Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
RECENZIE Europa Politica
RECENZIE Europa Politica
Europa politica
Cetatenie, constitutie, democratie
Paul Magnette
pe trei niveluri : cel sub-national, cel national, cel supra-national.Uniunea Europeana inseamna si
o intrepetrundere a mai multor niveluri de putere ; aceasta nu se afla doar in guvern , iar
numerosii actori , publici si privati, sunt cei care compun guvernanata.
La ce serveste limbajul constitutional ?Elogiul formelor prezinta sensul alcatuirii unei
Constitutii Europene, avantajele si dezavantajele constitutionalizarii Uniunii.Se poate
constitutionaliza Europa ?este un subcapitol in care Paul Magnette afirma cu tarie ca Europa nu
se poate constitutionaliza si ofera argumente in sprijinul acestei idei.Primul argument este ca
Uniunea Europeana este o structura mult prea complexa pentru a i se putea oferi o
Constitutie.Argumentul al doilea sustine ca Uniunea nu ar putea avea o Constitutie deoarece
fiecare stat membru are deja o Constitutie.
Tertium non datur ?Depasirea dihotomiei federalism confederalism.In cadrul acestei
sectiuni sunt continuate ideile referitoare la constitutionalizarea Uniunii.Una dintre aceste idei ,
pe care autorul o sustine chiar la inceptutul subcapitolului, este ca orice tentativa de
constitutionalizare a Uniunii este sortita sa esueze daca se iau in calcul doar alternativele
clasice :federatie sau confederatie. Un concept tert ar putea fi inventat si plasat intre confederatie
si stat federal.Uniunea Europeana este o federatie de state, ea initiaza politici a caror substanta
nu este comparabila cu nici o organizatie internationala si nici cu statele federale (Magnette,
2003, p.41)
Dincolo
de
overlapping
consensus.Aparitia
unui
limbaj
constitutional
republicana.Din toate cele patru viziuni, se impune viziunea republicana , ce prezinta Europa ca
si federatie de state.Interpretarea republicana a spatiului european prmite o mai buna intelegere a
naturii Uniunii Europene.
Un model republican pentru Europa.Viziunea dominanta asupra Uniunii Europene este
cea republicana.Subcapitolul prezinta din nou cadrul institutional al Uniunii Europene ca fiind
unul supersofisticat, cu elemente ce descujajeaza cetateanul, pe care nu il mai intereseaza
realitatea
europeana. Revenind
la
Uniune,
poate
fi
ea
reformata
in
spiritul
republican ? (Magnette, 2003, p.69).Iata o intrebare la care autorul raspunde prin afirmarea
necesitatii unei reforme in cadrul institutiilor europene si a necesitatii unei restructurari a
conceptului de cetatenie europenana.
Depasirea modelului pluralist.Modelul pluralist american este cel urmat si in costructia
Uniunii Europene.Institutiile impart intre ale puterea politica.In acest subcapitol, autorul pune
din nou un accent deosebit pe reforma institutionala in cadrul Uniunii, aratand si cum ar trebui
realizata aceasta.
