DOCTRINE URBANE

CURS 2
Sistemul implica idea de perfectiune organizatorica in echilibru.,
Curent filozofic post belic- structuralism- anii 50
Conceptul de sistem sta la baza stiintei- abordare sistemica
Exacerbarea conceptului de structura duce la dogmatim.
Structura- totalitatae relatiilor din interiorul unui sistem.
Def dictionar:: sistem= ansamblul de lucruri si parti legate unele de altele
astfel incat sa existe un scop.
Se pune in evidenta un sistem ori de cate ori exista o legatura, o relatie intre
doua corpuri. Sistemul este o multime de elemente distincte grupate intre ele
cu o anumita finalitate.
Sistemul- este un tot, un ansamblu de parti legate unele de altele
-un grup de obiecte legate intre ele, actionind unele asupra altora
astfel incat sa formeze un tot
-definirea unui sistem particular este intotdeauna arbitrara
- un grup de obiecte sau interese caracterizate prin covarianta
- legatura= relatie intre doua componente ; modificarea unui element
impune o minima modificare in alt element al sistemului
Obiect -fizic
-abstract
obiect fizic = modul in care sistemul respectiv este configurat ; in mod fizic
intotdeauna el implicate un obiect abstract static
Ross A. sistemul e indep endent de natura sa , reprezentarile locale au
cedat in fata celor abstracte.
A. Natura relatiilor din interiorul sistemului . O relatie in cadrul unui
sistem este o legatura reprezentind o anumita determinare intre doua
elemente ale sistemului.
Din punctul de vedere al relatiilor exista relatii interioare ( tari)
Exterioare (slabe)
A
B Sensul relatieiA are influenta asupra lui B
Relatiile tari-interioare- asigura coerenta sistemului
Relatiile slabe-exterioare- asigura comunicarae cu mediul in care exista.
O relatie slaba intre S si S1 este o relatie tare in SS1

S1

s
Limita reprezentind
entitatea sistemului

SS1

Un sistem este la rindul lui parte a unui sistem mai mare si in acelasi timp
este compus din parti.

B In raport cu directionarea relatiilor

Directionalitate lineara- duce la o insiruire de obiecte
2. Directinalitate triangulara- structura foarte clar definita, elementele au
mai mare disponibilitate de relatie
3. structura ierarhizata mixaj intre 1 si 2 , o varianta hibrida.

Polarizarea relatiilor
Polaritate pe centrul sistemului ( asupra unui element esential al
sistemului)-ierarhizare;
Intersectarea relatiilor in afara componentelor sistemului, in spatiul
interstitial;
Spatiul interstitial urbancel in care plutesc elementele
Spatiul care are rol de a relationa elementele
Fizic nu exista centrul element esential al sistemului.

D Scopul construirii sistemului respectiv polaritate dispolaritate

Sistem

conjunctiv
Disjunctiv relatia e generata de sensul, scopul, de dispersare;
sustine coeziunea, dar referindu-se la sistemul mare, in ansamblu.
Loc de descentralizare, de orientare ex: Paris
- principiu de compunere urbana de-a lungul unei axe existind un punct
unde se petrece dispersarae interesului in teritoriu si un altul unde are loc
concentrarea interesului in teritoriu.
-modul de proiectare sistem conjunctiv
- sistem de gandire din afara spre solutia finala
Concluzii:

1. Oricare ar fi organizarea elementelor sistemului, exista o structura care

defineste explicit interactiunile existente.
- relatii caracteristice corespund unui sistem caracteristic
2. Oricarui sistem ii este propice o anumita finalitate, deci interactiunea intre
elementele respective trebuie conceputa in raport cu aceasta finalitate.
3. Orice sistem pune in evidenta mai mult sau mai putin explicit un centru de
relationare (organizare) a sistemului.
Starea sistemului
Teoria sistemelor.consensul asupra faptului ca avem de-a face cu un
sistem, dar nu stim ce e cu el.
Mediul de existenta al sistemului actioneaza asupra sistemului
CURS 3
Starea sistemului prezinta importanta in legatura cu ideea de stabilitate a
sistemului
In functie de dimensiunile intrarii, in sistem o miscare poate fi mai mult sau
mai putin ampla, periclitand stabilitatea sistemului

Acest lucru de produce fiindca Sn este dfoarte diferita de S0 sau In este prea
diferita noua astfel incat sistemul nu o poate asimila.
Ex.: un cartier prin care trebuie sa treaca o autostrada. Se distruge cartierul.
Succesiuni de stari ale sistemului:
In evolutia succesiunii exista o perioada de o anumita stabilitate.
Stabilitatea sistemului (globala) este definita atata timp cat avem de-a face
cu o succesiune coerenta de stari ale sistemului respectiv.
Principiul stabilit in timp consecinte principiul varietatii in ansamblu.
Varietatea este posibil de luat in considerare numai atunci cand 2 sau mai
multe sisteme sunt stari ale unui sistem originar. Varietatea - calitate de
ansamblu
Componentele trebuie sa fie stari ale aceluiasi sistem.
Consecinta 2 priveste realizarea in varietate a unui studiu de arhitectura sau
urbanism. Solutiile (sisteme in sine) sa fie de fapt stari ale unui aceluiasi
sistem initial.

