice.
Pulmonar apar uneori imagini radiologice de pneumonie interstitiala.
Renal se pot intanlirareori albuminuree, hematurie si cilindrurie.
Din partea sistenului nervos este intanlita astenia pronuntata cu apartia din prima
saptamana de icter si direct proportionala cu intensitatea leziunii hepatice.
Evolutie
Intensitatea icterului ajunge la apogeu in decurs de o saptamana se mentine asa timp
de 7-10 zile si dispare spre sfarsitul saptamanii a 3-a. In perioada de covalescenta abaterile
alimentare sau eforturile fizice pot decompensa functiile ficatului, producand scaderi. Aceasta
impune supravegherea clinica si de laborator cel putin 6 luni.
Forme clinice
Pagina 13 din 66
1. In functie de prezenta sau absenta icterului exista hepatite icterigene si hepatite

anicterigene in 98-95 % din cazuri.
2. In functie de intensitatea fenomenelor clinice si indeosebi a icterului se disting:

- forme usoare
- forme medii
- forme severe
3. In functie de durata evolutiei se disting:
- forme abortive 14 zile
- forme abortive o durata medie 21-30 zile
- forme prelungite cu icter ce depasesc 30 zile
Complicatii
Sunt forme rare in HVA se discuta posibilitatea aparitiei de anemie hemolitica in faza
acuta sau in covalescenta, sau anemie aplastica. Suprainfectii baxteriene de cai biliare pot
surveni in forma colestatice.
Diagnostic
Diagnosticul clinic este doar prezumtiv sugerat de varsta pacientului absenta in
antecedente a hepatitei, debutul digestiv si aspectul bening al bolii.
Examen de laborator
1. Specifice evidentierea virusului hepatic A prin vizualizarea virionului in filtratul
de materii fecale la microscopul electronic, sau prin R.I.A.-imun electromicroscopie,
cultivarea VHA pe culturi celulare, evidentierea in serul pacientului a antiicorpilor de tip IgH.
2. Teste functionale specifice
- teste de citoliza cresterea de 20-50 ori a valorii TGP sugereaza hepatita virala.
Pagina 14 din 66
- teste de insuficienta hepatocelulara scade timpul Guik si plasminogenul, albumina

serica este normala sau putin scazuta, scade proalbumina serica.
- teste de retentie biliara creste bilimibenemia fosfatoza alcalina si colesterolul total.
- teste de disproteinomie.
- imunograma imunoglobulinele de tip M evolueaza paralel cu necroza hepatica.
- proteinoelectroforeza se modifica putin in hepatita acuta si important in hepatita
cronica.
- testul de turbiditate la Hyenol creste la inceputul HVA si persista cateva luni.
Diagnosticul diferential
In perioada prodromala HVA poate fi confundat clinic cu gastrita acuta,
gastroduodenita, toxiinfectie alimentara, pancreatita, colecistita, apendicita, gripa si alte
viroze respiratorii sau cu boli eruptive: scarlatina, rubeola, monomeleoza infectioasa, RAA,
eruptii urticariene, menigite virale.
In perioada icterica se face cu icterul din monomucleoza infectioasa din infectia cu
virus citomegal cu virusul ECHO, cu icterul din rubeola congenitala leptospiroza,
salmoneloza, febra tifoida, speticemii, in icterul din hepatitele Satelita infectia cailor
biliare: colecestite, angicolite, abcese hepatice cu icterele din parazitoze sau icterul din
hepatitele toxice: tetraclorura de carbon, etilism, indigestie de ciuperci, icterele mecanice sau
hemolitice.
Prognostic
Hepatita A evolueaza obisnuit spre vindecare formele grave sunt rare iar cronicizarea
absenta.
Influienteaza negativ prognosticul: hipertiroidismul, diabetul boli digestive cronice,
lambrioza, alcoolismul, activitatea fizica si intelectuala intensiva.
Tratament
In HVA bonlavii se izoleaza obligatoriu in spital 21 de zile de la debut, daca in acest
Pagina 15 din 66
timp icterul a disparul si TGP este sub 100 U.I. tratamentul este doar igieno-diatetic si
simptomatic.
Repaosul fizic la pat si psihic prin evitarea traumelor emotionale si a eforturilor
intelectuale se recomanda pe toata perioada icterica si de hepatocitoliza. In covalescenta
reluarea activitatii normale se face gradat si intr-un ritm proportional cu forma de boala si
ameliorarea testelor hepatice.
Dieta este larga, sa asigure 200-300 cal/zi cu cateva restrictii in faza digestiva acuta
nu se forteaza ingestia, bonlavul consumand dupa plac si toleranta fructe cu exceptia de
capsuni, fragi, nuci verzi, fie crude sau sub forma de sucuri sau compoturi, legume exceptand
castravetii, conopida, varza, vinete crude sau fierte, supe, borsuri, fainoase, iaurt, lapte.
Dupa 2-3 zile se adauga branza de vaci si untdelemn crud, sare de bucatarie si otetul
sunt permise de la inceput.
Cand incepe sa regreseze se introduce carnea slaba fiarta sau gratar de pasare, vita,
peste si untul prajit. Ouale si smantana se introduc dupa disparitia icterului. Timp de 6 luni de
la debutul hepatitei se contraindica grasimile prajite, sosurile, conservele si alcoolul.
Tratament simptomatic
- varsaturile se combat cu clordelazon 1 mg./kg C.I.V. sau 1.m, emetiral supozitoare.
- la cei cu toleranta alimentara sau anorexie totala se administreaza I.V. glucoza oral
sau in perfuzie sau injectii cu seringa timp de 5-7 zile.
- pentru prurit se folosesc lotiuni cu alcool mentolat 2-3 %
- in formele colestatice trebuie castigat timp folosind tubaje duodenale, perfuzii cu
glucoza si vitamine, iar in cazurile rebele abia dupa 1-2 luni se poate recurge la Prednison 11,5 mg/kg si zi.
HEPATITA VIRALA ACUTA TIP B
HVB reprezinta 10-50 % din totalitatea cazurilor de hepatita virala acuta fiind mai
rara la copii.
Prin viremia lunga ea se incadreaza intre infectiile virale persistente. Tabloul clinic
este polimorf cu variate modalitati evolutive si cu prognostic rezervat datorita cronizarii si
letalitatii.
Pagina 16 din 66
Etiologie
Virusul hepatic B face parte din hepatovirusurile. Virusul intreg sau particule Done
are forma sferica si masoara 42 mm.
Obisnuit AgHB se mentine in sange 2 luni. Persistenta lui peste 3 luni de la debutul
bolii inseamna fie cronicizarea bolii, fie trecerea la starea de purtator aparent sanatos.
Antigenul Delta (Rizzetra 1977) este un virus de protidica de 68000 daltoni fara
structura capsivica. El se inmulteste doar concomitent cu VHB obtine invelis de AgBH3 si
determina evolutia hepatitei sub formafulminanta.
Patogenie
Infectia se realizeaza preponderentparentrala dar si digestiva sau prin contract sexual
hepatita venerica.
In perioada HVB procesele imunologice au rol esential.
In functie de raspunsul imun infectia cu VHB poate evolua sub urmatoarele aspecte.
- starea de purtator sanatos la subiectii cu toleranta imunologica completa, adica
neproducerea de anticorpi.
- boala inaparenta la subiectii cu raspuns imun direct.
- forma fulminanta de obicei letala cu producerea masiva precoce de antiicorpi,
complet imune, necroza hepatica.
- boala cronica in deficitul imun care determina si manifestari extrahepatice:
poliartrita, exantem, unele glucorulonefrite subacute sau cronice.
La bonlav la care HVB se vindeca (90%) etapele patogenice sunt:
- aparitia AgHB3 in sange la 7-8 zile de la infectie
- citoliza hepatocitelor cresterea TGP cu 2 saptamani inaintea semnelor clinice
- aparitia sindromului clinic cu febra, artralgii, exanteme urticariene
- aparitia icterului
- convalescenta AgHB3 disparut si cresterea TGP
Aproximativ 10 % din bonlavi nu se vindeca, infectia realizand mai multe aspecte:
- starea de purtator cr, asimptomatic
- forma fulminanta sau subfulminanta
- hepatita cronica la subiectii incapabili sa elimine virusul din ficat
Pagina 17 din 66
- trecerea cu sau fara hepatita cronica activa spre ciroza si cancer hepatic primar
Tablou clinic
Incubatia dureaza in medie 70 zile cu extreme 45-200 zile, bonlavul fiind contagios in
acest interval.
Debutul insidios poate dura 2-5 saptanani cu febra, tulburari digestive, moderate,
frecvente intanlindu-se manifestarii alergice.
Perioada de stern se manifesta prin icter cu instalare lenta, se mentine ridicat 2-3
saptamani, gastro-duodenita, inflamatia cailor biliare, pancreatita catarala, conjuctivite,
pleurezie.
Forme clinice
- forma anicterica
- forma colestatica mai frecventa la adultii cu valori bilinbinemiei intre 5-15 md/dl cu
cresterea fosfatozei alcaline intre 15-30 U.I a globulinelor Alfa 2 si Beta;
- forme prelungite sunt patru tipuri:
- hepatita virala prelungita simpla
- hepatita virala acuta persistenta 3 ani
- hepatita virala ondulanta cu scaderi multiple
- hepatita virala prelungita cu potential de cronicizare
- forme grave hepatita fulminanta survine in primele 2 saptamani de boala la copii si
adultii tineri.
Complicatii
- infectioase: anemii in perioada acuta sau in covalescenta, anemie aplastica,
panarterita nodoasa, suprainfectii biliare sau redesteptarea tuberculozei;
- functionale: vegetative, balonare abdominala, diskinezii biliare, digestia dificila,
hiperbilimbenemia;
- hepatita cronica poate fi persistenta sau agresiva
- ciroza hepatica
Pagina 18 din 66
- cancerul hepatic primar VHB este primul virus uman sigur oncogen
- starea de purtator cronic, asimptomatic riscul dezvoltarii de portaj cronic este
maxim la virsta mica.
Diagnosticul HVB
Diagnosticul clinic este sugerat de varsta, de prezenta in copilarie a unei hepatite
virale, de debutul alergic sau reumatismal, de forma clinica si de datele epidermiologice,
efectuate in ultimile 6 luni de injectii, transfuzii, tratament dentar, tatuaj, contact intim cu un
bolnav de HVB sau purtator de AgHB3.
Examene de laborator
1. Specifice: evidentierea particulelor Done in sange sau in heptocit prin
imunodectronominoscropie si evidentierea agentului Delta
2. Teste functionale: testul de disproteinemie tymol este normal. TPG creste lent
ramanand in platon peste o luna de zile.
Diagnosticul diferentiat
In perioada preicterica HVB poate fi confundat clinic cu gastrita acuta,
gastroduodenita, toxiinfectiile alimnetare, pancreatite, colecistita, apendicita, gripa si alte
viroze respiratorii sau boli eruptive: scarlatina, rubeola, monomeleoza infectioasa, eruptii
urticariene, meningite virale.
In perioada icterica se face cu icterul din monomucleoza infectioasa din infectia cu
virus citomegal cu virusul ECHO, cu icterul din rubeola congenitala leptospiroza,
salmoneloza, febra tifoida, speticemii, in icterul din hepatitele Satelita infectia cailor
biliare: colecestite, angicolite, abcese din hepatitele toxice, tetraclorura de carbon, etilism,
indigestie de ciuperci, icterele mecanice sau hemolitice.
Prognostic
Prognosticul hepatitei virale acute: bune in general este mai rezervat cand se insoteste
de fenomene nervoase, somnolenta, neliniste, delir, cand varsaturile sunt persistente si icterul
Pagina 19 din 66
se prelungeste masura ori este recidivant si insotit de puseuri febrile.

