1.

Modificarile aduse legii 192/2006 in implicatii juridice

Legea 192 este cadrul general in material medierii conflictelor.Legea organizeaza profesia
de mediator, stabileste principiile acesteia, criteriile de organizare si functionare ale consiliului de
mediere, atributiile si competenetele acestuia.
Legea 192/2006 pune bazele organizarii si exercitarii unei noi ocupatii profesionale in
Romania, profesie la care accesul este permis tuturor calificarilor de nivel universitar.Aceasta lege a
fost criticata pe considerentul ca nu raspunde cerintelor pentru ca nu raspunde cerintelor reale, nu este
sufficient de bine ancorata in situatiile de fata cu care se confrunta sistemul judiciar din Romania.Ea a
fost modificata succesiv printr-o serie de acte normative, modificari care au dat forta institutiei
medierii.
Legea 192/2006 este legea generala in materia medierii, este legea generala privind aplicarea
institutiei medierii.
Legea 192 privind medierea si organizarea profesiei de mediator stabileste principiile
medierii, stabileste criteriul de organizare si functionare al Consiliului de mediere, atributiile si
competenta acestora.
Legea 192 a fost modificata prin Legea 115/2012, OUG 90/2012 dar si prin Legea 76/2012
legea punerii in aplicare codului de procedura civila, OUG 4/2012, ordonanta ce a moficiat legea
76/2012. Mai exista o modificare cu privire la taxa de timbru conform OUG 80/2013

Legea 115/2012 prin art. 60 instituie domeniile in care poate interveni mediere intre
literele de la a)-g).
Potrivit modificarilor aduse de OUG 90/2012 sub sanctiunea inadmisibilitatii cererii
de chemare in judecata partile sunt obligate sa faca dovada ca au participat la sedinta
de informare prealabila cu privire la etapele medierii in materiile reglementate de lege
la art. 60 introdusa prin Legea 115/2012. Dovada participarii la sedinta de informare
cu privire la avantajele medierii se face printr-un certificat de informare eliberat de
mediatorul care a realizat infromarea. Daca una din parti refuza in scris participarea la
sedinta de informare, nu raspunde invitatiei ori nu se prezinta la data fixata pentru
sedinta de informare.

Se intocmeste un proces verbal care se depune la dosarul instantei.

CSM a inlocuit amenda judiciara ca si sanctiune aplicata de instanta de judecata in situatia in
care partile nu se prezentau la mediere pentru sedinta de informare cu privire la avantajele medierii, cu
inadmisibilitatea cererii de chemare in judecata atunci cand partile din litigiu nu au participat la
sedinta de informare prealabila anterior introducerii actiunii.

OUG 90/2012 introduce un art nou in legea 192, art. 60 alin. 1;2 care prevad o
procedura de informare incluzand si formalitatile pentru convocarea partilor, nu poate
depasi 15 zile calendaristice iar acceptarea participarii sau participarea la sedintele de
informare nu constitutie o recunoastere a dreptului ce ar face obiectul litigiului si nu
intrerupe cursul prescriptiei.
Potrivit art.62 din Legea 192 pentru desfasurarea procedurii de mediere, judecarea
cauzelor civile de catre instantele judecatoresti sau arbitrale va fi suspendata la cererea
partilor conform art.411 alin.1 pct.1 NCPC.
1

Cursul termenului perimarii este suspendat pe durata procedurii de mediere dar nu mai mult de
3 luni de la data semnarii contractului de mediere iar o eventuala cerere de repunere pe rol va fi scutita
de taxa judiciara de timbru

Conform Legii 115/2012 taxa de timbru se restituie in cazul in care litigiul dedus
judecatii se solutioneaza printr-un acord de mediere.
In domeniul litigiilor de munca pe langa dispozitiile legii medierii, procedura medierii
este reglementata si printr-o lege speciala, legea 168/1999 privind solutionarea
conflictelor de munca.

Prin mediere se ajunge la solutionarea disputelor de munca atat sub aspectul conflictelor de
interese cat si a conslictelor de drepturi.

2. Principalele
Caracteristici

metode

alternative

de

solutionare a conflictelor. Enumerare.

Cand se discuta de ADR pe plan european ne referim nu numai la mediere ci si la conciliere,

negociere sau arbitraj. La inceputul anilor 90 metodele de solutionare alternativa a conflictelor au
devenit o prioritate politica, au fost elaborate o serie de documente. In 1993 a fost elaborata Cartea
verde a metodelor de solutioare a conflictelor, tema principala a actelor normative la nivel european
este aceea a accesului consumatorului la justitie si la rezolvarea disputelor in materia protectiei
consumatorului pe piata unica.
Pe pla european metodele alternative de solutionare a conflictelor au pornit de la ideea
protectiei consumatorului pe piata unica. Metodele ADR au fost privite la inceput in relatie cu
domeniul protectiei consumatorului. Ulterior metodele s-au extins si in domeniul dreptului familiei,
dreptului muncii si comertului electronic.
Principalele metode alternative de solutionare a conflictelor (ADR) sunt:
MEDIEREA este definita ca interventie, intr-o negociere sau conflict, a unei terte persoane
neutre, impartiale si fara putere de decizie, care asista partile implicate si le ajuta sa ajunga in mod
voluntar la o intelegere nutual acceptata in vederea incheierii conflictului.Medierea mai este numita si
negocierea sistata.
In cadrul procedurii de mediere functioneaza principiul autodeterminarii partilor in sensul ca
solutia le apartine.In cazul arbitrajuluisolutia este impusa de arbitru in conditiile participarii voluntare
a partilor.
Medierea dar si arbitrajul sunt prevazute de legi speciale
NEGOCIEREA este definita ca o forma concentrata si interactiva de comunicare interumana
in care doua sau mai multe parti aflate in dezacord urmaresc sa ajunga la o intelegere comuna care sa
rezolve problema dintre ele sau sa atinga un scop comun.
CONCILIEREA atunci cand negocierea nu apare ca fiind posibila sau esueaza, concilierea
este o alta metoda de solutionare a conflictelor care presupune interpunerea unui tert intre parti pentru
a le facilita ajungerea la un acord in privinta punctelor litigioase. Termenul de conciliere este folosit
adesea drept sinonim al celui de mediere, concilierea nefiind altceva decat o forma a medierii, desi
2

concilierea nu presupune interventia unei terte persoane cu o calitate specifica. Concilierea se ocupa
de reclamatiile reciproce ale partilor.
ARBITRAJUL este o alta metoda alternativa de solutionare a disputelor si consta in a solicita
unuia sau mai multor terti sa decida asupra litigiului printr-o decizie. Acesti terti nu sunt judecatori ai
statului ci sunt persoane private alese de catre terti fie direct, fie prin intermediul unei institutii de
arbitraj care are responsabilitatea de a-i numi in acest scop. Clauzele de arbitraj prevad faptul ca un
recurs nu ar fi posibil.
Arbitrajul are 2 forme:
arbitraj institutionalizat care este arbitrajul organizat de catre o institutie permanenta de
arbitraj. Organizarea arbitrajului institutionalizat se face de catre Curtea de Arbitraj Comercial
International de pe langa Curtea de Comert si Industrie a Romaniei in baza Regulamentului de
organizare si functionare al Curtii de Arbitraj a regulamentului Colegiului Curtii de Arbitraj si a
dispozitiilor Codului de procedura civila daca Regulile de procedura arbitrala stabilite de Curtea de
Arbitraj nu dispun altfel.
Arbitrajul institutionalizat consta in incredintarea, prin conventia arbitrala, unui tribunal
arbitral din cadrul Curtii de Arbitraj, sa judece un litigiu determinat si sa pronunte o hotarare definitiva
si obligatorie pentru parti, potrivit Regulilor de arbitraj
Arbitrajul ad-hoc mai este numit si arbitraj voluntar sau ocazional si este arbitrajul ocazionat
de catre parti sau de catre o terta persoana imputernicita de parti in acest sens, printr-o conventie
arbitrala. Arbitrajul ad-hoc se desfasoara conform dispozitiilor cuprinse in CPC si a dispozitiilor art.4
alin.2.
In cazul arbitrajului ad-hoc organizat de parti pentru solutionarea unui litigiu determinat,
Curtea de Arbitraj le poate acorda asistenta, la cererea lor comuna sau a uneia dintre ele, urmata de
acceptarea celeilalte parti formulata in scris.
ATENTIE!!!
Mai exista si alte metode alternative de solutionare a conflictelor:
-facilitarea
-desemnarea unui expert
-negocierea facilitata
-mini procesul
-judecata privata
Existand atat de multe metode ADR arata multiplele dezavantaje ale procedurii litigioase.

3. Istoria medierii
Activitatea de mediere a fost practicat din cele mai vechi timpuri. Istoricii
situeaz apariia acesteia n perioada comerului fenician. Practicile din Grecia
3

Antic i din Roma Antic au adus un ineles adecvat termenului de

mediere. Romanii au folosit mai multe denumiri pentru persoanele care se
ocupau de acest proces, precum: medium, interpolator, conciliator,
interlocutor i n final, mediator.
Civilizatiile antice au privit mediatorul ca fiind o persoana sacra, demna de
un anumit respect. Acest rol a fost asimilat in timp cu cel traditional al
inteleptului sau al sefului de trib . membrii ai comunitatilor pasnice isi
expuneau disputele in fata liderilor locali incercand sa le gasesca solutii
aplenad la intelepciunea si experienta acestor. Aceasta metoda amiabila xe
solutionare a conflictelor locale a prevalat in mod scpecial in comunitatile lui
Confucius si ale budistilor.
Istoria si medierea au fost folosite pentru solutionarea diferitelor tipuri de
dispute . Aceste dispute au fost fie conflicte internationale , fie comerciale , fie
conflicte de dreptul muncii.
In afara de domeniul politic, medierea a fost folosita de oamneii de afaceri
din toata lumea pt rezolvarea disputelor comerciale.
Interesant si surprinzator este ca primul document ce stabileste reguli ale
institutiei pe care astazi o numim mediere, pare a fi redactat in vechiul
Imperiu Portughez, in secolul al XVI-lea. Regulamentul Regelui Manuel i al
Portugaliei , instituait Acordul Solictarilor , este incheiat in anul 1519 si
defineste normele exemplare ale medierii militand pt eliminarea sau depasirea
conflictelor, solutionarea acestora prin intermediul pacificarii obtinute de asa
munitii judecatori de pace considerati oameni de bun caracter sub
garantia cinfidentialitatii , cunoscuta inca de pe atunci.
Ulterior, in timpul domniei lui Ioan al III-lea al Portugaliei , iezuitii au avut
un rol important in medierea relatiilor dintre portughezi si nativi , iar Inchizitia
a scutit Portugalia de conflictele civile si razboaiele religioase din Franta si din
alte tari ale Europei secolului al XVI-lea.
In SUA The Quakers au o lunga istorie in paractica medierii, cat si a
arbitrajului. Modelul american de mediere a fost in proportie de 80% munca
celor de la
Quakuers. In New York City comunitatea evreilor si-a stabilit
un forum de mediere. Imigrantii chinezi au stabilit Societatea Chineza de
benevolenta pentru a rezolva disputele prin mediere, dispute legate de viata
de familie si de comunitate. Unul dintre cele mai timpurii exemple ale medierii
realizate de Quakers dateaza inca din 1774 inainte de razboiul american de
independenta, cand David Barclay si Jphn Fothergill au incercat, fara succes,
medierea dintre Cabinetul Britanic si Benjamin Franklin.
Relul mediatorilor Quakers in conflictele internationale a inceput cu
adevarat dupa cel de-al doilea Razboi mondial. The Quakers si-au extin
activitatea in tari ca India, Nigeria, Biafra, Pakistan, Germania Zzimbabwe, Sri
Lanka.

Constitutia statului Texas stipuleza inca de la 1845 nevoia de adoptare a

unor metode alternative de solutionare a conflictelor , lucaru intamplat in
1878 , cand Presedintele Curtii Supreme din Texas s-a intalnit cu Seful primei
Curti de Apel, pentru a discuta modalittaea de reducere a numarului imens de
dosare in instanta . In final Baroul din Houston a infiinatt un comitet ADR si a
solicitat finantare din surese guvernamentale si private pt infiintarea unui
centru de solutionare a conflictelor. Un astfel de centru a fost deschis in
1940.
Procesele de solutionare alternativa au fost transformate ca alternativa la
instanta incepand cu anul 1913, cand departamnetul de stat al Muncii sin SUA
a elaborat un penel de
COMISIONARI AI CONCILIERII , care sa
rezolve disputele de drept al muncii. Acesti comisionari au devenit Serviciul de
Conciliera al SUA , iar in 1947 aceasta entitate s-a transformat in Serviciul
Federal de Conciliere si Mediere.
Primele centre de mediere s-au infiintat la sfarsitul anilor 1950 avand ca
scop sprijinirea solutionarii conflictelor dintre vecini, colegi de munca, parinticopii, elev-profesor, chirias-proprietar.
In 1980, Congresul SUAa emis actulde rezolvare a
stipula ca toate programele nationale pt ADR sa
MINISTERUL Justitiei. Pe plan local, guversnele locale
programre de mediere in scopul rezolvarii disputelor
mediului, contracte guvernamentale etc.

disputelor in care se
fie administrate de
si statele au finantat
din dreptul familiei ,

In Franta, exista o lunga tradtie in ceea ce priveste solutionarea alternativa

adisputelor . principiul concilierii optionale sau obligatorii ca o faza preliminara
a procesului a aparut in legislatia franceza la intervale variate de timp si in
forme diferite in ultimii 200 de ani.
Concilierea a fost pt prima oara institutionalizata in Franta in timpul
Revolutiei Franceze. Ganditorii acestei perioade au considerat ca fiind metoda
ideala a solutionarii disputelor.
Dupa introducerea judecatorilor de pace, acestia propuneau concilierea ca
o metoda preliminara si se comportau ca mediatori in salile de judecata. Desi
initiata ca o practica folosita in disputele de familie, in mod particular in
cazurile de divort , in scopul salvarii casatoriei, Decretul din 16-24 august
1789 stipuleza concilierea obligatorie pt toate pb care cad sub jurisdictia
Curtilor Civile Ordinare.
La inceptutul secolului XX, obligativitatea concilierii acunoscut un declin
fiind abandonata ca caerinta legala in 1940-1950. Totusi in practica concilierea
era inca folosuta de sitemul judicar francez atat de mult incat era inclusa, ca
una dintre misiunile judecatorului civil , in npul cod francez de procedura
civila.
Legea din 1995 se refera pt prima oara in legislatia franceza la mediere.
Medierea juridica sub aceasta duspozitie legala este complet optionala si este
5

necesar consimtamantul partilor pt numirea unui mediator care sa le asite in

rezolvarea diputelor.