Ex.: inaltimea cladirii

Tipuri de sisteme. Criterii
1 Stabilitatea: - sist. statice (stabilitate mare, nu accepta miscare)
- sist. dinamice (aflate in miscare tot timpul)
- sist. ultradinamice (fara stari de stabilitate)
2 Sist. simple

statice
Inchise

complexe

dinamice
deschise

integrate

Simple (1)
Complexe (2)
1. putine elemente; relatii pe un singur plan.
2. Complexe; bogatie de relatii
Sistemul simplu nu poate fi decat static si inchis
Grad de integrare a elementelor SUPRAPUNERE de sisteme (toate
elementele sunt comune ambelor sisteme)
3 Formatia sistemului structura

inchis
Deschis
- Inchise au reactia definita foarte brutal (ori raman cum sunt ori
explodeaza)
- nu au capacitatea de adaptare la mediu (una din conditiile pentru un plan
urbanistic modern)
4 Evolutia sistemului sistem
continue miscare continua
si instantanee
discrete miscarea necesita un
anumit timp de observare
Sistemele continue pentru a fi analizate trebuiesc discretizate
Ex.: - sistemele sociale sunt continue
Sisteme vagi teorie materialista care incearca sa stapaneasca evolutia unor
sisteme care nu sunt comensurabile interesant pentru fenomene care ating
interpretarea psihosocioogica a spatiului (individul x este mai aproape de y
decat z )
Apreciind relatiile in teritoriu, relatii in spatiu dar care nu sunt
comensurabile

Ex.: Si pentru evaluari fizice in aceeasi camera peretele x e mai rosu decat
y.
5 Gradul de generalitate sisteme
determinist
probabiliste
- deterministe evolueaza in baza unei legislatii clare
- probabiliste legitatea evolutiei lui nu poate fi luata in considerare
anterior decat ca ipoteza
In anii 80 apar economistii ce pun probleme de urbanism
CHADWICK ecosistem( om natura sistem de spatii )
- sisteme de valori
- sisteme de activitati
ecosistem
Sist. valori

Sist.spatii
Sist. activitati

1956 conceptul fundamental care a schimbat teoria urbanismului

Conceptul este reluat in anii 70
Exista o categorie de sistem extrem de compex, integrat, caracteristic in
teritoriu, spatiu locuit sistem socio spatial ale carui dimensiuni nu sunt date
de intinderea in teritoriu, ci de complexitatea sa structurala.
Ex.: Un oras mai mic in care densitatea este mare este mult mai mare decat
un oras intins pe o suprafata mare.
Caracteristicile unui sistem.
1.Interrelationare. organic ierarhizat
2.Verticalitate
3.Orizontalitate
4.Ordine
5.Scop
6.Stabilitate
7.Compexitate
8.Diferenta
9.Economie interioara sistemul se evidentiaza printr-o energie, matematica,
termodinamica. Este caracterizat printr-o energie stare ordonata sau

neordonata a componentelor (stare de entropie a sistemului respectiv

termodinamic
Un sistem inchis are un consum energetic minim.
Cel mai mare are consum cu atat mai mare cu cat e mai deschis
10.Feedback legea inversa variabilitate
- adaptabilitate
11.Autoreglarea
Inchiderea si deschiderea unui sistem apreciere la limita imposibila
Raportul intre un sistem si mediu se realizeaza prin asa numitele procese
interioare de transformare (la nivel elementar) si procesul de transfer (fluxuri)
Procesele interioare impun asa numitele functii in sistem sau ale sistemului
Functiile unui sistem asigura comportamentul sistemului in raport cu un
mediu
Trei situatii: 1)
S

Fo
F1
F2

2) So
S1
Sm

3) S
F
S
S

F
F
F

Situatia 3. Starea de multifunctionalitate caracteristica teritoriului urban

Teoria sistemelor s-a construit postbelic pornind de la abordarea
organelor vii antropologicfilologicmetastiinta
Principiul cutiei negre
.D. .C.

D subsistem de decizie
C subsistem cadru

.R.
In afara cutiei negre, R este subsistem de reactie (la sisteme vii eronate)
Exista o intoarcere a reactiei catre intrare.
R sist. de verificare
automata
feedback
Programata
R conditioneaza perfectionarea durabilitatii sistemului intervenind asupra
iesirii cand nu este in concordanta cu intrarea.
Ex.: Piramida trofica in teritoriu starea de echilibru (relatia intre speciile vii
care traiesc in teritoriu )

