GENUNCHIUL

particularit`]i anatomofunc]ionale [i biomecanice

La nivelul genunchiului se \nt#lnesc extremit`]ile femurului,

peroneului, tibiei [i suprafa]a articular` a rotulei. Dintre acestea, femurul,
tibia [i rotula particip` la alc`tuirea articula]iei genunchiului, cea mai mare
articula]ie a corpului uman.
Femurul
Este cel mai mare os al corpului. Diafiza sa prezint`, \n 2/3
superioare, o curbur` cu concavitatea intern`, situat` \n plan frontal,
curbur` ap`rut` datorit` faptului c` femurul se comport` ca o coloan`
\nc`rcat` excentric (coloan` mobil` superior [i fixat` inferior).
n ceea ce prive[te for]ele ce ac]ioneaz` asupra femurului, \n 1/3
superioar` femurul este supus \n special for]elor de flexie, torsiune,
forfecare, \n 1/3 medie for]elor de r`sucire, iar \n 1/3 inferioar` - for]elor
de compresiune. Evident c`, datorit` for]elor diferite ce solicit` func]ional
anumite zone din femur vor ap`rea varia]ii \n grosimea corticalei.
|n ortostatism, femurul preia greutatea corpului transmi]#nd-o
gambei. Axul s`u anatomic nu corespunde axului biomecanic (axul
biomecanic une[te foseta capului femural cu centrul genunchiului); \ntre
ele se formeaz` un unghi deschis \n sus, cu valoare de 6-9 (diferen]ele
sunt date de raportul existent \ntre lungimea colului femural [i lungimea
diafizei femurale).
Epifiza distal` a femurului are dimensiuni crescute at#t transversal,
c#t [i antero-posterior; ea prezint` trohleea femural` (alc`tuit` din [antul
trohleei [i dou` versante \nclinate \ntre ele), fosa intercondilian`, condilii
extern [i intern.
Condilul femural intern este mai voluminos [i mai cobor#t dec#t cel
lateral.

Tibia
Epifiza proximal` tibial` este voluminoas`, u[or aplatizat` dinspre
anterior spre posterior, av#nd o fa]` anterioar` convex` [i una posterioar`,
u[or concav`. Este alc`tuit` din dou` forma]iuni osoase relativ
voluminoase, numite condili tibiali (medial [i lateral). Fiecare condil

prezint`, superior, c#te o suprafa]` articular` concav`, pentru condilul

femural corespondent, numit` fa]` articular` superioar`.
condil lateral
condil medial
tuberozitate anterioar`

margine anterioar`
fa]a medial`

incizura fibular`
maleola medial`

|ntre cele dou` fe]e articulare superioare se afl` o protuberan]`

osoas` numit` eminen]a intercondilian`, care prezint` la r#ndul ei un
tubercul intercondilian lateral [i unul medial. Anterior de aceast` eminen]`
[i posterior de ea se afl` dou` suprafe]e articulare triunghiulare, care
\mpreun` cu suprafe]ele articulare concave alc`tuiesc platoul tibial, ce
este acoperit \n \ntregime de cartilaj hialin gros de 6-7 mm.
Pe fa]a anterioar` a epifizei proximale, pe linia median`, se afl`
tuberozitatea tibial` anterioar`, pe care se inser` tendonul rotulian. Lateral
de acesta se afl` o mic` protuberan]` osoas` numit` tuberculul Gerdy, pe
care se inser` fascia lata.

Rotula
Rotula se afl` la nivelul fe]ei anterioare a genunchiului, \ntr-un
orificiu anterior al capsulei articulare a genunchiului, av#nd un rol
deosebit \n biomecanic`.
Rotula este cel mai mare os sesamoid al organismului; are form`
triunghiular`, turtit` dinspre anterior spre posterior. Fa]a posterioar`
este \mp`r]it` de o creast` osoas` vertical`, fin`, \ntr-o suprafa]` articular`