4. Legea generala in materia medierii. Domeniul de aplicare (art.60)

Obiectul medierii-se poate media in domeniile:
-in domeniul dreptului familiei divortul, desfacerea casatoriei, incredintarea copiilor
minori, partajarea bunurilor comune, incredintarea numelui, exercitiul drepturilor parintesti, pensia de
intretinere, etc.
-in domeniul protectiei consumatorului ori de cate ori se invoca un viciu al unui produs
sau serviciu achizitionat cauzandu-i consumatorului un prejudiciu sau ori de cate ori nu se respecta
clauzele contractuale acordate sau garantiile acordate ori exista o clauza abuziva, ori de cate ori se
incalca un drept prevazut de legislatia nationala sau a UE.
-in domeniul litigiilor privind posesia (stapanirea materiala a unui lucru comportandu-se ca
proprietar sau titular al acelui bun) granituirea, stramutarea de hotare sau orice alte litigii de
vecinatate.
-in domeniul raspunderii profesionale cauzele de malpraxis (limita acestuia fiind dreptul
penal ex:in cazul in care persoana vatamata decedeaza).
-in domeniul litigiilor de munca:exista o lege speciala pt medierea conflictelor generate de
incheierea, executarea si incetarea contractelor de munca.Se poate media strict legat de contractual
individual de munca.
-in domeniul litigiilor a caror valoare este pana in 50.000 lei. Exceptie fiind cauzele pentru
care s-a pronuntat o hotarare executorie de deschidere a procedurii insolventei (in cazul procedurii
simplificate medierea nu poate avea loc). Se poate media numai in cazul contractelor individuale.
-in domeniul infractiunilor, domeniul penal respectiv se pot media doar situatiile
infractiunilor pentru care retragerea plangerii inlatura raspunderea penala.ex:violul, casatoria victimei
cu violatorul.
Exista si domenii in care medierea nu poate opera cum ar fi drepturile cu caracter strict personal
(ex: drepturile privitoare la statutul persoanei precum si orice alte drepturi de care potrivit legii, partile
nu pot dispune prin conventie sau prin orice alt mod admis de lege).
NU se mediaza:
-drepturile cu caracter strict personal
-drepturile succesorale
-pe cote succesorale
-in domeniul administrativ
-bunurile din afara circuitului civil nu se pot media.

5. Consiliul de mediere. Adtributii si organizare

Consiliul de mediere este un consiliu autonom cu personalitate juridica de interes public.
Consiliul de mediere este format din 9 membrii titular, 3 membrii supleanti, mandatul membrilor
este de 4 ani, consiliul de mediere este condus de un presedinte, un vicepresedinte, la nivelul
consiliului de mediere functioneaza o comisie cu activitate permanenta, un secretariat tehnic. Consiliul
de mediere se intruneste lunar sau ori de cate ori este nevoie in vederea solutionarii problemelor.
Consiliul se intruneste statutar si poate lua hotarari in mod valabil in prezenta a 7 membrii. Consiliul
de mediere adopta hotarari care sunt obligatorii pentru mediatori.
Consiliul de mediere a fost infiintat in vederea organizarii activitatii de mediere ca si organism
autonom cu personalitate juridica de interes public, cu sediul in municipiul Bucuresti.
Pot face parte din consiliul de mediere numai mediatorii autorizati care indeplinesc conditiile
stabilite prin Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului de mediere.
Durata mandatului membrilor comisiei este de 2 ani.
Consiliul se intruneste lunar sau ori de cate ori este necesar, la convocarea presedintelui. Sedintele
Consiliului de mediere se desfasoara in prezenta a cel putin 7 membri si sunt publice cu exceptia
cazului in care membrii sau hotarasc altfel.
Atributiile consiliului de mediere:
-promoveaza activitatea de mediere
-elaboreaza standardele de formare in domeniul medierii
-autorizeaza programele de formare profesionala initiala si continua
-intocmeste si actualizeaza lista furnisorilor de formare profesionala
-autorizeaza mediatorii
-intocmeste si acualizeaza tabloul mediatorilor autorizati
-tine evidenta birourilor mediatorilor autorizati
-supravegeaza respectarea standardelor de formare in domeniul medierii
-elibereaza documentele care atesta calificarea profesionala a mediatorilor
-ia masuri pentru respectarea prevederilor continute in Codul de etica si deontologie profesionala a
mediatorilor autorizati
-organizeaza alegeri pentru urmatorul consiliu de mediere si elaboreaza procedurile de organizare a
alegerilor.
6. Principiile exercitarii profesiei de mediator conform codului de etica si deontologie
profesionala
Conform acestei recpomandar se vizeaza principiile care stau la baza derurlarii
procesului de mediere si anume:
7

-principiul independentei:procesul de mediere in sine este un proces

independent, se supune numai exigentelor,regulilor stabilite de parti.Mediatorul
este o terta persoana, independenta, neutra,impartiala.
-principiul transparentei:analizat de 2 paliere.Dca partile nu rostesc numele
unui mediator judecatorul elege la intaplare un mediator conform acestui
principiu.
-principiul eficientei procedurii de solutionare al conflictelor:eficienta
procedurii de mediere este asigurata prin garantarea calitatii actului de
mediere.Calitatea actului de mediere se garanteaza prin obligativitatea cursurilor
de formare continua profesioanala.
-principiu legalitatii:se refera la stabilirea unui cadru general pentru derularea
procedurilor ADR.

7. Aspecte de drept comparat privind medierea

Incercand o scurta analiza de legislatie comparata, constatam ca exista state in
care introducerea medierii obligatorii a reprezentat o miscare esentila pt
eficientizarea justitiei.
Procedurile de mediere din SUA, AUSTRALIA si NOUA ZEELANDA, state care
au o indelungata traditie in acest domeniu, au reprezentat o importanta sursa de
inspiratie pt stalele continetului European.
In SUA medierea a inregistrat un real succes si a condus la evolutia spectaculoasa
acestei institutii, care pana in prezent este reglementata de peste 2500 de acte
normative , fiind utiliztaa in toate domeniile.
Actul privind solutionarea alternativa a litigiilor din 1988 cere ca fiecare instanta
federala districtuala sa adopte norme care sa autorizeze utilizarea solutionarii
alternative a litigiilor ( ADR in toate procesele civile).
Fiecare instanta din SUA este libera sa adopte propriile reguli si practici. Sper
exemplu, unele instante au un administrator ADR cu norma intreaga , in tomp ce
altele folosesc judecatori pt supravegherea ADR, cateva dintre acestea utilizeza
mediatori printre proprii angajati, iar altele pastreza un grup de mediatori
disponibili s amedieze litigiile desemnate lor.
Din nr total de cazuri civile federale din SUA, mai putin de 3 % ajung in instanta
de judecata , in aproape 98% din cazuri partile decid sa nu apeleze la instanta
sau ajung la o intelegere. In sensul promovarii medierii instantele organizeaza
frecvent comferinte de intelegere sau mediere .
In cadrul instentelor federale functioneza ca ramura educationala Centrul Judiciar
Federal care ofera sprijin pentru tot parcursul procedurii medierii judiciare atat
prin cursurile de mediere oferite judecatorilor federali, indrumarea scrisa pt
rezolvarea cazurilor sau a studiilor in sensul determinarii celor mai eficiente
8

practici. Acest centrul judiciar federal a aconstituit un grup de consultanti in

mediere la dispozitia instentelor interesate in organizarea sau imbunatatirea
programelor de mediere.
In MAREA BRITANIE ( Anglia+ Tara Galilor + Scotia) , serviciile de mediere sunt
asigurate de diverse organisme independente specializate ( profesionale, nonprofit, organizme de caritate, cat si centrul pentru solutionarea eficienta a
diferendelor ) sau de catre mediatori individuali.
Atat in ANGLIA cat si in TARA GALILOR se poate vorbi despere o adevarata
industrie a medierii, fiind foarte bine puse la punct baze de date privind serviciile
de mediere. Cu toate cheltuielile pregatitoare incluse, costul unei medieri
porneste de la 2500 lire sterline, procesul de mediere dureza in medie ntre 6 si 8
saptamani, putand fi si mai rapid in functie de complexitatea diferendului dedus
medierii.
Mediatorul este aici o persoana neutra, impartiala, cu o pregatire profesionala
exhaustiva si de inalt nivel , care va chema partile intai la o discutie preliminara
si numai dupa ce va analiza speta va declansa procedura pr-zisa de mediere.
Acordul de mediere devine obligatoriu pentru parti, existand o procedura
judecatoreasca speciala in acest sens, numita rezumat, prin care una din parti
poate impune executarea acordului semnat.
In FRANTA metodele alternative de solutionarea a disputelor sunt promovate de
autoritati ca o modalitate de degrevare a instantelor si de rezolvare a disputelor
intr-o modalitate mai simpla, mai rapida si mai ieftina.
Din momentul adoptarii legii in 1995 si a Decretului Conex din 1996, curtile de
apel din Paris si Grenoble au decis in mod sistematic sa recomande numirea unui
mediator. Acestea sugereaza interventia unui mediator chiar din momentul
stabilirii primei infatisari in cauza respectiva.
Modelul francez de mediere are un procent ridicat de reusita aproximativ 80%.
Centrul de mediere si arbitraj din Paris specializat in medierea comerciala a
dezvoltat tehnici, reguli si standarde pt diferite tipuri de ADR.
In OLANDA
serviciile de mediere sunt furnizate de mediatori calificati,
inregistrati la Institutul Olandez de Mediere. In scopul institutionalizarii medierii
au fost initiate doua mari programe nationale pt perioada anulor 2000-2002,
respectiv programul de mediere derulat in cadrul tribunalelor si programul de
mediere in cadrul planului de asistenta judiciara, urmand ca Ministrerul Justitiei
sa stabileasca in functie de rezultateala obtinute in urma implementarii acestor
programe locul proesului de mediere in cadul infrastructurii legale.

8. Cartea verde cu privire la metodele alternative de solutionare a conflictelor din anul

2002
In anul 2002 la nivel european a fost inceputa a consultare publica cu privire la
anumite principii care stau la baza metodelor ADR (consultare publica numita
carte verde).
9

Consultarea publica initiaiata in 2002 a avut ca scop gasirea unor raspunsuri si

stabilirea unor mecansime legislative referitor la:
-obligativitate/neobligativitatea medierii si concilierii.
-eficienta si aplicarea obligatorie a unei clauze ADR in contracte.
-intreruperea termenelor de prescriptie
-eficienta actelor incheiate in cursul procedurii de mediere cu particularitate la
procesul verbal de mediere, acordul de mediere, forta obligatorie sau punerea in
executare a acordului de mediere-mecanisme nationale (fiecare stat prin
mecanismele lui locale trebuie sa transpuna notiunile europene).
Cartea verde se mai refera la intinderea principiului confidentialitatii si ceea ce
este confidential intr-o procedura de mediere, ce se poate folosi si cum se poate
folosi o informatie in procesul medierii.
Consultarea publica din 2002 ar trebui sa raspunda si la tema raspunderii
juridice, recunoasterii si responsabilitatii mediatorului.

