Miopia

Generalitati
Miopia este una din cauzele frecvente de vedere neclara. Pentru pacientii cu miopie
obiectele aflate la distanta apar neclare. Aceste persoane, in efortul de a percepe clar obiectele
aflate la distanta se pot incrunta sau privi cu ochii usor intredeschisi.
Miopia este de obicei o variatie a privirii normale si nu o boala. Mai rar aceasta poate
apare datorita sau in cadrul unor boli.
Cauze
Cele mai multe cazuri de miopie sunt produse de o modificare a formei globului ocular.
Acesta la subiectii normali este rotund, dar la cei cu miopie este asemanator ca forma cu un ou.
Din aceasta cauza lumina in loc sa focalizeze pe retina (membrana situata la nivelul polului
posterior al globului ocular unde se gasesc celule ce receptioneaza semnalele luminoase, care
sunt apoi transmise prin intermediul nervului optic la creier unde sunt transformate in imagini),
se focalizeaza in fata ei.
Miopia este de obicei o conditie mostenita, astfel un copil are mari sanse de a fi miop
daca unul sau ambii parinti sufera de miopie.
S-a crezut mult timp ca miopia este produsa de activitatile care implica folosirea pentru un timp
indelungat a vederii de aproape, cum ar fi cititul sau vizionarea programelor de televiziune de la
o distanta prea mica. Studii recente au confirmat aceasta afirmatie, dovedind ca persoanele care
lucreaza in posturi care implica cititul pentru perioade lungi de timp au miopie in stadii mai
avansate decat alte persoane.
In afara de aceste modificari ale formei globului ocular, mai exista cateva cauze rare de miopie.
Acestea sunt:
- miopia patologica este o boala in care polul posterior al globului ocular continua sa se
dezvolte dupa ce a atins dimensiunile fiziologice (dimensiunile globului ocular la care vederea
este clara)
- miopia secundara apare ca urmare a altor boli sau situatii patologice cum ar fi nasterea
prematura (nasterea inainte de implinirea celor 9 luni de sarcina), sindromul Down
- pseudomiopia sau miopia brusc instalata este o situatie in care miopia se agraveaza
rapid din cauza unei alte boli, cum ar fi diabetul zaharat necontrolat prin dieta sau medicamente.
Rar miopia poate fi produsa de boli oculare, ca de exemplu cataracta (opacifierea
structurilor anterioare ale globului ocular) sau keratoconus (protruzia anormala de forma conica a
corneei; corneea reprezinta unul dintre invelisurile globului ocular care are doua portiuni: una
anterioara transparenta si alta posterioara opaca).
Nasterea prematura creste riscul de dezvoltare a miopiei la copil, mai ales daca prezinta
retinopatie de prematuritate (boala este mai frecventa la prematurii care au primit terapie cu
oxigen la si in perioada imediat urmatoare nasterii si se caracterizeaza prin inlocuirea tesutului
normal al retinei cu alte forme de tesut care impiedica functiile acesteia).

Persoanele care au un grad inalt de miopie, conditie cunoscuta sub denumirea de miopie severa
au un risc crescut pentru dezlipirea de retina sau glaucom (cresterea tensiunii in interiorul
globului ocular). Motivele pentru aceasta evolutie a miopiei nu sunt cunoscute.
Factori de risc
Exista un risc crescut pentru miopie la persoanele de origine asiatica sau la cei cu istoric
familial (mai multe persoane cu miopie intr-o familie).
Femeile au un risc mai mare de a dezvolta miopie si de asemenea, odata dezvoltata, de a
avea o forma mai severa de boala decat barbatii.
Prematurii, in special cei care au retinopatie de prematuritate, au un risc crescut. Exista
boli mostenite ale ochiului sau alte afectiuni care pot creste riscul de imbolnavire.
Studii recente au stabilit o legatura intre activitatile in care este folosita timp indelungat vederea
la aproape (de exemplu cititul) si miopie.
Simptome
Miopia este una dintre bolile care produc vederea incetosata, neclara. Persoanele care
sufera de aceasta boala pot prezenta:
- dificultati in vederea obiectelor situate la distanta, cum ar fi vederea la tabla la scoala, la
televizor sau la ecranele cinematografelor
- reducerea performantelor scolare sau sportive.
Copii mai mici de 8-9 nu isi dau seama ca nu pot vedea obiectele situate la distanta, dar
parintii sau profesorii pot depista aceasta problema daca copilul:
- priveste aceste obiecte cu ochii usor intredeschisi si cu fruntea incruntata
- tine cartea sau alte obiecte foarte aproape de fata
- sta in bancile din fata clasei, in randurile din fata la teatru sau sta aproape de televizor sau
computer
- nu este interesat de sport sau alte activitati care implica o vedere buna la distanta
- frecvent are dureri de cap (cefalee).
