NTREINEREA, DEFECTELE N EXPLOATARE I REPARAREA

ORGANELOR FIXE ALE MOTORULUI

ntreinerea organelor fixe
ntreinerea organelor fixe ale motorului cuprinde operaii: de verificri, strngeri, control i
verificarea strii tehnice a blocului motor, chiulasei, colectoarlor de admisie i vacuare etc.
Operaiile de ntreinere i periodicitatea acestora sunt:
- strngerea uruburilor sau prezoanelor de fixare a suporilor axului, culbutorilor la fiecare
50 000 km;
- strngerea chiulasei, la rece , la fiecare 50 000 km;
- uruburile sau prezoanele chiulasei se strng n ordinea indicat de fabricant, dar n
general se ncepe cu cele de la mijloc i apoi n cruce, pn la cele de pe extreme
- strngerea capacului culbutorilor, capacului tacheilor la fiecare 30 000km;
- strngerea colectoarelor de admisie , de evacuare i a tubulaturii aferente la fiecare 50
000 km;
- verificarea fixrii motorului pe suporii cadrului sau a caroseriei automobilului;
- verificarea etaneitii mbinrilor chiulasei, capacului, bii de ulei etc.;
- controlul integritii constructive i funcionale ale componentelor organelor fixe.

DEFECTELE N EXPLOATARE ALE ORGANELOR FIXE

Arderea garniturii de chiulas, datorit: prelucrarii incorecte a suprafetelor de etanare

dintre blocul motor i chiulas, strngerii incorecte sau insuficiente a chiulasei (cea mai
frecventa), montarii necorespunzatoare a garniturii, detonaiilor molorului etc.
Depistarea fenomenului se constat prin:
- scderea nivelului apei din instalaia de rcire, care va aparea n baia de ulei, al carui nivel
creste, insa emulsionat;
- prezena uleiului n bazinul superior al radiatorului, datorit impingerii lui de pe cilindri n
camaa de rcire cu apa, de catre gaze:
- rateuri ritmice in carburator (la MAS), cnd arderea s-a produs la garnituri intre doi cilindri
alturai, datorit imprumutului de gaze de la un cilindru la cellalt;
- existena gazelor comprimate in instalaia de rcire (bule in bazinul superior al radiatorului
sau in vasul de expansiune, la acceleraia motorului);
- ntreruperi la aprindere, ca urmare a depunerii apei pe electrozii bujiei (la MAS ).
Remedicrea consta in demontarea chiulasei i inlocuirea garniturii de chiulasa de ctre ofer, sau
in atelier, respectnd regulile de montaj i strngere.
Fisurarea sau spargerea chiulasei sau a blocului motor, fie in pereii exteriori, fie in
zona supapelor, datorit: supranclzirii motorului ca urmare a funcionrii indelungale
la turaii si sarcini mari; reglajelor incorecte sau infundrii pariale a canalelor apei de
racire; turnrii apei reci cnd motorul este suprainclzit din lipsa de apa la nivel in
instalatia de rcire sau pornirii motorului fr ap; ngherii apei n instalaie, cnd, pe
timp rece, nu a fost golit.

Depistarea fenomenului se constat prin:

- functionarea neregulat a motorului, cnd datorit fisurilor interioare dintre pereii
cilindrilor sau din zona supapelor, se depune apa pe electrozii bujiilor si se produc intreruperi la
aprindere; se observ, totodat, scderea nivelului lichidului de rcire, cresterea nivelului uleiului
(emulsionat, datorita apei) i picaturi de ulei n apa din instalaia de rcire;
- suprancalzirea motorului (pn la gripare), pierderi de apa in instalaia de rcire, datorita
fisurilor exterioare ale pereilor; se pot observa prelingeri de ap i emanare de vapori.
Remedierea const in repararea fisurilor prin diverse metode, in ateliere specializate.
Repararea Organelor Fixe
Repararea blocului motor
Dup demontare, blocul se cura i se spal intr-un solvent, canalele de ungere se desfund
(dupa scoaterea dopurilor) i se sufl cu aer comprimat, apoi se supune unui control pentru
depistarea defectiunilor.
Acestea pot fi:
Deformarea sau corodarea suprafeei de asamblare a blocului cu chiulasa.
Planeitatea se verifica cu o rigl de control (prin fanta de lumina) si introducerea unei
lame calibrate intre rigla si suprafaa blocului; se admite abaterea maxim 0.1 mm pe
toata lungimea. Verificarea se poate face si cu ceasul comparator cu suport sau cu placa
de control (pata de vopsea sa fie de minimum 80% din suprafata), totodata, se verifica
suprafeele de prelucrate daca nu au coroziuni, zgrieturi, bavuri, uzuri. Defeciunile
mici se inltur prin lefuire cu o piatra abraziv de granulatie foarte fina. Deformaiile
si coroziunile accentuate se rectific pe maini de rectificat plan; se poate indeparta un
strat de maximum 0.25 mm:
Fisuri, crpturi sau spargeri de diferite forme i mrimi pe suprafeele laterale
Depistarea se face prin proba hidraulic pe stand special, la presiunea de 4 bari.
Repararea se poate realiza prin mai multe procedee cand fisurile nu depaesc lungimea de 1520 cm:
- sudarea oxiacetilenic cu bare de fonta FC 20 cu diametrul de 8 mm,dup prenclzirea
blocului la 600C, apoi rcirea lenta in cuptor;
- sudarea electric (la rece) discontinu, cu curent continuu de l=120- 130 A i tensiunea U=
20-25 V, cu electrozi monel sau bimetalici din cupru cu oel i inveli de calcar;
- acoperirea cu rini epoxidice. Operatia const n: curirea locului, limitarea extinderii
fisurii prin tifturi filetate la capete, ieirea fisurii, degradarea cu solvent, uscarea, preinclzirea
la 70...80 C, umplerea cu un material ternar format din rina epoxidic (dibutilfalat i material
de adaos), apoi uscarea timp de 4-6 h la 150C i prelucrarea de finisare;
- etanarea cu soluii usor fuzibile (pentru fisuri mici). Soluia, formata din particule fine de
metal si liant, se toarn in instalaia de racire, se pornete motorul la turaie mic, timp in care se
depun particulele; se oprete motorul dup ce nu mai supureaza pe la fisuri, timp de o jumatate
de or: se pune din nou motorul in funciune, iar dup cinci minute se inlocuiete soluia cu apa
de rcire;
- etanarea fisurilor mici de suprafa prelucrate, cu soluii melalice speciale sau cu apa de
sticl;
- metalizarea cu zinc topit (pulverizat cu aer la 6 bari);
- eserea cu tifturi filetate din cupru, pe toata lungimea fisurii:

- sprturile se pot suda oxiacetilenic sau electric; se pot repara si prin peticire. Peticul, din
tabl de oel (OL 34) de grosime 2-4 mm, se aplic cu uruburi filetate, sub el montndu-se o
garnitur de pnza imbibat cu miniu de plumb.
Dupa reparare, se face din nou proba hidraulic, pe stand, la presiunea de 4 bari.
Uzura gurilor filetate pentru prezoane sau uruburi se inltura prin refiletare la cota
de reparaie sau montarea de buce speciale (filetate la exterior, iar interiorul la cota
normal).
Prezoanele rupte n bloc se extrag prin diverse metode: defiletare cu ajutorul unor
dornuri conice sau zimate, extractoare, piulie sudate etc.
Locuurile cuzineilor pentru lagrele paliere uzate sau deformate se remediaz prin
alezare la treapta de reparaie, pe maina de alezat orizontal. Cnd uzurile sunt prea
mari locaurile lagrelor se ncarc prin sudare electric, se monteaz capace noi i se
alezeaz la cota nominal.
Lagrele arborelui cu came prin uzare , vor avea o conicitate i ovalitate fa de
fusurile arborelui. Remedierea const n demontarea i montarea altora corespunztoare
cotei de reparaie.
Locaurile tacheilor care se uzeaz se alezeaz la cota de reparaie sau se preseaz
buce, iar alezarea se face la cota nominal. La cele amovibile procedeul este
asemntor.

Repararea cilindrior
Solicitarile cilindrului
Deformarea cilindrului compromite etansarea camerei de ardere si durabilitatea
mecanismului motor. Cilindrul se deformeaza static, sub actiunea fortelor de prestrangere la
montaj si a fluxului termic, precum si dinamic, sub actiunea presiunii gazelor, fortei normale si a
impactului cu pistonul.
Uzura oglinzii (suprafata interioara) cilindrului constituie una dintre principalele cauze care
limiteaza durata de functionare a motorului. Exista trei mari categorii de uzura:
a) uzura corosiva rezultat al contactului dintre metal si produsii agresivi care se
formeaza in procesul de ardere (acizii acetic, sulfuric si azotic, formaldehidele, vaporii de apa
etc.) si care se condenseaza pe oglinda cilindrului. Ea este maxima in partea superioara (dinspre
pmi) a cilindrului. Temperatura camasii are un rol hotarator in aceasta directie: cand ea coboara
sub punctul de roua (temperatura minima la care o substanta se mai afla in stare de vapori),
produsele corosive condenseaza pe camasa;
b) uzura abraziva produsa de particulele dure prezente in atmosfera (particule de cuart),
in ulei (aschii metalice, particule de calamina, cuart etc.) si in combustibil;
c) uzura adeziva consecinta a contactului direct dintre piston, segmenti si cilindru,
contact posibil in special in punctele moarte, cand ungerea hidrodinamica este compromisa.
Factorii care influenteaza uzura cilindrului sunt urmatorii:
a) regimul de functionare al motorului;
b) presiunea exercitata de segmenti;

c)
d)
e)
f)
g)
h)
i)
j)
k)

regimul de ungere a cilindrului;

gradul de impurificare a aerului, uleiului si combustibilului;
natura, viscozitatea si stabilitatea uleiului;
compozitia chimica si fractionata a combustibilului;
natura materialului cilindrului;
tehnologia de finisare a cilindrului;
particularitatile constructive ale cilindrului;
deformatia cilindrului produsa la montaj;
racirea cilindrului importanta conditiilor de pornire