lateral`, ce se articuleaz` cu suprafa]a articular` a condilului femural

lateral [i o suprafa]` articular` medial`, ce se articuleaz` cu suprafa]a
articular` a condilului femural medial.
Pe baza rotulei se inser` tendonul cvadricipital al mu[chiului
cvadriceps femural, iar de v#rful ei se prinde tendonul rotulian.
Suprafe]ele articulare de la nivelul articula]iei genunchiului, vin \n contact
astfel:

trohleea femural` [i suprafa]a patelar` a femurului vin \n contact cu

fa]a articular` posterioar` a rotulei [i formeaz` articula]ia femuropatelar`;
suprafe]ele articulare condiliene (dreapt` [i st#ng`) vin \n contact cu
cavit`]ile glenoide (dreapt` [i st#ng`) ale platoului tibial, form#nd
articula]ia femuro-tibial`;

Suprafe]ele
articulare
ale
articula]iei
femuro-tibiale
sunt
incongruente. Pentru realizarea congruen]ei, se interpun \ntre ele dou`
structuri fibro-cartilaginoase numite meniscuri:
-

meniscul extern (lateral), de forma literei O;

meniscul intern (medial), de forma literei C.

Printr-o sec]iune frontal` se observ` c` un menisc are form` triunghiular`,

prezent#nd o baz`, \ndreptat` c`tre capsula articular` pe care se [i inser`,

un v#rf, \ndreptat spre interiorul cavit`]ii articulare, o latur` superioar`

concav` femural` [i o latur` inferioar` plan` tibial`.
Privit de sus, se observ` c` un menisc este alc`tuit din dou` coarne
(anterior [i posterior) [i un corp intermediar. Cele dou` coarne anterioare
sunt unite printr-un ligament sub]ire numit ligamentul transvers al
genunchiului.

cartilaj
articular
femur
lig.\ncruci[at post.
menisc
lateral

lig.\ncruci[at ant.
menisc
medial

Din punct de vedere structural, meniscul prezint` dou` regiuni distincte:

o regiune extern`, c`tre capsula articular`, numit` zona vascular`

deoarece prezint` vase de s#nge;
o regiune intern`, localizat` spre v#rful meniscului, numit` zona
avascular` deoarece nu prezint` vase de s#nge.

Aceste meniscuri se afl` la periferia platoului tibial, inser#ndu-se pe

marginile lui [i pe capsula articular`. Aderen]a lor la capsul` \mparte
cavitatea articular` \ntr-un etaj suprameniscal [i altul inframeniscal.
Fiecare menisc se inser` exclusiv prin cele dou` extremit`]i numite
coarne, \n aria intercondilian` corespunz`toare (anterioar` sau
posterioar`). Datorit` construc]iei lor, meniscurile pot fi mobile \n
articula]ie, deplas#ndu-se odat` cu condilii femurali.

lig.transvers
menisc medial

menisc lateral

lig.\ncruci[at anterior
lig.\ncruci[at posterior

Mijloace de unire
a. Capsula articular`
Capsula articular` prezint` urm`toarele particularit`]i:

este groas`, rezisten]` [i lax`, permi]#nd mi[c`ri de

amplitudine relativ mare;
este format` dintr-un strat extern fibros [i unul intern
sinovial;
este format` din fibre: longitudinale (sunt superficiale unele
merg p#n` la tibie, altele sunt \ntrerupte de meniscuri),
transversale [i oblice (sunt profunde);
este comun` ambelor articula]ii (femuro-patelar` [i femurotibial`);
se inser` pe marginile suprafe]elor articulare, l`s#nd \n afar`,
proximal epicondilii femurali [i distal capul peroneului.
Inser]ia femural` a capsulei are urm`torul traiect: pleac` din
depresiunea de deasupra fe]ei patelare la circa 10-20 mm de
suprafa]a articular` [i descinde pe laturile condililor p#n` la
epicondili, ce r`m#n extracapsular; de aici capsula se
afund` \n fosa intercondilian`, unde se confund` cu
ligamentele \ncruci[ate. Inser]ia tibial` urm`re[te conturul
condililor tibiali \ncep#nd de la aria intercondilian` anterioar`
[i termin#ndu-se la cea posterioar`, pe ligamentele
\ncruci[ate; linia de inser]ie capsular` se afl` la circa 2-5 mm
sub cartilajul articular;

este slab` \nainte [i pe fe]ele marginale [i mai dens` posterior,

unde este \nt`rit` de dou` calote fibroase;
prezint` anterior orificiul patelar, \n care este situat` patela,
pe care se [i inser` [i posterior un alt orificiu scobitura
intercondilian`.