Specia suprema - cu cat e mai dominanta cu atat e

mai redusa ca numar
Exista feedback ce afecteaza piramida trofica regleaza relatiile
Sistem optimal sistemul cel mai bun in raport cu un criteriu
O varianta este optima in raport cu un anumit criteriu
Exista o varianta care raspunde cel mai bine optima cu un criteriu sau mai
multe, dar nu cu toate.
Analiza de scor. Criteriul capata o nota ca importanta putandu-se descoperi
dupa nivelul la care e realizata varianta.
Abordarea sistemica considerarea unui sistem ca parti componente
(subsisteme ale sale) si ca subsistem al unui sistem mai mare.
Normalitatea unui sistem starea in care regulile sale in relatiile dintre
componente si cele cu mediul functioneaza fara constrangeri.
Cu cat un sistem e mai instabil cu atat el e mai greu de stapanit, condus,
totusi starea lui nu este obligatoriu anormala.
Valabilitatea unui sistem este legata de posibilitatea de a conduce un
sistem cunoasterea lui ( cibernetica )
In urbanism (ambianta spatiala a teritoriului ) normalitatea este influentata
de factori din afara sistemului propriu-zis suprastructura urbana.
Ex.: In barcelona, la o seceta mare s-a cerut inchiderea unor fantani
deoarece veneau in contradictie cu starea de normalitate a secetei.

CURS 4

Amenajarea teritoriului ca actiune de ordonare a unui sistem ambiental.

Ambiental finalitate crearea unei ambiante normale pentru existenta
omului, cu constiinta existentei sistemului ecologic.
Dezvoltarea durabila capata gestionri.
-prelucrarea unor viziuni pe diferite niveluri de teritorializare ( sistem de
intindere a problemei respective)- elaborarea sistemica
dupa ce se rezolva problema pe un anumit teritoriu, se
face legatura cu subunitatile inconjuratoare;
Organizarea unui spatiu trebuie sa aiba in vedere
procesul de dezvoltare.
Intelegerea exacta a termenului de planificare- nu termenul de planificare
trebuie anulat, ci modul in care aceasta se face.

Planificarea este legata de ordonare, insa termenul de planificare are si

conotatie de proces. La nivelul teritoriului problema se pune in raportul intre
intamplator si planificat, haotic- ordonat, dezvoltare libera dezv.planificata.
Sistemul socialist milita pentru o planificare totala (inclusiv a individului)
spre deosebire de planificarea ponderata, strict necesara.
Planificarea apare ca o necesitate.
1. Necesit umane individuale
necesitati biofiziologice- generate de conditiile de existenta
nevoi culturale- bunuri culturale materiale
2. Corxistenta colectivitatii- nevoi sociale- sociale, morale
Nevoile natiunii
Conditii de existenta- bunuri cultural materialeConditiile sociale

resurse
Stare in teritorriu
confortul de existenta
confortul modului de viata

confortul
locuirii in
teritoriu

Starea in teritoriu este intotdeauna o stare contradictorie data de relatia dintre

confortul locuirii in teritoriu si consumul de resurse; consumul nu trebuie sa
depaseasca resursele.
Se impune nevoia de planificare

fizica
nevoi umane-nevoi ale naturii
Sociala
nevoi umane
Economica -nevoi umane- nevoi ale naturii

Planificarea fizica este consecinta planificarii economice

Raporturile sociale sunt consecinta raporturilor intre planificarea fizica si cea
economica.
Nevoia de planificare este neglijabila in gindirea liberala si exacerbata in
gandirile totalitariste.
Planificarea are in vedere normalul? media unor stari din teritoriu- insistemul
totalitar nu se avea in vedere performanta.
Raportul intre individ si colectivitate- la nivelul societatii comportamentul in
cadrul teritoriului urmareste interesul individual si interesul colectiv.
Societatea socialista impune abordarea colectivista, dar produsul este
individualist . Educarea interesului privat impune cultivarea interesului pentru
sporirea colectivitatii. S-au introdus niste reguli care propun ordonarae.
Planificarea, mijloc usor de stapanit, asigura un raspuns mediu-----------exacerbata, fiind la moda nu numai la noi ci si in tari capitaliste- in Anglia

A fost redusa intotdeauna pentru ca existenta societatii engleze se bazeaza

pe un cadru legislativ si traditional foarte puternic implantat si inca din
copilarie. Planificarea este doar la scara redusa: ex, un comerciant care isi
deschide un magazin intr-o casa- monument istoric nu o va distruge niciodata
ca valoare arhitectonica.
In franta planificarea a pina in 1965.
In Suedia 70 % din apartamentele din Stockholm nu sunt proprietate
particulara.
Architecture et tehnologie in 1957 este punctul de la care porneste lupta
impotriva planificarii, care standardizeaza individualizarea;
LArchitecture daujourdhui este al doilea imbold manifestat impotriva
uniformizarii.
Incepe sa apara o diversitate legislativa- zone de administrare concentratazone de ansamblu, cuprinzand elemente care impun dezvoltarea arhitecturii;
Ex:-tratarea in mod deosebit a nivelului doi al constructiei sau sau a unei part
a fatadei.
Amenajarea teritoriului impune planul de amenajare, care trebuie sa se
evidentieze printr-o gandire deschisa, ca un sistem deschis; sa raspunda
sistemului de nevoi si realitatii teritoriului, sa asigure modernizarea spatiului
interior., sa asigure reglarae intre starea interna a sistemului si intrari.
Carta europeana arhitecturii