Evolutia
Vindecarea in HVB se obtine doar in 80-85 % din cazuri din care 10-15 % se
cronicizeaza, 1-25 % raman purtatori cronici de AgHB1 si 1 % mor.
Tratament
Tratamentul igieno-dietetic si medicamentos
Tratamentul igieno-dietetic
Repaos fizic si intelectual este obligatoriu. De la debutul bolii si pana la disparitia
icterului repausul va fi la pat apoi in perioada de covalescenta va fi relativ 10-12 ore culcat
timp de 2-3 luni.
Bolnavul de hepatita odata considerat vindecat va putea sa si reia activitatea abia dupa
2-3 luni cu program de munca redus.
Se recomanda sa fie disoensarizat timp de cel putin 2 ani controlandu-i-se starea de
sanatate la intervale de 2-3 luni.
Dieta va tine seama de faptul ca la hepatita virala acute exista o hiperfermentatie
gastrica, biliara si panoreatica si deci sa nu se ceara un efort digestiv prea mare.
Dieta este larga sa asigure 2000-3000 cal/zi cu cateva restrictii. In faza digestiva acuta
nu se forteaza indigestia bolnavului consunand dupa plac si toleranta fructe cu exceptia de
capsuni, fragi, nuci verzi.
Regimul vs fi alcatuit si in raport cu perioada evolutiva a bolii.
In prima saptamana se vor da compot, sucuri de fructe, lichide zaharate, supe de
legume cu fainoase, miere, dulceata, marmelada, biscuiti, lapte, iaurt, branza de vaci
proaspata, paine prajita.
Din a doua saptamana se vor adauga: oua moi sau ochiuri in apa, unt proaspat, carne
slaba (pui, vitel, vaca) sau peste slab pregatite rasol cu adaos de ulei si lamaie.
In a treia saptamana se trece catre un regim alimentar complet ramanand excluse:
conservele, mezelurile, sosurile cu rantas, grasimile prajite, condimentele nocive, alcoolul,
legume bogate in celuloza.
Timp de 6 luni de la debutul hepatitei se contraindica grasimile prajite, sosurile,
Pagina 20 din 66
conservele si alcoolul.
Tratamentul medicamentos
Tratamentul medicamentos in formele prelungite se indica tratament cu factori
lipotropi si vitamine, colagoge, hepatotrofe.
Greturile si varsaturile se trateaza cu Metoclopramida iar la nevoie cu Emetiral sau
Torecan.
Corticoterapia este indicata doar in formele severe prelungite .
Se administreaza Prednison 1 mg/kg corp in doza unica la ora 9 sau la 10 dimineatza
o data la 2 zile 7-10 zile cu intrerupere brusca.
Glucoza, vitaminele, aminoacizii, Medicatia hepatodropa nu influienteaza evolutia dar
este util mai ales in formele grave.
Se combate anemia si se controleaza repetat analizele. La bolnavii cu anorexie si
varsaturi se foloseste glucoza in solutie hipertona IV eventual asociata in formele prelungite
sau severe cu arginina si sorbital 10-20 ml/kg.c/zi, vitaminele din complexul B in doze mari,
vitamina C, vitamina E si K.1, K3 in sindromul hemoragic.
Tratamentul patogenic urmareste ameliorarea functiilor ficatului si refacerea lui
morfofunctionala.
Vitamina C si complexul B sunt necesare si dau rezultate bune.
Medicamentele lipotrope si extractele hepatice bine purificate sunt utile in formele cu
evolutie prelungita sau severa.
Corticoterapia va fi indicata in aceleasi situatii forme severe sau prelungite avand
efecte bune. Scade bilimbinemia, scurteaza durata icterului, combate procesele inflamatorii
intrahepatice creste diureza si stimuleaza apetitul.
Se va avea grija ca regimul sa fie desodat si sa aiba un adaos de clorura de potasiu.
HEPATITA NON A, NON B
Este o boala virala acuta primara cauzata de trei tipuri de virusuri cu tablou clinic
nediferentiat de HVA si HVB diagnosticata prin excluderea altor hepatite, reprezinta o
problema majora prin frecventa ei si prin cronicizarea foarte frecventa.
Etiologie
Pagina 21 din 66
Se considera ca 3 virusuri produc HVNANB:

- virusul transmis prin sange termolabil inactivat la 60C in 10 ore sensibil la
formol si cloroform
- virusul transmis prin factorii antehemolitici 8 si 9 ar masura 27 mm si este
rezistent la cloroform
- virusul transmis oral
Hepatita non A, non B este mai frecventa la barbatii in mediul urban si nu are variatii
sezoniere ca si la HVB care are in comun caile de raspandire cu exceptia transmiterii pe cale
sexuala. In schimb transmiterea verticala transplacentara sau in cursul travaliului cand
gravida a contractat HVNANB in trimestrul 3 de sarcina.
Clinica
1. HVNANB posttransfuzionala si prin factori antihemolitici
Incubatia variaza in cea posttransfuzionala intre 2-6 sapatamani, fiind in medie 7-8
saptamani iar in cea prin factori antihemolitici este cea mai scurta uneori numai o saptamana.
Perioada prodomala are o durata de 7-10 zile.
Perioada de stare asemanatoare cu HVA HVB dar prezinta frecventa ridicata forme
cronice. Cresterea in sange a transaminazelor este in general mai mica decat in HVB iar
concentratia de igne mai mica decat in HVA.
2. HVNANB transmisa pe cale hidrica are o simtomologie diferita, peste jumatate
din cazuri au febra in perioada prodromala si o treime din cazuri au atralgii. Acest tip ca si
HVA nu duce la cronicizare.
Tratamentul
Ca si in HVA si HVB.
Epidermiologie
In HVA se descriu urmatoarele surse de infectie:
- omul bonlav cu HV acute icterica sau anicterica.
Virusul se elimina prin fecale din a doua jumatate a perioadei de incubatie si dispare
Pagina 22 din 66
sau se reduce la cateva zile dupa aparitia icterului, este prezent scurt timp in sange.
Persistenta virusului in fecale este apreciata in general la 4 saptamani.
- persoane cu infectii aparente
- purtatorii sanatosi de virus
Nu exista stare de purtatori cronici.
- bolnavi cu forme acute icterice sau anicterice
- bolnavi cu hepatita cronica persistenta sau agresiva
- bolnavi cu viroza tip B
- bolnavi cu cancer hepatic, cu AgHBS prezent
- bolnavi cu infectii subchimice
- purtatorii covalescenti si purtatorii cronici de AgHBS prezent mai mult de o tema
- purtatori sanatosi de AgHSB
In HVNANB sursa de infectie este constituita de omul bolnav cu forme icterice si
anicterice si posibil de catre purtatorii asimptomatici.
Mecanism de transmitere
Transmiterea HVA are loc preponderent pe cale intestinal-orala posibil si aerogen
contact strans in familie, colectivitati de copii, institutii de bolnavi neuropsihici, in conditii
igienico-sanitare defectoase, transmiterea indirecta prin intermediul mainilor, apei,
alimentelor si obiectelor contaminate, mustelor.
Posibila transmiterea parenterala a virusului HA prin sange sau fractiuni sanguine
inurma transfuziilor, folosirii in serie a instrumentarului medical contaminat prin taieturi sau
zgarieturi accidentale. Transmiterea prin sange este rara.
Transmiterea HVB se realizeaza primordial in urma contaminarii percutane sau a
mucoaselor cu sange sau diferite fractiuni sanguine, transfuzii, accidente de laborator,
instrumentar medical contaminat, instrumentar chirurgical si stomatologie, in urma operatiilor
de manichiura, tatuaj, perforarii lobului urechii, acupuncturii, a circumciziilor rituale,
injectarea de droguri, utilizarii in comun a obiectelor de toaleta, intepaturi si accidentari
accidentale posibil prin insecte hematofoge, transmiterea prin organe si tesuturi, saliva,
contact sexual. Posibila transmiterea de la persoana la persoana indeosebi printre copii in
regiunile in care HVB este endemica, contaminarea prin mucoase sau solutie de continuitate a
pielii.
Pagina 23 din 66
De asemenea transmiterea transplanetara si perinatala de la mame infectate la fat.

Modalitati de transmitere in HVNANB
- sange si derivati de sange contaminale
- inocularea accidentala, injectare de droguri
- transmiterea intrafamiliala si verticala
- transmiterea pe cale digestiva prin alimente si apa contaminata
Receptivitatea
Receptivitatea populatiei este generata pentru toate cele 3 forme de hepatita. In HVA
frecventa cea mai mare a imbolnavirilor se inregistreaza mai ales la copii si la persoanele de
varsta tanara. In HVB incidenta este mai mare tot la copii iar in HVNANB este preponderent
posttransfuzionala.
Imunitatea
Imunitatea postinfectioasa este prezenta si specifica pentru fiecare tip de hepatita.
Manifestarile procesului epidemiologic
Evolutia sporadica, sporada-endemica sau ende-epidemica a hepatitei virala A,
sporadico-endemica si rar epidemica a hepatiteor B si non A si non B.
In HVA se remarca o sezonalitate de toamna-iarna cu tendinte de crestere a
imbolnavirilor inca din lunile de vara, morbiditatea cea mai ridicata fiind intanlita la grupele
de varsta scolara si prescolara. De asemenea caracterul de periodicitate, valurile epidemice
evoluand la intervale de 4-7 ani.
HVB nu are sezonalitate si nici periodicitate.
Masuri in focarul de hepatita virala
Masuri privind bolnavii si suspectii: depistare precoce cu internarea cazurilor suspecte
si confirmate in spitale sau sectii de boli infectioase.
Durata minima de izolare: in HVA 14 zile de la aparitia icterului si 21 de zile de la
Pagina 24 din 66
aparitia primelor semne de boala, in HVB este in raport cu evolutia clinica.

Decontaminarea continua a excretelor si urinei bolnavului.Declarare nominala,
obligatorie, conform sistemului informational.
Raportarea prescriptiilor epidemice si a focarelor in cazuri multiple. La externare se
va specifica daca fostul bolnav sau purtator de AgHB. Fostii bolnavi de HVA vor fi
dispensariati minim 6 luni si controlul la 1-3-6-12 luni (TGP, electroforeza). Vor fi respectate
indicatiile privind regulile de igiena individuala, regim dietetic de viata si de munca.
Ancheta epidemiologica este obligatorie pentru fiecare caz, va stabili sursa de infectie
si modalitatile de transmitere precum si contactii cu risc epidemiologic crescut.
Masuri privind contactii vor fi supravegheati clinic si prin examen de laborator
(TGP) in vederea depistarii cat mai precoce in HVA in stadiul preicteric si a formelor
anicterice si inaparente de boala.
Fostii bolnavi de HV vor fi excusi definitiv din randul donatorilor de sange iar
contactii directi ai acestor bolnavi vor fi eliminati de la donarea de sange cel putin 6 luni de
zile de la incetarea contactului infectant.
Decontaminarea curenta si terminala in focare si spitale se adreseaza lenjeriei si
obirctelor contaminate cu produsele patologice ale bolnavilor. Se va folosi solutia de 2%
cloramina sau solutia de var 20% 30 minute pentru lenjeria inainte de spalare, fierberea
vaselei dupa spalare cu detergenti; formolizarea camerei.
Profilaxia cu imunoglobuline in HVB
Administrarea de IgHB trebuie facuta in primele 6 ore si nu mai tarziu de 48 ore de la
instalarea accidentala. Doze 0,06-0,08 ml/kg c I.M, repetare dupa o luna de zile.
Masuri preventive in HVA
Se va institui supravegherea epidemiologica a terisonului in vederea cunoasterii
morbiditatii prin HV in colectivitati de copii si tineret cu aplicarea riguroasa a masurilor de
igiena individuala si colectiva, asigurarea unei cantitati suficiente de apa potabila si
cloraminarea acestor confirm normelor, dezinfectia fantannilor, manipularea igienica a
alimentelor si evitarea consumului de produse in stare cruda, indepartarea si neutralizarea
corecta a rezidurilor fecaloid menajere, epurarea apelor reziduale provenind din spitale si
sectii de boli infectioase ca si a apelor folosite la irigatii; intretinerea in conditii igienice
Pagina 25 din 66
corespunzatoare a grupurilor sanitare, sterilizarea corecta a instrumentarului medical

seringi, ace, mometre, patul, educatie sanitara a populatiei.
Masuri preventive in HVB
Pe langa cele expuse anterior se adauga masuri de profilaxie in hepatite
posttransfuzionala, respectarea normelor de protectie a muncii in sectiile de hemoliza,
laboratoare de analize medical, recolectare si conservare de sange, servicii de oncologie
obstretico ginecologice, boli infectioase, servicii de stomatologie.
Masurile preventive in HVNANB sunt similare celor din hepatitele A si B.
PREZENTARE DE CAZ
III
INTERVIUL BOLNAVULUI
Nume: O
Prenume: I
Data nasterii: 30.09.1972 Varsta: 24 ani
Sex: femeiesc
Statutul socio-profesional: casnica
Domiciliul:comuna Ciresu, judetul Braila
Situatia administrativa din spital: nu plateste spitalizare, a adus adeverinta de la sotul
ei
Situatia familiala: Este buna, sotul lucreaza operator CFA, are o fetita in varsta de 1 an
Descrierea bolnavei: Este in varsta de 24 ani, are 1.68 m inaltime, 56 kg, ochi albastri,
par saten, este sociabila, vorbareata, are spirit de grup, adaptabilitate prompta, este calma, si
stapana pe sine. Se impresioneaza mai greu, este inclinata spre sentimente si obisnuinte foarte
stabile, emotiile nu si le manifesta deschis.
Prezentarea bolnavei: spitalizari anterioare: 3
Data internarii: 3.06.1996, ora 14:00, a venit cu salvarea.
Diagnostic la internare: HVA, confirmat pe 7.06.1996
Pagina 26 din 66
Motivele internarii: adinemie, inapetenta, greata, sindrom icteric

