Reforma Administratiei Publice in Contextul Integrarii Europene Marius Profiroiu Coordonator Studiul Nr. 3

Institutul European din Romnia Studii de impact III
Studiul nr. 3
REFORMA ADMINISTRATIEI PUBLICE

N CONTEXTUL INTEGRARII EUROPENE
Autori:
Marius Profiroiu coordonator
Tudorel Andrei
Dragos Dinca
Radu Carp
CUPRINS
Introducere
1.
Cadrul general privind reforma administratiei publice
1.1.
Capacitatea administrativa si reforma administratiei publice
1.2.
Utilizarea sondajului statistic n analiza caracteristicilor procesului de

implementare a reformei n administratia publica
1.3.
Caracteristici generale ale procesului de reforma
1.3.1. Perceptia procesului de reforma a administratiei publice
1.3.2. Perceptia actorilor implicati n procesul de reforma
1.3.3. Introducerea instrumentelor moderne la nivelul administratiei publice
11
1.4.
Procesul de integrare europeana din perspectiva administratiei publice
14
2.
Reforma functiei publice
17
2.1.
Recrutarea si selectia functionarilor publici
19
2.2.
Motivarea functionarilor publici
22
2.3.
Perfectionarea functionarilor publici
24
2.4.
Evaluarea performantelor
26
2.5.
Conduita functionarilor publici
28
2.6.
Stabilitatea n functia publica, relatiile cu sistemul politic
30
2.7.
Comunicarea, stilul de conducere si creativitatea
32
2.8.
Responsabilitati n procesul de reforma a functiei publice.
33
3.
Reforma administratiei publice locale
35
3.1.
Definirea conceptului de descentralizare
35
3.2.
Stadiul actual al descentralizarii
39
3.3.
Riscurile procesului de reforma
44
3.3.1. Implicatiile coruptiei asupra activitatilor economice
46
3.3.2. Coruptia la nivelul administratiei publice
47
Concluzii si recomandari
52
4.
Bibliografie
ANEXE
Introducere
Societatea romneasca se afla ntr-un proces de schimbare n care toate

elementele de ordin economic, social, politic, civic au cunoscut o noua dinamica n
ncercarea de adaptare la conditiile prezente.
Un sistem democratic este functional atunci cnd economia nregistreaza
reusite si n masura n care se dezvolta un spirit democratic n mentalitatea sociala.
n aceasta transformare a societatii romnesti nu se poate face abstractie de
sistemul administratiei publice, de necesitatea introducerii unei dimensiuni europene
n acest domeniu, n conformitate cu valorile acestui spatiu administrativ.
Studiul de fata si propune sa abordeze aceste aspecte tinnd cont de impactul
masurilor de reforma de la nivelul administratiei publice ce au fost ntreprinse n
ultima perioada. n acest sens, s-a organizat o cercetare pe baza sondajului statistic la
nivelul administratiei publice centrale si locale fo losind doua esantioane
reprezentative la nivelul primarilor localitatilor si al retelei nationale de
modernizatori. Pe baza rezultatelor obtinute s-a analizat impactul masurilor de
reforma asupra derularii procesul descentralizarii si al reformei functiei publice .
Prin derularea coerenta si continua a procesul de descentralizare n perioada
imediat urmatoare vom putea asista la cresterea calitatii si eficientei serviciilor
publice, iar administratiile locale vor raspunde ntr-o masura mbunatatita exigentelor
cetatenilor si dezvoltarii locale.
Administratiile publice locale n perioada imediat urmatoare au ca prioritati:
ameliorarea furnizarii de servicii locale de calitate, cresterea veniturilor la nivel local,
sprijinirea dezvoltarii capacitatii de valorificare a potentialului local si implementarea
de masuri pentru atragerea de investitori strategici n zona de competenta, etc. n acest
scop, administratiile publice locale sunt considerate ca unitati primare ale politicii
locale si ale procesului decizional.
Provocare majora pe termen scurt si mediu a administratiilor publice locale
este cel al crearii mecanismelor care sa sustina aderarea Romniei la Uniunea
Europeana, att pentru a face fata schimbarilor culturale, economice si a putea
gestiona fondurile europene, cat si pentru a pune n practica politicile publice. n acest
sens, se recomanda dezvoltarea capacitatii administratiilor publice locale si prin
cresterea nivelului de pregatire a functionarilor publici de la nivelul institutiilor
administratiei publice locale. Un rol important revine n acest sens reformei functiei
publice. Crearea unui corp de functionari publici neutru din punct de vedere politic,
profesionist si onest va asigura premisele unei transformari reale a administratiei
publice din tara noastra.
1. Cadrul general privind reforma administratiei publice