. Forma geometric interioar a cilindrilor se modific fie datorit cauzelor termodinamice n

timpul funcionrii motorului (conicitate 2 i ovalitate 3), fie unor ageni chimici sau abraziunii
impuritilor. Uzura este accentuat n partea superioar a cilindrului formnd un prag 1.
Constatarea se poate face vizual i prin msurarea cu ceasul comparator pe cadran. Se
admite, n general, o conicitate i ovalitate maxim de 0,150 mm. Remedierea const n alezarea
i hoinuirea cilindrilor. Cmile de cilindru se dezncrusteaz n soluii alcaline la temperatura
de 80 grade C , dup ce , se cur, n prealabil, de calamin.
Blocul motor cu cilindrii nedemontabili se fixeaz direct sau pe masa mainii de alezat, iar
cmile de cilindru cu ajutorul unor dispozitive. Maina de alezat este vertical i poate lucra cu
unul sau dou cuite.
Se prelucreaz mai nti , cel mai uzat , pentru a obine treapta de reparaie la care vor fi
alezai i ceilali cilindrii se spal i se supun controlului care impune: lipsa de pete sau rizuri,
conicitate i ovalitate la limitele admise.
Se procedeaz apoi , la sortarea i marcarea cmilor de cilindri, pe grupe de comparaie.
Cmile de cilindru se monteaz n blocul motor , prin presare cu dispozitive speciale, dup ce
s-au aezat inelele de etanare n canelele respective (se ung cu emulsie de spun sau ulei) i s-au
concentrat n locaurile lor.
Blocurile motor cu cilindrii nedemontabili se pot cmui i realeza la cota nominal.
Cilindrii sunt alezai la 2-3 sau chiar ase cote de reparaie.
Repararea chiulasei
Dup demontare se face curirea chiulasei cu soluii alcaline la cald sau
cu produse dizolvante. Urmeaz controlul vizual pentru depistarea defeciunilor care pot fi: tirbi
turi, neetaneiti, fisuri, ciupituri sau sufluri pe suprafeele laterale,suprafeele interioare ale
ghidurilor supapelor i locaurilor lor, uzura scaunelor desupape i locaurilor lor, deteriorarea
orificiilor filetate.
Cu ajutorul riglelor i lamelelor calibrate se determin deformarea suprafee i de contact cu
blocul motor,a suprafeelor de montaj a colectoarelor de admisie i evacuare i capacului
culbutorilor;
-de asemenea se verific starea i volumul camerei de ardere prin umplere cu ulei, uzura
filetelor pentru locaurile bujiilor, starea suprafeei de aezare a injectorului.
.

1.Fisuri, crpturi pe suprafaa exterioar

-Se recondiioneaz prin:
a) sudare electric la rece;
b) sudareoxiacetilenic;
c) lipire cu riniepoxidice. Se verific etaneitatea chiulasei prin proba hidraulic la o
presiune de 0,4 MPa
2.
Scurgeri de ap prin orificiile de trecere a prezoanelor de prindere
-Se alezeaz orificiul i se preseaz cuo buc de trecere care se poate ungela exterior cu strat
subire de ermetic sau nitroemail. Se verific etaneitatea chiulasei prin proba hidraulic la o
presiune de 0,4 MPa
3. Deformarea suprafeei de aezare pe blocul motorului
-Se recondiioneaz prin frezareaacestei suprafee
4.
Uzura suprafeelor interioare aghidurilor supapelor de admisie i evacuare
a)Se nlocuiesc ghidurile uzatecu ghiduri noi, care dup presare se alezeaz la cotele de
reparaii
b)Se alezeaz ghidurile uzate lacote majorate i se folosesc supape cu diametrul tijei
mrit prin cromare
5.
Uzura locaurilor ghidurilor supapelor de admisie i evacuare
- Se recondiioneaz prin alezarea locaurilor la o cot majorat i se preseaz ghidurile cu
diametrul exterior mrit
6. Ciupituri, uzuri sau sufluri pe suprafaa de aezare a supapei de admisie sau de
evacuare
a)Se rectific (frezeaz)suprafaa de aezare respectnd unghiurile de nclinare
b)Se introduce un scaun de supap nou ce se preseaz prin subrcire la -70oC urmat de o
rectificare asuprafeei conice de aezare n ambele cazuri suprafaa conic de aezare se
rodeaz cu supapa sa
7. Ciupituri, rizuri sau uzura suprafeei de aezare a injectorului
-Se recondiioneaz prin zencuirea suprafeei respective
Un caz particular l reprezint uzura suprafeei de aezare a supapei. n funcie de gradul
de uzur, condiionarea poate fi fcut prin rodare, prin rectificaresau frezare i rodare i
prin nlocuirea scaunului de supap.
Rodarea se face cot la cot ntre supap i scaunul supapei n prezena unei paste abrazive.
Procesul se poate considera ncheiat cnd pe suprafaa de etanare ascaunului apare un inel
circular de culoare mat nentrerupt care are aceiai formi pe talerul supapei.
n cazul unor uzuri mari sau urme de coroziune scaunul supapei se frezeaz utiliznd truse de
freze, dup care se face rodarea.
Cnd chiulasa este prevzut cu scaune detaabile suprafaa de etanare se rectific sau n
cazuri extreme, scaunele se nlocuiesc cu altele noi i apoi suprafaade aezare se rodeaz cu
supapa.

n finalul acestor operaii de recondiionare se face o verificare a etaneitiisupapei pe

scaunul su.
Repararea colectoarelor de admisie i evacuare
. Defeciunile cele mai frecvente ale colectorului sunt:
deformarea suprafeelor de asamblare cu chiulasa, care se rectific plan, iar
garniturile se nlocuiesc;
tirbituri sau fisuri mici, care se sudeaz i se rectific;
deformarea sau deteriorarea orificiilor pentru uruburile de montaj se realizeaz la
cote majorate sau se sudeaz i se alezeaz la cota nominal.