9. Directiva 2008/52/CE privind anumite aspecte in materia civila si

comerciala
La 21 mai 2008 Parlamentul European si Consiliul UE au adoptat directiva
2008/52/CE privind anumite aspecte in materia civila si comerciala, reglementare
care se inscrie in obiectul Comunitatii privind mentinerea si dezvoltarea unui
spetiu de libertate, securitate si justitie, in cadrul caruia se asigura libera
circulatie a persoanelor, care ar trebui sa cuprinda accesul la metode judiciare si
extrajudiciare de solutionare a controverselor.
Aceasta directiva se aplica proceselor in care doua sau mai multe parti, intr-un
litigiu civil sau comercial transfrontalier, incearca in mod voluntar, sa ajunga la un
acord amiabil referitor la litigiul dintre ele, cu ajutorul unui mediator.
Directiva are asadar obiectivul de a contribui la functionarea corecta a pietei
interne , in special in ceea ce priveste disponibilitatea serviciilor de mediere.
Acordurile rezultate din mediere au o mare probabilitate de a fi respectate in mod
voluntar si de a pastra o relatia amicala si de durata intre parti. Aceste beneficii
devin si mai evidente in situatiile care prezinta elemente de extraneiatate.
In scopul promovarii ulterioare a utilizarii medierii si pentru a garanta ca partile
implicate se pot increde intr-un context juridic sigur, trebuie sa se introduca un
cadru normativ care sa gestioneze in special elementele cheie ale procedurii
civile. Statele membre trebuie sa incurajeze in orice mod elaboarea de coduri
voluntare de conduita a mediatorilor si organizatiilor in care functioneaza servicii
de mediere, precum si in conformitate cu aceastea , la fel ca orice alt mecanism
de control al calitatii in domeniul furnizarii de servicii de mediere.
10

Pe de alta parte, statele membre trebuie sa se asigure de faptul ca acordurile

rezultate in urma medierii pot fi executate , directiva desi adresandu-se doar
disputelor transfrontaliere, nu interzeice statelor memebre sa aplice aceste
prevederi procedurilor interne de mediere. Intrucat unul dintre elementele
cruciale din orice mediere o reprezinta increderea in intregul proces, indeosebi in
situatia in care cele doua parti provin din tari diferite , Directiva 2008/52/CE
stabileste cateva reguli esentiale:

Obliga statele membre sa incurajeze pregatirea mediatorilor si dezvoltarea

sau aderarea la coduri voluntare de conduita si adoptarea altor mecanisme
de control efectiv al calitatii in ceea ce priveste furnizarea serviciilor de
mediere art 4 alin (1);
Confera dreptul fiecarui judecator din Comunitate, in orice stadiu al
procedurii, sa invite partile sa recurga la mediere, daca aceasta considera
ca este indicat in speta respectiva. Judecatorul poate de asemenea sa
invite partiel sa participe la o sesiune de informare privind recurgerea la
mediere art 5 alin (1);
Directiva obliga statele membre sa puna la punct mecansiem prin care
acordurile rezultate in urma medierii sa poata dobandi caracter executoriu,
daca partile isi manifesta dorinta expresa in acest sens, lucru ce se poate
realiza, de exemplu, printr-o hotarare judecatoreasca sau prin intermediul
unui notar public art 6;
Cuprinde mentiuni referitoare la asigurarea ca medierea are loc intr-un
cadru care respecta confidentialitatea si ca informatiile rezutate din sau in
legatura cu procesul de mediere nu pot fi folosite impotriva partii vizate de
acestea intr-o procedura ulterioara de judecata, in cazul in care medierea
esueaza. Tot in acest sens se dispune ca mediatorul nu poate sta martor
referitor la informatiilor obtinute in cursul procedurii de mediere, cu unele
execptii
( situatii privind ordinea publica, de asemenrea mediatorul mai
poate fi chemat in proces ca martor atunci cand divulgarea continutului
acordului rezultat in urma medierii este necesara in aplicarea sau
executarea acestuia) .
O ultima regula importanta este aceea privind termenele de prescriptie.
Stetele membre trebuie sa se asigure ca pe tot parcursul desfasurarii
procedurii medierii, cursul acestor termene va fi suspendat sau intrerupt
astefel incat sa nu s eprejudicieze partile in situatia in care vor apela la
instanta de judecata intrucat nu au putut ajunge la o intelegere.

Directiva 2008/52/CE lasa neatinsa legislatia nationala care face recurgerea la

mediere obligatorie sau supunerea stimulentelor sau sanctiunilor, atat inainte
cat si dupa inceperea procedurii judiciare, atata timp cat aceasta legislatie nu
impiedica partile sa-si exercite dreptul de a accesa sistemul judiciar. Statele
membre asigura posibilitatea patilor, sau uneia dintre acestea cu acordul
celeilate, de a solicita punerea in executie a continutului unui act rezultant
dintr-o mediere ( finalizat prin acordul de mediere).

11

Prevederile acestei directive 2008/52/CE au fost implementate in dreptul

intern prin legea nr 370/2009 pentru modificarea si completarea legii nr
192/2006.

10. Conflictul. Notiune. Categorii si clasificare

Obiectul medierii in general il constituie rezolvarea unui conflict.
Conflictul=stare in care protagonistii pretind drepturi, interese contradictorii,
uneori sunt apparent contradictorii.
Gestiunea conflictelor este un concept relativ nou si se refera la modalitatile de
adresabilitate sau de adresare in situatia unui conflict.
Mediul de afaceri din Romania, in special cu anul 2008 cand a debutat criza
economica a cunoscut treptat o alterare importanta a starii de normalitate, stare
in care se derulau relatiile economice pana in acel moment.Drept urmare piata
litigiilor a crescut alarmant iar gradul de complexistate al lor din ce in ce mai
mare.
Solutionarea conflictelor comerciale dar nu numai in functie de alegerea partilor,
conditii, avantaje/dezavantaje se poate realiza prin:
1. Instanta clasica:cea mai raspandita metoda, o metoda care are avantaje si
dezavantaje majore, impact negativ a relatiilor comerciale interumane, costuri
ridicate, timp maxim alocat si nu in ultima instanta decizia apartine in
exclusivitate unui tert si este de tipul invins-invingator.
2. Justitia privata (arbitrajul): agreata de o parte a mediului de afaceri si a litigiilor
civile, implica avantaje si dezavantaje (costuri ridicate).
3. Se poate apela la justitia privata determinata de metodele alternative a
solutionare a conflictelor de tip mediere, sau de tip mediere-arbitraj.
Avantajele medierii sunt reprezentate de:
-timp redus
-costuri reduse
-confidentialitatea procedurii
Aspectul cel mai important al metodelor alternative de solutionare a conflictelor
consta in faptul ca relatiile comerciale, interumane, etc nu sunt compromise, ele
pot functiona pe viitor, deci nu exista acel impact negativ pe care il are justitia
clasica.
Termenul de business metiation= este un termen des intalnit in practica
corporatista americana si are la baza ideea ca succesul sau esecul in mediul de
afaceri se bazeaza pe calitatea relatiilor comerciale dintre partenerii de afaceri.
12

Solutionarea conflictului pe calea medierii are grija in primul rand de relatia

interumana (ceea ce nu face instanta clasicaaceasta este diferenta intre justitia
clasica si mediere).
In SUA studiile au relevat faptul ca din 2007 conflictele corporatiste (din mediul
de afaceri) au fost solutionate prin aceasta metoda alternativa a medierii.
Medierea sau negocierea asistata si coordonata de catre un tert neutru si
impartial este specifica mediului de afaceri iar pastrarea partenerilor de afaceri
se poate realiza numai in masura in care conflictele dintre ei se realizeaza
consensual prin obtinerea unei solutii reciproc avantajoase.
In situatia in care o parte pierde printr-un acord de mediere nu se mai poate
vorbi de un acord.
La nivel national medierea ca institutie si ca practica de gestionare a
conflictelor are nevoie sa se aseze din fericire pt practica nationala companiile
straine reprezinta cei mai buni promotori ai solutionarii conflictelor pe calea
medierii.
La nivel international exista o literatura de specialitate bogata autorul Thierry
Garby-La gestion de conflits care priveste gestiunea conflictelor din perspectiva
ca conflictele nu sunt eminamente grave, ele nu sunt exclusiv rele ba chiar ele
sunt necesare.Conflictele sunt necesare pentru ca ele sigura progresul unei
societati.
A solutiona un conflict presupune aducerea unor satisfactii tuturor partilor
implicate, a gestiona un conflict presupune in mod prioritar a produce avantaje
pentru toti participantii la solutionarea conflictului si a evita consecitele negative.
Pe de alta parte gestiunea conflictelor nu poate fi lasata doar la latitudinea
privatului sa o rezolve/abordeze ci statul prin legi, prin instituirea unui sistem de
norme este chemat sa gaseasca o solutie pentru rezolvarea conflictelor.Menirea
unei norme de drept este aceea de a instaura pacea sociala prin institutiile
statului de drept.
Notiunea de conflict a fost abordata in literatura de specialitate din perspective
diverse (sociologice, metafizice) pentru ca toate aceste coordonate de
intrepatrund.

TIPURI DE CONFLICT:
Este important ca mediatorul sa cunoasca tipul de conflict ce face obiectul
procedurii de mediere pentru a identifica corect parghiile ce le poate utiliza in
gestionarea acelui conflict.
Exista o serie de clasificari in literatura de specialitate-clasificare facuta de
Christophor Moore-aceasta este cea mai simplista si sunt tipuri de conflict:
conflict relational
13

Acesta are la baza relatii interpersonale slabe sau inexistente, antagonice,

factori culturali, perceptia eronata a unor factori sociali, politici, economici,
religiosi etc.Daca se observa unul din acestea se poate ajunge la o comunicare
eficienta, clarificarea perceptiilor, facotirlor perturbatori ai relatiei inerumane,
generarea construirii unei perceptii pozitive.
*mediatorul este responsabil de ajutoarea partilor la construirea unor perceptii
pozitive.Rezolvarea conflictului in sine se poate realiza numai daca exista o
perceptie pozitiva a faptelor.
conflict informational
Are la baza lipsa informatiilor.Daca partile nu au toate informatiile, menirea
mediatorului este sa ajute partile sa comunice caci printr-o comunicare eficienta
ele isi vor transmite informatiile intr-un mod corect. La baza unui conflict
informational pot sta si informatii partial adevarate sau interpretarea partilor in
mod eronat a informatiilor pe care le detin-prin urmare ori de cate ori mediatorul
identifica acest tip de conflict are obligatia ca prin asigurarea comunicarii intre
parti sa determine partile sa discute criteriile la care se raporteaza, sa discute
criteriile care stau la baza interpretarilor diferite, sa determine partile sa
identifice in comun procedurile de obtinere a informatiilor, sa determine partile sa
identifice si sa se raporteze la criterii comune pentru valorificarea informatiilor.
conflict structural
Un conflict structural apare ori de cate ori exista o stare de inegalitate a
partilor, de obstacole geografice, fizice, financiare, partile sunt obstructionate din
pricina acestor stari sa coopereze, sunt constranse de timp.Roger Fischer
vorbeste despre negocierea intre Palestina si Israel.
Se pot determina partile sa revizuiasca procesul de decizie, sa se revizuiasca
sistemele de control al resurselor, pot fi determinate partile sa modifice
modalitatile de relationare intre ele de la coercitie sa se ajunga la operare (la un
conflict structural partile sunt situate pe pozitii inegale).
conflict de evaluare
Are la baza criterii de evaluare diferite, aceste criterii au surse diferite (factorul
cultural) exista si criterii de evaluare diferite datorita acestor criterii de evaluare
diferite.
Obligatia mediatorului cand intalneste un astfel de conflict este sa ajute partile
sa isi identifice acelasi tip de criteriu la care se raporteaza, mai mult acesta poate
determina partile sa isi caute valori comune.
conflict de interese (cel mai des intalnit)
Partile se raporteaza si sunt tributare unor interese diferite aparent.Aici se vb
din nou asupra perspectivei interesului.

14

Ca mediator trebuie sa se determine ca partile sa isi identifice singure dar

corect interesul printr-o comunicare eficienta intre parti.
Si in acest gen de conflict trebuie sa fie determinate partile la criterii obiective
pentru ca partile sa ajunga la intelegere.
Roger Fischer-mediatorul trebuie sa determine partile sa se concentreze pe
interes si nu pe pozitie.
Ori de cate ori partea ajunge sa isi identifice corect interesul (prin maiestria
mediatorului) se va ajunge in mod clar si la semnarea unui acord de mediere, dar
asta depinde de mediator.
Toate aceste tipuri de conflict au la baza slaba/ proasta comunicare intre
parti.