Mecanism fiziopatologic
Miopia incepe sa se dezvolte de obicei in copilarie sau la inceputul adolescentei, intre 8 si
14 ani. Majoritatea copiilor se nasc cu o usoara hipermetropie (dificultati in vederea la aproape)
care este insa corectata de dezvoltarea normala a globului ocular in timpul copilariei. Dar daca
globul ocular creste mai mult decat este normal si lumina nu mai este focalizata direct pe retina
ci in fata ei, copii devin miopi.
In timpul adolescentei, odata cu cresterea globului ocular, miopia poate apare si se poate
inrautati rapid. Adolescentii pot avea nevoie de o pereche noua de ochelari la fiecare 12 luni sau
chiar mai des.
Avansarea miopiei se opreste de obicei in jurul varstei de 14-16 ani in cazul femeilor si la
aproximativ 25 ani in cazul barbatilor.
Frecvent miopia se stabilizeaza intr-un stadiu usor sau moderat.
Evolutia miopiei nu poate fi oprita odata ce boala a debutat, se poate doar incerca
corectarea vederii folosind ochelari, lentile de contact sau interventia chirurgicala. Desi

tratamentul nu poate opri evolutia, este important ca aceasta boala sa fie depistata rapid; cei la
care nu este diagnosticata au probleme scolare si de adaptare sociala, pierd increderea in sine.
Dupa varsta de 40 ani, pacientii dezvolta frecvent prezbiopie (incapacitatea de a focaliza
obiectele situate aproape). In aceasta situatie este recomandata folosirea ochelarilor cu lentile
bifocale sau a lentilelor de contact.
Miopia creste riscul pentru boli mai grave, cum este dezlipirea retinei, desi in aceasta
situatie riscul este destul de mic. Riscul este direct proportional cu gradul de miopie; astfel
miopia severa are un risc mult mai mare decat cea moderata. Pacientii cu miopie patologica au
un risc crescut de a dezvolta cataracta, glaucom sau dezlipire de retina.
Consult de specialitate
Medicii specialisti recomanda ca fiecare persoana, fie ca are miopie sau nu, sa efectueze
consultatii de specialitate periodic de-a lungul vietii. In afara acestor examinari de rutina se
apeleaza la un consult de specialitate cand:
- un copil sau adolescent are simptomele unei miopii sau acuza vedere neclara
- miopia la un adult se inrautateste brusc
- exista modificari in toleranta lentilelor de contact (de exemplu nu mai pot fi purtate tot atat de
mult ca inainte).
Medici specialisti recomandati
Medicii care pot diagnostica si prescrie ochelari corectori sunt:
- medicul oftalmolog
- medicul oftalmometrist (medic care se ocupa cu masurarea modificarilor vederii normale).
Personalul medical care efectueaza teste screening (teste efectuate persoanelor
asimptomatice pentru a depista riscul de boala sau boala intr-un stadiu incipient) pentru a detecta
problemele de vedere sunt:
- medicul pediatru
- medicul de familie
- medicul internist.
Investigatii
Un control de rutina poate detecta miopia sau alte probleme de vedere, ca si alte boli ce
afecteaza ochiul. O consultatie completa dureaza intre 30 si 60 de minute.
Un astfel de control cuprinde:
- intrebari despre antecedentele patologice personale (alte boli pe care bolnavul le-a avut sau le
are) si examenul fizic
- teste vizuale: acuitatea vizuala, campul vizual si teste de refractie oculara
- examinarea ochiului folosind microscopul si o sursa de lumina
- tonometria prin care se masoara presiunea din interiorul globului ocular
- oftalmoscopia care permite vizualizarea polului posterior al globului ocular.
Diagnostic

Consultatiile de rutina pentru evaluarea acuitatii vizuale sunt parte a fiecarui examen fizic
efectuat in copilarie; astfel exista teste screening pentru copii sub 5 ani pentru ambliopie
(tulburare de vedere caracterizata prin vedere incetosata, determinate de lipsa transmiterii sau
transmiterea scazuta a semnalelor luminoase catre creier; de obicei afecteaza un singur ochi),
strabism (tulburare in care ochii nu privesc in aceeasi directie din cauza lipsei de coordonare a
muschilor globilor oculari) si tulburari ale acuitatii vizuale.