Restaurarea conflictului politic.O afirmatie interesanta regasita in acest subcapitol este
aceea conform careia, desi conflictul nu mai exista in Europa, el este deghizat acum sub alte
forme.Se pare ca exista un conflict latent, in spatele diverselor aspecte juridice sau tehnice.In
legatura cu aspectul ideologic, Paul Magnette evidentiaza ca este imposibil ca partidele din
Uniune, care sunt destul de numeroase, sa se grupeze in jurul unor clivaje .Uniunea Europeana
este acuzata ca nu are un program politic coerent si ca, de accea, partidele nu pot sa isi contureze
in mod clar referintele ideologice.Acelasi autor atrage atentia asupra faptului ca riscul pe care il
prezinta politizarea Uniunii pe linii ideologice este acela de a inchide deliberarea politica in
campul partizan (Magnette, 2003, p.77)
Autorul evidentiaza punctele slabe ale Uniunii Europene, intreaga lucrare fiind de fapt ca
o imensa structura plina de critici la adresa Uniunii, a modului in care a fost construita.Este o
lucrare deosebit de interesanta, care, fara a lauda Uniunea Europeana si pe initiatorii proiectului
sau, aduce lamuriri referitoare la o serie de aspecte legate de cetatenia europeana ,de instituirea
unei constitutii europene si de semnificatia democratiei in Europa.Un defect de care sufera totusi
lucrarea este acela ca aspectele negative prezentate nu sunt puse in balanta alaturi de prea multe
aspecte pozitive, ceea ce duce la conturarea unei imagini negative si distorsionate a Uniunii
Europene.Orice cititor care nu are o minima initiere in constructia europeana ar putea intelege ca
6
proiectul Uniunii nu a fost destul de bine elaborat si ca ar avea nevoie de o serie de adaosuri , de
clarificari in diverse puncte cheie, de eliminari a unor stucturi ce par sa nu functioneze.Ideea de
imposibilitate si ce de inutilitate apar de multe ori ca subintelese, ca substraturi ale unor
afirmatii.Uniunea Europeana este privita ca si structura foarte complexa, dificil de
constitutionalizat, avand ca anexa o cetatenie europeana ca si structura incompleta, si, s-ar parea ,
aproape inutila, ca fiind macinata de deficit democratic si conflicte ascunse in spatele diverselor
structuri juridice sau tehnice.Imperfectiunile Uniunii Europene sunt puse astfel in lumina si nu se
incearca o ignorare sau o mascare a lor , o ascundere sub o folie a perfectiunii si dupa numele
idolatrizat de multi :Uniunea Europeana.
Bibliografia lucrarii este vasta, cuprinzand 45 de titluri, din care fac parte si urmatoarele
lucrari :
Rezumat
Capitolul 1
7
au devenid fragile si diluate, prinse in sistemul institutiilor comunitare , bazele unei democratii
supranationale fiind inexistente.Unii considera ca s-a construit o societate civila europeana prin
emanciparea din interiorul statelor , fara a aparea insa un stat european, ceea ce a lasat deschis
dublul deficit al Europei comunitare, atat pec el democratic cat si pec el social.Altii considera,
dimpotriva, ca Europa este noul avatar al statului,care dimunueaza forta societatilor
civile.Deosebit de concludente in acest sens sunt cuvintele fostului prim ministru britanic
Margaret Thatcher : In Marea Britanie, nu am ajuns sa controlam cu succes limitele de
interventie ale statului doar pentru a le vedea reimpuse la nivel european , prin crearea unui super
stat care exercita o noua forma de dominare de la Bruxelles
Cetatenia Europeana a fost introdusa prin Tratatul de la Maastricht.Cetatenia nu este insa
lipsita de accente contradictorii. Cetatenia europeana este un concept ce oscileaza intre doua
interpretari diferite :este considerat fie spectul unui stat european, care distruge identitatile
nationale, fie un simbol al unei societati civile, in cel de-al doilea caz fiind lipsita de forta
regulatoare si de garantii comparabile celor ofetite de cetateniile nationale.
salariatului sau consumatorului ci trebuia extinsa, pentru orice cetatean european.Cu toate
acestea , originile economice ale proiectului european nu au fost complet eliminate.
Criticile formulate de Parlamentul European cu privire la cetatenia Uniunii arata ca
aceasta, asa cum este definita in Tratat, este departe de modelul federal pe care Adunarea
Parlamentara, Comisia Europeana si unele state l-au dorit. .Acest statut duce la
inconsistenta (Magnette, 2003, p.14)
Drepturile cetatenilor europeni sunt departe de ideea unei cetatenii de tip federal.Acestea
provin din decizii interguvernamentale si sunt in mare parte opozabile statelor si aplicate de
administratiile nationale.Este vorba despre relatii juridice orizontale , intre popoare din state
diferite.