Pe plan mondial tendinta ultimilor douazeci de ani este cea a globalizarii si
dezvoltarii intense a sistemelor sociale. n acest nou context statele nationale sunt
puse ntr-o pozitie cu totul noua, n care institutiile si sistemele administrative trebuie
sa fie flexibile pentru a se adaptata acestor transformari. n noul context geopolitic
administratia publica centrala si locala au devenit factori definitorii n competitivitatea
economica a unei tari sau regiuni economice.
Pentru Romnia procesul de transformari din administratia publica capata noi
dimensiuni. Astfel, acestea trebuie sa raspunda noilor schimbari din economia
mondiala, dar n egala masura si noilor cerinte ale procesului de integrare n
structurile Uniunii Europene. Reforma administratiei publice implica modificari de
substanta ale componentelor sale majore, att la nivelul administratiei publice centrale
ct si al administratiei publice locale si a serviciile publice n general. Pe de alta parte,
dezvoltarea democratiei reclama instituirea unei noi relatii ntre cetateni si
administratie, cresterea si ntarirea rolului autoritatilor si reconsiderarea
parteneriatului cu societatea civila si alesii locali.
1.1 Capacitatea administrativa si reforma administratiei publice
Adesea, discutiile despre reforma administratiei publice din Romnia dau
nastere unor confuzii referitoare la sensul acestei expresii. Concret, reforma nseamna
mai mult dect mbunatatirea capacitatii administrative. Pe scurt, raspunsul este ca
acestea sunt doua concepte diferite despre organizarea sectorului public. Totusi, ele
sunt corelate functional.
Reforma administratiei publice este un concept larg, care include toate
aspectele organizarii sectorului public, printre care se remarca: arhitectura generala
a ministerelor si agentiilor, organizatiile si institutiile de la nivel local, sistemele,
structurile, procesele, motivatiile, precum si modul de supraveghere a acestora si de
adaptare periodica a sistemului.
Pe de o parte, administratia se refera la modul n care este autorizata formal,
ordonata si organizata coordonarea activitatilor din sectorul public, iar pe de alta
parte, capacitatea administrativa care este o evaluare a functionarii structurii ierarhice
a personalului din serviciile publice, fiind deci doar unul dintre elementele reformei
administratiei publice.
Cu toate acestea, capacitatea administrativa este esentiala pentru reforma si
pentru functionarea statului, dar, asa cum am aratat, este doar o parte a acestei viziuni
complexe si, n sine, nu poate asigura rezultatele asteptate de la o administratie
moderna. De fapt, simpla crestere a capacitatii administrative poate fi un impediment
n obtinerea rezultatelor, pentru ca depinde partial de modul n care este organizata si
realizata, dar si de modul de ncadrare cu personal si de atitudinea acestora referitoare
la realizarea atributiilor lor.