Curs 5
Elemente de cadru si criterii pentru activitatea de urbanism si amenajarea
teritoriului
elemente fundamentale pentru realizarea diferitelor programe
elemente de criteriu- exista 7 grupe;
1. resursele naturale , economice si umane ca baza si obiect al actiunii de
valorificare a teritoriului; se exprima in valori
capacitati tehnice
grupe de profesionalitate
2. spatiul -sub toate formele in care apare- ca mediu in care se desfasoara
actiitatea umana;
spatiul
- ca viziune pe niveluri de teritoriu ocupat
-viziunea sistemica asupra spatiului---nevoia intelegerii
structurilor concrete la diferite niveluripotenta de dezvoltare; prin
amenajarea teritoriului trebuie puse in evidenta potentele de dezvoltare.

Potenta de dezvoltare- a scoate din ceva maximum; intelegerea complexa

a mediului, a spatiului ca mediu de locuit, a locuirii
A locui= a ocupa un spatiu (conceptia anterioara
Un teritoriu in care se manifesta viata omului ( conceptia
moderna)
Acest concept de locuire definit teritorial trece de la un spatiu privat la un
spatiu general
Mediu sau spatiu ca mediu poate fi descompus in functie de diferite
criterii-mediu natural sau mediu artificial in masura in care luam in
consideratie componentele care definesc mediul
Mediul in care artificialul depaseste 70% devine incomod

naturalul depaseste 70% devine incomod

exista mediu
functional
formal
economic
social
juridic
informational
apare coroborarea intre calitatea mediului si calitatea locuintei- locuirea
nu se mai poate lega exclusiv de apartament.
Fenomenul de aculturatie= proces de ridicare culturala a unei succesiuni
de generatii ( taranul mutat la oras); impune adecvarea, nevoia de
adecvare a spatiului, asigura adecvarea- ptr ca salveaza spatiul,
transgreseaza adecvarea numita stare de adecvare de la spatiu la
comportament, favorizeaza adecvarea prin traditie, obisnuinta, prevederi
legale
Potentialul de adecvare, suportul de adecvare, relatii dialectice pe care le
constituie ordinea sistemului;
Arhitectu trebuie sa stapaneasca planificarea dezordinii urbane;
o categorie o constituie elementele de mijloc (??)
Calitatea locuitului se masoara prin indicele calitatii vietii
Gradul de bonitate-tehnologie, clima,comportamentul uman, atitudinole---siguranta
locuitului
elemente care impun locuitullocuinta, amenajarile, dotarile
asigura locuitul --clima, materialele
conditioneaza locuitul ---comportamentele, atitudinile
confortul este diferit in timp si spatiu; este circumscris teritorial? prin
referirea unei colectivitati la un anumit loc??.
Spatiul -ca locuire

Locuitul= conditionare a unui loc ( teritoriu prin extindere) prin

ocuparea, folosirea si amenajarea lui de catre o colectivitate in
concordanta cu modul sau de viata, de dezvoltare economica,
sociala, in raport cu mediul, in contextul unui continuu proces de
interventie asupra spatiului.
Raportul cantitate- calitate trebuie mentinut in forma optima; ex, in
America inainte de razboi raportul mobilitate-stabilitate ; dupa razboi
creste mobilitatea- zilnica, saptamanala, anuala----servicii foarte rare?
pentru desfasurarea mobilitatii.
-Umanizarea
3. timpul
-desfasurare, mecanism, modificare, durata, valabilitate in mentinetrea in
timp a unei organizari spatiale
- ca desfasurare- urbanismul este o activitate continua, care are un element
particular, continuitate cu praguri
Activitatea de urbanism - sistem; adaptarea sistemului la conditiile de mediu
impune de fapt ( acumularile cantitative duc la salturi calitative ).
Desfasurarea proiectului
M0
moment de schimbare- cand se constata unele nepotriviri

Este un proces continuu cu praguri ( M1, M2 sunt momente de reactualizare)

Perioada de proiectare

Perioada de
punere in opera

Perioada de
reactualizare

Inainte de 89 reactualizarea se facea obligatoriu in 3 ani, dar aceste

momente nu coincideau cu momentele la care era nevoie de o reala
actualizare si toate acestea se rezumau la niste schimbari sau se
renunta la planul vechi si se facea unul nou
TIMP REACTUALIZARE
4.durata, valabilitate, mentionare- conceptul dezvoltarii durabile
-mentenanta, pastrarea resurselor, a unui spatiu, a unei caracteristici
punere la punct
punere in opera