11. Principiile care guverneaza medierea

Principiile fundamentale ale medierii sunt :
1)
2)
3)
4)

Neutralitatea
Impartialitatea
Confidentialitatea
Voluntariatul procedurii medierii

Acestor principii li se adauga si : principiul autodetarminarii partilor si

principiul informarii prealabile asupra procedurii medierii.
Principiul neutralitatii si impartialitatii mediatorului
Pe tot parcursul procedurii medierii
este necesar ca mediatorii sa fie
independenti, sa ramana neutrii si impartiali fata de conflictul dedus medierii .
in executarea atributiilor lor, mediatorii trebuie sa se bucure de deplina
independenta in relatiile cu diferite entitati care ar putea avea anumite
interese in cauzele in care are loc medierea. Este necesar ca aceasta
independenta sa fie de natura a le garanta impartialitatea, neutralitatea si
echidistanta fata de cauza, fata de rezultatelea acesteia si fata de partile
implicate in litigiu.
Mediatorii trebuie sa evite orice situatii care le-ar putea aduce atingere
independentei lor. In situatia in care, in orice mement in timpul procesului
medierii, mediatorul isi pierde aceste atributii, este obligat sa aduca la
cunostinta acest fapt partilor implicate si sa se abtina de la medierea
conflictului.
Potrivit dipozitiilor legale, niciuna dintre parti nu poate angaja un mediator al
sau, pt reprezentarea exclusiva a intereselor sale, si nici un mediator nu poate
reprezenta in cadrul unei medieri interesele unei singure parti, cu exceptia
conflictelor din domeniul familiei , in care mediatorii trebuie sa urmareasca
interesul superior al minorului.
15

Mediatorul ajuta partile sa comunice, le faciliteaza dialogul si se asigura ca pe

toata durata procesului de mediere sunt respectate dispozitiile legii.
Principiul confidentialitatii procedurii medierii
Nu poate exista incredere in lispa garantiei confidentialitatii. Prin urmare
secretul profesional este recunoscut ca fiind de o potriva un drept si o
indatoriere fundamentala si patrimoniala a mediatorului.
Mediatorul are indatorirea de a pastra secretul oricaror informatii cu caracter
confidential de care ia cunostinta in cadrul activitatii sale profesionale,
indatorire nelimitata in timp, conform dispozitiilor de Etica si Deontologie
profesionala a mediatorilor.
Art 32 din L192/2006 completata si modificata prevede ca mediatorul este
obligat sa pastreze confidentialitatea informatiilor de care ia cunostinta in tot
cursul procesului medierii , precum si cu privire la documentele intocmite sau
care i-au fost predate de parti pe parcursul medierii. Aceasta obligatie
subzista chiar si ulterior incetarii functiei sale.
Legea prevede o singura exceptie si anume atunci cand mediatorul are
calitatea de martor , exclusiv in cauzele penale si doar in situatia in care
acordul prealabil, expres si scris al partilor si, daca este cazul, al altor
persoane interesate, situatia in care mediatorul poate depune marturie
ndespre faptele si imprejurarile cunoscute in timpul procesului de mediere,
calitatea de maror avand intaietate fata de aceea de mediator. Dispozitiile
legale prevad ca, in toate situatiile in care mediatorul a fost audiat ca martor,
nu mai poate desfasura activitatea de mediere in cauza respectiva [art 37 alin
(2) si (3) L 192/2006].
Mediatorul poate solicita partilor semnarea unui acord de confidentialitate,
pentru ca sustinerile facute pe parcursul medierii de catre parti sau mediator
sa-si pastreze caracterul confidential fata de terti si sa nu poata fi folosite
drept probe in cadrul unei proceduri judiciare sau arbitrale, cu exceptia
situaitei in care partile convin altfel sau legea dispune contrariul.
Principiul voluntariatului procedurii medierii
Exceptand situatiile in care legea dispune altfel, partile au posibilitatea de
arecurge la mediere in mod voluntar si in orice materie, in conditiile prevazute
de L 192/2006, L115/2012 si OUG 90/ 2012, inclusiv ulterir declansarii unui
proces in fara instantei de judecata.
Mai mult decat atat, organele judiciare arbitrale, si ale autoritatii cu atributii
jurisdictionale, au indatorirea de a informa partile asupra acestei modalitati de
solutionare a disputelor , asupra avantajelor folosirii medierii si le indruma sa
recurga la aceasta cale.
Legea preevede doar obligativitatea partilor de a participa la sedinta de
informare asupra avantajelor medierii, sub sanctiunea respingerii cererii ca
16

inadmisibila.
Un dezavantaj al caracterului voluntar al medierii il reprezinta lipsa cunoasterii
acestei proceduri spre deosebire de procedurile obligatorii , si in mod special
mentiunea inertiei sociale, care in Ro indruma in general spre instantele de
judecata.
Principiul autodeterminarii partilor
Partile au dreptul de a alege medierea ca metoda alternativa de solutionare a
diferendului, de a alege mediatorul, de a fi informate despre procedura
medierii, de a-si prezenta propriile opinii, interese, propuneri de solutii, de a
decide asupra celor mai avantajoase rezolvari ale disputelor dintre ele.
Acordul de mediere reflecta intelegerea care apartine partilor implicate.
In nicio situatie sub nicio forma mediatorul nu va putea decide sau exercita
reo influenta asupra termenilor si conditiilor in care se ajunge la o solutie
comuna a partilor. Din aceasta perspectiva, mediatorul are o singura obligatie
, aceea de a se asigura ca solutia adoptata de parti este in concordanta cu
bunele moravuri si cu legea in vigoare.
Principiul informarii prelabile asupra procedurii medierii
Mediatorul are obligatia de a informa partile despre avantajele privind
medierea, inainte de semnarea contractului de mediere si de inceperea
efectiva a medierii.
Este obligatorie informarea prealabila a partilor implicate in conflict cu privire
la avantajele medierii ca si alternativa de solutionare a diferendelor.

12. Etapa informarii prealabile asupra procedurii medierii.Sedinta de

informare prealabila
Conform legii principiul informarii asupra avantajelor medierii este o obligatie
pentru parti atat in faza preliminara declasarii unui litigiu cat si in situatia in care
judecatorul trimite partile la mediere intr-o speta aflata deja pe rolul instantei.
Scopul informarii este acela de a aduce la cunostinta partilor de catre mediator
avantajele medierii in comparatie cu justitia clasica, va prezenta partilor efectele
juridice pe care acordul de mediere in situatia in care partile ajung sa il
semneze.Mediatorul aduce la cunostinta regulile si limitele medierii.
Cntinutul informarii prealabile:
Mediatorul in procedura informarii prealabile va defini medierea (art.1 din lege)
si va enumera partilor avantajele acestei metode alternative.
Mediatorul va comunica partilor rolul sau in procedura, va comunica acestora
drepturile si obligatiile ce le revin, actele jurdice ce se vor incheia pe parcursul
17

procedurii cat si la finalul ei.Avem in vedere procesele verbale intermediare,

acordul de mediere daca medierea s-a incheiat cu o intelegere a partilor precum
si procesul verbal de esuare a medierii.
Mediatorul va informa partile cu privire la forta executorie a acordului de
mediere si a posibilitatii de obtinere pe cale necontencioasa unei hotarari
judecatoresti in acest sens. (partile au 2 cai:hotararea judecatoreasca si acordul
semnat la notariat).
Partile au dreptul si posibilitatea sa isi aleaga mediatorul.Nu este obligatoriu ca
mediatorul care a incheiat sedinta de informare sa fie si mediatorul care va
realiza medierea propriu zisa.Partile au dreptul de a-si alege mediatorul pe care il
considera cel mai bun in solutionarea conflictului.
Conform legii informarea prealabila cu privire la avantajele medierii se
realizeaza inainte de incheierea contractului de mediere.
Informarea obligatorie se realizeaza de mediator cu prezenta fizica a fiecarei
parti (nu se admite a se trimite reprezentantul, curator etc.)
Informarea se poate realiza in intalniri comune sau in intalniri individuale, in
functie de optiunea partilor si de decizia mediatorului in acest sens.(mediatorul
cand va alege cum se va desfasura aceasta etapa va avea in vedere aspectele
particulare a conflictului ce urmeaza sa il medieze)
Legea prezede un termen de care mediatorul este tinut respectiv 15 zile de la
primirea solicitarii in acest sens.
Informarea se poate realiza:
-daca partile se prezinta la mediator singure, mediatorul va realiza sedinta de
informare neputand pretinde onorariul deoarece este o activitate gratuita
conform legii.
-daca se prezinta la mediator o singura parte in vederea informarii iar partea care
s-a prezentat nu poate aduce si cealalta parte sau celelalte parti, mediatorul va
proceda la convocarea partilor care lipsesc iar cheltuielile ocazionate de aceasta
procedura vor fi suportate de partea prezenta.
Eliberarea documentelor de catre mediator in procedura prealabila:
Daca sunt intrunite conditiile legii pentru desfasurarea sedintei de informare,
mediatorul va elibera un certificat de informare, acest certificat va fi semnat si
stampilat de mediator si semnati de parti (obligatoriu semnat de parti).Exista
situatia in care una din parti refuza sa semneze certificatul aliberat de mediator
chair daca a participat, mediatorul va elibera acest document in care va
mentiona acest lucru.
Daca una ditre parti nu se prezinta, desi convocata legal, mediatorul va elibera
un proces verbal in care va consemna aceasta situatie.Mai exista o situatie in
care nu se poate finaliza sedinta de informare, in aceasta situatie mediatorul va
18

elibera un proces verbal, si nu un certificat de informare deoarece sedinta de

informare este lipsita de eficienta.
Certificatul de informare eliberat de mediator trebuie sa intruneasca anumite
conditii:
-va fi redactat de mediator
-va cuprinde datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei de
mediator (sediul profesional, nr autorizatiei de inregistrare a mediatorului)
-va cuprinde un numar de inregistrare si va fi transcris intr-un registru special in
care fiecare mediator este obligat sa il tina la sediul profesional
-va cuprinde datele de identificare a mediatorului
-va cuprinde data, locul si ora sedintei de informare
-va cuprinde datele de identificare ale partilor semnatare
-va cuprinde obiectul conflictului si dupa caz numarul de dosar aflat pe rolul
instantei si numarul de dosar.
-va cuprinde decizia partilor in urma informarii cu privire la continuarea sau cu
privire la acceptarea/neacceparea medierii
-semnaturile mediatorului si partilor precum si stampila mediatorului.
Un caz particular in ceea ce priveste medierea intr-e victima si mediator,
mediatorul va consemna in certificatul de informare numarul si data
documentului prin care victima si-a dat acordul de a participa la sedinta de
informare a medierii impreuna cu faptuitorul.
In situatia in care nu se poate realiza sedinta de informare, mediatorul va
incheia un proces verbal care va cuprinde in mod obligatoriu :
-datele de identificare a formei in care mediatorul isi exercita profesia
-data, locul si ora in care au fost invitate partile la sedinta de informare
-datele de identificare ale mediatorului
-datele de identificare ale partilor
-obiectul conflictului, numarul de dosar si instanta unde se solutioneaza dosarul
daca exista
-motivul pentru care nu se poate realiza informarea prealabila
-semnaturi si stampila mediatorului
Pentrtu activitatea de informare obligatorie mediatorul NU poate
percepe onorariul, fiind o activitate gratuita ope legis.Mediatorul nu
19

poate conditiona eliberarea certificatului de informare de plata vreunui

onorariu.
Informarea prealabila poate fi facuta si de catre procuror, judecator si notar, nu
este obligatoriu sa fie facuta numai de mediator asa cum este obligatorie
medierea in sine (procedura de mediere).

13. Dobandirea.Suspendarea. Incetarea calitatii de mediator

ART. 7
Poate deveni mediator persoana care ndeplinete cumulativ urmtoarele
condiii:
a) are capacitate deplin de exerciiu;
b) are studii superioare;
c) are o vechime n munc de cel puin 3 ani;
d) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activiti;
e) se bucur de o bun reputaie i nu a fost condamnat definitiv pentru
svrirea unei infraciuni intenionate, de natur s aduc atingere prestigiului
profesiei;
f) a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor, n condiiile legii, sau un
program postuniversitar de nivel master n domeniu, acreditate conform legii i
avizate de Consiliul de mediere;
g) a fost autorizat ca mediator, n condiiile prezentei legi.
ART. 8
(1) Persoanele care ndeplinesc condiiile prevzute la art. 7 vor fi autorizate ca
mediatori de ctre Consiliul de mediere, dup achitarea taxei de autorizare, al
crei cuantum va fi stabilit prin regulamentul prevzut la art. 17 alin. (2).
(2) Cetenii statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaiului Economic
European sau ai Confederaiei Elveiene, posesori ai unui document de calificare
n profesia de mediator, obinut n unul dintre aceste state, dobndesc, n
contextul dreptului de stabilire, accesul la profesie n Romnia, dup
recunoaterea acestor documente de ctre Consiliul de mediere, conform Legii nr.
200/2004 privind recunoaterea diplomelor i calificrilor profesionale pentru
profesiile reglementate din Romnia, cu modificrile i completrile ulterioare.
(3) Documentele de calificare obinute n profesia de mediator n alt stat dect
Romnia ori ntr-un stat membru al Uniunii Europene, al Spaiului Economic
European sau n Confederaia Elveian de ctre persoanele prevzute la alin. (2)
se recunosc n condiiile prevzute la alin. (5), care se aplic n mod
20

corespunztor. Dac abilitile i cunotinele nu corespund cerinelor de

calificare prevzute de legea romn, Consiliul de mediere ia n considerare i
experiena profesional dobndit de solicitant i i poate cere s dovedeasc
faptul c ndeplinete toate aceste cerine.
(4) Prevederile alin. (2) i (3) se aplic i cetenilor romni, posesori ai
documentelor de calificare n profesia de mediator, obinute ntr-un stat membru
al Uniunii Europene, al Spaiului Economic European sau n Confederaia
Elveian, dup caz, ntr-un stat ter.
(5) Ceteanul unui stat ter, care a absolvit cursurile pentru formarea
mediatorilor n strintate sau care a dobndit calitatea de mediator n
strintate i dorete s desfoare activitate de mediere cu caracter permanent
n Romnia, dobndete acces la profesie n urmtoarele condiii:
a) prezint titlul de studii, nsoit de atestatul de echivalare eliberat de
Ministerul Educaiei i Cercetrii;
b) prezint coninutul programei de formare parcurse, inclusiv durata pregtirii
i, dup caz, documentele care atest dobndirea calitii de mediator. Consiliul
de mediere evalueaz coninutul programei de formare prezentate, inclusiv
durata pregtirii, comparnd cunotinele i abilitile atestate de aceste
documente cu cerinele stabilite conform legii romne, i hotrte, dac este
cazul, accesul n profesie. Condiiile de echivalare ori compensare a calificrii, n
situaia n care cunotinele i abilitile atestate nu corespund cerinelor de
calificare prevzute de legea romn, vor fi stabilite prin regulamentul prevzut
la art. 17 alin. (2).
(6) Mediatorul strin poate desfura n Romnia activitatea de mediere cu
caracter ocazional, sub forma prestrii de servicii, n baza documentului care
atest c exercit legal aceast profesie n statul de origine sau de provenien,
fiind exceptat de la cerinele de autorizare i de nscriere prevzute n lege,
avnd ns obligaia ntiinrii, n scris, a Consiliului de mediere cu privire la
desfurarea acestei activiti.
(7) Cetenii altor state ale Uniunii Europene, ale Spaiului Economic European
sau ai Confederaiei Elveiene, posesori ai unui document de calificare ca
mediator, obinut n unul dintre aceste state sau n Romnia, dobndesc calitatea
de mediator n Romnia, n condiiile prevzute la alin. (2) - (6).
(8) Cetenii prevzui la alin. (7), care au dobndit calitatea de mediator n
Romnia, pot desfura activitatea de mediere cu caracter permanent n unul
dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaiului Economic European,
dac n aceste state dobndirea acestei caliti nu este reglementat, n baza
documentului care atest c exercit legal aceast profesie n Romnia.
(9) Pentru mediatorii autorizai n condiiile art. 7 i 72 alin. (2), documentul de
calificare prin care se atest dobndirea competenelor profesionale ca mediator
este eliberat de ctre Consiliul de mediere n condiiile stabilite de standardele de
formare n domeniul medierii.
21