Pentru sustinerea procesului de transformare a administratiei publice, n acord
cu cerintele procesului de reforma din acest domeniu este nevoie de un ansamblu
coerent de masuri ce trebuie ntreprinse ntr-o perioada bine delimitata, n domeniul
functiei publice, care urmareste crearea unui corp profesionist de functionari publici,
stabil si neutru din punct de vedere politic, n domeniul administratiei publice locale
prin continuarea procesului de descentralizare/deconcentrare a serviciilor publice si
cel al administratiei publice centrale prin mbunatatirea procesului de formulare a
politicilor publice.
Pentru a combina ierarhia administrativa clasica cu managementul modern,
creativ si orientat spre rezultate intr-o organizare unitara a sectorului public, trebuie sa
modificam arhitectura generala a sistemului, diversele forme ale contractului de
munca din sectorul public, rolurile si functiile agentiilor, reproiectarea sistemelor si
proceselor decizionale interne, modurile si nivelurile participarii si incluziunii sociale
n luarea deciziilor si implementarea politicilor, sistemele de stabilire a obiectivelor,
masurarea performantelor, alocarea resurselor, asumarea raspunderii, supravegherea si
controlul, etc. Reforma administratiei publice include toate aspectele organizarii
statului si fiecare dintre acestea trebuie verificate, testate si, daca este necesar,
ajustate, pentru a obtine cea mai potrivita combinare a structurii ierarhice si capacitatii
administrative cu eficacitatea si eficienta manageriala si capacitatea de a obtine
rezultate si performante. nsa, problema managementului este una esentiala, reprezinta
un test-cheie si acopera toate celelalte aspecte deoarece schimba ntregul potential al
statului si, intr-o lume competitiva, tarile trebuie sa urmeze tendinta globala cat mai
repede pentru a nu iesi din competitie.
Pentru sustinerea unui proces consistent si coerent de reforma, la nivelul
sistemului, consideram ca este necesara existenta unei retele stabile de promovare a
schimbarii alcatuita din principalii actori ai procesului.
n practica, reteaua de reforma si poate demara activitatea prin a ncerca sa
dezvolte capacitatile de management, si sa gaseasca solutia pentru inserarea acestor
capacitati n ierarhiile existente ale statului. Pas cu pas, acest proces identifica tipul de
probleme pe care celelalte tari au trebuit sa le rezolve si n fiecare etapa acestea vor
deveni noile preocupari ale reformei administratiei publice. n acest fel, reforma se va
dezvolta n timp, animata de nevoia combinarii ierarhiei si managementului intr-un
sistem unitar.
ntelegerea tipurilor de probleme cu care s-au confruntat si pe care le-au
rezolvat celelalte tari n acest proces va scurta ciclul de nvatare pentru Romnia.
1.2. Utilizarea sondajului statistic n analiza caracteristicilor procesului de
implementare a reformei n administratia publica
Pentru analiza caracteristicilor procesului si comportamentului unor actori cheie sa organizat o cercetare pe baza sondajului statistic la nivelul administratiei publice
centrale si locale pe parcursul lunilor iulie si august 2005. Au fost constit uite
urmatoarele trei esantioane reprezentative:
?? Esantion la nivelul primarilor localitatilor;
?? Esantion la nivelul retelei nationale de modernizatori (grupuri de monitorizare
a reformei constituite la nivelul ministerelor si judetelor);

?? Esantion la nivelul consilierilor de preaderare din ministere si agentii (pentru
acest esantion s-a derulat numai faza pilot urmnd ca n perioada imediat
urmatoare sa fie aplicat chestionarul).
Pentru constituirea primelor doua esantioane s-a recurs la o tehnica de esantionare
n doua faze, volumul acestora reprezentnd 9% din populatia totala cercetata. Eroarea
estimarii parametrilor la nivelul populatiilor de referinta este de 1.2%, n cazul
primului esantion, si de 1.8% pentru al doilea esantion.
n realizarea chestionarelor pentru primele doua aplicatii au fost luate n
considerare urmatoarele doua aspecte:
?? Masurarea opiniei unor actori importanti ai procesului, viznd probleme
de actualitate ale reformei administratiei publice: managementul functiei
publice, formarea continua a functionarilor publici, reforma administratiei
publice locale prin continuarea procesului de descentralizare, asigurarea
pregatirii alesilor locali pe probleme specifice ale administratiei publice locale,
coruptia, schimbarile la nivelul aparatului tehnic din administratie sub
presiunea factorului politic, calitatea comunicarii n derularea procesului de
reforma etc.
?? Masurarea convergentelor de opinie pe probleme de reforma ntre
aparatul tehnic reprezentat de functionarii publici, membri ai retelei
nationale de modernizatori si nivelul politic reprezentat de primarii
localitatilor. n acest sens au fost incluse ntrebari similare n cele doua
categorii de chestionare.
1.3. Caracteristici generale ale procesului de reforma