b. Ligamente:
Capsula articular` este \nt`rit` \n toate
planurile de liga-mente:
- patru ligamente extra articulare: tendonul
rotulian, ligamentele poplitee, ligamentul
colateral extern [i ligamentul colateral
intern;
- dou` ligamente intraarticulare: ligamentul
\ncruci[at antero-extern [i ligamentul
\ncruci[at postero-intern.

Tendonul rotulian este cel mai gros ligament al acestei articula]ii

(2-3 cm) [i are o lungime de 5-6 cm; este aplatizat dinspre anterior spre
posterior; se \ntinde \ntre v#rful rotulei [i tuberozitatea tibial` anterioar`,
av#nd form` triunghiular`. Prezint` dou` fe]e [i dou` margini: prin fa]a sa
anterioar` r`spunde fasciei femurale, iar prin cea posterioar` unei mase
celulo-adipoase numit` corpul adipos infrapatelar Hoffa [i mai jos unei
burse seroase numit` bursa infrapatelar` profund`. Marginile sale vin \n
raport cu forma]iunile de \nt`rire ale capsulei: expansiunile mu[chiului
cvadriceps, retinaculele patelei medial [i lateral (ligamente verticale ce
se \ntind de la marginile rotulei la condilul femural corespondent).
Tendonul rotulian stabilizeaz` capsula articular` \n plan anterior; el
formeaz`, \mpreun` cu mu[chiul cvadriceps, cu rotula [i cu tendonul
cvadricipital, aparatul extensor al genunchiului.
Ligamentele poplitee capsula posterioar` este \nt`rit` lateral [i
medial de dou` ligamente aplatizate, numite ligamente condiliene. |ntre
ele, \n plan median, se afl` ligamentele poplitee oblic [i arcuat, ce \nt`resc
capsula \n plan posterior.
Ligamentul popliteu oblic este o parte a tendonului mu[chiului
semimembranos; el se \ntinde de la condilul tibial medial c`tre condilul
femural lateral [i c#teva din fibrele lui se amestec` cu fibrele capsulei
articulare (se nume[te [i tendon recurent al mu[chiului semimembranos).
Ligamentul popliteu arcuat se \ntinde \ntre epicondilul femural
lateral [i mijlocul ligamentului oblic.
Ligamentul colateral extern (lateral, fibular) este puternic [i
rezistent; prin fa]a sa profund`, vine \n raport cu tendonul mu[chiului
popliteu [i artera articular` supero-extern`, iar prin fa]a sa superficial`, cu
fascia femural`; el se \ntinde \ntre fa]a lateral` a condilului femural lateral
[i partea antero-lateral` a capului peroneului; se opune mi[c`rii de
adduc]ie a gambei fa]` de coaps` .
|n extensia gambei pe coaps`, ligamentul este \n tensiune, iar \n
flexie este relaxat; acest ligament nu ader` la capsul`.
Ligamentul colateral intern (medial, tibial) este aplatizat [i
rezistent; se \ntinde \ntre fa]a medial` a condilului femural intern [i fa]a
medial` a condilului tibial medial; este format din dou` fascicule
(superficial [i profund) [i din trei feluri de fibre: verticale, situate \n partea
cea mai anterioar` [i care se \ntind de la femur la tibie, oblice
descendente, care plecate de la femur se \ndreapt` \n jos, r`sfir#ndu-se
pe meniscul medial [i, oblic ascendente, \ndreptate de la tibie spre
meniscul medial.
Acest ligament se confund` \n partea posterioar` cu capsula
articular`, pe c#nd \n cea anterioar` este bine individualizat. Prin fa]a sa
profund` vine \n raport cu meniscul articular, cu tendonul orizontal al
semimembranosului [i cu artera articular` infero-intern`. Fa]a lui
superficial` este acoperit` de fascia femural` [i de tendoanele ce particip`
la formarea complexului aponevrotic numit laba de g#sc`. Ca o