7 ani
7 ani
7 ani
5.elemente : tehnologie, stiinta, arta ca mijloace de realizare;
Arta prin intermediul esteticii .
6. exista 3 categorii - colectivitati umane- beneficiar si utilizator.
Populatia in teritoriu structura, mobilitate, nevoi
Structura populatiei este abordata in sistem occidental; impartirea intra in
domeniul aprecierii muncii
sector primar- extractie mat prime, agricultura, vanat, pescuit
sector secundar- prelucrarea materiilor prime- industria, constructiile
sector tertiar- seviciile ( comert, transport, banci, invatamant, sanatate,
cercetare, proiectare)
Diferentele nu apar in raport cu natura muncii, ci cu scopul muncii
Orasul a evoluat de la preponderenta sectorului secundar la cresterea
ponderii sectorului tertiar- specific societatii moderne.
Aceasta activitate tinde spre realizarea unui obiectiv intotdeauna unic:
crearea unor conditii optime in teritoriu.
Urbanismul este o activitate care tinde catre un obiectiv pe care nu-l
atinge niciodata, tinde asimptotic.
Caracteristic pentru urbanism este activitatea interdisciplinara;
particularitatea unei anumite forme de invatamant.
1. abordarea disciplinara
O disciplina specifica

concluzia=
solutia

2. abordarea interdisciplinara
sinteza ( solutia)
concluzie

mai multe discipline

urbanismul- o multidisciplina
7. abordare multidisciplinara- disciplinele devin grup de lucru cu
instrumente, metode, program comun; au un limbaj stiintific comun.
Individul care abordeaza o astfelde metoda are o formatie
interdisciplinara.
Activitate urbanistica pe baza planificarii

- prin prisma prognozei

proces de ordonare comportamentala in sistemul ambiental
modificari spatiale (adaptare) mod comportamental uman specific
modificare a modelului comportamental in spatiu
Activitate de urbanism si amenajare activitate practica
- teoretica
- metodologica
cibernetica: a cunoaste -> a descrie -> a conduce
- modelarea in arhitectura&urbanism din perspectiva cibernetica
- a fomula (cu referire la sistemul respectiv) niste imagini subiective.
Raspunsul la intrebarea cum interactioneaza el.
Care sunt ele. Reflecta conceptia despre viata individului respectiv; angajarea
ideologica. De aceea, sunt subiective.
Diversitatea (simultana sau succesiva ) a imaginilor.
Realitatea reprezentabila a unui sistem = rezultatul unor negocieri
alternative.
CURS 7
Cunoasterea sistemica prin 2 moduri de abordare: - sinteza
- analiza
SINTEZA ANALIZA
Analiza : a obtine informatii asuprea intrarilor & iesirilor sistemului
Sinteza : pe baza acestor informatii se construieste sistemul dorit dupa
cunoasterea lui prin analiza.
Teoria sistemelor se refera la -- Structura - in sens anatomic
-- Functionalitate- fiziologic
-- Comportamrnt- ontogeneza

Comportarea - modul in care un sistem raspunde in raport cu mediul. Aceste

informatii se constituie in Imagini caracteristice care formeaza in final
imaginea generala a sistemului.
Modalitati de analiza
1. observatia
2. deductia
3. analogia- transferarea caracteristicii de la un obiect cunoscut la un obiect
pe care-l studiem
Mijloace de analiza
1. total
2. partial
3. indirect
Teoretic se implica in gandirea cibernetica, experimental este dificil de
realizat.
Experimentul partial se refera numai la o anumita sectiune.
Experimentul indirect- se realizeaza prin macheta; in special se refera la
structura de rezistenta.
Pe temeiul analizei se constituie abstract si fizic un sistem care sa aiba o
anumita functiune.
Pentru a descifra relatiile se obtine un sistem performant optim.
Sinteza operatia inversa analizei. A construi pe vechiul sit un sit nou
perfectionat.
A face analiza&sinteza a modela si obtine modele.
Modelul - o reprezentare a realitatii care se construieste prin expresii
caracteristice. Poate sa se refere la : trecut, prezent sau viitor.
Modelul M al unui sistem S este un alt sistem S, care din anumite puncte
de vedere este echivalent cu S si care poate fi stabilit si studiat mai usor
decat acesta.
.S1.
M explica So
.So.
.S2.
M ajuta la construirea unui sistem
.Sn.
.M.
.So.
In realitate, M este So
-- perfect al lui So
M ajuta pentru a explica analiza