Un aspect important al reformei administratiei publice l constituie managementul
reformei n procesul de aplicare a acesteia. Un risc important n realizarea reformei
administratiei publice este aglomerarea sarcinilor cotidiene, ramnnd astfel putin
timp pentru a cauta noi solutii la disfunctionalitatile aparute. n consecinta, pentru ca
reforma administratiei publice sa aiba succes este necesar ca un numar mare de
grupuri tinta, (n particular persoane cheie de la nivele de conducere si decizie) sa-si
exprime sprijinul si angajamentul n recunoasterea necesitatii schimbarilor si n
implementarea acestor schimbari.
Pe baza modelului dezvoltarii integrate a organizatiilor, se pot identifica patru
factori de blocaj n implementarea reformei:
?? strategici - complexitatea decizionala;
?? structurali - birocratia specifica oricarui sistem, mijloace umane si financiare
limitate, dimensiunea si complexitatea;
?? culturali - teama de risc, traditia continuitatii, schimbarea mentalitatii;
?? comportamentali - absenta stimulentelor individuale, ne ntelegerea
obiectivelor finale, demotivare si frustrari, comportamentele de asteptare.
1.3.1. Perceptia procesului de reforma a administratiei publice

Procesul de reforma a administratiei publice, att la nivelul aparatului tehnic,
ct si la nivelul alesilor locali este perceput ca un proces care nu a adus nca
transformarile asteptate. Astfel, jumatate dintre primari au o opinie nefavorabila cu
privire la schimbarile din administratia publica, n timp ce
36.4% dintre
modernizatori considera ca administratia publica este supusa unui proces de reformare
ntr-o mica masura. Mai mult, ntre cei doi actori importanti ai procesului de reforma,
modernizatorii din prefecturi si consilii judetene si primarii localitatilor, exista
diferente semnificative n perceperea acestuia. Reprezentantii retelei de modernizatori
au o perceptie mult mai pozitiva asupra procesului n raport cu cea a primarilor avnd
n vedere implicarea mai intensa a acestora n actiunile de reforma ntreprinse.
Tabelul 1.1. Considerati ca administratia publica este supusa unui amplu proces de
reforma?
Variante de raspuns
Primari
modernizatori
balans
frecvente
frecvente
frecvente
frecvente
relative
(%)
relative
cumulate (%)
relative
(%)
relative
cumulate (%)
1
nu
(%)
6=4-2
3.6
3.6
0.0
0.0
3.6
ntr-o mica masura
46.6
50.2
36.4
36.4
10.2
ntr-o mare masura
41.9
92.1
54.5
90.9
-12.6
unor schimbari radicale
7.1
99.2
9.1
100.0
-2.0
non raspuns
0.8
100.0
0.0
100.0
0.8
Total
100.0
100.0
60
Primari
50
Modernizatori
40
30
20
10
0
nu
ntr-o mica
masura
ntr-o
mare
masura
unor
non
schimbari raspuns
radicale
Figura 1.1. Considerati ca administratia publica este supusa unui amplu proces de
reforma?