caracteristic`, acest ligament se opune mi[c`rii de abduc]ie a gambei fa]`

de coaps` .
Ligamentul \ncruci[at antero-extern este puternic, relativ
scurt, de forma unui cilindru; este aplatizat antero-posterior; distal, se
inser` anterior de eminen]a intercondilian`, iar proximal, se inser` pe fa]a
medial` a condilului femural extern, av#nd o direc]ie oblic` \n sus, \napoi
[i \n afar`.
Acest ligament se opune deplas`rii anterioare a tibiei fa]` de femur
(se opune sertarului anterior).
Ligamentul \ncruci[at postero-intern are forma asem`n`toare
cu aceea a ligamentului \ncruci[at antero-extern, dar este ceva mai gros [i
se rupe mult mai rar; distal se inser` posterior de eminen]a
intercondilian`, iar proximal se inser` pe fa]a lateral` a condilului femural
medial, av#nd o direc]ie oblic` \n sus, \nainte [i \n`untru.
Se opune deplas`rii posterioare a tibiei fa]` de femur (se opune
sertarului posterior).
Pe partea anterioar` [i posterioar` a celor dou` ligamente \ncruci[ate
se distinge c#te un fascicul numit:
-

ligamentul menisco-femural anterior, ce se \ntinde \ntre

partea anterioar` a meniscului medial [i fa]a medial` a
condilului femural lateral (merge \n sus [i lateral);
ligamentul menisco-femural posterior, ce se \ntinde de la
cornul posterior al meniscului lateral la fa]a medial` a
condilului
femural
medial,
al`tur#ndu-se
uneori
ligamentului \ncruci[at postero-intern (merge \n sus [i medial).

Exist` opinii divergente \n ceea ce prive[te localizarea intraarticular`

a celor dou` ligamente \ncruci[ate. Unii autori sus]in c`, de[i profund
situate, aceste ligamente se afl` \n realitate \n afara articula]iei, c`ci
sunt \n afara membranei sinoviale (care le acoper` doar anterior [i
lateral).
|n ceea ce prive[te raporturile ligamentelor \ncruci[ate \ntre ele:
cele dou` ligamente prezint` o dubl` \ncruci[are una \n sens anteroposterior [i alta \n sens frontal; ele se ating prin marginile lor axiale, pe
c#nd cele marginale dau inser]ia capsulei.
Din cele dou` fe]e pe care le prezint` (anterioar` [i posterioar`),
uneori, cea anterioar` este tapetat` de sinovial`, pe c#nd cea posterioar`
este extraarticular` [i vine \n raport cu gr`simea fosei intercondiliene.
Ligamentele \ncruci[ate \mping stratul sinovial \naintea lor, fiind
por]iunea cea mai profund` a capsulei. Totodat` ele sunt p`r]i \ngro[ate
ale por]iunii invaginate, intercondiliene a capsulei.
Forma]iunile aponevrotice de \nt`rire a capsulei: \n partea anterioar`
capsula este \nt`rit` de trei forma]iuni aponevrotice, ce se succed dinainte
\napoi astfel:

fascia genunchiului
expansiunea cvadricipital` cu retinaculele patelei
aripioarele patelei

Fascia genunchiului acoper` articula]ia ca un man[on [i se

continu` \n sus cu fascia femural`, iar \n jos cu cea crural`; pe partea sa
lateral` este \nt`rit` de tractul ilio-tibial.
Expansiunea cvadricipital` este o lam` fibroas` ce se desprinde din
tendoanele terminale ale mu[chiului cvadriceps (mai ales ale va[tilor),
trece ca o perdea \naintea articula]iei genunchiului, fix#ndu-se apoi pe
circumferin]a epifizei proximale tibiale. Aceast` expansiune este
consolidat` pe marginile patelei [i ale ligamentului patelar printr-o serie de
fibre verticale ce se numesc retinaculele patelei (medial [i lateral). Fiecare
retinacul pleac` din tendonul vastului [i marginea respectiv` a patelei [i se
fixeaz` pe circumferin]a condilului tibial subiacent, de o parte sau de
cealalt` a tuberozit`]ii tibiei.
Aripioarele paelei sunt dou` bandelete fibroase \ntinse \n plan
orizontal [i acoperite de expansiunea cvadricipital`. Ele se inser` pe
marginile patelei [i pe condilul femural respectiv.