-- a construi sinteza
Modelarea structural cantitativa - forma superioara a modelarii in baza careia
se utilizeaza asa numitii amplificatori ai capacitatii intuitive
Modelul de lucru ne folosim de el ca un instrument de mijloc in analiza si
sinteza originalului.
Modelul mijloc de planificare logica a procentului de lucru
- prin el se realizeaza sistematizarea datelor
Etapele ce trebuiesc urmarite pentru analizarea unui model de lucru:
1. Cercetarea obiectului; abordarea temei.
Tema cuprinde definirea obiectului de studiu in limitele sale esentiale ( la
nivelul naturii sale si ai parametrilor lui caracteristici )
Programul precizeaza componentele obiectivului de studiu la nivel
cantitativ si calitativ, precum si parametrii de comportare in timp.
Tema program imbinarea acestor relatii.
E posibil ca beneficiarul sa propuna doar tema, iar arhitectul sa propuna
programul cercetare.
2. a) intentia pe baza de selectie propune conturarea unei idei a modelului,
precum si incercarea de a o contura spatial.
a1) obiectul modelului proiectul foarte important pentru analiza;
ce lipseste ? ce se cere? Ce trebuie facut ?
raspunsul in timp; cercetare si analiza in teritoriu.
Necesitate acea parte a nevoii care trebuie completata pentru a fi
satisfacuta.
a2) datele cunoasterii de ansamblu.
Aceste concluzii apar ca: - teze afirmatii cerute
- ipoteze afirmatii puse sub semnul
.
incertitudinii, al conditionarii
a3) precizare scopului date formate de catre beneficiar induse de
norme de precizare (cantitativ sau calitativ)
a4) enuntarea modelului in baza unui model de enunt combinarea
tuturor informatiilor anterioare in fraza:
Daca (=constatare) si daca (=scop) atunci (practica) adica
(comportament)
3. Traducerea modelului inovatiei
- continutului
- premiselor
4. Testarea modelului:
Modelarea informatica ofera posibilitatea testarii in virtual a unei cladiri.
4. Expunerea finala
Utilizarea unui model se realizeaza prin informatie si simulare
intre subiect si obiect

 intre model si realitate

Ponderea subiectului nu poate fi exclusa din realitatea modelului
CURS 8
Categorii de modele :
- sunt definite in raport cu niste criterii:
1. in raport cu gradul de generalitate al modelelor, raportat la intinderea lor.
a) dupa generalitatea modelelor : - specifice se refera la obiecte
particulare reprezentand
cazuri specifice
- generale se refera la o clasa de
modele, o categorie de
obiecte
b) depa profunzime: - globale dau informatii referitoare la ansamblu
- partiale informatii cu privire la o parte a obiectului
- modele - orizontale
- verticale
Cele orizontale iau in consideratie obiectul respectiv intr-un plan si se mai
numeste model de palier.
Cele verticale modelele de ierarhizare sunt luate in considerare in raport cu
alcatuirea sistemului respectiv.
Sensul de vertical poate fi luat in considerare cu raportul timp atunci cand e
vorba de evolutie.
2. in raport cu timpul:
a) cand ne intereseaza in evolutia lui - modelul orizontal
b) cand se are in vedere un anumit moment din evolutia sa modelul
vertical
Modelele globale sunt in general modele specifice. Ele cuprind o
informatie redusa pune in evidenta detaliul.
Ex.: PUG model global.
Pentru a putea patrunde in profunzime, avem de-a face cu modelul global.
Modelele partiale si globale se folosesc in paralel.
Tema primita. Modelul general care tinde spre o solutie modelul global
model specific (care inseamna numai modelul global initial de principiu)
M p.o.1

M p.o.1 v 1
M g v1

M p.o.2

M p.o.1 v n

M general m specific M

M p.o. n v 1

M p.o.n.

Mgvn
M p.o. n v n

sistem optim, varianta optima

Se combina cate o alternativa de la fiecare model partial modelul
global
Posibila solutie variante de solutie care sunt supuse analizei valorice
(comparative) varianta care va fi optima pentru un criteriu; se alege o
varianta care sa raspunda optim la cat mai multe criterii.
Fiecarui criteriu I se da o nota. Notele sunt insumate si fiecare varianta
capata un scor. Se scoate in evidenta varianta convenabila.
Cu cat generalitatea unui model e mai ridicata, cu atat procesul de
informatie e mai redus, si invers.
R

R realitate
M model

cand M tangential cu R, atunci avem un model utopic

cand M se suprapune peste R, avem un model real obiectual
Concluzie: cu cat spatiul de suprapunere e mai mic, cu atat problema
de incadrare a lui M in R este mai mare.
3. Scopul modelului.
a) m. explicativ descriptiv analitic
Comenteaza analiza in raportul dintre cauza si efect. Explica.
b) m. de planificare in care e pusa in evidenta o strategie. Posibila
realizare. Se construieste pe principiul schemei.
In evaluarea metodelor de planificare exista un moment care se
refera la consecinte, astfel incat analiza valorica se ia in consideratie si
o analiza de consecinte
c) m. prospective predictive modelele alternative sunt modelele care
se sprijina pe ipoteze din analiza carora se pot aprecia momentele
pozitive sau negative. Mai sunt si modele de dezvoltare.
d) M. metodologic (explicativ) model cu caracter organizatoric; nu
rezulta, nu apare in structura urbana propriu-zisa, ci are rol de activitate
ce modifica realitatea structurala.
4. Continutul modelului. modul in care se organizeaza in raport cu timpul de
gandire propus.
a) m. formal
b) m. conceptual se refera la un concept, el putandu-se evidentia in
forme diferite.
c) M. analogic material-manifest
5. Modul de exprimare al modelului