Antecedente hetero-colaterale: sotul ulcer gastric
fetita sanatoasa
Antecedente personale:
- Cand ati avut prima menstruatie?
- La 15 ani
- Cate sarcini ati avut si cate ati dus pana la capat?
- Nasteri una, avort 24.05.1996
- Ati avut o viata sexuala normala?
- Da
- Puteti sa-mi spuneti de ce boli ati suferit?
- Apendicectomie la 16 ani, fractura de femur membrul drept inferior acum 3 ani
Alimentatia:
- Ce alimente preferati?
- Friptura, ciorbe, piure de cartofi, salata de rosii
- Ce alimente nu va plac?
- Spanac, varza, carne de miel
- Ce bauturi preferati?
- Suc de fructe
- Nu consuma bauturi alcoolice, nu fumeaza
Eliminari:
- mictiuni fiziologice cu urina de culoare portocalie
- scaune decolorate
Alergii:
- Sunteti alergica la vreun medicament?
- Nu
Istoric socio-cultural:
- Ocupatia bolnavei casnica
- Ocupatia sotului operator CFA
- Unde lucreaza sotul exista mediu toxic?
- Da
- Unde locuiti?
- La casa cu sotul si fetita
- Casa dvs. are tot confortul?
Pagina 27 din 66
- Da
- Beti apa multa la masa, in timpul mesei?
- Nu
- Respectati orele de masa?
- Da, pe cat posibil
- Respectati regulile de igiena?
- In general da, cateodata mai mananc fructe nespalate, numai le sterg
- De unde beti apa?
- Avem un canal in curte
- Ati luat sau luati medicamente fara sa cereti vre-un sfat medical?
- Da uneori, mai ales cand sunt racita
- Functiile pe care le-ati avut, sau pe care le aveti, le traiti intens, va obosesc?
- Uneori da
Mod de petrecere a timpului liber
- Cum va place sa petreceti timpul liber?
- Plimbare in aer liber cu sotul si fetita
- Exercitii fizice Nu obisnuiesc
Din convorbirile cu bolnava reiese ca:
- Debut in urma cu 3 zile manifestat prin: cefalee, asenie, inapetenta, senzatie de
voma, urina tulbure, portocalie, pateaza lenjeria. Tegumente si mucoase icterice. Observand
ca starea sa nu se amelioreaza se prezinta la dispensarul din Chiscani de unde este trimisa cu
Salvarea de boli contagioase cu specificatia pe biletul de trimitere de suspect HAV.
Diagnosticul se confirma pe data de 7,06,1996. Pacienta sustine ca nimeni din familie sau din
cunoscuti nu au avut recent si nu au hepatita.
Investigatii de laborator efectuate:
Examen sange: VSH, hemoleucograma, HT, HGP, Kunkel, cu sulfat de zinc
Examen sumar urina
Plan de recuperare:
Repaos fizic la pat si psihic prin evitatarea traumelor emotionale si a eforturilor
intelectuale.
Dieta sa asigure 2000-3000 cal/zi, nu se forteaza indigestia. Se recomanda fructe,
legume fierte sau sub forma de sucuri. Dupa 2-3 zile se adauga branza de vaci proaspata,
Pagina 28 din 66
sarea este permisa de la inceput. Dupa 10 zile se include in alimentatie carne slaba fiarta sau
gratar de pasare sau vita.
Se contraindica: capsuni, fragi, nuci verzi, castraveti, conopida, varza si vinete.
ANAMNEZA ASISTENEI MEDICALE
I. Identificarea problemei pacientului
- hepatita virala
- astenie, anorexie
II. Manifestari de dependinta
- bilimbinemie
III. Sursa de dificultate
- infectie hepatica
IV. Dg. Nurssing
- infectie hepatica datorita infectarii ficatului
V. Gradele de dependenta sunt in functie de cele 14 nevoi fundamentale
1. A bea si a manca
2. A respira
3. A elimina
4. A se misca si a mentine o buna postura
5. A dormi si a se odihni
6. A se imbraca si a se dezbraca
7. A mentine tempertura corpului in limitele normale
8. A fi curat si ingrijit si a-si proteja teg.
9. A evita pericolele
10. A comunica cu semeni
11. A actiona dupa credintele si valorile sale
12. A se ocupa de ceva cu scopul de a se realiza
13. A se recreea
14. A invata, a descoperi
Evaluare
S-au atins acest obiective persista
S-au atins aceste
R=16 r/min
teama de boala si evolutia ei,
obiective, bolnava
bolnava respira
Pagina 29 din 66
Ta=120/70 mmHg, P=78 p/min,
respecta regimul
mai usor,
R=16 r/min T=36,4C
alimentar nu necesita
coopereaza
Rol
Analiza VHS 13mm/h, 27 mm la 2
ajutor in a se alimenta
Regim dietetic vitamina
delegat
ore, hematocrit 44%, TGP 176 U.I,
C 200 III cp/zi, vitamina
tymol 4,8 nMd, Kunkel cu sulfat de
B.12 f.I.M emiteral
Rol
zinc 14,2 Ush/h

Discutii cu bolnavii in ceea ce
Obsevarea modului de
Aerisirea salonului,
propriu
priveste evitarea traumelor
alim. a bolnavei, regimul
inspectia pac in
emotionale, a eforturilor fizice si
dietetic sa asigure 2000-
ceea ce priveste
intelectuale. Masurarea functiilor
3000 cal/zi, se
evitarea
vitale, au recoltat sange pentru
recomanda in primele
VHS, hemoleucograma. TGP,
zile de la debutul boli,
probe hepatice si evidentierea.
fructe si legume fierte
AGHBS
sub forma de compoturi,

sucuri de fructe, supe de
Obiective
Sa inspiram incredere bolnavului in
zarzavat
Instruirea bolnavei in
Aerisirea saonului,
ceea ce priveste tratamnetul si
ceea ce priveste
crearea unui
regimul igienico-dietetic precum si
excluderea din alim. a
microclimat
evolutia boli
unor alimente cum ar fi
favorabil,
varza, conopida, fragi,
bolnavului sa
castraveti recomandarea
respire normal.
alimentelor ce trebuiesc
consumate in ac. per. a
Dg.
Comunicare ineficace la nivel
boli
Alim. Insuficienta in
Nurssing
intelectual
cantitate si calitate, apetit
Surse de
Lipsa de cunoastere de noi mijloace
diminuat, greata
Inapetenta, fatigabilitate
dific.
de comunicare teama de boala si de
evolutia ei, s tarea de oboseala

Necesitati A bea Comunicare 03.06.1996
Evaluare
Anexitate, stres
Dificultate in a
respira
A bea si a manca
A respira
Bolnava este
Nu refuza
Bolnava care
Ta=13/70
S-au atins
Bolnava
de religie
de a
inf. In ceea ce
mmHg
aceste
respira mai
Pagina 30 din 66
ortodoxa,
participa la
priveste boala
P=74/min
obiective,
bolnava este
activitati
si evolutia ei
T=36,4C
bolnava
preocupata
recreative
usor
respecta reg,
de boala
Rol
Repaus fizic
dietetic
Regim
delegat
si intelectual
dietetic, vit
obligatoriu
C 200 III
cp/zi vit
B12lf/zi I.M
Rol
Sa capatam
Observarea
De a invata
Limitarea
emetiral
Observarea
propiu
increderea
interesului
bolnava in ceea
miscarilor se
modului de
eforturilor
bolnavei in
si care sunt
ce priveste
recomanda
alimentare al
fizice a
ceea ce
preferintele
regimuligienico repaus fizic si
bolnavei, se
stresului si
priveste
pacientei
dietetic pe
intelectual.
recomanda
asezarea
insemnatatea
care trebuie sa
Masurarea
ceai, sucuri
bolnavului in
suferintei
se tina, precum
functiilor
de fructe
pozitii
si importanta
vitale
legume
confortabile
acestiua
Obiective
Evitarea
fierte, supe
Respectarea
Propunem
Familiarizare
Limitarea
de zarzavat
Instruirea
Aerisirea
diferentelor
diferite
pacientului cu
miscarilor
bolnavei in
salonului,
constrageri
actiuni in
simptomele si
pentru a nu
ceea ce
asigurarea unei
religioase
functie de
evolutia bolii
obosi
priveste
respiratii
aptitudini
evitarea unor normale prin

alimente
evitarea
combaterea
prafului
greturilor
stimulare
pofteide
Dg
Inacceptarea
Oboseala
Oboseala,
Hiper-
mancare
Greata
Anxietate stres
nurssing
bolii
neliniste
somnolenta
activitate
senzatie de
oboseala
lipsa de
varsaturi
activitatii
apetit
Pagina 31 din 66
recreative
diminuat
Sursa de
Perceperea
in jur
Stres
Oboseala,
Epuizare este
Inapetenta,
Dificultate in a
dific.
bolii ca pe o
oboseala
gandire
dinamica in
fatigbilitate
respira
deap
neliniste
incetinita,
schimb
somnolenta
oboseste
A invata
repede
A mentine o
A bea si a
A respira
dupa
buna postura
manca
credinta si
4.06.1996
Necesitate A actiona
Evaluare
A se recrea
valorile sale
Prezinata
Bolnava s-a
Bolnava este
Bolnava este
S-au atins
S-au atins
mictiuni
putut
constienta in
receptiva
aceste
aceste
fizioligice
odihni
ceea ce priveste
obiective
obiective
cu urin
evitarea
prezinta
inchise si
pricolelor
tegumente si
scaune
mucoase
Rol
bilioase
Diazepan 1
Se combate
ampicilina
icterice
Regim
Se combate
delegat
cp pe zi
anemia si se
250 mg la 6 h
hepatic
anemia adm.de
controleaza
I.M
ampicilina 250
repetat
mg/6 h I.M
Rol
Favorizarea
Am aerisit
analizele
Invatarea mas.
Explicarea
Respectarea
Sa inspiram
propriu
cond.de
salonul si
de prevenire a
nec.
demnitatii si
incredere pac.
eliminare,
crearea
infectiilor prin
Regimului
pudori
In ceea ce
urdiurezei
unui
evitarea
igienico
pacientului,
priveste
din 24h si a
microclimat prafului si a
dietetic
reducerea
evolutia bolii c
scaunelor
favorabil
curentilor de
coloratiei
are este
aer
tegumentelor favorabila daca