Tratament - Generalitati
Desi miopia nu poate fi vindecata, tratamentul poate restabili vederea normala sau
aproape normala.
Optiunile terapeutice includ lentilele corectoare (ochelari sau lentile de contact) si
interventia chirurgicala. Folosirea ochelarilor este cea mai folosita metoda de tratament.
Lentilele corectoare fac ca lumina care patrunde in globul ocular sa fie focalizata pe
retina. Ochelarii si lentilele de contact sunt tratamentul preferat pentru cei mai multi pacienti cu
miopie. Ambele sunt sigure si eficiente si sunt mai putin riscante si mai ieftine decat interventia
chirurgicala.
Uneori pacientii constata ca ochelarii nu ofera aceiasi claritate a vederii periferice sau
centrale ca si lentilele de contact. Desi lentilele de contact ofera o vedere excelenta, ele prezinta
riscul de infectie. Retetele pentru ochelari sau lentile de contact cuprind forma si puterea
lentilelor.
Scopul interventiei chirurgicale este acela de a corecta tulburarea de refractie prin
modificarea formei corneei. Chirurgia corectoare a miopiei este o tehnica relativ noua si cuprinde
mai multe tehnici: LASIK, keratectomie fotorefractiva (ambele procedee folosesc terapia laser),
implantarea unui inel cornean (Intacs) sau implantarea unor lentile intraoculare (IOLs).
Nu exista un singur tratament pentru toate persoanele cu miopie, tratamentul trebuie
indivilualizat pentru fiecare pacient. Trebuie luate in considerare urmatoarele aspecte in alegerea
unui tratament specific pentru un anume pacient:
- ce eficienta va avea tratamentul (va avea ca urmare corectia necesara pacientului respectiv?)
- cat de eficiente in timp sunt rezultatele. Corectia obtinuta se va schimba in timp?
- care sunt riscurile si complicatiile posibile
- care sunt ingrijirile necesare dupa tratament
- care sunt urmarile estetice ale procedeului
- trebuie luata in considerare varsta pacientului; pana la circa 20 de ani forma globului ocular se
poate modifica astfel ca nu se practica interventia chirurgicala pana la aceasta varsta
- interventiile folosind laser-ul produc modificari permanente ale ochiului, pe cand procedeele
mai noi cum sunt implantul de inel corneea sau de lentile intraoculare sunt reversibile
- care sunt costurile tratamentului.
Alte aspecte care trebuie luate in considerare sunt:
- tratamentul va afecta capacitatea de munca a pacientului; unele meserii (de exemplu piloti de
avioane) nu pot efectua anumite forme de tratament
- cei care practica sporturi de contact (de exemplu box, fotbal, wrestling, arte martiale) au nevoie
de un anumit tip de tratament
- exista unele boli care pot interfera cu decizia de a practica o interventie chirurgicala (de
exemplu boli autoimune, imunodeficiente, unele medicamente pot impiedica vindecarea

adecvata dupa operatie); exista unele afectiuni care pot provoca modificari de vedere (de
exemplu diabetul zaharat, folosirea de steroizi sau graviditatea)
- alte boli oculare pot influenta alegerea tipului de tratament, astfel cei care au sau au avut
glaucom, keratoconus, boli inflamatorii ale ochiului, infectie oculara cu virusul herpex simplex,
traumatisme oculare, interventii chirurgicale oculare ar trebui sa evite operatia.
Daca este recomandata interventia chirurgicala este bine ca aceasta sa fie efectuata de un
medic cu experienta. Exista studii care arata ca rata complicatiilor este mai mica daca procedura
este efectuata de un astfel de chirurg decat de unul cu o experienta redusa.
Tratament ambulator (la domiciliu)
Desi miopia nu poate fi prevenita sau vindecata se poate colabora cu medicul oftalmolog
pentru a fi corectata.
Pot fi nevoie de ingrijiri la domiciliu dupa ce s-a practicat interventie chirurgicala pentru a
corecta miopia. Astfel, poate fi nevoie de un bandaj sau lentile de contact speciale cateva zile
dupa interventie.
Se pot prescrie picaturi care sa reduca inflamatia si riscul de infectie, picaturi ce se pot
utiliza de la cateva zile pana la cateva luni dupa interventie. Se recomanda de asemenea ca 2
saptamani dupa operatie sa se evite activitati sportive intense, machiajul si activitati care implica
patrunderea apei in ochi (de exemplu inaintea operatiei se poate face baie si apoi aceasta se evita
1-2 zile dupa interventie).