NTREINEREA, DEFECTELE N EXPLOATARE I REPARAREA ORGANELOR

MOBILE
ntreinerea Mecanismului Biel-Manivel
ntreinerea mecanismului de biel-manivel se face prin operaii de control i verificare
funcional, ca :
Verficarea pornirii uoare a motorului.
Verificarea funcionrii corecte la diverse turaii, fr a prezenta bti. Cele suspecte se
depisteaz fie auditiv , fie cu ajutorul stetoscopului astfel:
- btile n partea superioar a blocului motor denot uzarea pistoanelor i cmilor de
cilindrii, care conduc la scderea compresiei i la consum exagerat de ulei;
- bti ascuite nfundate n zona superioar a blocului motor, la pornirea motorului, care se
atenueaz dup ce motorul se n clzete, indic uzarea segmenilor.
- Btile n zona de mijloc a blocului motor indic uzarea bolurilor de piston i bucelor
de biel; acestea se manifest ca un sunet metalic ascuit la accelerri i decelerri brute
sau la mersul n gol;
- Btile n zona inferioar a motorului presupnuzarea lagrelor; se observ prin scderea
presiunii uleiului de ungere. Totodat , se pot depista torsionri i ncovoieri ale bilei prin
zgomote n partea inferioar, dar i n partea superioar a motorului. Consecinele acestei
uzri: ovalizrea neuniform a cilindrilor pe lungimea lor, uzarea segmenilor pe muchii
i deci a pistoanelor, uzarea rapid i uniform a fusurilor manetoane de la arborele cotit,
micorarea presiunii de ulei.
Controlul fumului de evacuare, zilnic, vizual sau cu aparataj; fumul albastru indic consum de
ulei, cel negru- consum exagerat de combustibil, iar cel albicias avans prea mare sau prea mic
la aprindere, respectiv la injecie pentru motoarele Diesel. Verificarea cu aparatur se face la 50
000 km cu ajutorul compresometrului sau compresografului.
Compresometru manometru special, racordat la un furtun prevzut la cpt cu un con de
cauciuc i o supap pentru a se putea adapta n locul bujiei sau injectorului.
Compresograful are forma unui pistol, prevzut cu un racord cu con de cauciuc i un sistem
de prghii care antrenez un ac ce nregistreaz variaia compresiei pe o diafragm special.

Operaia de control a compresiei const n :

- nclzirea motorului;
- oprirea motorului i demontarea bujiilor (respectiv injectoarelor)
- racordarea conului de cauciuc al aparatului n orificiul cilindrului numrul 1 al motorului.
- acionarea motorului cu demarorul, pn la deplasarea maxim a acului indicator;
- descrcarea compresometrului, apsnd supapa;
- racordarea la cilindrii urmtori, continund operaia asemntor.
Determinarea strii tehnice a grupului cilindru piston segmeni fr demontarea motorului.
Aceasta prin metodele:
- msurarea cantitii de gaze arse scpate n carterul inferior cu un contor de gaze special
adaptat; la depirea unei anumite cantiti, se indic repararea grupului;
- utilizarea indicatorului de stare tehnic, care msoar procentual scprile de aer
comprimat introdus n cilindru la presiunea 4.5 bar dnd astfel indicaii asupra gazului de
uzare datorit neetaneitii grupului cilindru-piston-segmeni, supapelor sau garniturilor
de chiulas. Msurarea se face la sfritul cursei de compresie n 2 puncte: PMI i la
30mm de la suprafaa blocului.
Urmrirea depresiunii prin colectorul de admisie, motorul funcionnd la o turaie ceva mai
mare de relanti, cu ajutorul unui vacuumetru, un comutator de ntrerupere a aprinderii pariale i
un turometru. Se determin astfel neetanaitile de la colectorul de admisie, supape, bujii,
garnitura de chiulas.
DEFECTE N EXPLOATARE ALE MECANISMULUI BIEL-MANIVEL
Procesul de uzare al pistonului este determinat de tipurile principale de uzare si anume: uzarea
adeziva, uzarea abraziva, uzarea de contact si uzarea prin oboseala.
- Daca jocurile la montaj sunt insuficiente, ungerea este nesatisfacatoare, deformarea pistonului
esteneuniforma, aparand rizuri pe suprafata mantalei.
- Prin bataia pistonului se expulzeaza pelicula de ulei si apar punctele de contact direct. In cazul
unui montaj incorect sau al supraincalzirii pistonului, uzarea de contact evolueaza pana la
griparea pistonului.
- Aparitia intre manta si cilindru a unor particule dure (aschii de metal, praf, particule de calamina deplasate indeosebi de curentul de ulei, produc uzura abraziva.
- Materialul pistonului din dreptul primului canal incalzindu-se puternic isi pierde rezistenta si
duritatea, iar socurile repetate alesegmentului pe flancurile canalului produc tesirea sau ruperea
lor.
- Deformarea flancurilor canalelor reduce intr-atat eficienta de etansare a segmentilor incat
constituie principala cauzacare scoate din functionare pistonul. Incalzirea intensa a capului
pistonului provocata la m.a.s.de detonatie sau aprinderi secundare, de amestecul prea sarac sau
de un avans prea mic ladeclansarea scanteii, conduce la deformarea capului sau gaurirea lui
Griparea pistoanelor are loc ca urmare a supranclzirii motorului.
Fenomenul poate fi observat de ofer pentru ca este precedat de zgomote caracteristice
provocate de efortul bielelor de a smulge pistoanele gripate din punctele moarte si emanare de
abur, dac apa de rcire este sub nivel. n cazul opririi imediate a molorului se poate evita
griparea: se las s se raceasc.,se toarn in fiecare cilindru 30-40 g ulei i se incearc rotirea
arborelui cotit. Dac se nvrte uor, se cauta si se nltura cauza; daca se rotete greu sau deloc,