respecta
regimul
Obiective
Prevenirea
Crearea
Ferirea
Familializarea Obs.
igieno-dietetic
Psihoprofilaxia
iritarii
unui
bonlavei de
bolnavei si a
bolnavei in
Pagina 32 din 66
modului de
zonelor
microclimat eventuale
familiei cu
pastrare si
ceea ce
sensilibe
favorabil
simpt. si
efect. a
priveste
intox. si infectii evolutia boli
igienei
evolutia bolii
Oboseala stres
corporale
Altera
Frica stres
frica
tegumentelor
Dg.
Scaune
Nurssing
bilioase,
Epuizare
pericole, de
urina inchisa
si a
la culoare
mucoaselor
obosereaala
Surse de
Tranzit
Slabiciune
Risc fata de
Insuficienta
slabiciune
Tegumente
dific.
modificat
oboseala
complicatii
cunoastere a
colorate
boala si de
evolutiei bolii
icterice
evolitia ei
A fi curat si
A evita
ingrijit
pericolele
Teama de
si a
satisfacerii
Necesitate A elimina
Evaluare
Mictiuni
A dormi si
Evitarea
a se odihni
pericolelor
R=16 r/min
fiziologi ce cu
nevoilor
A invata
Bolnava sa
Bolnava este
putut odihni
receptiva
5.06.1996
Bolnava este
interesata
urini inchise si
scaune biliare
Rol
Diazepan 1
Introducerea in
delegat
cp/zi
alientatie a
branzei proaspete
Rol
Favorizarea
Sa evite efort
Aerisirea
Atragerea
de vaci
Explicarea nec.
propriu
condiitilor de
fizic si
salonului si
atentiei
respectarii
eliminare urm. emotiile
crearea unui
bolnavei de la
regimului
diurezei si a
microclimat
preocuparile
igienico- dietetic
favorabil
legate de boala
scaunelor
puternice
cusfera
destinderii,
lecturile
Pagina 33 din 66
activitatii de
Favorizarea
Aerisirea
Crearea unui
divertisment
Propunem
Familiarizarea
cond. de
salonului,
microclimat
diferite actiuni
bolnavei cu
eliminare
asigurarea
favorabil
in functie de
simptomatilogiasi
prevenirea
unui
inaturari
aptitudini
evolutia boli
iritarii zonelor
microclimat
factorilor
Dg.
sensibile
Scaune
favorabil
Anexitate
perturbanti
Epuizare
Nurssing
bilioaseurini
oboseala
de acticitate
Surse de
inchise
Schimbarea
stres
Dificultate in
Epuizare
recreative
Oboseala
Insificienta
dific.
deprinderilor
a respira
oboseala
slabiciune
cunoasteri
Obiective
alim. si trazit
Oboseala lipsa
slabiciune
evolutiei bolii in
midificat
Necesitate A elimina
Evaluare
satisfacerea
A respira
A dormi si a
A se recreea
nevoilor
A invata
TA-120/65 mmHG
se odihni
Bolnava
R 16 r/min
Bolnava s-a
Bolnava este
P-74 p/min bolnava
prezinta
odihnit
interesata si
respecta regimul
mictiuni
coopereaza
fiziologice cu
urini inchise
scaune
Rol
Introducerea in
decolorate
ex. urina d-
Diazepan 1
delegat
alimentatie a
10,5 ph acid
cp/zi
branzei de vaci
alb. absent
proaspete, vit C III
urobilinogen
cp/zi vit B 12 l.f I.M mult crescut

Rol
emiteral
Observare
Urmarire
Aerisirea
Inlaturarea
Propunerea
propriu
respectarii
diurezei
salonului,
factorilor
diferitelor
regimului dietetic
observarea
inlaturarea
perturbanti
actiuni in
am administra
scaunelor a
factorilor
aerisirea
functie de
medicatia prescrisa
coloratiei
perturbanti,
salonului
aptitudini,
Pagina 34 din 66
Obiective
instruirea
recomandarea
pacientului
revistelor de
in ceea ce
divertisment,
priveste
sa nu depuna
evitarea
un efort
emotiilor
intelectual
Instr. Bolnavei in
Prevenirea
Aerisirea
Asigurarea
prea mare
Propunem
ceea ce priveste
iritarii zonelor
salonului,
unui
diferite
evitarea unor
sensibile igiena
asigurarea
microclimat
actiuni in
alimente
organelor
unui
favorabil
functie de
introducerea in
genitale
microcimat
odihnei
aptitudini
Epuizare
Oboseala
alimentatie a
favrabil
branzei de vaci
Dg.
proaspete
Inapetenta
Nurssing
Mictiuni
Oboseala
fiziologice cu
stres
urini inchise
anexitate
neliniste
scaun
decolorat,
Surse de
Inapetenta, greturi
bilios
Tranzit
Dificultate
Oboseala
Refuz de a
dific.
senzatii de varsaturi
modificat
in a respira
slabiciune
participa la
act. recreative
stres oboseala
Necesitati A bea si a manca

Evaluare
6.06.1996
Bolnava se alim
corespunzator
A elimina
A respira
A dormi si a
neliniste
A se receea
Prezinta scaune bilinoase, si
se odihni
Pacienta este constienta in ceea
mictiuni fiziologice cu urinarii
ce priveste evitarea pericolelor
portocalii
Rol
Regim dietetic
delegat
vit C 200 III
Ampicilina 250 mg/6h I.M
cp/zi vit B12

Rol
l.f/zi I.M
Observarea
Favorizarea cond de eliminare,
Pagina 35 din 66
Ferirea pac de eventuale
propriu
modului de alim
urmarirea diurizei in 24 h si a
pericole, evitarea curentior de
a bolnavei
scaunelor
aer, respectarea regulilor de
regimul dietetic
igiena
sa-i asigure
2000-3000 cal/zi
Obeiective Bolnava sa se
Prevenirea iritarii zonelor
alimenteze
Ferirea pac de eventuale
mormalizarea scaunelor
pericole de int si de infectii
Dg.
nevoilor zilnice
Apetit diminuat,
Greata scaune bilinoase, urina
Stres oboseala frica
Nurssing
greata alim
inchisa la culoare
conform
insuficienta in
Surse de
cant si cal
Inapetenta
dific.
Necesitati
fatigabilitate
modificat
A bea si a manca A elimina
Senzatia de varsaturi tranzit
Risc fata de complicatii

A evita pericolele
7,06,1996
PREZENTARE DE CAZ
I
Nume: A
Prenume: R
Data nasterii: 24.IX.1989 Varsta: 7 ani
Sex: feminin
Statutul socio-profesional: prescolar
Domiciliul: comuna Movila Miresii, judetul Braila
Situatia administrativa din spital: nu plateste spitalizarea, este insotita de mama sa
Situatia familiala: este buna, tata lucreaza la FNC Urleasca, mama este casnica, mai
are un frate in varsta de 13 ani elev in clasa a VII-a
Descrierea bolnavei: este o fetita in varsta de 7 ani, 1,5 m inaltime, 28 kg, par saten,
este comunicativa, este o fire deschisa si prezinta un limbaj corect. Se impresioneaza mai
greu, este inclinata spre sentimente si obisnuinte foarte stabile, iar emotiile nu si le manifesta
deschis.
Prezentarea bolnavei: spitalizari anterioare: nu a mai fost internata
Pagina 36 din 66
Data internarii: 4.06.1996, ora 13,00, nu a venit cu salvarea.

Diagnosticul de trimitere: S-a prezentat cu bilet de trimitere eliberat de doctorul Berla
N, de la Dispensarul din Comuna Movila Miresii, cu specificatia suspect HAV.
Diagnostic de internare: HAV confirmat pe 8.06.1996
Motivele internarii: sindrom icteric, adinemie, inapetenta, greata.
Antecedente heredo-colaterale - tata HTA
- mama RAA
- frate sanatos
Antecedente personale: nu a mai fost bolnava
Alimentatia
- Ce alimente prefera?
- Ciorbe, friptura, prajituri de casa
- Ce alimente nu iti plac?
- Fasolea, carnea de miel
- Ce bauturi preferi?
- Ceai de plante, suc de fructe, compoturi
Eliminari
- scaune decolorate
Alergii:
- Esti alergic la vreun medicament?
- Nu
- Ocupatia bolnavei: prescolar. Se duce la gradinita din Movila Miresii
- Unde locuiesti?
- La casa, cu mama, tata, fratele meu
- Bei apa multa la masa, in timpul mesei?
- Nu beau apa multa dar beau in timpul mesei
- Nu intodeauna
- Respectati regulile de igiena, te speli pe maini inainte de a manca?
Pagina 37 din 66
- In general da, dar se mai intampla sa mananc fara sa ma spal pe maini

- Fructele inainte de a manca le speli?
- Nu doar cand sunt murdare
- De unde bei apa?
- De la canal din curte
- Ai auzit de vreun copil de la gradinita care sa fi avut de curand hepatita?
- Nu
- In familie a avut sau are cineva hepatita?
- Nu
Mod de a petrece timpul liber:
- Cum iti place sa petreci timpul liber?
- Vizionand desene animate, jucandu-ma
- Exercitii fizice nu obisnuesc
Vizitatori:
- Ai o dorinta, o preferinta pentru vizitatori?
- Nu
Din convorbiri cu bolnava reiese ca:
- Debut: inapetenta in urma cu 4 zile manifestate prin: cefalee, astenie, inapetenta,
senzatie de voma, urina tulbure, galben-portocalie ce pateaza lenjeria, galbena la fata. Dupa
trei zile mama observand ca starea fetitei nu se amelioreaza se prezinta la medic. De la
Dispensarul din comuna Movila Miresii i se da un bilet cu trimitere catre Spitalul de boli
contagioase.
Examen de sange: VHS, hemoleucograma, HT, TGP, tymol, Kunkel, cu sulfat de zinc
Examen sumar la urina
Plan de recuperare: Repaos fizic la pat si psihic prin evitarea traumelor emotionale si
a eforturilor intelectuale.
- Dieta sa asigure 2000-3000 cal/zi, nu se forteaza indigestia. Se recomanda fructele,
legume fierte sub forma de sucuri sau compoturi. Dupa 2-3 zile se adauga branza de vaci
proaspata, iar dupa 10 zile se include carnea slaba fiarta sau gratar de pasare sau vita.
- Se contraindica: capsuni, fragi, castraveti, conopida, varza si vinete.

Pagina 38 din 66

- hepatita virala
- astenie, anorexie
- bilimbinemie
- infectie hepatica
IV. Dg. Nurssing
1. A bea si a manca
2. A respira
3. A elimina
13. A se recreea
Evaluare
S-au atins aceste obiective persista teama
S-au atins aceste obiective bolnava respecta
de boala si evolutia ei, tensiunea art. 1
regimul alimentar nu necesita ajutor in a se
o/70 mm hg P=to p/min R=16 resp/min
alimenta. Am administrat medicatia
Rol
T=36,2C
Analize VHS 13mm/h 27mm/2h
Regim dietetic Vit C 200 III cp, emirateral 1tb/zi
delegat
hematocrit 44%, TGP-176 U.I, tymol-3,2
regim desodat
Rol
uEd. Kunkel cu sulfat de zinc-14,2 U, sh/h

Discutii cu blnava in ceea ce priveste
Observarea modului de alim a bolnavei, regimul
Pagina 39 din 66
propriu
evitarea traumelor emotionale eforturilor
dietetic sa asigure 2000-3000 cal/zi se recomnada
fizice si intelectuale masurarea functiilor
in primele zile de la debutul boliifructe si legume
vitale, s-a recoltat sange pentru VHS,
fierte sub forma de compoturi, sucuri de fructe,
hemoleucograma, TGA, probe hepatice si
supe de zarzavat
evidentiere. Familiarizarea bolnavei cu

Obiective
date despre evolutia bolii

Sa inspiram incredere bolnavei in ceea ce
Instruirea bolnavei in ceea ce priveste excluderea
priveste tratamentul regimul dietetic
din alim a unor alimente cum ar fi varza,
precum si evolutia boii
conopida, castraveti, fragi capsuni. Recomandarea

alim ce trebuiesc consumate in aceasta perioada a
Comunicare ineficace la nivel intelectual
bolii
Alimentatie insuficieta in cantitate si calitate
Nurssing
Stare de
Lipsa cunoasterii de noi mijloace de
apetit diminuat, greata

Inapetenta fatigabilitate
dificultate
comunicare teama de boala si de evolutia
Necesitati
Evaluare
ei. Stare de oboseala