a) iconic
b) real obiectual
c) analitic o parte a obiectului
d) matematic formal
e) verbal
6. Timpul si valabilitatea unui model se leaga de starea de stabilitate a
modelului.
- un proces de dezvoltare
Modelele statice sisteme statice.Orasul ideal. Conceptul nu accepta
evolutia.
Modelele dinamice o singura forma matematica
Poate cuprinde miscarea continua a proceselor: modul de
comportament pune in evidenta o stare a elementului
Concluzie: orice plan de urbanism trebuie sa fie interpretat ca un plan de
echilibru de moment; trebuie sa ramana deschis unei evolutii. Aceasta este o
cerinta pentru asigurarea dezvoltarii viitoare care se poate propune &
presupune.
Modelele in urbanism sunt utilizate prin simulare si optimizare.
Simulare: - a utiliza modelul pentru a pune in evidenta limitele de stabilitate
ale sistemului.
In legatura cu deschiderea modelului se introduce ca factor important
subiectivismul ; e motivul pentru care se insista pe variante alternative.
Exista o interpretare adiacenta a ideii de model modelul de viata; este
o rezultanta reprezentativa pe plan teoretic a unei stari de lucru sau in
practica existentei, transpunerea in realitate a unui m. de lucru.
Calitatea vietii: - raportul dintre aspiratii si posibilitatea de a le realiza.
CURS 9
MODELE URBANISTICE FUNDAMENTALE:
Modele conceptuale definitorii in ceea ce priveste doctrina urbanistica
Modul de lucru modul de viata
-- concepte ale existentei in cadru urban
Conceptie despre locuire anumit model conceptual
Teoria e definita
Teoria e saturata

Un nou model

Critica criza
se adauga

T. e realizata

Manierism
Decade

patrimoniu
Ex.: de la postmodernism a ramas ideea contextualismului ca fiind valoroasa
atat in arhitectura, cat si in urbanism.
Model urbanistic fundamental teorii care parcurg acest drum lasa in
urma lor un bagaj de repere de care profita urmatorul curent (al caror suport
sunt)
Fr.Choay - alegoria patrimoniului concept nou.
Prin acest termen se subliniaza valoarea exemplara a modelului ca imagine
monolita nedisociabila de suma detaliilor structuraliste. Modelele preurbaniste
erau redate prin niste imagini, descrise prin vorbe si ca imagine unica idee
functionala.
M. progresist. Socialistii utopici francezi.
Owen, Fourrier
Conceptul lor pornea de la inregistrarea unei stari foarte grave a orasului,
mizerie indeobste periferia.
Modele preurbane
1.MODELUL PROGRESIST
Conceptul sustinea urmatoarele principii:
1) Individul uman este luat in considerare ca tip.
2) Tehnica si stiinta componente de viitor. Acestea trebuie sa-si
rezolve relatiile contradictorii cu natura.
3) Preferinta pentru spatiul larg deschis, ca ideal urbanistic dotat
corespunzator si bogat plantat. Necesitatea unei tipologii a spatiului
4) Estetica ca produs al unei ordini austere, impunandu-se o
coincidenta intre logica si frumusete.
5) Preocupare pentru locuirea standard.
6) Atmosfera de oras caracteristic secolului trecut este repudiata.
2.MODELUL CULTURALIST
1) Interesul deosebit acordat grupului uman
2) Recunoasterea importantei progresului industrial sprijinit pe
productia manufacturiera
3) Primatul necesitatilor spirituale asupra celor materiale
4) Compartimentarea foarte clara a spatiului de locuit; contrast cu
spatiul natural / istoric.
5) Organizare fara trasee geometrice in conditiile unei estetici care sa
se suprapuna spiritualitatii si logicii.
6) Ideea prototipului e abandonata in favoarea unicatului

Modelele preurbaniste socioeconomice in toate cazurile orasul, in loc sa fie

gandit ca proces, este vazut ca obiect, produs atemporal, aistoric, ageografic.
Modelele urbanistice fundamentale:
Se deosebesc de cele preurbane prin faptul ca sunt gandite de urbanisti, in
sensul ca acestia nasc urbanismul modern
Ideea trece in domeniul practicii, ceea ce nu exclude utopicul.
1.MODELUL PROGRESIST: (azi functionalist )
Rebotezat, prin exacerbarea functionalitatii in perioada dogmatica.
- tentativa de a pune in ordine solutii utilitare si/sau plastice.
Reprezentanti: Gropius, Mies Van Der Rohe.
Act: Charta de la Atena din 1933
Principii:
1) Industrializarea este fundamentala evolutiei constr. urbane. Interesul
se departeaza de la alcatuiri socio-economice la alcatuiri esteticotehnologice
Orasul sec.XX este anacronic, nefiind contemporan nici cu automobilul, nici
cu Mondrian.
Orasul contemporan este un mare si zgomotos edificiu industrial.
2) O configurare prin tot ceea ce se realizeaza a omului tip, definita prin
suma constantelor psihofiziologiei umane
a) un urbanism oriunde acelasi, cu conditia de a fi eficient
b) abolirea strazii
c) separarea categoriilor functionale a spatiului
d) negarea aparatului estetic traditional
e) dezvoltarea ideii locuintei standardizate
2.MODELUL CULTURALIST:
1) industria baza de evolutie a societatii
2) prioritatea totalitatii colective si a conceptului cultural in fata celui
material
a) determinat, limitat, inchis.
b) Diferente spatiale
c) ???
d) lupta impotriva bolii moderne a izolarii