Exista un fenomen de estompare progreviva a frontierelor juridice , ce arata, in plan
subiectiv, formarea unei societati civile europene.Integrarea negativa a Europei a reprodus
fenomenul unificarii pietelor , realizat in cadrul statelor nationale, pe parcursul formarii lor
.eliberata de un mare numar de reglementari protectioniste ale statelor, piata unica constituie
infrastructura unei societati civile europene .Societatea civila europeana este dj o piata, dar, din
nefericire, nu este un spatiu cotidian decat pentru o minoritate de europeni.
11
Unii considera ca aceasta societate civila creata este una mercantila si ea este o piedica in
formarea unei constiinte colective , pentru ca tinde, in general, sa slabeasca puterea publica ,
imaginand statele nationale ca pe niste adversari sau obstacole, carora li se substituie interese
particulare (Magnette, 2003, p. 16) Sentimentul caruia Hegel i-a dat cea mai puternica expresie
este acela ca societatea civila este, prin definitie, imperfecta, pentru ca nu determina formarea
constiintei de sine si nici nu isi diminueaza propriile contradictii (Magnette, 2003, p.17)
Cetatenia europeana, asa cum a fost es definita prin Tratatul de la Maastricht, a fost
inteleasa ca un proiect .Aceasta este insa si un semn care arata ca este dificil ca Europa sa fie
conceputa doar ca o simpla piata.Diverse traditii politice cheama la dezvoltarea cetateniei
europene : socialistii sau social-democratii doresc introducerea drepturilor sociale ale cetateniei ,
pentru ca aceasta ofera o garantie supranationala in fata distrugerilor stalor providenta de catre
Piata Unica ; partizanii puterii publice refuza insasi ideea de cetatenie daca aceasta nu are in
continut si o dimensiune federala ; constitutionalistii acuza absenta unei societati civile europene
care nu ar fi un stat de drept supranational.Astfel , ideea de cetatenie europeana evoca
reproducerea la nivel supranational a elementelor civile , politice sau sociale, aflate la baza
cetateniei nationale.Ideea de cetatenie poarta in sine aspiratie formarii unei societati civile care sa
fie atat un teritoriu economic, cat si un spatiu civic.
Cetatenia europeana cere trecerea de la societatea civila a lui Adam Smith , adica sfera
autonoma a schimburilor economice, la cea a lui Tocqueville , adica loc al vietii sociale , unde
cetatenia politica prinde radacini (Magnette, 2003, p.18)
In ciuda minimalismului ei juridic, cetatenia europeana se indreapta catre aceasta
dimensiune.Majoritatea drepturilor sale constitutive se intind pe o traiectorie orizontala, intre
popoarele statelor membre .Insa nu trebuie trecut cu vederea faptul ca unele dinter aceste
drepturi sunt o legatura juridica si politica directa intre cetatean si Uniune .In categoria politica
intra si dreptul fiecarui cetatean de a lua parte la alegerile pentru Parlamentul European.
Drepturile electorale au fost considerate mereu , in constitutiile nationale, ca fiind inima
cetateniei , forma subiectiva a suveranitatii, drepturi care raman pe deplin legate de
nationalitate.Stabilirea unei legaturi intre cetatean si Uniune prin intermediul alegerilor
parlamentare europene constituie un exemplu tipic de mimetism constitutional :legitimitatea
formala a Uniunii se realizeaza prin aceasta institutie.