c. Sinoviala
Sinoviala este foarte groas`, fiind cea mai voluminoas` din tot
organismul [i cu dispozi]ia spa]ial` cea mai complex`; de asemenea, ea
este comun` celor dou` articula]ii din cadrul articula]iei genunchiului.
C`ptu[e[te toat` fa]a intern` a capsulei precum [i ligamentele
intraarticulare [i secret` o cantitate mare de lichid sinovial; este foarte
bine vascularizat`.
Secre]ia de lichid sinovial cre[te mult chiar [i \n urma unor
traumatisme u[oare, minore (exemplu: entorse de gradul I), lichid ce se
acumuleaz` \n exces \n cavitatea articular`, determin#nd apari]ia
hidartrozei posttraumatice. Tot din cauza vasculariza]iei foarte bune,
genunchiul este unul din sediile de predilec]ie pentru localizarea
reumatismului inflamator articular, al`turi de articula]iile [oldului [i cotului.
Datorit` inser]iei capsulare a meniscurilor, sinoviala este \mp`r]it` \n
dou` compartimente:
-

o sinovial` suprameniscal`, ce corespunde articula]iei femuromeniscale;

o sinovial` inframeniscal`, ce corespunde articula]iei meniscotibiale.

Structurile portante ale genunchiului

Cei doi condili femurali nu sunt egali ca m`rime, cel medial fiind mai
divergent [i mai lung, m`sur#nd 10 mm; coboar` mai jos (2-7 mm) dec#t

cel lateral, astfel \nc#t femurul, a[ezat cu cei doi condili pe un plan
orizontal, va lua o direc]ie oblic` \n sus [i \n afar`.
Suprafa]a articular` a epifizei inferioare femurale, reprezentat` de
cei doi condili femurali, este recurbat` \napoi [i de aceea partea sa cea
mai mare este situat` \napoia axului osului.
Fiecare condil este oblic orientat [i axul s`u de \nv#rtire este oblic
de sus \n jos [i din spa]iul intercondilian \nspre fa]a cutanat`.
Cei doi condili diverg dinainte-\napoi, astfel c` diametrul transversal
al extremit`]ii inferioare a femurului este mai mare \n partea posterioar`
dec#t \n cea anterioar`.
Din profil, forma condililor realizeaz` o volut` a c`rei raz` cre[te
dinapoi-\nainte, de la 16 la 45 mm.
Cele dou` cavit`]i glenoide ale tibiei sunt diferite, astfel cea medial`
este mai ad#nc` cu 3 mm dec#t cea lateral` [i are o raz` de curbur` de
70 mm; rezult` c` din cauza decalajului dintre cele dou` cavit`]i, fiecare
prime[te transmiterea for]elor de presiune pe un plan orizontal, dar pe
paliere diferite.
Suprafa]a articular` total` a genunchiului este considerat` ca fiind \n
medie de 30 cm2 .
Structura extremit`]ilor osoase marcheaz`, prin sistemul lor trabecular,
traiectoria tensiunilor principale la care sunt supuse. Astfel, epifiza
femural` distal` are dou` sisteme trabeculare:
-

primul pleac` de la corticala medial` [i se pierde \n parte \n

condilul omonim (sistem supus presiunilor de compresiune)
[i \n parte pe condilul controlateral (pe traiectul presiunilor de
trac]iune);
al doilea porne[te de la corticala lateral` [i realizeaz` o
dispozi]ie simetric`.