(10) n cazul n care este necesar verificarea documentelor depuse n vederea

autorizrii, aceasta se poate realiza i prin Sistemul de informare n cadrul pieei
interne, n condiiile legii.
ART. 8
(1) Autorizaia se elibereaz solicitantului n cel mult 30 de zile calendaristice
de la data constatrii ndeplinirii de ctre acesta a tuturor condiiilor stabilite de
lege i de regulamentul prevzut la art. 17 alin. (2).
(2) Termenul poate fi prelungit o singur dat, pentru o perioad de maximum
15 zile calendaristice. Valabilitatea documentelor depuse iniial nu este afectat
de aceast prelungire. Prelungirea termenului de autorizare, precum i durata
acestei prelungiri se motiveaz n mod corespunztor i se notific solicitantului
nainte de expirarea termenului iniial.
(3) n cazul n care solicitantul nu ndeplinete condiiile prevzute de prezenta
lege sau cererea formulat de acesta nu este nsoit de actele doveditoare,
Consiliul de mediere comunic persoanei interesate refuzul motivat de autorizare
sau, dup caz, necesitatea completrii dovezilor impuse de lege.
(4) Hotrrea de refuz, respectiv de retragere a autorizaiei de mediator poate
fi atacat la instana judectoreasc competent, n conformitate cu procedura
prevzut de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificrile i
completrile ulterioare.
ART. 9
(1) Formarea profesional a mediatorilor se asigur prin cursuri de formare
profesional organizate de ctre furnizorii de formare i de ctre instituiile de
nvmnt superior acreditate.
(2) Cursurile i programele de formare profesional a mediatorilor vor fi
autorizate de ctre Consiliul de mediere cu respectarea standardelor de formare
profesional n domeniu, elaborate de ctre acesta.
(3) Structura cursului de formare profesional va fi ntocmit conform
prevederilor privind formarea adulilor.
(4) Consiliul de mediere va emite documentele care atest competena
profesional a mediatorilor.
ART. 10
Instituiile i celelalte persoane juridice care desfoar, conform art. 9,
programe de formare profesional a mediatorilor se nscriu de ctre Consiliul de
mediere pe o list, care va fi pus la dispoziia celor interesai la sediul su, al
instanelor judectoreti i al autoritilor administraiei publice locale, precum i
la sediul Ministerului Justiiei i pe pagina de internet a acestuia.
ART. 11
22

(1) Consiliul de mediere are dreptul s verifice modul de organizare i

desfurare a cursurilor i de aplicare a standardelor de formare iniial i
continu i poate solicita, dac este cazul, retragerea autorizaiei, potrivit
standardelor de formare n domeniul medierii i procedurilor elaborate de ctre
Consiliul de mediere.
(2) Retragerea autorizaiei ori expirarea perioadei pentru care a fost acordat
atrage radierea de pe lista prevzut la art. 10.
ART. 12
(1) Mediatorii autorizai sunt nscrii n Tabloul mediatorilor, ntocmit de
Consiliul de mediere i publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
(2) n tabloul prevzut la alin. (1) se menioneaz urmtoarele date:
a) numele i prenumele mediatorului;
b) sediul profesional;
c) pregtirea de baz a mediatorului, instituiile la care s-a format i titlurile cu
care le-a absolvit;
d) domeniul medierii n care acesta este specializat;
e) durata experienei practice n activitatea de mediere;
f) limba strin n care este capabil s desfoare medierea;
g) calitatea de membru al unei asociaii profesionale n domeniul medierii,
precum i, dup caz, al altor organizaii;
h) existena unei cauze de suspendare.
(3) Consiliul de mediere are obligaia s actualizeze periodic i cel puin o dat
pe an Tabloul mediatorilor i s l pun la dispoziie celor interesai la sediul su,
al instanelor judectoreti, al autoritilor administraiei publice locale, precum i
la sediul Ministerului Justiiei i pe pagina de Internet a acestuia.
(4) Profesia de mediator se exercit numai de ctre persoana care a dobndit
calitatea de mediator autorizat, n condiiile prezentei legi.
(5) Exercitarea profesiei de mediator de ctre persoane care nu au dobndit
calitatea de mediator autorizat, n condiiile prezentei legi, constituie infraciune
i se sancioneaz potrivit legii penale.
ART. 13
Exercitarea profesiei de mediator este compatibil cu orice alt activitate sau
profesie, cu excepia incompatibilitilor prevzute prin legi speciale.
ART. 14

23

(1) Exercitarea calitii de mediator se suspend:

a) n cazul unei incompatibiliti prevzute de lege; n acest caz, mediatorul
este obligat s ncunotineze, n termen de 3 zile, Consiliul de mediere, n
legtur cu aceast incompatibilitate;
b) la cerere, fcut n scris de ctre mediator;
c) ca sanciune disciplinar, n condiiile stabilite la art. 39 alin. (1) lit. c).
(2) Exercitarea calitii de mediator se suspend de drept, n cazul n care
mpotriva mediatorului s-a luat msura arestrii preventive, pn la soluionarea
procesului penal, potrivit legii.
ART. 15
Calitatea de mediator nceteaz:
a) la cerere, prin renunare fcut n scris de ctre mediator;
b) prin deces;
c) n cazul n care nu mai ndeplinete condiiile prevzute la art. 7 lit. a) i d);
d) ca sanciune disciplinar, n condiiile stabilite la art. 39 alin. (1) lit. d);
e) n cazul condamnrii definitive pentru svrirea cu intenie a unei
infraciuni, care l face nedemn de a mai exercita aceast profesie.
ART. 16
(1) Suspendarea, precum i ncetarea calitii de mediator se dispun sau, dup
caz, se constat de ctre Consiliul de mediere.
(2) n caz de ncetare a calitii de mediator, numele acestuia se radiaz din
tabloul mediatorilor.
ART. 16^1
n ceea ce privete procedurile i formalitile de autorizare, precum i
exercitarea profesiei de mediator, prevederile prezentei legi se completeaz cu
dispoziiile Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de
stabilire a prestatorilor de servicii i libertatea de a furniza servicii n Romnia.

14. Definitia medierii si diferentele specifice

Medierea este numita si negocierea asistata, este o metoda alternativa de
solutionare a conflictelor, metoda care se integreaza in asa numita justitie proprie
cu diferente specifice raportat la celelalte metode de solutionare alternative a
conflictelor cat si la instanta clasica.
Comparativ cu arbitrajul, medierea vine in sprijinul partilor
24

Costurile medierii sunt reduse fata de cele de la instata clasica, dar exista si
avantajul confidentialitatii fata de celelalte metode ADR dar si fata de instanta
clasica.
Daca se apeleaza la mediere se restituie taxa te timbru.

Medierea se poate desfasura la initiativa partilor, in cazul concilierii

aceasta se desfasoara la initiativa executorului si cu participarea impusa
a partilor.
Medierea este o procedura confidentiala in timp ce instanta clasica este
publica
Medierea nu implica termene impuse pe cand arbitrajul si instanta clasica
impune termene stabilite de instanta si alte reguli stricte de procedura
sau conduita, pe cand medierea lasa la aprecierea partilor termenele
stabilite ale intalnirilor care pot fi private sau comune.
In cazul medierii partile sunt libere in gasirea celei mai bune solutii in
cauza lor, in instanta clasica sau in arbitraj acestea sunt stabilite de
completul de judecata.
Medierea precum concilierea si negocierea sunt metode ADR care
urmaresc obtinerea unor intelegeri pornind de la interesele si nevoile
tuturor partilor implicate urmarind o cat mai buna satisfacere a acestora,
pe cand in cazul arbitrajului si instantei clasice hotararea este data prin
prisma aplicarii absolute a normelor legale.
In cazul medierii nicio parte nu are de pierdut, in cazul arbitrajului sau
instantei clasice doar o parte va fi castigatoare in cauza.
Solutia gasita in cazul medierii este una mutual acceptata si agreata de
catre parti iar in cazul arbitrajului precum si a instantei clasice rezultatul
este o solutie impusa partilor spre executare.

Solutionarea conflictelor comerciale dar nu numai in functie de alegerea

partilor, conditii, avantaje/dezavantaje se poate realiza prin:
1. Instanta clasica:cea mai raspandita metoda, o metoda care are avantaje si
dezavantaje majore, impact negativ a relatiilor comerciale interumane, costuri
ridicate, timp maxim alocat si nu in ultima instanta decizia apartine in
exclusivitate unui tert si este de tipul invins-invingator.
2. Justitia privata (arbitrajul): agreata de o parte a mediului de afaceri si a litigiilor
civile, implica avantaje si dezavantaje (costuri ridicate).
3. Se poate apela la justitia privata determinata de metodele alternative a
solutionare a conflictelor de tip mediere, sau de tip mediere-arbitraj.
Avantajele medierii sunt reprezentate de:
-timp redus
-costuri reduse
-confidentialitatea procedurii
25

-proces flexibil
-solutia apartine partilor
Aspectul cel mai important al metodelor alternative de solutionare a conflictelor
consta in faptul ca relatiile comerciale, interumane, etc nu sunt compromise, ele
pot functiona pe viitor, deci nu exista acel impact negativ pe care il are justitia
clasica.
Solutionarea conflictului pe calea medierii are grija in primul rand de relatia
interumana (ceea ce nu face instanta clasicaaceasta este diferenta intre justitia
clasica si mediere).
A solutiona un conflict presupune aducerea unor satisfactii tuturor partilor
implicate, a gestiona un conflict presupune in mod prioritar a produce avantaje
pentru toti participantii la solutionarea conflictului si a evita consecitele
negative. Pe de alta parte gestiunea conflictelor nu poate fi lasata doar la
latitudinea privatului sa o rezolve/abordeze ci statul prin legi, prin instituirea
unui sistem de norme este chemat sa gaseasca o solutie pentru rezolvarea
conflictelor.Menirea unei norme de drept este aceea de a instaura pacea sociala
prin institutiile statului de drept.

15. Incetarea calitatii de mediator

Calitatea de mediator nceteaz:
a) la cerere, prin renunare fcut n scris de ctre mediator;
b) prin deces;
c) n cazul n care nu mai ndeplinete condiiile prevzute la art. 7 lit. a) i d);
d) ca sanciune disciplinar, n condiiile stabilite la art. 39 alin. (1) lit. d);
e) n cazul condamnrii definitive pentru svrirea cu intenie a unei
infraciuni, care l face nedemn de a mai exercita aceast profesie.

16. Organizarea si exercitarea activitatii mediatorilor

ART. 22
(1) Mediatorii i pot desfura activitatea n cadrul unei societi civile
profesionale, al unui birou n care pot funciona unul sau mai muli mediatori
asociai, cu personalul auxiliar corespunztor, sau n cadrul unei organizaii
neguvernamentale, cu respectarea condiiilor prevzute de lege.
(2) Mediatorul sau mediatorii asociai, titulari ai unui birou, pot angaja
traductori, juriti, alt personal de specialitate, precum i personal administrativ
i de serviciu necesar activitii de mediere.
(3) n exercitarea profesiei, mediatorii autorizai pot fi angajai cu contract
individual de munc numai n cadrul formelor prevzute la art. 22 alin. (1).
ART. 23
n desfurarea activitii sale, mediatorul autorizat este obligat s in arhiv
i registre proprii, precum i o eviden financiar-contabil.
ART. 24

26

Mediatorii se constituie n asociaii profesionale locale i naionale, avnd drept

scop reprezentarea intereselor profesionale i protejarea statutului lor, i pot
adera la asociaii profesionale internaionale n condiiile legii.