12
Se pare ca, in zilele noastre, acelasi drept nu are aceeasi semnificatie in diferitele texte
constitutionale.Votul, in constiinta cetatenilor, este alegerea guvernantilor.Alegerile sunt cele
care structureaza in programme politice diferitele viziuni asupra lumii si sunt momentul cel mai
important de dezbatere si de socializare politica.Alegerile au o dubla functie : o prima parte a
acestei functii este desemnarea guvernantilor in sfera puterilor publice a doua este formarea
opiniilor in spatiul civic.Alegerile europene nu indeplinesc aceste doua misiuni din diverse
cauze.Prima cauza este ca Parlamentul European cu este centrul ordinii constitutionale a
Uniunii :puterile sale legislative si de control nu au icetat sa creasca in ultimii ani , dar nu se
poate spune , ca si in regimurile parlamentare, ca orice putere emana de la Parlament si ca este
revocabila in fata lui.Sistemul politic european este unul puternic dualist.Alegatorii acorda putina
importanta alegerilor europene.Ei au inteles faptul ca Parlamentul nu este punctul nodal al
sistemului politic european si ca drepturile lor politice de cetateni europeni sunt doar unul din
elementele
care
il
definesc.Statele
raman
cadrele
majore
de
unde
se
exercita
Daca exista un spatiu civic european, el este mai mult transnational decat
supranational.Existenta unui spatiu civil european este insa dificil de demonstrat.Spatiul civic
european este transnational, nu international si nici plurinational, deoarece , in uniune, statele nu
sunt si nu vor fi nicicand doar niste monade ratacite.Faptul ca ele isi acorda reciproc drepturi de
cetatenie, pune inevidenta suprimarea unor frontiere juridice si politice.Convergenta spontana a
democratiilor europene atesta inscrierea lor intr-un cadru comun :toate statele din Europa au
adoptat controlul asupra constitutionalitatii legilor chiar in acelasi moment in care acest
mecanism era instituit de Consiliul Europei la nivel supranational.In clipele punerii bazelor
Europei interguvernamentale , toate aceste state au cunoscut : slabirea functiilor de sef de stat,
intrarea indeclin a bicameralismului, afirmarea guvernelor ca institutii centrale.
Atunci cand interactioneaza cetateniile nationale , atunci cand se interfereaza, ele
contureaza o cultura juridica si politica comuna.Se elaboreaza astfel un drept al drepturilor si
se nasc valori constitutionale comune.Apar o serie de principii directoare.
Cetatenia intr-o federatie de state
Atunci cand Europa era compusa din state suverane si exclusive , intre care exista doar o
stare latenta de conflict, erau cunoscute doar trei tipuri de relatii juridice :
1. Dreptul civil :regla relatiile dintre cetateni
2. Dreptul public : definea raporturile dintre cetatean si stat
3. Dreptul international : codifica coexistenta statelor suverane
Cetateanul nu avea existenta juridica inafara statului.
Kant a afirmat ca, in momentul in care statele ar stabili intre ele un pact de asociere, ar
recunoaste si un nou mod de legatura juridica.Acest tip de legatura juridica ar duce la
consacrarea drepturilor cetateanului in fata altor state decat cel de origine.Ca si fapt deosebit de
important, consider ca trebuie mentionat cel conform caruia pacea vesnica nu insemna pentru
Kant fuziunea statelor intr-o vazta entitate supranationala, deoarece o astfel de fuziune ar fi
distrus suveranitatea statelor si ar fi condus la guvernarea funesta a unei monarhii
universale : intr-adevar, in momentul in care guvernarea devine din ce in ce mai extinsa, legile
incep sa isi piarda din vigoare , lasand cale libera unui regim despotic , care, dupa ce distruge
14
germenii binelui, se transforma, in cele din urma, in anarhie. Din aceste afirmatii rezulta in mod
sigur ca nu trebuia imaginata disparitia statelor ci doar transformarea relatiilor dintre ele.
Oamenii au iesit din starea de natura pentru a pune bazele unei republiciiar statele ,
urmand acelasi model, ar putea iesi din anarhia internationala, dar nu pentru a forma o republica
supranationala , ci pentru a intra in societate , pentru a civiliza relatiile dintre ele.