Comunicare 4.06.1996
Bolnava respira mai
Prezinta
A bea si a manca
Bolnava nu
Bolnava s-a
Nu necesita
usor, coopereaza
mictiuni
necesita ajutor in a
ajutor in a se
fiziologice cu
se deplasa si a se
imbraca si
urini portocalii
misca
dezbraca
Dg.
putut odihni
si scaune
decolorate
Rol
Diazepan 1
delegat
Rol
Aerisirea salonului
Favorizarea
Asezarea lenjeriei
cp/zi
Aerisirea
Informarea
propriu
instruirea pacientei
conditiilor de
de pat, masurarea
salonului,
pac in ceea ce
in ceea ce priveste
eliminare
functiilor vitale,
ewducerea
priveste
evitarea emotiilor
urmarirea
am sfatuit bolnava
factorilor
purtarea
incerc sa indepartez
diurezei in 24 h
sa se aseze comod
stresanti,
hainelor in
gandul pac de la
si a scaunelor
in pat
discutii pe
functie de
boala
daca sunt
diverse teme
sezon
normale
pentru
inducerea
Obiective
Aerisirea salonului
Bolnava sa
Schimbarea
Pagina 40 din 66
somnului
Bolnava sa aiba
Respectarea
asigurarea unui
aiba scaune sa
lenjeriei de pat
un somn
pudorii si
microclimat
urineze normal
pozitie adecvata si
linistit,
demnitatii
favorabil si bolnava
si prevenirea
disparitia anxietati
inlaturarea
pacientei
sa respire normal
iritarii zonelor
factorilor
Dg.
Anxietate si stres
sesibile
Greata scaune
Anxietate stres
stresanti
Epiuzare
Slabiciune
Nurssing
Surse de
Dificultate in a
decoloarate
Senzatie de
Absenta act. ficica
Oboseala
stres
Dificultate in
dific.
respira
varsaturi tranzit
slabiciune
a se imbraca
Necesitati
Evaluare
A respira
modificat
si a se
A elimina
A mentine o buna
A dormi si a se
dezbraca
A se imbraca
postura a se misca
odihni
si a se
Bolnava nu
Bolnava este constienta
Bolnava este
Bolnava
dezbraca
S-a atins
necesita ajutor
in ceea ce priveste
de religie
prezinta interes
acest obiectiv,
in a mentine
evitarea pericolelor
ortodoxa.
in ceea ce
bolnava este
ingiena.
Bolnava este
priveste
cooperanta
Bolnava a
preocupata de
preferintele
inteles si
boala
sale, muzica,
respecta
Rol
indicatiile
Regim hepatic
delegat
lectura
Ampicilina 200 mg/6h
I.M Recoltarea probelor
pentru examenul de
Rol
Urmarirea
laborator
Ferirea pacientului de
Sa capatam
Luarea de
Observarea
propriu
aspectului
eventuale pericole prin
increderea
decizii
interesului si
tegumentelor si
avitarea prafului
bolnavei in
impreuna cu
preferintelor
a mucoaselor
curentilor, respectarea
ceea ce
pacienta asupra
sale ii citesc
asig cond de
regulilor de igiena, urm
priveste
actelor sale
bolnavei
mentinerea
si notarea functiilor
insemnatatea
literatura
igienei
vitale evitarea oricarui
suferintei
preferata, ii
pericol
povestesc
emisiunile
Pagina 41 din 66
TV
Obiective
Asigurarea si
respectarea
regulilor de
igiena,
reducerea
coloratiei
Dg.
tegumentare
Sindrom icteric
Frica stres oboseala
Nurssing
Inacceptarea
Oboseala
bolii
neliniste lipsa
activitatilor
recreative in
Perceperea
jur
Stres
colorate icterice
bolii ce pe o
oboseala
A fi curat si
pedeapsa
Asi pastra
A se ocupa de
neliniste
A se receea
credinta
propria
Surse de
Tegumente
dific.
Necesitati
Evitarea pericolelor
ingrijit
Evaluare
Nu refuza sa
Bolnava
Mictiuni
realizare
Bolnava
Bolnava s-a odihnit
participe la
respecta
fiziologice cu
respira mai
ajutor in a
activitati
regimul
urini portocalii,
usor
se imbraca
scaune
coopereaza
si dezbraca
recreative
Rol
Vit.C.200 III
delegat
cp, Vit.B.12
decolorate
Ex. urina
Nu necesita
Diazepan 1 cp pe zi
emitiral l tb pe
Rol
De a invata
zi
Observarea
Urmarirea
Aerisirea
Aerisirea salonului
Informarea
propriu
bolnava in ceea
respectarii
diurezei,
salonului,
asig unui
pac in ceea
ce priveste
regimului
observarea
inlaturarea
microclimat si adm
ce priveste
regimul igieno-
dietetic
scaunelor
factorilor
de diazepan
purtarea
dietetic pe care
masurarea
trebuie sa-l tina
functiilor vitale
mentinerea
precum si
si
igienei
importanta
administrarea
perturbanti
Pagina 42 din 66
hainelor si a
Obiective
acestuia
Familiarizarea
medicatiei
Instruirea
Prev iritarii
Aerisirea
Asigurarea unui
Respectarea
pac cu
bolnavei in
zonelor sensibile
salonului
microclimat
pudorii si
simptomele si
ceea ce
printr-o igiena
asigurarea
favorabil
demnitatii
evolutia bolii
priveste
corespunzatoare
unui
indepartarea
pac.
evitarea unor
microclimat
factorilor stresanti
alimente.
favorabil
Combaterea
greturior si
stimularea
poftei de
Dg.
Oboseala
mzancare
Inapetenta
Mictiuni
Anxietate
Nurssing
somnolenta
senzatie de
fiziologice cu
stres
varsaturi
urini portocalii,
Slabiciune oboseala
Neglienta
dezordonata
scaune
Surse de
Oboseala
Inapetenta
decolorate
Tranzit
dific.
gandire
greturi
modificat ficat
dificultate in a
cantitate
incetinita,
varsaturi
senzatie de
respira
necorespunzatoare
A bea si a
varsaturi
A elimina
A respira
de odihna
A dormi si a se
A se
odihni
imbraca si
Necesitati
somnolenta
A invata
Sursa de
Anxietate apatie
manca
Evaluare
Bolnava este
5.06.1996
T.A = 120/60 Hg P =
S-au atins
Bolnava
Prezinta
interesata,
84/min T = 36,5 C
aceste
respira mai
mictiuni
obiective
usor,
fiziologice cu
bolnava
coopereaza
urini
coopereaza
dezbraca
respecta
portocalii,
regimul
scaune
Rol
dietetic
Regim
decolorate
Ex. urina
delegat
dietetic Vit
Dens. 10,5 pH
C.200 III cp,
acid
vit.B.12 l f
albumina-
Pagina 43 din 66
I.M emiteral
urme slabe
l tb pe zi
urobilinogen -
Rol
Propunem
Limitarea miscarilor,
Observarea
Aerisirea
crescut
Favorizarea
propriu
diferite actiuni in
se recomanda repaos
modului de
salonului,
conditiilor de
functie de
fizic si intelectual,
alim se
instruirea pac
eliminare
aptitudini,
masurarea functiilor
recomanda
in ceea ce
urm. diurezei
recomandarea
vitale
ceai, sucuri
priveste
si a scaunelor
revistelor de
de fructe,
evitarea
divertisment sa
supe de
eforturilor
nu depuna un
zarzavat
fizice, a
Obiective
efort intelectual
stresului si a
prea mare
Propunem
Limitarea miscarilor
Instruirea
emotiilor
Aerisirea
Prevenirea
diferite actiuni in
pentru a nu obosi
bolnavei in
salonului,
iritarii zonelor
functie de
disparitia anxietatii
ceea ce
asigurarea
sensibile
aptitudini
schimbarea lenjeriei
priveste
unei respiratii
de pat
evitarea
normale prin
unor
evitarea
alimente
prafului
stimularea
poftei de
Dg.
Oboseala
Hiperactivitate,
mancare
Greturi
Nurssing
epuizare lipsa de
anxietate
varsaturi
Oboseala stres
Mictiuni
anxietate
fiziologice cu
act reareative in
urini
jur
portocalii,
scaune
Surse de
Neliniste stres
Epuizare este
Inapetenta
Dificultate in a
colorate
Tranzit
dific.
oboseala
dinamica oboseste
fatigabilitate
respira
modificat
Necesitati
A se recreea
repede
A mentine o buna
greturi
A bea si a
A respira
A elimina
Evaluare
postura 6.06.1996
Bolnava s-a putut
Bolnava nu
manca
Bolnava
Pagina 44 din 66
Nu necesita de Bolnava este
odihni
necesita ajutor in
este
a participa la
receptiva si cere
a-si mentine
constienta
act. recreative
inf. in ceea ce
igiena, bolnava a
in ceea ce
priveste boala si
inteles si respecta priveste
Rol
Diazepan 1 tb/zi
indicatiile
evitarea
Regim hepatic
pericolelor
Ampicilina
evolitia ei
delegat
200 mg/6h
Rol
Urmarirea
I.M
Invatarea
Integrarea
Explicarea nec.
propriu
asigurarea unui
aspectului
masurilor
bolnavei in
regimului
microclimat
tegumentar si
de
grupul si
igieno-dietetic
favorabil si
mucoaselor, asig.
prevenire a
atmosfera
pe care trebuie
administrarea
conditiilor de
infectiei
destinsa din
sa-l respecte si
medicamentelor
mentinere a
prin
salon
imp. acestuia
igienei
evitarea
Prpunem dif
Familiarizarea
prafului si
Obiective
Dg.
Asig. unui
Respectarea
curentilor
Ferirea
microclimat
demnitatii si
bolnavei de
actiuni in
bolnavei si a
favorabil bolnavului
pudorii pac. Asig
eventuale
functie de
fam cu
sa aiba un somn
cond de
pericole
aptitudini
simptomele si
linistitor
respectarea a
intoxicatii
Epuizare
igienei
Sindrom icteric
si infectii
Frica stres
Lipsa act
Oboseala
teama
recreative in
somnolenta
Tegumente cu
oboseala
Risc de
jur
Oboseala stres
Oboseala
coloratie icterica
complicatii
neliniste
gandire
Nurssing
Surse de
Oboseala slabicune
dific.
evolutia bolii
incetinita
Necesitati
Evaluare
A dormi si a se
A fi curat si
Evitarea
A se recreea
somnolenta
A invata
odihni
ingrijit
S-au atins aceste obiective Bolnava este
pericolelor
Mictiuni
Bolnava nu
R = 16 r.min
prezinta tegumente si
constienta in
fiziologice
necesita ajutor
Bolnava
mucoase icterice
ceea ce
cu urini
in a se deplasa
respira mai
Pagina 45 din 66
Rol
Regim hepatic
delegat
priveste
portocalii
evitarea
scaune
pericolelor
Se combate
decolorate
si a se misca
usor
anemia, adm.
de ampicilina
200 mh/6h
Rol
Observarea modului de
I.M
Sa inspiram
propriu
pastrare si efect. igienei
incredere
conditiilor
miscarilor,
eforturile
corporale supravegherea
pacientei in
de eliminare,
observarea
fizice si
lenjeriei cearceafului sa
ceea ce
urma-
modului de
intelectuale
fie curat si bine intins
priveste
diurezei si a
asezare a
evolutia bolii
scaunelor
lenjeriei. Am
Favorizarea
Limitarea
Se evita
care este
sfatuit bolnava
favorabila
sa se aseze
daca respecta
comod in pat
regimul
igienoRespectarea demnitatii si
dietetic
Favorizarea
Favorizarea
Schimbarea
Aerisirea
pudorii pacientului
conditiilor si
conditiilor
lenjeriei de pat,
salonului
asigurarea si invatarea
phiho
de eliminare
pozitie
asigurarea
igienei corporale,
profilaxia in
prevenirea
adecvata disp.
unui
reducerea coloratiei
ceea ce
iritarii
anxietatii
microclimat
tegumentelor
priveste
zonelor
Dg.
Alterarea tegumentelor si
evolutia bolii
Insuficienta
sensibile
Insuficienta
Anxietate stres
Anxietate
Nurssing
mucoaselor oboseala
cunoasterii a
cunoasterea
oboseala
stres
slabiciune
necesitatii
a nec
igienei, frica,
ingienei,
stres
scaune
Obiective
decolorate,
urini inchise
la culoare
Pagina 46 din 66
favorabil
Surse de
Tegumente colorate
Schimbarea
Schimbarea
Absenta
Dificultate in
dific.
icterice
deprinderilor
deprinderilor
activitatiilor
a respira
alimentare,
alimentare,
fizice
teama de
tranzit
boala si de
modificat
evolutia ei
A evita
A elimina
Necesitat
A fi curat si ingrijit
i
Evaluare
pricolele
A se misca si a
A respira
mentine o buna
Bolnava s-a
Nu necesita
Bolnava
Bolnava s-a
postura
Prezinta
putut
ajutor in a
interesata
alimentat
mictiuni
este
odihni
se imbraca
nu refuza de
corespunzator
fiziologice cu
constienta
si dezbraca
a participa
urini portocalii,
in ceea ce
la activitatii
scaune
priveste
recreative
decolorate
evitarea
Bolnava
Rol
Diazepan 1
Regim
Ingerarea unor
pericolelor
Ampicilina
delegat
tb/zi
dietetic vit.C
cantitati
200 mg/6h
200 III cp
corespunzatoare I.M
vit.B.12 l f
de lichide
I.M emiteral
Rol
Aerisirea
Observarea
Atragerea
1 tb pe zi
Observarea
propriu
salonului,
modului de
bolnavei in
modului de
conditiilor de
bolnava sa
imbracare
sfera
alim. a
elimnare, urm
aiba un
si
destinderii
bolnavei,
diurezeisi a
somn
dezbracare
lecturilor
regimul
scaunelor daca
act. de
dietetic sa
sunt normale
linistit
divertisment asigure 2000