pistoanele s-au gripat si automobilul va fi remorcat pentru repararea in atelier prin demontarea i
nlocuirea pistonului gripat si a segmenilor de la cilindrul respectiv.
Griparea pistoanelor poate duce la rizuri pe oglinda cilindrilor; daca acestea sunt uoare, se
pot lefui cu ajutorul unui piston in abundenta de ulei.
Daca din gripare a rezultat si topirea locala a aliajului pistonului i aderarea lui pe cilindru,
atunci acestea se inltur cu un cuit triunghiular, se lefuiec cilindrul, iar pislonul se va inlocui
cu altul dc aceeai cot.
Cocsarea segmenilor este urmarea supraincalzirii pistonului, scprilor de gaze (baie
de foc) datorit uzrii excesive a segmenilor i deci arderii uleiului, care se depune sub
form de calamin in canalele respective, blocndu-i. Deci segmenii nu mai asigur
etanarea i rcirca pistonului, si ca urmare au loc scpari mari dc gaze arse in baia de
ulei, iar fumul de eapament este de culoare albastr. Motorul nu mai dezvolta puterea
nominala si, deci, nu mai corespundesarcinilor de transport .
Remedierea const in demontarea grupurilor piston-segmeni-biel curirea lor de
calamina si inloecuirea segmentilor, care vor fi montai in locasurile din pistoane cu ajutorul
clestelui special, cu fantele decalate la un unghi de 120 sau 90 (dupa numrul lor) si
montarea in aceiai cilindlri, de unde s-au demontat; se mentioneaz ca pistoanele nu se
dezasambleaz de pe biele.
Ruperea segmenilor se datoreste materialului necorespunztor, montrii incorecte,
inepenirii in canalele din piston, uzurii lor, precum si supraincalzirii ce duc la tensiuni
interne, loviri de pragul de uzura, detonaii.
Defeciunea se constata prin compresie micorat, scprii de gaze in carter, ca urmare a
pierderii etaneitatii, si scderea puterii motorului; apare un zgomot caracteristic (zgrieri) la
antrenarea arborelui cotit.
Se inlatura prin inlocuirea segmenilor la cilindrul respectiv. Daca s-au produs rizuri uoare
pe cilindru, se slefuiete, iar dac sunt accentuate se inlocuiete.
Ruperea bolului ,defeciune mai rar, are drept cauze: uzura mare (joc ce depaseste
0.05 mm intre bolt si umerii pistonului sau buca de biel), material sau tratament
necorespunzator, griparea pistonului.
Depistarea se face datorit zgomotului metalic ascuit uniform, la accelerarea brusca a
motorului. Deoarece ruperea bolului poate produce avarii grave (spargerea pislonului,
cilindrului, incovoierea sau chiar ruperea bielei, incovoierea sau chiar ruperea arborelui cotit),
motorul este oprit imediat.
Remedierea consta in demontarea grupului piston-biela respectiv, depresarea si presarea unui
alt bolt corespunzator, inclusiv bucsa bielei, dupa care se face montarea ambielajului si
motorului.
Defectele bielei
Defiletarea parial a uruburilor de fixare a capacului de biel. se determina prin batai
in partea inferioara a blocului motor, la accelerari-decelerari repetate. Se remediaza prin
demontarea bii de ulei, restrangerea suruburilor ale bielelor ce au astfel de anomalii cu
cheia dinamometrica la momentul prescris. Totodata se verifica fixarea la celelalte
suruburi ale bielelor pentru a preintampina astlel de defectiuni.
Ruperea bielei este cauzata de: griparea lagarului sau topirea semicuzinetilor, joc prea
mare in lagar, ruperea boltului, spargerea pistonului, smulgerea sau ruperea suruburilor de
biela.