Cu privire la constructia europeana, se pare ca aceasta a confirmat in diverse moduri
filosofia lui Kant.Constituita intre state care aveau o constitutie democrata, Comunitatea
Europeana nu a fost o structura care sa duca la alienarea suveranitatii statelor , ci doar la
renuntarea la atitudinile agresive ; a avut ca rezultat deschiderea reciproca a cetateniilor
nationale.Uniunea nu poate fi redusa la o cimpla atianta fara substanta .Aceasta determina, mai
mult decat Kant a imaginat, viata interna dreptul si constitutia statelor ei membre.Din punctul de
vedere al organizarii juridice, Uniunea respecta atat principiile federaliste cat si pe cele ale
suveranitatii statului, dar ea nu este un stat federal si nici o confederatie ; este o federatie de
state.
De aici se naste ambivalenta cetateniei europene.Pe de o parte, ea evoca drepturile
cetateanului european in Uniune, in buna logica federala ; pe de alta parte, in spiritul
cosmopolitismului kantian, ea descrie realtiile orizontale pe care le intretin popoarele statelor
membre. (Magnette, 2003, p. 25) Astfel, cetatenia capata doua sensuri.Ea exprima atat statutul
cetateanului european , definind si legatura existenta intre statele membre.
Un spatiu civic orleanist
Recompunerea spatiilor civice la nivel european nu se face fara dificultate.Cetatenii
statelor membre sunt dezoriantati in fata complexitatii sistemului institutional al Uniunii.Acestia
observa faptul ca tot guvernele nationale raman actorii cei mai importanti , si isi dau seama, in
egala masura, ca statele lor sunt prinse intr-un sistem institutional care le limiteaza
autonomia.Este insa o realitate faptul ca cetateanul european va trebui sa se obisnuiasca sa
traieasca intr-un spatiu public care nu mai este redus la o simpla confrunatre dintre partide.Va
trebui, de asemenea, sa se obisnuiasca cu o seca politica mai fluida, cu un numar mare de actori.
Marele risc este ca acest spatiu civic pluralist pastreaza, pentru o mare perioada de
timp, o structura orleanista.Cei care , astazi, participa activ la viata politica europeana, sunt
15
elitete viatii sociale , intreprinzatorii si grupurile de interese , liderii politici si inaltii functionari,
cadrele asociatiilor civice (Magnette, 2003, p.27)
Complexitatea Uniunii, data si de plurilingvism, de orientarea normativa a Uniunii catre
inovatie,favorizeaza mai mult participarea cetatenilor care au o anumita educatie , care sunt
inclinati sa invete si sa inteleaga noile modele de cetatenie.Ceilelti isi exprima dezacordul in
diverse moduri : prin absenteism, prin vot protestatar, prin greve.
Capitolul 2
Catre o Constitutie Europeana
S-a pus o intrebare importanta in cadrul dezbaterilor legate de Uniunea Europeana: are
Uniunea Europeana nevoie de o Constitutie? Discursul lui Joschka Fischer la Universitatea din
Humboldt , in mai 2000, si raspunsurile pe care le-a suscitat, a extras aceasta dezbatere din
cadrul miscarilor federaliste.
Constructia europeana se afla intr-un moment de turnura.In cadrul discutiilor ce au avut
loc privitoare la constructia europeana, s-a mentionat oportunitatea transpunerii modelului
european intr-un text clar si stabil.Discutiile au scos la lumina si nemultumirea numerisilor
intelectuali si a unor lideri politici fata de sistemul comunitar construit prin decizii succesive,
fara o viziune sau un plan de ansamblu , a carui logica si principii raman greu de inteles
(Magnette, 2003, p. 30)Proiectul adoptarii unei Constitutii este, inainte de toate, necesitatea de a
da o forma unei realitati politice lipsite total de o claritate formala.S-a aratat insa si importanta
majora a culturilor politice nationale :viziunea lui Fischer a proiectat asupra Europei modelul
federalismului cooperativ german, in timp ce reactiile pe care le-au avut J.Chirac si Tony Blair au
trimis la vechile modele nationale, insemnand Comunitate de State sau Commonwealth.