17. Raspunderea disciplinara a mediatorului

ART. 38
Rspunderea disciplinar a mediatorului intervine pentru urmtoarele abateri:
a) nclcarea obligaiei de confidenialitate, imparialitate i neutralitate;
b) refuzul de a rspunde cererilor formulate de autoritile judiciare, n cazurile
prevzute de lege;
c) refuzul de a restitui nscrisurile ncredinate de prile aflate n conflict;
d) reprezentarea sau asistarea uneia dintre pri ntr-o procedur judiciar sau
arbitral avnd ca obiect conflictul supus medierii;
e) svrirea altor fapte care aduc atingere probitii profesionale.
ART. 39
(1) Sanciunile disciplinare se aplic n raport cu gravitatea abaterii i constau
n:
a) observaie scris;
b) amend de la 50 lei (RON) la 500 lei (RON);
c) suspendarea din calitatea de mediator pe o durat de la o lun la 6 luni;
d) ncetarea calitii de mediator.
(2) Limitele amenzii prevzute la alin. (1) lit. b) se actualizeaz periodic de
ctre Consiliul de mediere, n funcie de rata inflaiei.
ART. 40
(1) Orice persoan interesat poate sesiza Consiliul de mediere, n scris i sub
semntur, n legtur cu svrirea unei abateri dintre cele prevzute la art. 38.
(2) Cercetarea abaterii se efectueaz n termen de cel mult 60 de zile de la
data nregistrrii sesizrii, de ctre o comisie de disciplin alctuit dintr-un
membru al Consiliului de mediere i 2 reprezentani ai mediatorilor, desemnai
prin tragere la sori din Tabloul mediatorilor. Membrii comisiei de disciplin sunt
numii prin hotrre a Consiliului de mediere. Invitarea celui n cauz n vederea
audierii este obligatorie. Mediatorul cercetat este ndreptit s ia cunotin de
coninutul dosarului i s i formuleze aprarea. n caz de neprezentare, se va
ncheia un proces-verbal semnat de membrii comisiei, din care s reias faptul c
mediatorul a fost invitat i nu s-a prezentat la termenul stabilit.
(3) Dosarul de cercetare cu propunere de sancionare sau de neaplicare a unei
sanciuni disciplinare se nainteaz Consiliului de mediere, care hotrte, n
termen de 30 de zile, cu privire la rspunderea disciplinar a mediatorului.
ART. 41
(1) Hotrrea Consiliului de mediere de aplicare a sanciunilor prevzute la art.
39 alin. (1) poate fi atacat la instana de contencios administrativ competent,
n termen de 15 zile de la comunicarea acesteia.
(2) Aciunea exercitat potrivit alin. (1) suspend executarea hotrrii atacate.
(3) Hotrrea de aplicare a amenzii prevzute la art. 39 alin. (1) lit. b), rmas
definitiv potrivit legii, constituie titlu executoriu. Neachitarea acestei amenzi n
termen de 30 de zile de la data rmnerii definitive a hotrrii de sancionare
atrage de drept suspendarea din calitatea de mediator, pn la achitarea sumei.
ART. 42
Rspunderea civil a mediatorului poate fi angajat, n condiiile legii civile,
pentru cauzarea de prejudicii, prin nclcarea obligaiilor sale profesionale.
27

18. Contractul de mediere

Prin acordul de mediere se consfinteste acordul de vointa intervenit intre
mediator si partile aflate in conflict . Mediatorul urmareste indeplinirea a patru
obiective principale si anume :
1. Stabilirea unui contact cu participantii la procedura medierii ;
2. Expunerea procedurii de mediere si explicarea functionarii acesteia;
3. Clarificarea intentiilor partilor si a abilitatilor acesteia de mediere si
stabilirea regulilor de baza care guverneaza medierea.
Mediatorul s eobliga sa sprijine partile in solutionarea diferendului, sa le
faciliteze comunicarea si negocierea, in vederea obtinerii unui rezultat avantajos.
Contractul de mediere este un contract sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ,
deoarece partile isi cunosc de la inceput existenta si intinderea obligatiilor ce le
revin. De asemenea, contractul de mediere este un contract solemn iar forma
scrisa este ceruta AD VALIDITATEM.
La incheierea contractului de mediere, partile iau in considerare capacitatea si
pregatirea mediatorului, experienta profesionala
a acestuia. Prin urmare,
contractul este unul incheiat INTUITU PERSONAE.
Conditiile de validitate ale contractului, dispozitiile NCC se aplica in consecinta.
Astfel, sub sanctiunea nulitatii absolute, partile trebuie sa fie identificate in
contract cf legii, consimtamantul trebuie sa fie neviciat si exprimat de o maniera
serioasa pt a produce efecte juridice. Legea prevede i mod obligatoriu ca partile
sa isi dea consimtamantul in scris, in sensul ca sunt de acord cu declansarea
procedurii de mediere si sunt descise sa coopereze in acest sens.
Obiectul contractului de mediere il constituie tocmai rezolvarea conflictului supsu
acestei metode alternative de solutionare in limitele prevazute de legislatia in
vigoare.
Conform dispozitiilor L192/2006 exista anumite mentiuni obligatorii pe care un
contract de mediere trebuie sa le cuprinda:
1. Obligatia mediatorului de a da explicatii cu privire la principiile care
guverneaza procedura medierii , la efectele acesteoia , la regulile
aplicabile;
2. Partile trebuie sa isi ia angajamentul ferm ca vor respecta regulile
prestabilite pe tot parcursul procedurii si sa stabileasca limba in care se va
desfasura medierea.
3. Drepturile si obligatiile partilor, ele trebuie sa fie clar stipulate. Mediatorul
are dreptul de a aplica propriile reguli de organizare a procedurii de
mediere cu respectarea dispozitiilor legale. Mediatorul are dreptul de a se
abtine de la procesul de mediere daca pe parcursul acestuia apar situatii
ce pot afecta neutralitatea si impartialitatea sa etc.

28

4. Mediatorul are si o gama intreaga de obligatii printre care putem mentiona

obligatia de a da explicatii partilor cu privire la activitatea de mediere, cu
privire la scopul si limitele acesteia ori de cate ori este solicitat in acest
sens, de a asigura desfasurarea procesului de mediere cu respectarea
libertatii, deminitatii si a vietii private a partilor implicate si de a se ajunge
acolo unde este cazul , la un acord intr-un interval rezonabil de timp .
Respectarea confidentialitatii informatiilor primite in cursul procesului de
mediere si respectarea normelor de deontologie profesionala constituie
practic quintesenta obligatiilor mediatorului. Partile au dreptul sa fie
informate cu privire la procesul de mediere si la efectele acestuia. Totodata
ele au dreptul sa renunte la mediator ori de cate ori acesta incalca
principiul neutralitatii si al impartialitatii, sau a incercat sa constranga o
parte sa ajunga la o intelegere , sau a emis opinii juridice cu privire la
ofertele care se negociaza sau se afla intr-o stare de incompatibilitate. Pe
toata durata procesului de mediere, partile au dreptul de a se retrage din
procedura , aceasta fiind voluntara deoarece obligativitatea participarii se
refera strict la sedinta de informare.
5. Obligatiile partilor corelative acestor drepturi, se refera in primul rand la
plata onorariului asa cum s-a stabilit prin clauza contractuala si la
respectarea principiului confidentialitatii.
Mentionam faptul ca in sitauatia in care partile nu achita onorariul stabilit,
contractul de mediere ARE FORTA EXECUTORIE.
6. In ceea ce priveste cauzele de incetare ale contractului de mediere ,
acesta inceteaza:
Fie prin ajungerea la finalitatea ( incheierea acordului de mediere sau a
procesului-verbal de esuare a medierii) ;
Prin denuntare unilaterala
Din imposibilitatea executarii de catre parti sau mediator.
In orice faza a procedurii medierii , oricare dintre parti are dreptul de adenunta
contractul de mediere, comunicand in scris acest fapt.
Mediatorul va lua act de denuntarea unilaterala a contractului de mediere si va
intocmi in cel mult 48 de ore de la primirea comunicarii un proces-verbal de
incheiere a procedurii medierii.

Etapa incheierii contractului de mediere

Contractul de mediere este un contract CIVIL supus regulilor legii civile si se
incheie intre mediator si toate partile implicate in procedura medierii inainte de
declansarea medierii.
Contractul de mediere este un contract prin care mediatorul se obliga sa
sprijine partile in solutionarea conflictului. (obligatia mediatorului este o obligatie
de diligenta si nu una de rezultat)
Contractul de mediere este un contract: sinalagmatic, cu titlu oneros, este un
contract comutativ iar forma scrisa a contractului este ceruta ad validitatem.
29

Contractul de mediere este un contract incheiat intuitu persoane adica la

incheierea lui calitatile mediatorului sunt determinante.
Legea prevede ca partile au obligatia de a-si da acordul in scris in cuprinsul
contractului de mediere ca sunt de acord cu declansarea procedurii de mediere si
sunt de acord sa coopereze in acest sens pentru a ajunge la un acord intre ele.
Obiectul contractului de mediere il constituie solutionarea conflictului.
Conform legii 192 exista anumite clauze obligatorii in contractul de mediere:
-mediatorul are obligatia de a da explicatii cu privire la principiile medierii
-in cuprinsul contractului se stipuleaza angajamentul ferm al partilor ca vor
respecta regulile prestabilite de mediator.
-precizarea limbii in care se va desfasura procedura.
-mediatorul are dreptul de a aplica propriile reguli de organizare a procedurii
procesului de mediere.
-mediatorul are dreptul sa se abtina de la respectivul proces de mediere daca pe
parcursul procedurii apar situatii se ii pot afecta neutralitatea si impartialitatea.
-se stipuleaza principiul confidentialitatii si aria lui de intindere (procesul in sine,
actele etc)
-partile au dreptul sa isi numeasca mediatorul, au dreptul sa renunte la mediator
in situatia in care acesta a incalcat principiile deontologiei profesionae
(neutralitate, impartialitate etc.) sau daca acesta a contrans o parte sa ajunga la
un acord sau daca acesta a emis opinii juridice cu privire la ofertele ce se
negociaza in procesul de mediere sau daca acesta se afla intr-o stare de
incompatibilitateprin urmare mediatorul se fereste de la opinii juridice.
-partile au dreptul sa se retraga oricand din procedura medierii (voluntara-deci
numeni nu poate fi tinut cu forta intr-o astfel de procedura)
-partile au obligatia de a plati onorariul stabilit
-contractul daca nu se executa ....
-in orice faza a procesului de mediere contractul poate fi denuntat de una dintre
parti (partea nu trebuie sa justifice daca nu solicita restituirea onorariului).Prin
urmare mediatorul va intocmi un proces verbal de inchidere a medierii.

19 . Sesiunile separate in procedura medierii

Pe parcursul derularii procesului de mediere, mediatorul poate solicita, atunci
cand considera necesar, continuarea medierii in sesiuni separate, care reprezinta
discutii private, individuale, cu fiecare parte. Din sesiune ade deschidere,
mediatorul, comunica partilor oportunitatea desfasurarii medierii in sesiuni
30

separate, transforma aceste sesiuni separate in etape de rutina ale procesului

medierii, partile fiind pregatite pt aceasta posibilitate.
Medoatorul poate propune aceste intrevederi separate ori de cate ori simte ca
negocierea a ajuns intr-un puct mort sau medierea se afla intr-un moment delicat
iar partile au nevoie de anumite discutii pe care nu le pot face in plen.
Si partile pot sugera astfel de intalniri separate. In orice situatie mediatorul nu
trebuuie sa organizeze astfel de sesiuni atunci cand o parte se opune, ridica
obiectii.
Mediatorul trebuie sa-si pastreze neutralitatea si impartialitatea si in cadrul
discutiilor ce au loc in sesiuni separate, incercand sa asigura partilor un timp
echitabil de dezbateri si sa se abtina de la orice opinii personale subiective.
Mediatorul va da o tema de gandire partii care asteapta, referitoare la subiectul
medierii, urmarind focusarea asupra problematicii dar si evitand aceeasi masura
intrarea acestei parti in pasivitate.
Scopul acestor sesiuni separate este de a ajuta partile sa se concentreze mai
mult pe modalitatea de satisfacere a propriilor interese, sa-si constientizeze
nevoile ce vor sta la baza acordului de mediere.
Cel care decide partea care ramane prima in sesiune separata este mediatorul.
Opinam ca partile ar trebui sa intre in sesiuni separate in ordine alfabetica pentru
a nu crea stari de disconfort si suspiciune.
La finalul sesiunilor separate este obligatorie desfasurarea unei noi sesiuni
comune in care mediatorul va comunica partilor aspectele discutate in sesiuni
separate cu fiecare dintre ele, cu respectarea principiului confidentialitatii. Se va
face astfel un rezumat al discutiilor fiecarei sesiuni separate, urmand o structura
diferita fata de cea a rezultatului sesiunii comune. Daca in sesiunea comuna
rezumatul este structurat conform tipologiei aspectelor pozitive ale subiectului
dedus medierii , rezumatul in urma sesiunilor separate va urma urmatoarea
structura :
-

Oferta partii participante la prima sesiune separata;

Punctele slabe ale partii care a formulat oferta;
Elemente pozitive.