Posibilele explicatii ale acestei situatii pot fi:
?? lipsa de comunicare ntre grupurile de modernizatori din judete si
primarii localitatilor pe probleme concrete de reforma;
?? o serie de masuri de reforma n curs de implementare nu au nca efecte
semnificative la nivelul localitatilor, procesul de reforma fiind unul de
durata ;
?? mesajul politic de la nivelul guvernului nu este nsotit de o campanie
de informare si cursur i de formare pentru alesii locali pe componentele
concrete ale reformei etc.
De altfel, lipsa unei campanii de promovare a masurilor de reforma ce vor fi
ntreprinse n perioada imediat urmatoare la nivelul administratiei publice locale
explica o concordanta redusa ntre aspiratiile si schimbarile percepute de primari.
Tabelul 1.2. n ce masura actualele schimbari coincid cu aspiratiile dumneavoastra?
Variante de raspuns
frecvente
frecvente
relative (%)
relative cumulate (%)
nu coincid deloc
5.5
5.5
ntr-o mica masura
48.6
54.2
ntr-o mare masura
39.1
93.3
coincid n totalitate
6.3
99.6
non raspuns
0.4
100.0
100.0
Total
i n t r - o m i c a m a s u r a4 8 . 6 2 %
nu coincid5.53%
non raspuns 0.40%
c o i n c i d i n t o t a l i t a t6e. 3 2 %
i n t r - o m a r e m a s u r a3 9 . 1 3 %
Figura 1.2. Masurarea concordantelor dintre actualele schimbari si aspiratii la

nivelul primarilor
1.3.2. Perceptia actorilor implicati n procesul de reforma

n cadrul procesului de reforma, principalii actori implicati n coordonarea,
implementarea si monitorizarea masurilor de reforma conform Strategiei de reforma a
administratiei publice aprobata n mai 2004 si agreata de Comisia europeana sunt
prezentati n tabelul de mai jos:
Tabelul 1.3. Actori implicati n procesul de reforma a administratiei publice 1
Nr
Actori implicati
Rol n procesul de reforma
crt
1
Primul Ministru
- rolul de a coordona reforma de ansamblu a Guvernului;

- de a delega sarcinile specifice catre toti ministrii responsabili.
Ministerul Administratiei si - coordonarea ntregul proces de reforma a functiei publice si a

Internelor
procesului de descentralizare.
Consiliul Superior pentru

Reforma
Administratiei
Publice,
Coordonarea
Politicilor
Publice
si
Ajustare Structurala
Ministerul
Publice
- va analiza strategiile sectoriale, pentru fiecare minister n parte

sau n ansamblu;
- va face sugestii catre ministere si recomandari catre Primul
Ministru.
Finantelor - elaboreaza si implementeaza strategia Guvernului n domeniul

finantelor publice; - -- mpreuna cu MAI sunt responsabile pentru
derularea procesului de descentralizare fiscala, asigurarea
suportului tehnic la nivelul Comitetului tehnic inter-ministerial si a
grupurilor de lucru privind problemele financiare specifice
procesului de descentralizare;
- are un rol important n sustinerea financiara a masurilor privind
reforma functiei publice.
Secretariatului General al - ntarirea capacitatii Guvernului de coordonare a procesului de

Guvernului, prin Unitatea formulare, implementare si monitorizare a politicilor publice;
de Politici Publice
- asigura interfata ntre diferitele institutii cu rol determinant n
domeniul formularii polit icilor publice.
Unitatea Centrala pentru - asigura suportul tehnic si monitorizarea ntregului proces de

Reforma
Administratiei reforma, precum si derularea procesului de descentralizare si
Publice
deconcentrare;
- diseminarea bunelor practici nationale si europene la nivelul
administratiei publice;
- asigura suport pentru introducerea instrumentelor moderne la
Conform Strategiei din 2004

nivelul administratiei;
- coordoneaza Reteaua nationala de modernizatori.
7
Agentia
Nationala
Functionarilor Publici
Institutul
National
Administratie
a - responsabila pentru managementul functiei publice.

de - responsabil cu elaborarea si asigura implementarea strategiei de
formare continua a functionarilor publici;
- asigura, mpreuna cu centrele regionale si cu sprijinul institutiilor
partenere, formarea continua a grupurilor tinta strategice.
Grupurile de monitorizare - interfata ntre administratia publica centrala si locala, ntre

a reformei administratiei nivelul politic si aparatul tehnic din administratia publica.
publice din judete si
ministere
Tabelul 1.4. Cum apreciati activitatea principalilor actori implicati n reforma