Adeptii constitutionalizarii denunta viciile unui sistem care, desi pragmatic, a fost creat
pas cu pas si fara o viziune de ansamblu.Opozantii lor le cer sa dovedeasca necesitatea depasirii
statu-quo-ului european.
Vicii si virtuti ale guvernantei la niveluri multiple
16
S-a cazut de acord asupra faptului ca Uniunea nu este nici un stat si nici o organizatie
internationala.Natura sa hibrida este cea care ii asigura originalitatea in raport cu tipologiile
cunoscute.Uniunea combina practici specifice democratiei clasice cu institutii inspirate de
federalism. Un astfel de mostru se dovedeste dificil de conceptualizat , intr-o epoca inca
dominata de dihotomiile conceptuale clasice
Conceptul de guvernanta la niveluri multiple a fost dezvoltat pentru a depasi acest
impas analitic.Uniunea Europeana este guvernata pe trei niveluri : sub-national, national, supranational.Uniunea nu poate fi definita in termeni specifici statului national deoarece ar insemna
asocierea ei cu un sistem centralizat si piramidal , in timp ce ea este, de fapt, o intrepatrundere a
diferitelor niveluri de putere .Puterea nu se concentreaza in guvern.Numerosi actori, privati si
publici, sunt componente ale guvernantiei .O analiza a Uniunii in termeni specifici statului
inseamna distrugerea complexitatii acesteia.
Uniunea nu poate fi redusa la gradul de simpla organizatie dar nici ridicata la rangul de
stat federal.Aceasta noua dimensiune , cea de guvernanta la niveluri multiple, are meritul de a
largi perceptiile aupra Uniunii.Ea permite o sesizare a intrepatrunderii profunde care se
realizeaza intre : sferele publice si cele private, infra si supra nationale.Dar tocmai aspectele
forte ale acestei notiuni pot fi, in acelasi timp , punctele ei slabe.
Exista doua tipuri de riscuri atunci cand se insista mult asupra prezentarii caracterului
maleabil si variabil al guvernantei la multiple niveluri .Aceste doua riscuri sunt urmatoarele :
1. Caricaturizarea statului national printr-o continua evidentiere a originalitatii
Uniunii
2. Al doilea risc se afla la polul opus : transformarea conceptului de guvernanta la
niveluri multiple intr-o categorie analitica hegemonica
instabil si amorf al guvernantei , ceea ce o distinge clar de etapele sale anterioare.Aceasta a fost
si parerea lui Junger Habermas.El scria : Daca ideea de suveranitate populara isi mai poate gasi
o aplicare reala in societati atat de complexe, ea trebuie sa fie detasata de orice interpretare prea
concreta, conform careia suveranitatea populara ar fi incarnata in membrii unei
colectivitati()Suveranitatea populara complet dispersata nu poate sa se incarneze decat in
forme de comunicare fara subiect ()care regleaza fluxul formarii opiniei si al vointei .
19
Paul Magnette este de parere ca o constitutionalizare a Uniunii este sortita esecului, daca
este limitata la cele doua alternative clasice :federatie sau confederatie, deoarece Uniunea
Europeana nu este nici una nici alta.Uniunea se apropie de statutul de confederatie prin faptul ca
este bazata pe un tratat international , revizuit numai prin unaminitatea statelor membre.Uniunea
ar putea fi comparata insa si cu o federatie, insa exista anumite elemente care nu tin de o
constructie federala, regasindu-se in acte internationale.Astfel, Uniunea Europeana este vazuta ca
fiind mai mult decat o confederatie, fara a fi totusi o federatie. In fata unei astfel de constructii
se observa fara echivoc faptul ca dihotomia canonica este depasita de fapte si va vechiul adagiu
latin tertium non datur trebuie sa dispara. (Magnette, 2003, p.41)
Natura Uniunii Europene este un controversata, Uniunea insasi fiind o structura foarte
complicata si complexa ; astfel, Europa este perceputa sub forma unui overlapping consensus
sau consens prin redecupare In timp, statele si popoarele au gasit puncte comune si au alcatuit
un set de principii si mai ales de obiective comune.Foarte interesant este modul in care aceste
state au ajuns sa justifice obiectivele comune in fundtie de interesele proprii.