In meterie comerciala, medierea implica cel putin cateva sesiuni separate, in

foarte putine cazuri fiind suficeiente doar primele sesiuni separate cu fiecare
parte. Obiectivele mediatorului sunt diferite in cursul etapelor sesiunilor separate.
In prima instanta obiectivul fundamental al mediatorului va fi de obicei acela de
a permite disputantilor sa-si exprime propriile perspective ale diferendului, sa-si
impartasasca emotiile, dezvoltand in acest fel increderea in mediator.

20. Sesiunile comune in procedura medierii

31

Aceasta faza a procesului de mediere este adesea structurata ca un mini proces,

cu particularitatea ca, mediatorul ca si manager al discutiilor, ca si in toate
celelalte etape procedurale, un ton informal, neutru pastrand echilibrul de forte si
ordinea luarii cuvantului tuturor participantilor. Dupa cuvantul introductiv al
mediatorului si prezentarea tuturor participantilor implicati in aceasta procedura,
se trece la etapa sesiunii comune.
Formatul sesiunii comune este relativ flexibil dar pentru bunul mers si atingerea
tintelor stabilite este insa necesar ca el sa fie structurat de catre mediator astfel :
Expunerea situatiei conflictuale de catre fiecare parte;
Dispozitiile punctuale de vedere ale avocatilor sau altor experti participanti
si a fiecareia dintre parti;
Schimbul de idei, intrebari, raspunsuri intre participanti;
Formularea unor eventuale intrebari de calificare din partea mediatorului;
Identificarea si strangerea informatiilor;
Analiza conflictului;
Identificarea a cat mai multor optiuni de solutionare a conflictului;
Decizia. Alegearea celei mai bune solutii reciproc avantajoase.
Din pozitia de conducator al discutiilor, mediatorul trebuie sa aiba un ton
informal, neutru, fara a crea vreo suspiciune de amicitie, favoritism sau
empatie fata de vreuna dintre parti, mentinand ordine acordarii cuvantului si a
timpului afectat expunerii fiecarui participant.
Mediatorul are sarcina de a pastra echilibrul si controlul complet al
confruntarilor dintre toti participantii, fara a permite ca sesiunea sa
degenereze in acuzatii tipice unui conflict, inclusiv la nivel emotional.
Consideram ca locul de desfasurarea a intregului proces de mediere trebuie sa
fie la sediul mediatorului, in sala de conferinte special amenajata , care sa dea
posibilitatea ca partile sa aiba un contact vizual , sa fie asezate fata in fata ,
mediatorul fiind pozitionat in capul mesei.
IDENTIFICAREA SI STRANGEREA INFORMATIILOR
In aceasta etapa procedurala scopul mediatorului si al partilor deopotriva este
de astabili toate informatiile necesare identificarii problematicilor si aspectelor
particulare ce sunt supsuse dezbaterilor si solutionarii. Se vor identifica
factorii relevanti si utili in speta dedusa medierii, incluzand factorii de ordin
economic, politic, relational, pe care fiecare dintre parti ii are in vedere la
stabilirea problemelor.
ANALIZA CONFLICTULUI
Intreaga esenta a procesului de mediere este data de aceasta etapa a
analizarii conflictului, in care mediatorul trebuie sa determine partile, sa
recunoasca si sa aprecieze reciproc motivatiile si aspiratiile fiecareia.
Explorarea si stabilirea efectelor relevante si a intereselor care definesc
pozitiile partilor precum si informatiile detinute de parti reprezinta principalul
32

obiectiv al acestei faze procesuale a medierii.

Cea mia buna strategie pt obtinerea unei relatii constructive este separarea
oamenilor de probleme. Trebuie sa ne gandim la negociere ca la o
modalitatea de rezlvare a problemelor, iar la persoanele implicate ca la
parteneri in solutionarea acestor dispute.
Tot in aceasta faza procesuala mediatorul trebuie sa ajute partile sa-si
identifice interesele, nevoile, determinandu-le sa vorbeasca despre ele, in
detrimentul pozitiilor pe care le detin.
In timpul sesiunii comune este extrem de important ca mediatorul sa-si
noteze toate aspectele relevante mentionate de partile participante, aspectele
comune ale partilor, istoria conflictului si aspecte ce necesita clarificari. In
acest fel pe de o parte mediatorul transmite interesul fata de conflict, pe de
alta parte contribuie la realizarea unui rezumat al discutiilor puratae de parti.
In sesiunea comuna, arma de care trebuie sa uzeze mediatorul este
ascultarea activa, prin intermediul acesteia obtinandu-se informatii despre
disponibilitatea si dornta partilor de a ajunge la o intelegere de a negocia, in
acelasi timp copnferind linistea siincrederea partilor ca mediatorul este
interesat de sitautia lor.
Comunicarea in procesul medierii este singura modalitate de acrea o solutie
valabila si reciproc avantajoasa. Mediatorul trebuie sa asculte fiecare parte si
sa se asigure ca partile se asculta si se inteleg reciproc.
Intrebarile sunt cel mai bun prieten al mediatorului. Ele sunt mai putin
agresive in comparatie cu afirmatiile partilor iar raspunsurile permit partilor
sa-si dezvaluie ideile si sentimentele reale.
Sesiunile comune sunt eficiente in mod special in situatiile in care partile:
Vor vaea interactiuni viitoare, ca de exmplu in spetele privind familia,
disputele minore de afaceri, de munca si au nevoie sa invete cum sa
solutioneze neintelegerile dintre ele in mod direct;
Se considera experti, negociatori si raspund pozitiv unei provocari de a
ajunge la un consens ( caz intalnit la manageri);
Sunt dispusi sa ajunga la o intelegere privind conditiile de fond dar sunt
preocupati de chestiuni de implemantare ale acestora;
Sunt incapabili sa cada de acord, ins aavocatii sau alti membrii privati
ai partilor intretin relatii cordiale unii cu ceilalti. In aceasta din urma
situatie, mediatorul poate convoca avocatii sau alti membri spelciali ai
partilor, impreuna la masa tratativelor si sa poarte discutii despre
urmatorii pasi de urmat.
Mediatorul va recurge la o noua sesiune comuna si ulterior desfasurarii unor
sesiuni separate, pt acomunica partilor opiniile si viziunile de solutii propuse de
fiecare in parte si pentru a redimesiona impreuna situatia si problematica in
urma discutiilor anterioare purtate in cadrul unei prime sesiuni comune si in
33

sesiuni separate.

21. Etapa identificarii si evaluarii optiunilor

Dupa ce au fost parcurse etapele sesiunilor comun si separate, partile si-au
identificat pozitiile si interesele in urma clarificarii informatiilor necesare,
mediatorul trebuie sa ii ajute sa identifice si sa dezvolte optiuni de solutionare a
conflictului dedus medierii.
*participarea mediatorului in legatura cu prezentarea optiunilor, ajuta partile sa
analizeze optiunilor
Este recomandabil ca optiunile sa fie intai identificate iar apoi evaluate cu
atentie.
Procesul denerarii optiunilor se deruleaza in 4 pasi:

Separarea inventarii optiunilor de decizie si judecarea acestora,

Identificarea mai multor solutii la o problema,
Cautarea raspunsului care sa aduca ambelor parti beneficii
Inventarea modaliatilor de usurare a deciziei ecleilate parti.

Pentru indeplinirea scopului medierii de a se ajunge la un acord final, eficient si

de durata, care sa se bazeze pe vointa liber exprimata a partilor, acordul de
mediere trebuie sa se bazeze pe criterii obicetive fata de care partile s-au
raportat.
Rezultatul medierii trebuie sa aiba la baza criterii obiective, legitime si practice.
Termenul de BATNA reprezinta Best Alernative To Negotiated Agreement, adica
cea mia buna laternativa a unui acord negociat si este un concept extrem de
important pentru stabilirea obiectivelor negocierii cat si pt impunerea respectarii
propriei pozitii de catre partea adversa.
In cadul negocierilor diputelor personale, cea mia potrivita alernativa a unui
acord negociat o reprezinta o victorie judiciara. Procedura medierii prezinta insa
numeroase avantaje fata de procedura judiciara prin casitigul de timp si bani sau
prin pastrarea unor relatii netensionate intre parti generate de gasirea unei
solutii comune de tip win-win.
Luand mereu in considerare BATNA si procedand la compararea rezultatelor
obtinute ntr-un anumit moment al procesului medierii, avem la dispoziti un
termen de comparatie, o masura relativa a succesului sau dimpotriva a
impasului in care ne aflam.
Astfel, BATNA, va fi pozitia de retragere din mediere, pozitia de ruptura a
negocierilor cu partenerul. Vom proceda la continuarea medierii atat timp cat
BATNA va ramane inferior ofertei partenerului cu care purtam tratativele ajungerii
la un acord.
34

Cu cat este mai buna BATNA, cu atat creste si puterea de negociere, pozitia
noastra in timpul intelegerii procedurii este mai solida, astfel incat ne poate
permite sa fortam, sa cerem mai mult, sa punem conditii mai grele.

22. Acordul de mediere

Acordul de mediere este actul care consfinteste intelegerea partilor in urma
procesului de mediere. Acordul de mediere se va redacta in scris si va cuprinde
toate clauzele consimtite de parti.
Pentru a fi valabil, acordul de mediere trebuie sa intervina intr-un domeniu in
care partile pot recurge la mediere l 192/2006 art 60 si sa se refere la drepturi
de care acestea pot dispune cu respectarea normelor imperative ale legii .
In cazul in care litigiul a fost solutionat pe calea medierii, instanta, la solicitarea
partilor, va pronunta o hotarare in conformitate cu dispozitiile art 432-434 NCPC.
Instanta de judecata va consfinti invoiala partilor numai daca aceasta nu
contravine legii si bunelor moravuri.
Instanta, odata cu pronuntarea hotararii, va dispune , la solicitarea partii
interesate , si restituirea taxei de timbru platita. Exista o singura exceptie si
anume referitor la transferul dreptului de proprietate, constituirea altui drept real
asupra unui bun imobil, partaje si cauze succesorale, cand taxa de timbru nu se
restituie.
Acorduriel de mediere incheiate de parti in clauzele ce au ca obiect exercitiul
drepturilor parintesti, contribuita parintilor la intratinerea copiilor si stabilirea
domiciliului copiilor, imbraca forma unei hotarari de expedient. Ori de cate ori
instanta va pronunta o hotarare de expedinet in temeiul art 63 din L 192/2006
completata si modificata, instanta va verifica legalitatea acordului de mediere.
Astfel, mediatorul va aduce la cunostinta partilor faptul ca instanta va consimti
invoiala partilor numia daca acesta nu contravine legii si bunelor moravuri.
Acordul de mediere autentificat de notarul public sau incuviintat de instanta de
judecata va fi pus in executate in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare.
Investirea cu formula executorie a acordului de mediere trebuie reportata la
dispozitiile Directivei 52/CE/2008 care stabileste ca obiect realizarea fortei
executorii a intelegerilor incheiate prin mediere si lasa la aprecierea stateor sa
alega calea prin care vor asigura executarea acordurilor de mediere.
Acordul de mediere in sine nu poate fi investit cu formula executorie deoarece el
nu este titlu executoriu , avand doar valoarea unui inscris sub semnatura privata.
Hotararea de expedient pronuntata potrivit dispozitiilor L 192/2006
completata si modificata constituie titlu executoriu si poate fi investita
cu formula executorie.
* hotrre de expedient-> act procedural prin care se pune capt judecii n
temeiul tranzaciei intervenite ntre pri. Legea confer prilor posibilitatea de a
se nfia oricnd n cursul procesului, chiar dac nu au fost citate, pentru a
solicita instanei s ia act de nvoiala lor; tranzacia prilor urmeaz s
alctuiasc chiar dispozitivul h.e.; ea nu are caracterul unei hotrri de fond; prin
ea nu se soluioneaz practic un litigiu, ci se ia act doar de nvoiala prilor. De
aceea, h.e. nu poate fi atacat de pri cu ape
35