AP?
Varianta de
raspuns
Guvern
MAI
MFP
ANFP
INA
UCRAP
UPP
nesatisfacatoare
9,1
0.0
13,6
4,5
4,5
0.0
satisfacatoare
9,1
18,2
54,5
31,8
0.0
0.0
18,2
buna
59,1
50
13,6
36,4
50
50
59,1
foarte buna
18,2
31,8
9,1
18,2
45,5
50
4,5
non raspuns
4,5
0.0
9,1
9,1
0.0
0.0
18,2
Total
100
100
99,9
100
100
100
100
Din datele obtinute la nivelul esantionului de modernizatori se remarca aprecierea

pozitiva a activitatii din domeniul reformei desfasurata la nivelul Ministerului
Administratiei si Internelor ( aproximativ 60% si-au exprimat o opinie favorabila). n
contrast, activitatea Ministerului Finantelor Publice este apreciata de cea mai mare
parte numai n termeni satisfacatori.
10
60
nesatisfacatoare
satisfacatoare
buna
foarte buna
non raspuns
50
40
(%) 30
20
10
0
Guvern
MAI
MFP
ANFP
INA
UCRAP
UPP
Figura 1.3. Aprecierea activitatii principalilor actori implicati n reforma AP

1.3.3. Introducerea instrumentelor moderne la nivelul administratiei publice
Pentru sprijinirea procesului de reforma din administratia publica, Unitatea
Centrala pentru Reforma Administratiei Publice a initiat procesul de introducere la
nivelul administratiei centrale, precum si la nivelul prefecturilor si consiliilor judetene
a doua instrumente inovatoare specifice administratiilor din tarile dezvoltate:
Programele Multianuale de Modernizare (PMM) si Cadrul de Auto-evaluare a
modului de Functionare a institutiilor administratiei publice (Common
Assessment Framework CAF).
A. Programele Multianuale de Modernizare (cu o durata de 3 ani) sunt definite prin
intermediul a trei documente:
?? Strategia proprie de modernizare a fiecarei institutii care descrie contextul
intern, prioritatile sectoriale identificate, actiunile de modernizare si
procedurile de implementare, monitorizare si evaluare;
?? Planul de actiune care cuprinde masurile preconizate, rezultatele asteptate,
indicatorii de progres, termene de realizare, responsabili si surse de finantare;
?? Raportul anual de monitorizare prin care se cuantifica realizarea
obiectivelor propuse, reprogramarea actiunilor restante si introducerea de noi
prioritati n planul de actiune pentru anul urmator.
Implementarea PMM-urilor la nivelul ministerelor, prefecturilor si consiliilor
judetene a demarat n luna iulie 2003, o data cu formularea cerintei adresate
autoritatilor publice centrale si locale pentru elaborarea Strategiilor proprii de
accelerare a reformei administratiei n domeniul de activitate pe care l
administreaza.
n cadrul chestionarului aplicat reprezentantilor Retelei nationale de
modernizatori au fost nserate doua ntrebari ce au vizat masurarea opiniei cu
privire la aplicarea si rezultatele generate de aplicarea acestui instrument.
Principalele concluzi sunt formulate, dupa cum urmeaza:
?? Opinia generala este favorabila aplicarii PMM- urilor la nivelul
institutiilor. Trebuie remarcat faptul ca nici un subiect intervievat nu a
11

considerat implementarea
birocratica;
PMM- urilor
ca
simpla
activitate
?? Peste jumatate dintre modernizatori considera implementarea acestui

instrument un factor eficient n procesul de modernizare a
administratiei publice;
?? Cealalta jumatate este si ea favorabila aplicarii, dar semnaleaza
dificultari majore n procesul de aplicare n actualul stadiu al reformei.
Dificultarile majore sunt legate de lipsa unui fond special constituit
pentru sprijinirea masurilor de modernizare cuprinse n cadrul
Planurilor de actiune din cadrul PMM- urilor elaborate la nivelul
institutiilor;
?? Implementarea PMM- urilor au determinat
domeniul comunicarii si tehnologiei informatiei;
rezultate
pozitive
?? Rezultate mai putin notabile au fost atinse n domeniul actiunilor ce au vizat