Cand este adusa in discutie constitutionalizarea, apare o intrebare importanta referitoare
la viabilitatea acestui modus vivendi al popoarelor si statelor.Jungern Habermas sublinia ca acest
tip de acord este unul foarte fragil , deoarece sunt acceptate principii comune fara existenta unui
rationament comun.
Popoarele au constiinta patrimoniului valorilor lor comune dar nu se poate exagera
importanta acestei constiinte civice comune.Au existat, inca de la inceputurile conmstructiei
europene, divergente intre cei care au dorit sa reconstutuie o Europa federala in jurul unei elite si
cei care au sugerat consolidarea acquis-ului comunitar existent sub forma unei federatii de
state.Aceste divergente nu sunt insa iremediabile.Este adevarat ca nordicii si englezii
privilegiaza notiuni precum responsabilitatea si transparenta in timp ce francezii doresc crearea
unei puteri executive iar germanii pledeaza pentru o repartitie clara a competentelor (Magnette,
2003, p. 47), dupa cum sustine si autorul.Este clar ca prioritatile sunt diferite in randul statelor
20
europenese poate ajunge insa la acorduri, caci dezbaterile intre culturile politice nationale sunt
posibile si trebuie sa duca la o viziune comuna asupra Europei.
Apare ca fiind absolut necesar un text care sa inlature orice confuzie, sa clarifice legile
comunitare si care sa fie o Constitutie pentru Uniunea Europeana.
Capitolul 3
Catre democratizarea Europei
Paul Magnette a inceput acest capitol printr-o afirmatie in care se pare ca a crezut
mult: Este clar.Uniunea Europeana sufera de un deficit democratic .Uniunea are un sistem
institutional foarte complex, ce este insa foarte indepartat de cetateni.Autorul afirma , in
continuare, ca mecanismele de decizie de la Bruxelles sunt unele care privilegiaza executivul
in defavoarea legislativului, in defavoarea colectivitatilor locale si teritoriale,a sindicatelor si
asociatiilor (Magnette, 2003, p.49)Aceasta este o adevarata problema , pe care orice revizuire a
tratatelor a incercat sa o rezolve.
Autorul compara , in mod indirect, Uniunea Europeana cu statul national, afirmand ca si
la nivel national exista imperfectiuni legate de modul de guvernare :liderii politici sunt frecvent
acuzati ca se indeparteaza de la mandat, este mereu denuntata guvernamentalizarea puterii.
Uniunea Europeana devine din ce in ce mai complexa ; acest lucru poate fi spus si despre
democratiile nationale.
O viziune asupra Uniunii Europene, care a dominat mult timp, a fost aceea conform
careia Uniunea este o organizatie international clasica, guvernata de state.Daca lucrurile sunt
private din acest puct de vedere, se poate afirma ca UE nu sufera de deficit democratic.Ea nu
intra in conflict cu axioma suveranitatii din moment de este construita si condusa de guverne
democratice(Magnette, 2003, p.55)
Exista insa o problema in ceea ce priveste aceasta viziune.Au aparut cateva intrebari
fundamentale, ce se constituie in tot atatea critici aduse viziunii realiste asupra constructiei
europene :Popoarele raman suverane daca deciziile sunt adoptate cu majoritate si daca
popoarelor li se impun obligatii asupra carora nu si-au dat acordul ?Mai pot guvernele nationale
sa contoleze situatia in conditiile in care negocierile lor sunt determinate de agenda comunitara,
de initiativele Comisiei, de amendamentele Parlamentului European sau de deciziile Curtii de
Justitie ?Preferintele fiecarui popor sunt influentate de existenat unui cadru comun ?
b.Viziunea pozitivista.Europa ca agentie regulatoare de riscuri
Institutiile Uniunii Europene se bucura de o mare autonomie iar acest lucru a fost dorit
chiar de catre guvernale nationale.Guvernele erau insa constiente, chiar dinainte de a colabora,
de faptul ca exista riscul aparitiei unor conflicte.Astfel, prin Tratatul de la Paris, au fost create
institutii independente , cu rol in arbitrarea posibilelor conflicte.