Remedierea comporta operatii dificile, mai ales in caz de avarii si se executa in atelier: in
afara demontarii, se face o constatare minuioasa a organelor deteriorate. blocul motor impunand
repararea sau chiar inlocuirea.
ncovoierea sau torsionarea bilei, se poate constata prin batai anormale in
portiunea mediana a blocului motor. Daca nu se iau masuri imediate de reparare in atelier a
motorului poate duce la: uzarea accentuata a muchiilor segmenilor, a pistoanelor si ovalizarea
neuniforma a cilindrilor pe toata lungimea lor, uzarea rapida a fusurilor manetoane ale arborelui
cotit.
Griparea sau topirea cuzineilor din lagre au unele cauze comune:
-ungerea insuficienta, uzura mare, deci joc depasit intre fus si cuzinet, material de antifriciune
necorespunzator, supraincalzire. Alte cauze ca: amestec carburant necorespunzator, avans prea
mare la aprindere (detonatii), supraturarea sau suprasarcina indelungata duc la topirea
cuzineilor.
Remedierea: demontarea ambielajului, constatarea starii fusului maneton respectiv (culoarea
schimbata, indica decalirea): daca e in stare normala, se curata resturile de material de
antitriciune si se inlocuiete cuzinetul cu un allul de cota corespunzatoare.
REPARAREA MECANISMULUI BIELA-MANIVELA
Repararea mecanismului biel-manivel se face cu ocazia reviziilor, reparaiei accidentale sau
reparaiilor curente ale automobilului. Sunt reparaii de mai mare amploare si cuprind: nlocuirea
pistoanelor, repararea bolurilor de piston, inlocuirea segmenilor, repararea bielelor, repararea
arborelui cotit, inlocuirea semicuzineilor.
Inlocuirea pistoanelor se execut dupa demontarea chiulasei i curirea de calamin depus.
Fiecare piston este adus la PME, prin rotirea arborelui cotit; se desface capacul bielei, se ridic
ambielajul pn iese prin partea superioar sau inferioar a cilindirului (dupa tipul constructiei)
i se prinde capacul la loc cu uruburile de biela, in 2-3 spire.
Dac este o revizie se face marcarea pistoanelor cu vopsea cu numrul corespunzator bielelor,
pentru a asigura remontarea ambielajului in acelai cilindru.
Se demonteaza apoi: segmentii, siguranele bolurilor (care nu vor mai fi reutilizate) i in sfrit
bolurilor, cu ajutoriil dispozitivelor extractor sau la o presa hidraulica, pentru evitarea distrugerii
ambielajelor. Pistoanele care sunt curate de calamina depusa (pentru canalele segmenilor
folosindn-se un dispozitiv special), apoi se spal cu un solvent.
Se face constatarea uzurii prin masurri. Cauzele uzurilor pot fi: presiunea mare a segmenilor,
datorit patrunderii gazelor, indeosebi la segmentul superior, ceea ce duce la uzura pereilor
laterali i canalelor de segmeni, cocsarea segmenilor prin arderea uleiului (la temperaturi
ridicate) si deci frecarea uscata a pistoanelor cu cilindrii, utilizarea unor carburani si lubririani
de calitate inferioar, rodaj necorespunztor al motorului.
Pistoanele uzate nu se repara ci se nlocuiesc fie cu altele noi, fie, dac este posibil, cu altele
vechi, dar la cota de reparaie impus, marcata pe ele din fabricaie.
La montaj, se va respecta cota de suprainalare a pistoanelor (0,05-0.35 mm la D 2156 HMN
8).
Pistoanele sub cota de reparaie cu: deformri sau rupturi ale pragurilor dintre segmenti,
spongioziti, canalele segmenilor lrgite, uzurii excesive ale bosajelor se inlocuiesc. Jocul de
montaj intre piston si cilindru este de 0,04-0.06 mm pentru autoturisme si de 0,01-0,16 mm
pentru autocamioane.