Structura epifizei proximale tibiale este asem`n`toare, sistemele

trabeculare ale acesteia reprezent#nd o continuare a celor din diafiza
femural`.
Structuri de fixare (stabilitate pasiv`): capsula articular`,
ligamentele.
Structuri de alunecare: meniscurile, sinoviala
Structuri participante la mi[c`ri active (stabilitate activ`): mu[chi,
tendoane.

Mu[chi flexori principali: biceps femural, semitendinos, semimembranos.

Mu[chi flexori secundari: gemenii, popliteu, croitor, gracilis (c#nd
genunchiul este \n u[oar` flexie).
Mu[chi extensori: cvadriceps femural, tensorul fasciei lata (secundar
c#nd genunchiul are un grad de extensie).
Mu[chi rotatori externi: biceps femural, tensor al fasciei lata (c#nd
genunchiul este extins), cvadriceps femural (prin vastul lateral).
Mu[chi rotatori interni: semimembranos, popliteu, semitendinos, croitor,
gracilis.
For]a de ac]iune (produs dintre scurtarea prin contrac]ie a mu[chilor
[i sec]iunea fiziologic` \n centimetri p`tra]i, \nmul]it cu 10) a extensorilor
este mai mare dec#t cea a flexorilor, pentru c` primii au de luptat [i cu
for]a gravita]iei.
O importan]` deosebit` \n biomecanica genunchiului o are
cvadricepsul, cu o sec]iune fiziologic` de 148 cm, cu o curs` de 8 cm [i cu
o for]` de trei ori mai mare dec#t cea a flexorilor. Acest excedent a ap`rut
mai t#rziu \n evolu]ia filogenetic` [i coincide cu pozi]ia ortostatic` a
primatelor [i a omului.
Incomplet` la maimu]ele evoluate, care merg \nc` cu genunchii u[or
flecta]i, func]ia de stabilizare a cvadricepsului nu-[i atinge perfec]iunea
dec#t la om. Contrac]ia cvadricepsului are ca efect presarea puternic` a
suprafe]elor articulare una asupra alteia, ceea ce \mpiedic` pr`bu[irea
genunchiului. Odat` extins, genunchiul ajunge \ntr-o pozi]ie de
z`vor#re, \n care ac]iunea musculaturii nu mai este necesar`. Uneori,
for]a lor de ac]iune este at#t de mare, \nc#t se rupe aparatul extensor al
genunchiului la un nivel oarecare, ajung#ndu-se la o ruptur` de tendon
cvadricipital, fractur` de rotul`, ruptur` de tendon rotulian sau smulgere
de apofiz` tibial` anterioar`.

lig.colaterale

lig.\ncruci[ate

meniscuri

Posibilitate de afectare a acestor structuri \n cursul mi[c`rilor

Biomecanica genunchiului
Complexul anatomic al genunchiului realizeaz` o singur` direc]ie de
mi[care, \n plan sagital [i realizarea unei singure mi[c`ri: flexie/extensie;
secundar` acestei mi[c`ri principale, exist` [i o rota]ie axial` limitat`.
Mi[c`rile de flexie/extensie
Se realizeaz` teoretic \n jurul unui ax transversal, ce trece prin cele
dou` tuberozit`]i condiliene ale femurului [i care, din cauza valgului
fixiologic al membrului inferior, formeaz` un unghi de 81 cu axul diafizei
femurale [i de 93 cu cel al diafizei tibiale.
|n realitate, din cauza volutei condiliene, flexia/extensia se
desf`[oar` \n jurul unui ax care se deplaseaz` \n sus [i \nainte \n flexie [i \n
sens invers \n extensie. Mi[carea se realizeaz` fie
prin deplasarea femurului pe tibia fixat` (ca \n
sprijinul pe sol [i \ndoirea genunchiului), fie prin
deplasarea gambei pe femurul fixat (ca \n pozi]ia
[ez#nd [i balansarea gambelor), fie prin
deplasarea simultan` a celor dou` oase (ca \n
mers, c#nd gamba este pendulat`).
Pornind de la o extensie de 180, flexia
activ` atinge o valoare de 120, c#nd [oldul este
extins [i ajunge p#n` la 140, c#nd [oldul este
flectat. Mi[carea pasiv` poate ajunge p#n` la 160
flexie. C#nd genunchiul ajunge la o flexie de 70, se asociaz` [i o mi[care
de rota]ie intern`, care poate ajunge la o amplitudine de 20.