Curtea de Justitie
22
Paul Magnette evidentiaza doua metode prin care ar putea fi nuantata viziunea
pozitivista:corporatismul si legalismul.Corporatismul este o metoda folosita de Monnet si
colaboratorii sai si face trimitere la procedura de consultare a intereselor vizate de politicile in
curs de adoptare.Legalismul a devenit, in timp, un substitut democratic. Motivarea propunerilor
si deciziilor conform art.252 nu este o simpla conditie formala impusa institutiilor
comunitare (Magnette, 2003, p.58)Scopul acesteia este sa faca posibila deliberarea asupra
deciziilor.
In teoriile democratice contemporane, accesul la informatie al cetatenilor este foarte
important, este o prima conditie pentru exercitarea drepturilor civice.Apare o marca a filosofiei
transparentei sustinuta de Kant si actualizata de Habermas, conform careia este important ca
puterea sa fie obligata , permanent, sa se justifice in fata cetatenilor.
c.Viziunea federalista.Statul European
Situata la una din extremele spectrului teoriilor despre integrarea europeana, doctrina
federalista scoate la lumina o dificultate, aceea de a imagina Europa fara o referire la conceptele
specific teoriei statului.Federalistii pleaca de la convingerea ca Uniunea Europeana este un stat in
stare incipienta , si ca destinul sau este de a deveni suverana prin inlocuirea statelor suverane.
Federalistii sustin ca exista o serie de elemente ce prefigureaza formarea unui stat federal
european :primatul dreptului comunitar in fata celui national, votul cu majoritate calificata,
alegerile prin vot direct ale Parlamentului European si existent Curtii De Justitie si a Bancii
Centrale Europene.
Proiectul constitutional aflat la baza viziunii federaliste este unul simplu.Sunt prezentate
conditiile crearii unui stat federal european , transformarile ce ar trebui sa aiba loc pentru crearea
unui astfel de stat :
Votul cu majoritate calificata sa fie generalizat impreuna cu procedura de codecizie (Magnette, 2003, p.61)
23
25
principalele componente ale societatii civile (Magnette, 2003, p.71).Ceea ce nu a fost posibil in
cadrul statului national nu poate fi posibil nici in cadrul Uniunii.
Restaurarea conflictului politic
Un scop principal al constituirii Uniunii Europene este evitarea conflictului.Intr- adevar,
se pare ca Uniunea si-a atins acest scop.Conflictul politic pare sa fi disparut.
Ramane insa o realitate aceea ca , al nivelul Uniunii, actorii europeni nu traiesc intr-o
perfecta armonie si intelegere. Conflictul inca exista si el este ascuns, deghizat sub aspecte
juridice sau tehnice, descompus (Magnette, 2003, p.74).
Exista doua tipuri de conflicte intre actori pe scena europeana : nationalitatea si
identitatea ideologica.
A da forma democratiei europene nu este un lucru simplu.Forma actuala a Uniunii
Europene, rezultat a 50 de ani de reforme institutionale, este atata de diferita de modelele
parlamentare ale statelor membre incat ea pare a fi rebela la orice reforma (Magnette, 2003,
p.78).
Paul Magnette incheie prin a afirma , intre altele , ca , in ciuda imperfectiunilor
prezentate, nimic nu impiedica importarea in Uniune a spiritului democratiilor europene
(Magnette, 2003, p.78).
26