3.MODELUL NATURALIST:

- se dezvolta in societatea americana a anilor 30 (America contactul cu

natura)
- descentralizare urbana
- trama de circulatii
- saracie urbana
- transport pneumatic
- descongestionare
- raspuns la marile concentrari de populatie
Consecinte:
1. imaginea de oras dispare intr-un sistem acentric
2. se contureaza o solutie cu caracter universal
3. paradoxal, o foarte mare complexitate a spatiului definit in sine,
complexitate tehnologica, care il apropie de modelul functionalist.
4. Particularitatea spatiului pregnanta, datorita diversitatii peisajului
5. Conformism impune puternic natura
Modelul functionalist cele mai multe realizari, dar propune cartierul
satelit si a produs toate tarele arhitecturii urbane
Modelul culturalist discutii asupra unor aplicatii; putine influente in
postmodernism
Modelul naturalist nu a avut aplicare directa dar a influentat
dezvoltarea periferica
Au evoluat manifestandu-se conceptual fata de trecut, prezent si viitor.
Natura trecut cultura prezent viitor ecuatie
Manifestarea lor in contemporaneitate
(odata cu decaderea lor)
- firesc, au devenit obiectul unei noi critici
- noile modele sunt conceptuale ( lipsite de valenta de fundament)
cu caracter de umanitate
- apar doua directii directie tehnologica
- directia spatiului umanizat reevaluarea problemei
omului
- motivate de 2 situatii: - cresterea masiva a mobilitatii in teritoriu
- cresterea nevoii de spatiu construit
- tehnologia este stimulata a se dezvolta
- apar mega structuri care contin adevaratele cartiere
- spatii subterane urbanism subteran

1. Conceptul tehnologic neaga insusi orasul ca specialitate si diversitate

neglijeaza faptul ca cadrul necesar pentru viata e mai mult decat un simplu
utilitar.
2. Directia umanista care reevalueaza conceptul omului
- motivul aparitiei consecinta a instrainarii omului
mobilitatea si cresterea populatiei
aglomeratia, standardizarea
aglomeratie comportament dezaxat
comportament antisocial
- critica adusa de analisti psihologi istorici si geografi
3 manunchiuri comportamentale:
1. ideea continuitatii spatio-temporare, a cadrului urban. Cum s-a construi un
oras, nu ce s-a construit .
2. ideea importantei climatului existential
- studii psihosociologice
- critica asupra Chartei de la Atena nu a principiilor, ci a metodelor de
realizare.
- Incercare de a impaca tehnologia cu rezolvarea conditiei umane
3. analiza perceptiei urbane.
- ansamblul standardizat, fiecare alta imagine
CURS 11
Reevaluarea pe linie umanistica a modelelor
3 subiecte, 3 noi abordari ale celor 3 modele fundamentale fundamentale
1. o directie in sensul continuitatii temporal spatiale a cadrului de viata
- pe 2 planuri 1 continuitatea in timp a orasului
- insemne de cultura urbana diferite de la un moment
la altul
- juxtapunerea
- alaturarea
-- 2 continuitatea din punct de vedere a cantitatii spatiului
2. importanta climatului existential
- sociologi psihologi
- critica segregarea pe criterii functionale comportamente antisociale
3. analiza perceptiei urbane
- mod de abordare estetica a cadrului construit - rece, uscat
- influenta pe care morfologia urbana o are asupra comportamentului uman
- preocuparea pentru psihologia spatiului de munca
- fereastra in hala blindata

- birouri peisaj
- parcuri industriale
- piete preuzinale
Concluzie: nu se mai discuta pe planuri si elevatii, ci direct in spatiul construit.
- analiza perceptiei urbane : - intelegere
- concepere
- interventie
3 calitati ale spatiului in care va lucra: - specificitate
- lizibilitate
- semnificatie
intelegere

concepere

interventie

specificitate

lizibilitate

semnificatie

- negociere intre arhitect si utilizator

- analiza prin intermediar
J.Jacobs tipologie urbana
- tipologie functionala
Spatiul centrifugal
- sociofugal
1. Continuitatea sensurilor de dezvoltare
2. Complexitatea preocuparii pentru caracterul spatiului in particularitatea lui.
- tehnologia devine prezenta estetica
- modelul ramane valabil in arhitectura; in plan conceptual e necesar ca
pilon de fixare a oricarei idei
- modelul se leaga de ceea ce se numeste ideologie
Rolul urbanismului:
1. Punct de plecare
2. scop
3. cadru de utilitate (adaptare la spatiu)
4. criteriu de finalizare
Intre ideologie si stiinta este o coraborare in cadrul careia intervine religia.
Ideologie utopie
Stiinta - tehnocratie