3000 cal/zi
se recomanda
ceai, sucuri
de fructe,
puire de
legume
Pagina 47 din 66
Favorizarea
Obiective
Asigurarea
Respectarea Propunem
Bolnava sa se
Bolnava sa aiba
Ferirea pac
unui
pudorii si
diferite
alimenteze
scaune sa
de
microclimat demnitatii
actiuni in
conf nevoilor
urineze normal,
eventuale
favorabil
functie de
zilnice
prevenirea
pericole de
aptitudini
combaterea
iritarii zonelor
intoxicatie
factorilor
greturilor
sensibile
si infectii
stresanti
stimularea
bolnavei
inlaturarea
poftei de
Dg.
Epuizare
Epuizare
Nurssing
Oboseala
mancare
Alimentatie
Scaune
Frica stres
lipsa de act
insuficienta
decolorate,
oboseala
recreative in in cantitate si
mictiuni
jur neliniste
calitate
fiziologice cu
greturi,
urini inchise la
senzatie de
culoare
Tranzit
Risc fata
modificat
de
Surse de
Oboseala
Dificultate
Stres
varsaturi
Inapetenta
dific.
slabiciune
in a se
oboseala
fatigabilitate
imbraca si a neliniste
Necesitat
A dormi si
se dezbraca
A se
a se odihni
imbraca si a
A se recreea
se dezbraca
PREZENTARE DE CAZ
complicatii
A bea si a
A elimina
manca
8.06.1996
II
Nume: F
Prenume: I
Varsta:19 ani
Sex: Masculin
Statutul socio-profesional: elev
Domiciliul: judetul Braila
Situatia administrativa din spital: nu plateste spitalizarea
Pagina 48 din 66
Evitarea
pericolelor
Situatia familiala: este buna, tata lucreaza la S.C. PROMEX S.A., mama lucreaza la
Braiconf, mai are o sora in varsta de 10 ani eleva in clasa a IV-a
Descrierea bolnavei: Pacientul C.A. in varsta de 19 ani, are 1.70 inaltime, greutate
corporala 72 kg, ochi caprui, par saten. Este sociabil, are spirit de grup, adaptabilitate,
prompta este calm si stapanit de sine. Se impresioneaza mai greu si emotiile nu si le
manifesta deschis.
Prezentarea bolnavului: spitalizari anterioare: nu a mai fost internat
Data internarii:15.05.1996, nu a venit cu salvarea.
Diagnostic de internare: HAV confirmat pe 17.05.1996
Motivele internarii: sindrom icteric, inapetenta, greata.
Antecedente heredo-colaterale - fara importanta
Antecedente personale: fractura antebratul drept.
Conditiile de viata, de munca - nu fumeaza
- consuma alcool ocazional
Alimentatia ii plac dulciurile
- ii displac grasimile
- bauturile preferate - racoritoarele
Eliminari
- scaune decolorate
Alergii: - nu este alergic la nici un medicament
- Ocupatia bolnavului: elev.
- Unde locuiesti?
- La bloc cu parintii si sora
- Respectati regulile de igiena, te speli pe maini inainte de a manca?
- In general da
- Fructele inainte de a manca le speli?
- Da
- Bei apa multa la masa, in timpul mesei?
- Da
- Nu
Pagina 49 din 66
- Ai avut vreun coleg bolnav de hepatita?

- Nu
- In familie a avut sau are cineva hepatita?
- Nu
Mod de a petrece timpul liber:
- Plimbari in aer liber impreuna cu prietena si prietenii
- Exercitii fizice Da
- Somnul fara medicamente
Din convorbiri cu bolnavul reiese ca:
- Debut: inapetenta in urma cu 4 zile manifestate prin: cefalee, astenie, inapetenta,
senzatie de voma, urina tulbure, tegumente icterice si mucoase icterice.
Observand ca starea nu se amelioreaza se prezinta la Dispensarul Din Cartierul Viziru
de unde este trimis la Spitalul de boli contagioase cu specificatie pe biletul de trimitere de
suspect de HAV.
Diagnosticul se confirma pe data de 17.05.1996. Pacientul sustine ca nimeni din
familie sau prieteni nu au avut recent si nu au hepatita.
Examen de sange: VHS, hemoleucograma, HT, TGP, tymol, Kunkel, cu sulfat de zinc
Examen sumar la urina
Plan de recuperare: Repaos 4 zile la pat si psihic prin evitarea traumelor emotionale si
a eforturilor intelectuale.
- Dieta sa asigure 2000-3000 cal/zi, nu se forteaza indigestia. Se recomanda fructele,
legume, branza de vaci proaspata, iar la 10 zile se include carne slaba fiarta sau gratar de
pasare sau vita.
- Se contraindica: capsuni, fragi, castraveti, conopida, varza si vinete.

- hepatita virala
- astenie, anorexie
- bilimbinemie
Pagina 50 din 66
- infectie hepatica
IV. Dg. Nurssing
1. A bea si a manca
2. A respira
3. A elimina
13. A se recreea
Evaluare
S-au atins
Prezinta
Pacientul nu
Pacientul s-a
Pacientul este
Nu necesita
aceste ob. Pac
mictiuni
necesita ajutor
putut odihni
constient in
ajutor in a
respecta
fiziologice si
in a se deplasa
ceea ce
se imbraca
regimul alim.
scaune
priveste
si dezbraca
nu necesita
decolorate
evitarea
ajutor in a se
pericolelor
Rol
alim.
Regim dietetic
TA=120/60
Ampicilina
delegar
vit .C. 200 III
HG T=36,5C
recoltarea
cp Vit B 12 i j
R=16 resp/min
probelor pentru
I.M emetiral
Rol
Aerisirea
1/1 tb/zi
Urmarire daca
propriu
salonului
bolnavul
ex de laborator
Urmarirea si
Asezarea
Aerisirea
Ferirea pac de
Informarea
notarea
lenjeriei de pat
salonului
eventuale
pac in ceea
Pagina 51 din 66
Obiective
incerc sa
respecta dieta .
diurezei in 24
masurarea
reducerea
pericole
ce priveste
departeze
Masuratea si
h si a
fuctilor vitale
factorilor
respectarea
purtarea
gandul pac
notarea
scaunelor
stresanti
regulilor de
hainelor
de la boala
greutatii
igiena urm si
corporale
notarea
functiilor
vitale, evitarea
Instraurea
Normalizarea
Schimbarea
Bolnavul sa
sa respire
bolnavului in
scaunelor
lenjeriei de pat
aiba un somn eventuale
pudorii
normal
ceea ce
pozitie
linistit
pericole de
demnitatii
priveste
adecvata
intoxicatii si
pacientului
excluderea din
alim a unor
Dg.
Stres
Nurssing
anxietate
noneficienta in
decolorate
Surse de
oboseala
Dificultatii
can si cal
Inapetenta
Senzatie de
Absenta activ
dific.
in a respira
fatigabilitate
varsaturi -
fizice
Necesitati A respira
Rol
delegat
Respectarea
infectii
alim
Oboseala alim
Evaluare
oricarui pericol
Ferirea pac de
Bolnavul
A bea si a
Greata scaune
Anxietate stres
Epuizare
Epuizare frica
Slabiciune
stres
anxietate
Slabiciune
Risc fata de
Dificultate
oboseala
complicatii
in a se
tranzit
imbraca si
modificat
A elimina
15.05.1996 manca
A se misca si a
A dormi si a
A evita
dezbraca
A se
mentine o
se odihni
pericolele
imbraca si a
Pacientul nu
Pacientul
buna postura
Pacientul respecta regmul alimentar nu
necesita ajutor
este
necesita ajutor in a se alimenta
cooperant
se dezbraca
Prezinta
mictiuni
fiziologice,
urina portocalie
si scaune
Regim hepatic
Regim dietetic vit.C.200 vit .B.12 1.j.
decolorate
ex. sumar urina
I.M emetiral
densitate 1015
ph acid
albumina
Pagina 52 din 66
urme slabe
glucoza abs
orobilirogen
absent epitelii
Rol
Urmarirea
Observarea
Observarea modului de alim a
rare
Supravegherea
propriu
aspectului
interesului si
pacientului Reg dietetic sa asigure
si notarea
tegumentelor si
preferintelor
2000-3 000 cal/zi, se recomanda fructe
aspectului urinei
Obiective
mucoaselor asig sale
si legume fierte, compoturi, sucuri de
condiitilor de
fructe, supe de zarzavat
mentinere a
igienei
Sindrom icteric
Oboseala
Excluderea din alimentatie a unor
Pacientul sa aiba
neliniste
alimente cum ar fi varza, conopida,
scaune si sa
lipsa de act
castraveti, capsuni, combaterea
urineze normal.
in jur
greturilor si stimularea poftei de
Prevenirea
mancare
iritatii zonelor
Dg.
Asigurarea si
Propunem
Alimentatie insuficienta in calitate si
scobite
Scaune
Nurssing
respectarea
diferite
cantitate greturi
decolorate
regulilor de
actiuni in
mictiuni
igiena
functie de
fiziologice cu
reducerea
apt.
urina portocalie
coloratiei
Surse de
tegumentului
Tegumente
Oboseala
dific.
colorate icterice
stres
Necesitati A fi curat si
neliniste
A se recreea
Inapetenta greturi
Tranzit
modificat
A bea si a manca 16.05.1996
varsaturi
A elimina
Evaluare
ingrijit
Pacientul s-a putut
Pacientul este constient in ceea ce priveste
Persista teama de
Ampicilina 200 mg/zi
boala si evolutia ei
Rol
odihni
Diazepan 1 tb./zi
delegat
Rol
Aerisirea
Ferirea pac de eventuale pericole respectarea
Discutii cu bolnavul
propriu
salonului,
reg de igiena urmarirea si notarea functiilor
in ceea ce priveste
Pagina 53 din 66
Obiective
Dg.
reducerea
vitale T.A= 120/60 mmHg T=36,4 Ex.
evitarea traumelor
factorilor stresanti,
hematologic indica VHS 13 mm hematocrit
emotionale a
administrarea
43 % tymol 2,5 Md leucocite 6800 mm
eforturilor fizice si
medicatiei
neucocite segmentate 55% glicemie 0,96 g %
intelectuale
Pac. sa aiba un
kunkel in sulfat de zinc 14,2 Uree 0,37 g%