23. Obligatiile mediatorului conform legii 195.

ART. 29
(1) Mediatorul are obligaia s dea orice explicaii prilor cu privire la
activitatea de mediere, pentru ca acestea s neleag scopul, limitele i efectele
medierii, n special asupra raporturilor ce constituie obiectul conflictului.
(2) Mediatorul trebuie s asigure ca medierea s se realizeze cu respectarea
libertii, demnitii i a vieii private a prilor.
Mediatorul este obligat sa se retraga din procedura medierii cand incalca
principiul impartialitatii.
24. Medierea in cazul unui litigiu aflat pe rolul instantelor de judecata
ART. 60^1*)
(1) n litigiile ce pot face, potrivit legii, obiect al medierii sau al altei forme
alternative de soluionare a conflictelor, prile i/sau partea interesat, dup caz,
sunt inute s fac dovada c au participat la edina de informare cu privire la
avantajele medierii, n urmtoarele materii:
a) n domeniul proteciei consumatorilor, cnd consumatorul invoc existena
unui prejudiciu ca urmare a achiziionrii unui produs sau unui serviciu defectuos,
a nerespectrii clauzelor contractuale ori garaniilor acordate, a existenei unor
clauze abuzive cuprinse n contractele ncheiate ntre consumatori i operatorii
economici ori a nclcrii altor drepturi prevzute n legislaia naional sau a
Uniunii Europene n domeniul proteciei consumatorilor;
b) n materia dreptului familiei, n situaiile prevzute la art. 64;
c) n domeniul litigiilor privind posesia, grniuirea, strmutarea de hotare,
precum i n orice alte litigii care privesc raporturile de vecintate;
d) n domeniul rspunderii profesionale n care poate fi angajat rspunderea
profesional, respectiv cauzele de malpraxis, n msura n care prin legi speciale
nu este prevzut o alt procedur;
e) n litigiile de munc izvorte din ncheierea, executarea i ncetarea
contractelor individuale de munc;
f) n litigiile civile a cror valoare este sub 50.000 lei, cu excepia litigiilor n
care s-a pronunat o hotrre executorie de deschidere a procedurii de
insolven, a aciunilor referitoare la registrul comerului i a cazurilor n care
prile aleg s recurg la procedura prevzut la art. 1.013 - 1.024 sau la cea
prevzut la art. 1.025 - 1.032 din Legea nr. 134/2010, republicat, cu
modificrile i completrile ulterioare;
g) n cazul infraciunilor pentru care retragerea plngerii prealabile sau
mpcarea prilor nltur rspunderea penal, dup formularea plngerii, dac
fptuitorul este cunoscut sau a fost identificat, iar victima i exprim
consimmntul de a participa la edina de informare mpreun cu fptuitorul;
dac victima refuz s participe mpreun cu fptuitorul, edina de informare se
desfoar separat.
(2) *** Abrogat
*) Data intrrii n vigoare a art. 60^1 este prevzut de art. II din Legea nr.
115/2012 (#M5). Termenul prevzut la art. II din Legea nr. 115/2012 (#M5),
referitor la intrarea n vigoare a dispoziiilor art. 60^1 din Legea nr. 192/2006, a
fost prorogat succesiv prin art. II din Ordonana de urgen a Guvernului nr.
36

90/2012 (#M6) i prin art. VIII din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 4/2013
(#M7).
Conform art. VIII din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 4/2013 (#M7),
termenul referitor la intrarea n vigoare a dispoziiilor art. 60^1 din Legea nr.
192/2006 a fost prorogat astfel:
a) pn la intrarea n vigoare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedur
civil, republicat, n ceea ce privete dispoziiile alin. (1) lit. a) - f);
b) pn la intrarea n vigoare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedur
penal, n ceea ce privete dispoziiile alin. (1) lit. g).
ART. 60^2
(1) Procedura de informare, incluznd i formalitile pentru convocarea
prilor, nu poate depi 15 zile calendaristice. Prevederile art. 2.532 pct. 7 din
Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicat, cu modificrile ulterioare, sunt
aplicabile n mod corespunztor.
(2) Acceptarea participrii sau participarea la edina de informare nu
constituie o recunoatere a dreptului ce ar face obiectul litigiului i nu ntrerupe
cursul prescripiei.
ART. 61
(1) n cazul n care conflictul a fost dedus judecii, soluionarea acestuia prin
mediere poate avea loc din iniiativa prilor sau la propunerea oricreia dintre
acestea ori la recomandarea instanei, cu privire la drepturi asupra crora prile
pot dispune potrivit legii. Medierea poate avea ca obiect soluionarea n tot sau n
parte a litigiului. Mediatorul nu poate solicita plata onorariului pentru informarea
prilor.
(2) La nchiderea procedurii de mediere, mediatorul este obligat, n toate
cazurile, s transmit instanei de judecat competente acordul de mediere i
procesul-verbal de ncheiere a medierii n original i n format electronic dac
prile au ajuns la o nelegere sau doar procesul-verbal de ncheiere a medierii n
situaiile prevzute la art. 56 alin. (1) lit. b) i c).
ART. 62
(1) Pentru desfurarea procedurii de mediere, judecarea cauzelor civile de
ctre instanele judectoreti sau arbitrale va fi suspendat la cererea prilor, n
condiiile prevzute de art. 242 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedur civil*).
(2) Cursul termenului perimrii este suspendat pe durata desfurrii
procedurii de mediere, dar nu mai mult de 3 luni de la data semnrii contractului
de mediere.
(3) Cererea de repunere pe rol este scutit de taxa judiciar de timbru.
*) Vechiul Cod de procedur civil a fost abrogat. A se vedea art. 411 alin. (1)
pct. 1 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedur civil, republicat.
ART. 63
(1) n cazul n care litigiul a fost soluionat pe calea medierii, instana va
pronuna, la cererea prilor, cu respectarea condiiilor legale, o hotrre,
dispoziiile art. 438 - 441 din Legea nr. 134/2010, republicat, cu modificrile i
completrile ulterioare, aplicndu-se n mod corespunztor.
(2) Odat cu pronunarea hotrrii, instana va dispune, la cererea prii
interesate, restituirea taxei judiciare de timbru, pltit pentru nvestirea acesteia,
cu excepia cazurilor n care conflictul soluionat pe calea medierii este legat de
transferul dreptului de proprietate, constituirea altui drept real asupra unui bun
imobil, partaje i cauze succesorale.
(2^1) Instana de judecat nu va dispune restituirea taxei judiciare de timbru
pltite pentru nvestirea acesteia, n cazul n care conflictul soluionat este legat
de o cauz succesoral pentru care nu s-a eliberat certificatul de motenitor.
(3) Hotrrea de expedient pronunat conform prevederilor prezentei legi
constituie titlu executoriu.
37

25. Drepturile mediatorului

ART. 25
Mediatorul are dreptul de a informa publicul cu privire la exercitarea activitii
sale, cu respectarea principiului confidenialitii. Condiiile n care se poate face
publicitate profesiei de mediator sunt stabilite de regulament.
ART. 26
(1) Mediatorul are dreptul la plata unui onorariu stabilit prin negociere cu
prile, precum i la restituirea cheltuielilor ocazionate de mediere.
(2) Onorariul trebuie s fie rezonabil i s in cont de natura i de obiectul
conflictului.
(3) Pentru activitatea de informare i consiliere a prilor cu privire la
procedura medierii i avantajele acesteia, ndeplinit potrivit legii anterior
ncheierii contractului de mediere, mediatorul nu poate pretinde onorariu.
ART. 27
(1) Fiecare mediator are dreptul s aplice un model propriu de organizare a
procedurii de mediere, cu respectarea dispoziiilor i principiilor statuate n
prezenta lege.
(2) Mediatorul are dreptul de a refuza preluarea unui caz, avnd obligaia de a
ndruma prile n vederea alegerii unui alt mediator.
ART. 28
(1) Sediul profesional al mediatorului este inviolabil.
(2) Percheziia sediului profesional al mediatorului poate fi dispus numai de
judector i se efectueaz de procuror sau de organul de cercetare penal, n
condiiile prevzute de Codul de procedur penal.
26. Medierea conform noilor reguli ICC. Particularitati
La 4 decembrie 2013 a avut loc la Paris lansarea noilor reguli ale medierii,
acestea au fost publicate intr-o brosura alaturi de regulile de arbitral ale ICC.
Medierea si arbitrajul din perspectiva acestor reguli sunt metode de solutionare
a disputelor. Arbitrajul din perspectiva regulilor ICC reprezentand o procedura
formala ce determina partile sa ajunga la o decizie obligatorie pronuntata de un
tribunal arbitral, neutru, decizie susceptibila de a fi pusa in executare atat sub
imperiul legislatiei nationale cat si tratatelor internationale.
Medierea sub regulile ICC reprezinta o procedura flexibila ce are drept tinta
obiectiv solutionarea conflictului prin intermediul unui facilitator neutru al
comunicarii.
Cele 2 seturi de reguli raspund nevoii actuale de pe piata in sensul necesitatii
stabilirii unor reguli cat mai clare si transparente referitoare la tehnicile de
solutionare a conflictelor prin metode ADR. Fiecare set de reguli stabileste un
cadru institutionalizat, coerent structurat in vederea asigurarii derularii unor
proceduri arbitrale sau de mediere transparente, eficiente si corecte.
Arbitrajul este administrat de curtea internationala de arbitraj din cadrul
acestui ICC, iar medierea este administrata de centrul international pentru ADR
din cadrul ICC.
38

Cele 2 organisme curtea internationala de arbitral si centrul international

pentru ADR sunt singurele autorizate pentru ICC sa gestioneze proceduri pentru
arbitraj si mediere specifice si in conformitate cu cele 2 seturi de reguli. Partile
care se adreseaza in vederea solutionarii disputelor lor conform regulilor ICC vor
beneficia de expertiza, experienta si profesionalismul persoanelor acreditate si
recunoscute de ICC.
Noile reguli ale medierii au fost elaborate de un grup de specialisti in domeniul
solutionarii disputelor din peste 29 de jurisdictii, au fost luate in calcul
considerente legate de traditii, religie, profesie etc. astfel incat noile reguli ale
medierii din perspectiva ICC (Curtea Internationala de Comert)sa raspunda la
nevoile actuale.
*ICC administreaza proceduri de solutionare a conflictelor.
Regulile cuprinse in aceasta brosura republicata sunt cele din 2012 pentru
arbitraj iar cele cu privire la mediere sunt cele din 2013 intrate in vigoare in 2014
si ele inlocuiesc regulile din 2002.
Regulile arbitrale din 2012 sunt cuprinse in aceasta brosuta cu modificari
substantiale.
27. Modalitatea de numire a mediatorului al noilor reguli ICC
In conformitate cu noile dispozitii ale medierii partile pot numi de comun acord
un mediator care trebuie sa fie confirmat de catre centru. In absenta unei
nominalizari comune ale partilor centrul dupa consultarea cu partile fie numeste
un mediator fie propune partilor o lista cu mediatori. Partile pot numi mediatorul
din lista trimisa de catre centru, iar in cazul in care nu se reuseste acest lucru
centul va fi autoritatea de nominare a mediatorului.
Inainte de numire sau confirmare mediatorul propus va semna o declaratie pe
proprie raspundere de acceptare, de disponibilitate, impartialitate si indepedenta,
de asemenea mediatorul propus va trebui sa declare daca exista situatii ce ii pot
afecta independenta si impartialitatea. In astfel de situatii centrul va comunica
incidentele partilor fixand si un termen pana la care partile pot depune
comentariile necesare. Ori de cate ori centrul va confirma sau va numi un
mediator autoritatea (centrul) va lua in considerare atributele mediatorului
(abilitatile acestuia, expertiza, experienta mediatorului, nationalitatea etc.).
Centrul va lua in calcul abilitatea si disponibilitatea mediatorului.
Centrul va numi un mediator fie pe baza unei recomandari al comitetului
national ICC fie daca nu exista, fiecare mediator isi poate trimite CV-ul la
comitetul national ICC.
Conform regulilor, centrul ca autoritate de nominare va depune toate eforturile
in vederea dentificarii si numirii unui mediator in conciredanta cu necesitatile
spetei deduse medierii. Cererea pentru solicitarea medierii cuprinde si o mica
poveste a spetei pentru a-i fi mai usor centrului sa declare un mediator.

39

Daca orice parte ridica obiectii referitor la numirea unui mediator de catre
centru si notifica acest lucru centrului in scris, argumentat, intr-un termen de 15
zile de la primirea notificarii, centrul va numi un nou mediator.
Noile reguli ale medierii cuprind reguli importante cu privire la comediere,
aceasta e permisa chiar in anumite situatii, recomandata de centru. Centrul
realizeaza daca este sau nu necesara comedierea in functie de complexitatea
cazului si va propune partilor comedierea.
Mediatorul este singurul care va hotara cum isi conduce medierea.

28. Clauzele standard propuse de centrul international pentru ADR in

contractele comerciale
Centrul propune anumite clauze standard ce pot fi inserate in contractul
comercial de parti, clauze ce privesc folosirea regulilor ICC de mediere, astfel
centrul vine in sprijinul partilor si propune cateva tipuri de clauze (4) ce pot fi
inserate in contractele comerciale dintre parti. Cele mai importante sunt:
-cauzele care imbina procedura medierii cu cea a arbitrajului, obliga partile sa
recurga la procedura medierii in paralel cu procedura arbitrajuluiin acest tip de
clauza se prevede obligatia partilor de a solutiona disputa prin procedura medierii
iar in masura in care este necesara se poate demara in paralel si procedura
abritrala, dar daca avem acesta situatie, hotararea finala va fi cea data de
tribunalul arbitral. Acesta clauza permite initierea procedurii de mediere sib
regulile ICC neimpiedicand ca in paralel sa inceapa si procedura arbitrajului.
-clauza ce oblica partile sa solutioneze disputa in conformitate cu regulile ICC si
numai ulterior sa fie urmata de procedura arbitrajului acest tip de clauza creaza
in sarcina partilor obligatia de a apela la procedura medierii si ulterior de a apela
la arbitraj pentru solutionarea disputei. In cazul in care medierea esueaza atunci
partile se vor adresa curtii internationale de arbitraj in vederea demararii
procedurii arbitrale. Conform acestei clauze, procedura arbitrala nu poate incepe
atata timp cat procedura de mediere se deruleaza. In masura in care disputa nu
s-a solutionat prin procedura medierii intr-un termen de 45 de zile de la
momentul inregistrarii solicitarii initierii procedurii de mediere, partile se vor
adresa curtii de arbitraj. Acest termen de 45 de zile este unul de recomandare si
poate fi modificat prin intermediul centrului.
Medierea poate interveni in orice faza a procedurii arbitrale, poate interveni si
in faza unei judecati dar si dupa o hotarare definitiva si irevocabila daca a
intervenit faza de executare.

40