Jocul se calculeaza prin diferena dintre dimensiunea alezajului, masurat cu ceasul comparator
si cea a diametrului pistonului, determinat cu mi-crometrul in partea inferioar (mantaua sau
fusta pistonului).
Conicilatea pistonului este realizata din construcie la valoarea corespunztoare.
Repararea bolurilor de piston se executa numai la cele cu uzuri mici pe suprafeele de contact
dintre umerii pistonului i piciorul bielei. Acestea pot fi cauzate de frecrile normale si anormale,
micorarea duritatii in stratul superficial, ca urmare a suprancalzirii, materialul necorespunzator
al bolului sau bucei de biel, nerespectarea jocurilor de montaj.
Verificarea se executa prin masurarea bolturilor si alezajelor din umerii
pistoanelor si bucclor de biel (piciorul bielelor la Dacia 1310), de la acelai set motor,
controland jocurile admise; de asemenea se verifica conicitatea si ovalitatea bolurilor de biela.
Cnd cotele sunt depaite, se reconditioneaza, daca nu se schimba, pistoanele si bielele.
Operaia se poate realiza prin metodele:
- rectificarea la o treapta de reparatie, conjugndn-se cu un piston nou cu alezajele
corespunzatoare dimensiunilor (mai mici);
-cromare dura (rectificare-cromare-rectificare) la cota nominala;
- majorarea diametrului prin refulare la cald ;
Rectificarea se face pe masini de rectificat fara vrfuri pe o adncime care sa nu depaeasca
stratul superficial durificat.
nlocnirea cu bolurii reconditionate se face tinnd cont de treptele dereparaie.
nlocuirea segmenilor se impune ori de cate ori se demonteaz ambielajul
Motorului, pentru ca nu se mai pot remonta n poziia iniial, ceea ce conduce la jocuri marite si
deci scpri de compresie si consnm exagerat de combustibil si ulei. De asemenea, se inlocuiesc
la uzarea excesiva, ceea ce se constata prin masurarea fantei si jocului in canalele din piston.
Cauzele uzurii: frecarea normala cu cilindrii si in canalele pistonului, eroziunea anormal
datorata impuritilor din amestecul carburant sau ulei.
Remedierea consta in inlocuirea cu alt set de segmenti la cota nominala sau de reparaiie
corespunzatoare.
Repararea bielei se face dupa demontare, curtire cu un solvent si un control
minuios.
Defectiunile posibile ce apar sunt: incovoierea si torsionarea tijei, micsorarea distantei L
dintre axele piciorului si capului bielei, uzarea bucei debiela si a locasurilor ei.
n covoierea i torsionarea se constata prin verificare cu un dispozitiv special; axele
capului si piciorului trebuie sa fie in acelai plan si paralele (abaterea maxima 0.03U.U5 mm la 100 mm lungime).
- Biela deformata se indeparteaza cu o presa in cazul incovoierii sau cu dispozitiv tip
menghina (in cazul rasucirii).
- Micorarea distantei dintre axele piciorului si capului bielei se reface prin alezarea
locaurilor din picior si capul bielei si montarea bucei de biela si a cuzinetilor corespunzatori.
Daca distana depaseste anumite limite se rebuteaza biela.
Buca de biela si locasul ei uzate se repara asltel:
- se depreseaza bucsa veche, se monteaza o alta prin presare si se face alezarea la treapta de
reparaie ceruta, cu alezor reglabil sau cu o masina de alezat biele. Aceasta va fi conjugata cu
bolt la treapta de reparaie respectiva.
Ovalitalea si conicitatea admise sunt de 0.005 mm;
- locasul bielei uzat se alezeaza si se monteaza o alt bucs cu diametrul exterior majorat.

Cuzineii uzai se inlocuiesc cu altii de treapta de reparatie corespunzatoare.

Uzura locaului pentru semicuzineti necesita: alezarea locasului si montarea de
semicuzineti cu diametrul exterior maiorat (eventual nefinisai la interior), care se
alezeaza apoi la treapla de reparatie. Cand bielele au capace lipitese frezeaza
supraretele de alezare pe o adancime de 0.25 mm, dupa care se face alezarea.
Biela cu uzur lateral a capacului se reconditioneaza prin indreptarea suprafetelor
si folosirea unor cuzineti cu latime mai mare, in cadrul treptei de reparaie.
uruburile deteriorate se inlocuiesc cu altele noi, inclusiv sistemul de asigurare.
Inlocuirea bielei se face cand are: fisuri san rupturi, distana marit intre axele piciorului si capul
bielei, laimea capului mic sau mare sub limita, alezajul bucei de biela depit- deformari ale
capacului.
Dupa reparare, bielele se sorteaza pe grupe de greutale si dimensiuni.
Defecte ale arborelui cotit
Ruperea arborelui cotit. Dupa o funcionare indelungata, apar defeciuni
ca: incovoierea si torsionarea, uzarea fusurilor 2 i 3 (v fig 4.12) (ovalilate si conicitate), uzarea
canalului de pan 8, uzarea locasului becei arborelui primar 9, uzarea filetului pentru rac, uzarea
orificiilor filetate de la flana de fixare a volantului 7 modificarea Iungimii fusurilor de biela 3 i
a fusului palier 2 btaia frontala a flanei de prindere a volantului 11.
Se controleaza incovoierea si torsionarea (fig. 4.18) pe o placa de control, arborele asezanduse pe doua prisme (pentru a putea fi rotit), iar cu ceasul comparator plasat la fusul central se
verifica ncovoierea; aceeasi verificare se executa si la flana arborelui pe circumferin; pentru
torsionare, veriricarea cu comparatorul se execut in partea frontal a flanei.
ncovoierea i rsucirea se nltur prin: ndreptarea arborelui cotit la rece, cu o pres
hidrulic, arborele fiind sprijinit pe dou prisme. Abaterea admis este de 0.005 mm
pentru autoturisme i de 0.02 0.05 mm pentru aotucamioane. La arborii cotii din
font nodular, ndreptarea se face numai cnd sgeata are valoare mic.
Uzarea fusurilor este cauzat de : aciunea forelor centrifuge, frecarea cu
suprafeelor cuzineilor, impuriti n uleiul de ungere, linie de arbure nclinat.
Fusurile au, n general, o uzur mai mare fa de paliere; de obicei, fusul palier este
mai uzat din cauza dezechilibrului dat de volant.
Remedierea const n rectificarea fusurilor pe maini de rectificat arbori cotii, la treapta de
reparaie corespunztoare. Fusurile paliere se rectific, respectnd coaxialitatea lor (fig 4.19).
Cnd rectificarea arborilor a atins cota maxim, se recondiioneaz prin majorarea diametrului
fusurilor, folosind una din metodele:
- metalizarea cu aliaje dure, apoi rectificare i lustruire;
- ncrcarea prin sudare n mediu gazos de protecie ( 75% argon i 25% CO2)
- ncrcarea prin vibrocontact cu electrozi care se pot cli, apoi rectificare i lustruire;
- cromare poroas, rectificare, lustruire.
Canalul de pan uzat se ncarca cu sudura prin vibrocontact i se frezeaz un altul
decalat cu 90.
Locaul bucei arborelui primar uzat se recondiioneaza prin deplasarea bucei de
bronz si montarea alteia cu diametrul exterior majorat.
Daca este rulment, atunci acesta se extrage, se alezeaza locaul, se preseaz o buc cu strngere
de 0.07-0,10 mm, dup care se alezeaz la cota nominal i se monteaz rulmentul.