Dup` experien]ele fra]ilor Weber, \n mi[carea de flexie/extensie

exist` o component` de rulare, c#nd noi puncte ale femurului [i tibiei
intr` \n contact unul cu cel`lalt, la distan]e egale [i o alt` component`, de
alunecare, c#nd noi puncte ale suprafe]ei femurale intr` \n contact cu
acelea[i puncte de pe platoul tibial.
Weber [i Kapandji sus]in c`, pornind de la o extensie complet`, condilul
\ncepe s` ruleze f`r` s` alunece \n primele 20 de flexie, dup` care apare
alunecarea, care devine predominant progresiv`, astfel \nc#t la sf#r[itul
mi[c`rii exist` alunecare f`r` rulare.
La mi[carea de flexie/extensie se asociaz` o rota]ie automat`,
numit` [i mi[care de [urub, asupra c`reia au insistat De Palma [i Helfet. |
nceputul flexiei este \nso]it de o relaxare a ligamentului colateral lateral,
care este maxim` la 20-30 flexie [i de o relaxare par]ial` a ligamentului
\ncruci[at antero-extern. Condilul lateral ruleaz` spre \napoi pe platoul
tibial, pe o distan]` de 1 cm, \n cursul primelor 15 de flexie. Condilul

medial, re]inut de ligamentul colateral medial nerelaxat, are o rulare

limitat` la c#]iva milimetri. Aceasta face ca, \n primele 20 de flexie, s`
apar` o mi[care de rota]ie intern` a tibiei pe femur. De la flexie spre
extensie, p#n` la 160, condilii alunec` pe platoul tibial. De la 160 p#n`
la 180, mi[carea este de rulare. Condilul lateral, mai scurt, \[i termin` mai
repede cursa dec#t cel medial, sprijinindu-se pe calota condilian` (ce intr`
\n tensiune). Extensia complet` nu devine posibil` dec#t dac` tibia se
roteaz` \n jurul axului s`u vertical cu 2, p#n` la 5 extensie, pentru a da
posibilitatea [i condilului medial s` pun` \n tensiune calota condilian` la
cap`tul cursei sale. Aceasta reprezint` rota]ia terminal`, de \nchidere, care
blocheaz` genunchiul \n extensie.
Pentru o nou` flexie, articula]ia trebuie deschis`, ac]iune ce revine
mu[chiului popliteu care ini]iaz` mi[carea, el fiind socotit starterul ei. Prin
contrac]ia sa, determin` o nou` rota]ie intern` a tibiei. Ligamentul
\ncruci[at antero-extern [i ligamentul colateral lateral se relaxeaz` u[or [i
flexia poate s` \nceap`.
Dispozi]ia anatomic` a ligamentelor face ca axul mi[c`rii de rota]ie
s` treac` prin glena tibial` medial`, \n vecin`tatea spinei tibiale.
Spre deosebire de ligamentul colateral lateral [i de ligamentul
\ncruci[at antero-extern, care se relaxeaz` par]ial, ligamentele colateral
medial [i \ncruci[at postero-intern r`m#n \n tensiune \n cursul flexiei.
Condilul medial va fi mai str#ns ata[at de platoul tibial medial,
diferit de condilul lateral (care este fixat mai slab). Din cauza acestei
tensiuni ligamentare inegale, jum`tatea extern` a articula]iei este mai
mobil` dec#t cea intern`.
|n cursul mi[c`rii de rota]ie, platoul tibial lateral descrie sub femur
un arc de circumferin]`, \n timp ce platoul medial se roteaz` pe loc
datorit` micii libert`]i pe care i-o las` ligamentul colateral medial.
Ligamentul \ncruci[at postero-intern este cel mai \ntins [i cel mai apropiat
de axul de rota]ie al gambei.
Limitarea mi[c`rii de flexie este realizat` de \nt#lnirea fe]ei
posterioare a gambei cu fa]a posterioar` a coapsei. Tendonul rotulian
solidarizeaz` rotula la tibie, dar alunecarea cvadricepsului permite o
mi[care de flexie total`.
Mi[carea de extensie este limitat`, \n primul r#nd, de ligamentul
posterior al lui Winslow [i de ligamentul \ncruci[at antero-extern [i, \n al
doilea
r#nd,
de
ligamentul
\ncruci[at
postero-intern,
mu[chii
ischiogambieri [i de ligamentele colaterale, care se \ntind \n momentul
extensiei.
Mi[c`rile de lateralitate sunt limitate de ligamentele colaterale, care
sunt puse \n tensiune maxim` odat` cu extensia genunchiului.
Deplasarea \nainte [i \napoi a platoului tibial pe condilii femurali,
c#nd genunchiul este extins, este limitat` de ligamentele \ncruci[ate.
Ligamentul \ncruci[at antero-extern limiteaz` deplasarea \nainte, iar
ligamentul postero-intern limiteaz` deplasarea \napoi. |n semiflexie,
ambele ligamente sunt mai destinse, deci se poate ob]ine o u[oar`
mi[care de alunecare \n sens sagital a platoului tibial pe condilii femurali.
Mi[c`rile de sertar sunt mi[c`ri anormale de deplasare anteroposterioar` a tibiei pe femur. Ele se reg`sesc cu genunchiul flectat la 90:

dac` putem deplasa tibia pe femur anterior, se spune c` exist` o mi[care

anterioar` de sertar. |n mod normal, aceast` mi[care este imposibil`
datorit` rezisten]ei ligamentului \ncruci[at antero-extern; dac` este rupt
acest ligament, mi[carea de sertar anterior devine posibil` [i stabilitatea
antero-posterioar` a genunchiului este compromis`. |n acela[i fel se
demonstreaz` c` leziunea ligamentului \ncruci[at postero-intern duce la
apari]ia unui sertar posterior.

Rolul meniscurilor \n biomecanica genunchiului

|n flexie, meniscurile sunt \mpinse, dinainte \napoi, apropiindu-se
\ntre ele prin extremit`]ile lor posterioare. |n extensie, meniscurile sunt
deplasate invers, apropiindu-se prin extremit`]ile lor anterioare.
Dup` Bouillet [i Van Graver, sunt de re]inut cinci func]ii biomecanice
importante ale acestor forma]iuni fibro-cartilaginoase:

completeaz` spa]iul liber dintre suprafa]a curb` a femurului [i

suprafa]a plan` a tibiei [i \mpiedic` astfel protruzia sinovialei [i
capsulei \n cavitatea articular`, \n cursul mi[c`rilor;
centreaz` sprijinul femurului pe tibie \n cursul mi[c`rilor; \n acest
caz, important` este periferia meniscurilor, care este mai rezistent`;
particip`
la
lubrefierea
suprafe]elor
articulare,
asigur#nd
repartizarea uniform` a sinovialei pe suprafa]a cartilajelor;
joac` rolul unui amortizor de [oc \ntre extremit`]ile osoase, mai
ales \n mi[carea de hiperextensie [i de hiperflexie;
reduc \n mod important frecarea dintre extremit`]ile osoase.

Marea majoritate a rupturilor de menisc se produc \n accidente de

sport, \n special \n acelea care prezint` mi[c`ri rapide [i puternice sau care
\[i modific` direc]ia \n timpul efectu`rii lor. Juc`torul de fotbal, de exemplu,
face deseori mi[c`ri bru[te de rota]ie a trunchiului, \n timp ce piciorul este
fixat prin crampoane pe sol. Piciorul fixat nu are cum s` mai fie mobilizat [i
se stabile[te un decalaj \ntre r`sucirea brusc` [i puternic` a corpului [i
femur, la nivelul genunchiului. Se mai pot ad`uga loviturile sau
supra\nc`rc`rile prin c`derea unui juc`tor peste altul. Astfel, meniscurile
sunt supuse unor presiuni foarte mari [i se pot rupe.