In functie de tipul operatiei practicate, acuitatea vizuala poate fi redusa pentru cateva zile
dupa si se interzice conducerea autovehiculelor pana in momentul cand vederea revine complet
si devine clara. Simptome datorate lipsei umiditatii normale a ochiului apar frecvent insa sunt
temporare. Pot fi tratate cu picaturi ce lubrefiaza ochiul sau daca problema persista se poate
practica infundarea ductelor care dreneaza in mod normal globul ocular.
Tratament chirurgical
Sunt disponibile mai multe tehnici chirurgicale care sa corecteze forma corneei si sa
produca refocalizarea luminii direct spre retina. Cu toate acestea chirurgia nu poate corecta
miopia patologica. Scopul tratamentului chirurgical este acela de a permite persoanelor cu
miopie sa vada clar fara a purta ochelari sau sa fie mai putin dependenti de utilizarea acestora.
Multi oftalmologi considera ca o acuitate vizuala la jumatate fata de normal sau chiar mai buna
dupa o interventie chirurgicala poate fi considerata un rezultat satisfacator, lucru care se petrece
la marea majoritate a pacientilor. Aceste persoane pot de asemenea conduce autovehicole fara
ochelari de corectie.
Exista trei tehnici chirurgicale principale:
- LASIK (procedeu chirurgical ce foloseste laser-ul pentru a modifica curbura corneei)
are o rata inalta de succes combinata cu o incidenta scazuta a complicatiilor si se aplica in cazul
miopiei de grad mic sau moderat dar poate fi folosita si pentru a corecta grade mai severe de
miopie. In general, pacientii se refac mai repede, au dureri mai mici si vederea se recupereaza
mai repede decat in cazul PRK. Aceasta interventie consta din practicarea unei mici incizii in
cornee si indepartarea unui fragment de tesut expus de incizie

- PRK (keratectomia fotorefractiva cu laser) este alt tip de interventie chirurgicala de corectare a
miopiei care este utilizat frecvent. Ca si tehnica precedenta are o rata mare de succes si o
incidenta mica a complicatiilor pentru tratamentul miopiei de grad mic sau moderat si poate fi
folosita in locul RK pentru a corecta miopia severa. Tehnica foloseste aplicarea unui fascicul
laser pe suprafata ochiului pentru a remodela forma corneei
- RK (keratotomia radiala) este o metoda foarte sigura si de succes pentru pacienti care au
miopie usoara sau moderata (mai putin de 3 dioptrii) dar folosirea ei s-a redus si a fost inlocuita
de LASIK si PRK. Aceasta tehnica se bazeaza pe practicarea mai multor incizii pe cornee pentru
a modifica unghiul pe care aceasta il face peste pupila
Implanturile corneene folosesc inele de implant care schimba forma corneei. Acestea sunt
niste piese din acril care sunt implantate pentru a aplatiza corneea si a reduce miopia.
Lentilele implantate intraocular se folosesc pentru a corecta miopia severa si s-au dovedit a fi, in
urma unor studii, sigure si eficiente in corectarea miopiei moderate spre severa. Aceste lentile
sunt dintr-un plastic foarte clar si inlocuiesc lentilele naturale ale ochiului.
De retinut!
Din cele trei tipuri de tehnici chirurgicale, RK este cea mai veche dar PRK si LASIK sunt
acum mult mai frecvent folosite. Studii efectuate au demonstrat ca acestea doua sunt cel putin la
fel de precise ca RK si au un risc mai scazut al efectelor secundare sau al supracorectiei.
Se poate apela la tratament chirurgical atunci cand ochelarii sau lentilele de contact nu sunt
suportate sau nu sunt convenabile.
Alte tratamente
Nu s-a descoperit nici un alt tratament, cum ar fi medicamente, dieta sau exercitii ale
ochilor, care sa fie capabil sa inlature miopia.
Profilaxie
Desi miopia este o afectiune care se trateaza usor, ea nu poate fi nici prevenita si nici nu
se poate stopa evolutia ei odata instalata. Adesea boala evolueaza uneori rapid pana in ultimii ani
de adolescenta sau in jurul varstei de 20 de ani, cand de obicei se stabilizeaza. Miopia nu se
reduce odata cu avansarea in varsta.
Multa lume considera ca excesul unor activitati care implica vederea de aproape, asa cum
sunt cititul sau statul prea aproape de televizor cauzeaza miopie. Pana de curand au fost putine
dovezi in sprijinul acestei afirmatii, insa cercetari recente au concluzionat ca persoanele cu
profesii ce implica cititul extensiv au un grad mai mare de miopie.
Diete speciale, exercitii ale ochilor sau medicamente nu pot trata sau vindeca miopia