Ferirea pacientului de eventuale pericole de
Sa inspiram
somn linistit
intoxicatii, infectii
incredere oac in ceea
inlaturarea
ce priveste tratam,
factorilor stresanti
reg igienico
sanitar, dietetic
precum si evolutia
epuizare
bolii
Comunicare
Frica epuizare
Nurssing
ineficace la nivel
Surse de
Slabiciune
dific.
oboseala
Rol
intelectual
Lipsa conoasteri de
noi mijl de
comunicare. Teama
de boala si evolutie
Necesitati A dormi si a se
Evaluare
si stare de oboseala
Comunicare
A evita pericolele
odihni
Pacientul nu necesita
Pacientul
Pacientul este
17.05.1996
Pacientul care
S-au atins
ajutor
prezinta
cooperant
informatii in ceea
aceste
interes in ceea
ce priveste boala
obiective
ce priveste
si evolutia ei
pacientul
preferintele
respecta
sale, muzica
regulile
lectura
dietetice
Regim
Regim hepatic
delegat
dietetic
regim
desodat
Vit.C.200 III
Vit.B.12 ij
Pagina 54 din 66
Rol
Urmarirea proiectului
Luarea de
Observarea
De a invata pac in
I.M emetiral
Observarea
propriu
tegumentelor si
decizii
interesului si
ceea ce priv
modului de
mucoaselor Asig
impreuna cu
preferintelor
regimul igieno
alim se
conditiilor de
pacientul
sale
dietetic pe care
recomnada
mentinere a igienei
asupra actelor
trebuie sa il tina
sucuri de
sale
precum si imp
fructe supe
Asigurarea si
Recunoasterea Propunem
acestuia
Familiarizarea
de zarzavat
Instruirea
respectarea regulilor
de interes a
diferite actiuni
pac cu
pac in ceea
de igiena, reducerea
pac sa se
in functie de
simptomele si
ce priveste
colorarii tegumentare
familiarizeze
aptitudini
evolutia bolii
evitarea unor
Obiective
Dg.
cu boala
alimente
stimularea
poftei de
Sindrom icteric
Nurssing
Lipsa de act
Oboseala
mancare
Greturi
recreative in
somnolenta
apetit
jur neliniste
diminuat
Surse de
Tegumente colorate
oboseala
Oboseala
dific.
icterice
neliniste
incetinita
senzatii de
A se recreea
somnolenta
A invata
varsaturi
A bea si a
Necesitati A fi curat si ingrijit
Evaluare
A se ocupa de
Oboseala gandire
Inapetenta
propria
manca
realizare
R= 16 resp/min bolnavul Prezinta
Pacientul s-a
S-au atins
17.05.1996
Pac nu
respira mai usor
putut odihni
aceste
necesita ajutor
obiective
pentru a se
mictiuni
fiziologice,
scaune
misca
decolorate
Rol
Repaos fizic
delegat
Rol
Aerisirea salonului
Favorizarea
Aerisirea
la pat
Limitarea
propriu
evitarea eforturilor
cond de
salonului, asig
miscarilor
fizice, a stresului
eliminare
unui
observarea
Pagina 55 din 66
Obiective
Dg.
asezarea bolnavului intr-
urmarirea
microclimat
modului de
o pozitie confirtabila
diurezei in 24
favorabil,
asezare a
pentru a usura respiratia
h, a scaunelor
administrarea
lenjeriei
Prevenirea
medicatiei
Pac sa aiba un
Integrarea
Schimbarea
asigurarea unei respiratii
iritatiei
somn linistit
pac in
lenjeriei de pat
normale prin evitarea
zonelor
asig unui
grupul si
disparitia
prafului
sensibile
microclimat
atmosfera
anxietatii
favorabil
destinsa din
Epuizare
salon
Propunem
Anxietate stres oboseala
Nurssing
Surse de
Dificultate in a respira
dific.
decolorate
diferite
urina
actiuni in
portocalie
functie de
T=36,4C
Anxietate stres
Tranzit
Slabiciune
aptitudini
Oboseala
Lipsa de
modificat,
oboseala
slabiciune
activitatii
senzatie de
Necesitati A respira
Evaluare
Scaune
fizice
varsatura
A elimina
A dormi si a se
A se recreea
A se misca
odihni
Pac se alimneteaza Prezinta
Pacientul
Pacientul s-a
Nu necesita
corespunzator
mictiuni
este
putut odihni
ajutor in a se
fiziologice,
constient
imbraca si
scaune
in ceea ce
dezbraca
priveste
evitarea
Rol
Regim dietetic
Ingerarea unei
pericolelor
Ampicilina Diazepan 1
delegat
regim desodat vit
cant
I.M
B.12 I,J I.M
corespunzatoare 200.000
Ferirea pac Aerisirea
Informarea pac
tb/zi
Rol
Mas
Observareza
de lichide
Favorizarea
propriu
temperaturii,
modului de alim
cond de
de
salonului, red.
in ceea ce
observarea
regim dietetic sa
eliminarea,
pericole,
Factorilor
priveste
modului in
asigure 2000-3000
urmarirea
masurarea
stresanti
purtarea
Pagina 56 din 66
Obiective
care
cal/zi
diurezei in 24 h
si notarea
si a scaunelor
func vitale
hainelor
daca sunt
normale. Pac.
sa aiba o
diureza
Masurarea
Pac, sa se alim
corespunzatoare
Pac sa aiba
Ferirea pac Pac sa aiba un
temperaturii
conf, nevoilor
scaune, sa
de
corpului
zilnice
urineze normal,
evantuale
dimineata si
prevenirea
pericole de
seara
iritarii zonelor
intoxicatii
sensibile
Scaune
si infectii
Dg.
Greturi varsaturi
Nurssing
somn linistit
Respectarea
pudorii,
demnitatii pac.
Epuizare
Slabiciune
decolorate,
mictiuni
fiziologice cu
urina inchisa la
Surse de
Inapetenta
culoare
Tranzit
dific.
fatigabilitate
modificat
de
A elimina
complicatii
A evita
A dormi si a se
dezbraca
A se imbraca si
pericolele
a se dezbraca
Necesitati A mentine
Evaluare
A bea si a manca
temperatura
Risc fata
Slabicune
Dificultati in a
oboseala
se imbraca si
odihni
in limite
normale
18.05.1996
Pacientul se alim
Prezinta mictiuni
Pac este constient
corespunzator
fiziologice scaune
in ceea ce priveste
declorate cu urina
T=36,4C
Rol
Regim dietetic regim
inchisa la culoare
Ingerarea unei cant
Ampicilina I.M
delegat
desodat vit.C.200 III
coresp de lichide
200.000 /6h
Rol
cp, vit.B.12 ij I.M

Observarea modului
Favorizarea cond de
Ferirea pac de
Masurarea
propriu
de liment a bolnavei
eliminare, urm diurezei
pericole. Masurarea
temperaturi
Pagina 57 din 66
Obiective
Dg.
regim dietetic sa
in 24 h si scaunelor
si notarea fuctiilor
asigure 2000-3000
daca sunt normale
vitale
cal/zi
Pac se va alim
Pac sa aiba scaune si sa
Ferirea pac de
Masurarea
conform nevoilor
urineze normal
eventuale pericole
temperaturii
de intoxicatii si
coprului dimineata
infectii
Frica stres oboseala
si seara
zilnice
Greata apetit diminuat
Nurssing
Surse de
Greata, scaune
corpului
decolorate, urina
Inapetenta
dific.
fatigabilitate
Necesitati A bea si a manca
inchisa la culoare
Senzatie de varsaturi
Risc fata de
tranzit modificat
A elimina
complicatii
A evita pericolele
19.05.1996
A mentine
temperatura
corpului in
limitele normale
Tehnici utilizate
Punctia venoasa
Reprezinta patrunderea in lumenul unei vene cu ajutorul unui ac.

Scopul explorator cercetarea diverselor constante biologice ale organismului.
Locul de electie: la nivelul plicii cotului unde venele antebratului cefalica si bazilica
se anasonozeaza dand nastere venelor mediane cefalica si mediana bazilica.
Materialele necesare
- ace de punctie venoasa, sterilizate prin fierbere, uscate si verificate ca
permeabilitate.
- garou de cauciuc
- substanta dezinfectanta si degresanta, tampoane
- mansoane sub bratul bolnavului, eventual o perna tare elastica, sub articuatia cotului
pentru o mai buna evidentiere a venelor.
- seringi sterilizate prin fierbere, uscate, de calibre adecvate cantitatilor de sange, care
Pagina 58 din 66
trebuiesc recoltate.
- recipiente de recoltare eprubete, curate si uscate goale sau cu substante chimice
anticoagulante
Tehnica
Bolnavul este culcat in decubit dorsal cat mai comod.
Se descopera bratul ales avand grija ca hainele sa nu impeidice circulatia de
reintoarcere.
Se aseaza sub brat o musama si la nevoie o perna elastica, tinand bratul in extensie
maxima.
La nivelul treimii inferioare a bratului se aplica garoul pentru a opri circulatia
venoasa.
Prin mentinerea aportului de sange in membrane respectiv si oprirea circulatiei de
reintoarcere, presiunea venoasa locala creste, venele se dilata devin turgescente si se
evidentiaza mai bine la suprafata.
Prin miscari energice de deschidere si inchidere se poate activa aportul de sange
arterial in membrul respectiv.
Turgescanta venei se poate provoca si prin loviri usoare si repetate asupra ei cu
tamponul umed precum si prin netezirea de la periferie spre centru a fetei anterioare a
antebratului respectiv.
Asistenta se aseaza fata in fata cu bolnavul si cu mana stanga fixeaza vena, seringa se
tine in mana dreapta, bine fixata intre police si restul degetelor.
Perforarea tegumentului se va face in directia oblica dupa care se va repera cu varful
acului rezistenta peretelui venos in directia axului longitudinal al venei. Transversarea
peretelui venos da senzatia invingerii unei rezistente elastice si acul inainteaza in vena 1-2
cm.
Recoltarea sangelui prin punctie venoasa
Recoltarea sangelui se poate face cu sau fara sabstante anticoagulante in functie de
analiza ceruta.
Substantele anticoagulante cel mai des intanlite sunt:
- fluorura de sodiu;
- oxalatul de potasiu;
- amestecul de oxalat de amoniu si potasiu
Pagina 59 din 66
- heparina
- citratii
Dintre analizele la care se folosesc substante anticoagulante mai importante sunt VHS
viteza de sedimentare a hematiilor
Materiale necesare
- seringa de 2 ml sterila si uscata
- ace de punctie venoasa
- solutie sterile de citrat de sodiu 3,8 %
- stativ si eprubete uscate
Tehnica recoltarii
Recoltarea se face pe nemancate, dimineata in seringa de 2 ml se aspira mai intai 0,4
ml citrat de sodiu 3,8 %, se schimba acul si se punctioneaza vena aspirand 1,6 ml sange.
Continutul seringii se rastoarna intr-o eprubeta curata si uscata care se agita pana cand
sangele va avea o culoare rosu deschis pentru a nu coagula.
Este bine ca recoltarea sa se faca fara garou.
Valori normale - pentru femei 8-12 la o ora
12-20 la 2 ore
- pentru barbati 5-8 la o ora
10-14 la 2 ore
Recoltarea sangelui pentru hemoleucograma prin care se face numaratoarea
elementelor figurate
Recoltarea se face dimineata pe nemancate prin punctie venoasa de 2 cm sange pe
EDTA sau inteparea pulpei degetului.
Valori normale - hematii
- femei 5.000.000/cm
- barbati 4.500.000/cm
- leucocite - femei 8000 cm
- barbati 6000 cm
- neutrofile - nesegmentate 3-5 %
- segmentate 60-65 %
- enzinofile - 2-4 %
- limfocite - 25-35 %
Pagina 60 din 66
- hemoglobina - femei 14 g %
- barbati 16 g %
Recoltarea sangelui pentru hematocrit
Recoltarea se face dimineata pe nemancate 2 cm de sange intr-un flacon in care s-a
pipetat o picatura de heparina sau EDTA
Valori normale - hematocrit - femei 42 %
- barbati 45 %
Recoltarea sangelui pentru examene biochimice
Teste de disproteinemie
Se recolteaza dimineata pe nemancate prin punctie venoasa fara substanta
anticoagulanta 5-8 ml sange.
Valori normale: Tymol - 5 UML
Kunkel 2-12 USh/H
Transaminaza
Se recolteaza dimineata pe nemancate prin punctie venoasa fara substanta
anticoagulata 5 ml sange.
Valoare normala TGP 10-40 U.K
Accidente in punctia venoasa
Infiltrarea in tesutul perivenos a sangelui rezultand hematoame.
Starea de hipotimie, pana la starea de colaps.
Ingrijiri dupa punctie
- toaleta regiunii punctionate
- schimbarea lenjeriei stropite cu sange
- supravegherea bolnavului
Pagina 61 din 66
Injectia intramusculara
Pe aceasta cale se pot introduce substante medicamentoase, izotone, uleioase.
Locul de electie: regiunea supero-externa a fesei deasupra nivelului marelui trohanter
pentru evitarea nervului sciatic si a unor vase sanguine.
Pentru a efectua injectia in regiunea fesiera bolnavul culcat in decubit ventral i se vor
repera urmatoarele puncte: Punctul Smirlov la un lat de deget deasupra marelui trohanter si
inapoia lui;
- punctul Berthelemey la iesirea treimii exterioare cu cele 2 treimi interne a liniei ce
uneste Spina iliaca antero-sup cu extremitatea superioara a santului interfesiei;
- zona situata deasupra liniei care uneste spinea iliaca posterioara cu marele trahanter.
Materiale necesare
- seringi sterile, uscate de diferite marimi
- ace sterile uscate in functie de grosimea stratului adipos
- tavita renala
- tampoane sterile, pense sterile
- alcool
- medicamentul de injectat
Tehnica de lucru
Se aseptizeaza pielea, bolnavul este invitat sa-si relaxeze musculatura si sa stea
linistit. Se introduce acul perpendicular in piele, cu rapiditate si siguranta. Pentru a pune in
evidenta o eventuala patrundere intr-un vas, manevra se aspiratie este obigatorie. Se
injecteaza lent lichidul.
Dupa injectare se scoate dintr-odata seringa si acul si se maseaza locul cu tampoane
de alcool.
Incidente, accidente
- durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unei ramuri a acestuia;
- paralizie prin lezarea nervului sciatic
- hematoni prin lezarea unui vas sanguin
Pagina 62 din 66
- embolie prin intrducerea accidentala intr-un vas de sange a unei solutii uleioase.
Medicamentul ajuns la plaman provoaca: tuse chinuitoare, dispnee, echimoza, soc.
- supuratia aseptica datorita unor substante care nu sunt resorbite
- ruperea acului
OCROTIREA SANATATII IN TARA NOASTRA