- Se mai poate remedia si prin utilizarea unui rulment cu diametrul exterior majorat prin cromare
dur.
Filetele uzate se refac la trepte de reparaie.
Btaia frontal a flanei se inltur o data cu ndreptarea arborelui.
Rebutarea arborelui are loc cnd: prezinta fisuri, crapaturi pe fusuri care nu dispar la rectificare,
diametrul fusurilor este sub cot minima, lungimea fusurilor este peste limita, prezinta rasucire,
crapaturi, rupere.
Inlocuirea semicuzineilor arborelui cotit se face cnd motorul este demontat, pentru a se
putea efectua msuratori ale fusurilor i semicuzineilor i constat abaterile fa de jocurile
prescrise.
La paliere, masurarea se face cu micrometrul de interior sau cu comparator, iar semicuzineii
(dupa scoaterea arborelui) se monteaz cu capacele respective, uruburile fiind strnse cu cheia
dinamometric la momentul prescris.
Prin calcule, se constat jocurile i treapta de reparaie, tinnd cont i de uzura i abaterea de la
forma cilindric a fusurilor.
Semicuzineii se inlocuiesc cu alii noi, la treapta de reparaie corespunzatoare diametrului
rectificat al fusurilor; acetia se monteaz in locauri, se aeaz arborele i se strng capacele
pentru verificarea respectrii jocurilor de montaj si a suprafeei de contact a fusurilor cu
semicuzineii, precum si a rotirii uoare a arborelui. Numai dupa aceasta prob se finalizeaz
montajul, uruburile capacelor de la lagarele paliere strngndu-se la momentul indicat.
La biele, procedeul este asemntor, verificarea fcndu-se pentru fiecare semicuzinet in parte.
Marcarea semicuzineilor se face pe trepte de reparaie dimensional. Suprafaa stratului de
material de antifriciune al semicuzineilor trebuie s corespund cerinelor: s nu prezinte
impuriti, s nu aib zgrieturi, urme de gripaj sau exfolieri (datorit ungerii incorecte), s nu
aibe poriuni lustruite (datorit apsrii anormale), s nu se observe material suprapus sau
exfolieri datorit oboselii sau ruperii.
nlocuirea semicuzineilor se face cnd nu mai corespund treptelor de reparaie, suprafaa
interioar este deteriorat sau proeminenele de fixare in loca sunt distruse, ca urmare a rotirii in
lagr.
Ca masura de protecie a muncii la repararea mecanismului motor, se impune folosirea sculelor
si dispozitivelor adecvate, in bun stare: pentru manipularea pieselor grele se vor folosi mijloace
mecanizate.
Depresarea i asamblarea agregatelor se vor face numai cu prese universale sau speciale.
Muncitorii din acest sector trebuie sa fie buni cunosctori ai proceselor tehnologice, pentru a
evita eventualele pericole de accidentare.

BAREM
1.Textul corect va fi :
Motor cu ardere intern este un motor termic, n care energia chimic a combustibilului se
transform prin ardere n interiorul cilindrilor n lucru mecanic,cedat pistoanelor n micare
alternativ

2 puncte
2. Partile fixe,respectiv partile mobile ale unui motor cu ardere interna sunt :
Partile fixe :blocul motor , chiulasa , cilindrii , colectorul de admisie i colectorul de evacuare,
semicuzeii lagrului palier
Partile mobile :pistonul , segmentii , bolul pistonului, biela , semicuzinetii lagrului de biel ,
arborele cotit , volantul i amortizorul oscilaiilor .
2puncte
3.Cilindrii pot fii turnai odat cu blocul motor (inamovibili )sau demontabili (amovibili), ca la
maioritatea motoarelor moderne, sub forma de cmi de cilindru
1 punct

4.a) A ; b) A;c)F (chiulasa) ; d)F( La montaj, segmentii se aseaz cu fantele decalate (cu un
unghi ce depinde de numrul lor: de obicei 120), pentru a evita pierderile de compresie)
2 puncte
5. Griparea pistoanelor are loc ca urmare a supranclzirii motorului (din lips de lichid de
rcire, datorit arderii uleiului provocat de uzarea segmenilor, pistoanelor i cilindrilor,
amestecului carburant necorespunztor, prea bogat sau prea srac, avansul exagerat);
-are loc o frecare uscat excesiv, urmat de dilatarea pistoanelor i deci blocarea lor.
2 puncte