Ocrotirea sanatatii publice se realizeaza prin activitatea comuna a mai multor sectoare
din Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii si se gasesc pe plan judetean in sfera de
activitate a Directiei de munca.
Sectoarele activitatii ocrotirii publice sunt:
- sectorul activitatii curativo-profilactice
- sectorul activitatii sanitaro-antiepidemice
- sectorul de asistenta sociala
- sectorul balneoclimateric
- sectorul farmaceutic
- sectorul invatamant si cercetare
1. Sectorul activitatii curativo-profilactice are obligatia sa asigure asiatenta curativoprofilactice
- asigura asistenta medicala de urgenta
- depisteaza bolile in faza incipienta
- asigura examinarea bolnavilor pentru stabilirea diagnosticului, efectuarea
tratamentului
- efectuarea tratamentului recuperator
- se ocupa cu asigurarea conditiilor igienico-sanitare atat in familie cat si in
colectivitate
Cuprinde:
- institutii care asigura asistenta medicala ambulatorie de medicina generala,
circumscriptii sanitare urbane si rurale, dispensare medicale din intreprinderi
- institutii cu paturi care asigura asistenta medicala de specialitate-spitale cu sectii de
specialitate
- institutii cu paturi microspitale sau stationare
- spitale cu nu singur profil de specialitate, TBC, pediatrie, maternitate
Pagina 63 din 66
2. Sectorul activitatii sanitaro-antiepidemice ia masuri de prevenire si combaterea

bolilor transmisibile.
Directia sanitara judeteana raspunde de activitatea sanitara-antiepidemica a teritoriului
respectiv. Centrele de medicina preventiva sunt institutii judetene subordonate Ministerului
Sanatatii. Unitatile sanitare de baza ale sectiei curativo-profilictice au obligatia sa desfasoare
si activitati sanitaro-antiepidemica.
Sectorul de prevederi si asistenta sociala apartine Ministerului Sanatatii si
Ministerului Muncii si Protectiei Sociale. Are ca scop prevenirea oricarei dificultati pe care o
pot intampina diversele colectivitati sau persone particulare in efortul acestora de a beneficia
de nivelul normal de viata.
4. Sectorul balneo-climateric dispune de o Directie Generala, de oretea de dispensare,
policlinici si stationare-sanatorii, cu paturi in diverse statiuni balneo-climaterice, precum si
paturi in fizioterapie
5. Sectorul farmaceutic
Oficiile farmaceutice care deservesc mai multe judete sunt impartite unitatilor retelei
farmaceutice aflate pe teritoriul fiecarui judet si localitate.
Reteaua de farmacii cuprinde: farmacii in circuit inchis in spitale si policlinici,
farmacii cu circuit deschis puncte farmaceutice amplasate in teritoriu.
6. Sectorul de invatamant
Sectorul de invatamant si cercetare cuprinde institutii superioare medicofarmaceutice, scoli pentru pregatirea cadrelor mediicale si cadrelor auxiliare.
Probleme de etica si deontologie medicala
Etica profesionala reprezinta stiinta care studiaza ansamblul de cerinte, deprinderi,
aptitudini si obiceiuri morale specifice activitatii de munca a omului si care se manifesta in
fapte, mod de comportare in cadrul meseriilor si profesiunilor.
Normele eticii se bazeaza pe convingerea si pe opinia publica, pe educatia si puterea
obisnuintei. Apartin eticii medicale acele norme care se refera la atitudinea cadrelor medicale
fata de societate, bolnavi, colegi pe baza educatiei, obisnuintei, traditiei, opiniei. Normele
generale cuprind: dragostea fata de profesiunea aleasa, daruirea, devotamentul, dorinta de a
face ceva util, probitatea profesionala exprimata prin cinste, sinceritate, corectitudine, spirit
novator, initiativa, transmiterea experientei acumulate, spirit colectiv. Notiunile de etica
medicala ii este alaturata si cea de deontologia medicala.
Pagina 64 din 66
Deontologia medicala studiaza problemele datoriei medicale, conceptul de

deontologie reliefeaza particularitatile conduitei profesionale iar prin conduita etica-medicala
si deontologi, rezulta ansamblul de actiuni si atitudini, normele tehnice si profesionale fara de
care nu e posibila exercitarea profesiunii la nivelul exigentelor societatii.
Munca medicului si a cadrelor medii nu creaza valori de schimb dar vindecarea
bolilor, alinarea suferintelor, constituie indeplinirea unor necesitati sociale. In vederea reusitei
este necesar sa se castige increderea bolnavilor dar si pastrarea acestei increderi conditie
esentiala in exercitarea activitatii noastre.
Constiinta medicala presupune iubire de oameni, spiritul datoriei si raspunderii,
atasamentul fata de profesie si fata de bolnav.
Profilaxia si educatia sanitara
Educatia sanitara reprezinta activitateade ridicare sistematica a nivelului de cultura
sanitara a populatiei si de antrenare a acesteia in sprijinirea si aplicare masurilor sanitare.
Principii de baza a educatiei sanitare:
- sa izvorasca din necesitatea starii de sanatate a populatiei;
- sa tina seama de nivelul de cunoastere pe care il are populatia, de obiceiuri,
superstitii, prejudecati;
- sa aiba caracter optimist, caracter de masa;
Mijloace si metode de educatie sanitara
1. Metoda cuvantului vorbit fie prin convorbire individuala cu grupuri organizate in
colectivitati, in grupuri omogene, suferinzi de aceeasi boala, conferinte, lectii si instructaje,
educatie sanitara, lecturicu glas tare
2. Metoda cuvantului scris folosirea articoelor educativ-sanitare, panouri, lozinci.
3. Metode vizuale, cuprinde : coltul sanatatii, afise, planse, albume cu ilustrate
educativ-sanitare, diapozitive.
4. Metoda filmului, diafilmului, expozitiei.
Obiectivul major al educatiei sanitare il constituie profilaxia. Profilaxia urmareste
protectia si promovarea sanatatii prin diferite masuri:
- asigurarea si controlul sanitar al apei potabile;
- prevenirea impuritatii mediului ambiet;
Pagina 65 din 66
- suprimarea factorilor nocivi de la locul de munca;

- examene medicale periodice a grupurilor socio-profesionale cu expunere la factori
de risc;
- vaccinari preventive;
- controlul periodic al gravidelor;
- actiuni educativ sanitare;
- masuri pentru depistarea precoce a bolilor pentru a impiedica cronicizarea, aplicarea
tratamentului corespunzator;
- reducerea incapabilitatii de munca si prevenirea invalidarii din cauza de boala sau
accident;
Bolile transmisibile isi gasesc cauza in modul neigienic in care diferite alimente sunt
procurate, pastrate conservate, transportate sau pregatite. Mare parte din aceste boli ale
mainilor murdare de aceea in prevenirea si combaterea lor una din cele mai importante
masuri este intretinerea igienica a mainilor prin taierea unghiilor spalarea inainte si dupa
mese.
Spalarea insistenta a fructelor si zarzavaturilor, tratarea termica prin fierbere sau
prajire nu pot pune la adapost impotriva unor boli microbiene sau parazitare;
In prevenirea bolilor transmisibile se impune si o serie de masuri ce privesc igiena
mediului inconjurator, intretinerea curata a locului de munca si locuintei, indepartarea
rezidurilor solide sau lichide, dezinfectie, dezinsectie, deparazitare.
Folosirea numai a apei potabile controlate sanitar si consumate inainte de a fi fiarta si
racita.
Pagina 66 din 66

Ingrijirea Pacientilor Cu Hepatita Virala

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ingrijirea Pacientilor Cu Hepatita Virala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Studiu de caz privind ingrijirea bolnavilor cu hepatita virala

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA FICATULUI

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Asezare se afla asezat in cavitetea abdominala, etajul supramezocolic, in partea

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

si pe ea se vad lobul drept, lobul spiegel si lobul stang.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Wirsung la nivelul casunculei mari. Canaliculele biliare si canalele biliare perilobulare

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

unui fermentat glicogenolitic din celula hepatica a adrenalinei a tiroxinei precum si a

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

particularitatilor circulatiei intrahepatice.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

noi globule rosii.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

numarul de valente alcaline din plasma.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

leziuni directe ale hepatocitelor si infiltrate inflamatorii.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

1. In functie de prezenta sau absenta icterului exista hepatite icterigene si hepatite

2. In functie de intensitatea fenomenelor clinice si indeosebi a icterului se disting:

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

- teste de insuficienta hepatocelulara scade timpul Guik si plasminogenul, albumina

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

se prelungeste masura ori este recidivant si insotit de puseuri febrile.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Se considera ca 3 virusuri produc HVNANB:

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

De asemenea transmiterea transplanetara si perinatala de la mame infectate la fat.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

aparitia primelor semne de boala, in HVB este in raport cu evolutia clinica.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

corespunzatoare a grupurilor sanitare, sterilizarea corecta a instrumentarului medical

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Motivele internarii: adinemie, inapetenta, greata, sindrom icteric

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

S-au atins acest obiective persista

S-au atins aceste

teama de boala si evolutia ei,

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Ta=120/70 mmHg, P=78 p/min,

R=16 r/min T=36,4C

Analiza VHS 13mm/h, 27 mm la 2

ore, hematocrit 44%, TGP 176 U.I,

C 200 III cp/zi, vitamina

tymol 4,8 nMd, Kunkel cu sulfat de

B.12 f.I.M emiteral

zinc 14,2 Ush/h

priveste evitarea traumelor

alim. a bolnavei, regimul

emotionale, a eforturilor fizice si

dietetic sa asigure 2000-