managementul resurselor umane. Astfel, mai mult de jumatate dintre subiectii
intervievati au semnalat rezultate nesemnificative n acest domenii n urma
aplicarii PMM-urilor.
o activitate birocratica
0,0
un instr de modernizare
greu de aplicat in actualele
conditii
un instrument eficient in
procul de modernizare a
administratiei publice
45,5
54,5
Figura 1.4. Cum apreciati aplicarea PMM la nivelul institutiei dvs.?

Tabelul 1.5. Precizati n ce masura PMM au contribuit la mbunatatirea urmatoarelor
elemente:
Organizarea
Managementul
interna
resurselor umane
(%)
Instrumente
de gestiune
publica
Comunicare si
tehnologia
informatiei
(%)
(%)
(%)
Deloc
0.0
4.5
0.0
4.5
ntr-o masura
nesemnificativa
9.1
13.6
13.6
0.0
12
Moderat
27.3
36.4
36.4
36.4
Destul de mult
27.3
22.7
36.4
22.7
n mare masura
27.3
13.6
4.5
31.8
9.1
9.1
9.1
4.5
100.0
100.0
100.0
100.0
Non raspuns
Total
factori*
rezultate
3. Gestiunea
resurselor
umane
1. Rolul
nivelului de
conducere
2. Strategie*
& planificare
7. Rezultate
legate de
personal
5. Gestiunea
proceselor* si
a schimbarii
4.
parteneriate*
& resurse
6. Rezultate
legate de
beneficiari*
9. Rezultate
legate de
performantele
cheie*
8. Rezultate
legate de
societate
Inovatie si nvatare
Figura 1.5. Modelul CAF
B. Cadrul de Auto-evaluare a modului de Functionare a institutiilor
administratiei publice (Common Assessment Framework CAF) este un instrument
de masurare a performantelor unei organizatii, prin stabilirea unei analize diagnostic.
Acest instrument, conceput n anul 2000 de Grupul Inovativ pentru Servicii Publice
(IPSG) de la nivelul Comisiei Uniunii Europene, are patru obiective principale:
identifica trasaturile specifice ale organizatiilor din sectorul public; mbunatatirea
performantei organizatiei; asigurarea unei punti de legatura ntre diferitele modele
utilizate n managementul prin calitate; studierea comparativa a performantelor
(sistemul de benchmarking) ntre organizatiile din sectorul public. CAF-ul la a doua
generatie este aplicat la nivelul administratiilor publice centrale si locale, dar si al
firmelor private n toate tarile Uniunii europene.
Acest instrument a fost aplicat n faza pilot n cursul anului 2004, la nivelul a
noua directii din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor si ANFP. Cu sprijinul
Retelei nationale de modernizatori s-a dorit extinderea aplicarii acestui instrument la
13

nivelul ministerelor, consiliilor judetene, prefecturilor, precum altor institutii publice
interesate.
Pe baza rezultatelor obtinute la nivelul retelei rezulta ca extinderea aplicarii
acestui instrument este foarte lenta. Astfel, aproape trei patrimi din ministere,
prefecturi si consilii judetene nca nu l-au aplicat n faza pilot.
Tabelul 1.6. Ati aplicat la nivelul institutiei dvs. CAF-ul?
Varianta de raspuns
frecvente
relative (%)
Nu
72.7
Da
18,2
Non raspuns
9,1
Total
100
Non raspuns;
9,1
Da; 18,2
Nu; 72,7
Figura 1.6. Aplicarea CAF-ului la nivelul institutiilor

1.4. Procesul de integrare europeana din perspectiva administratiei publice
Reprezentantii primariilor considera procesul de integrare n structurile Uniuni
Europene deosebit de benefic pentru dezvoltarea locala ntr-o perspectiva imediata.
Mai mult de 80% dintre primari considera ca n perspectiva urmatorilor cinci ani,
procesul de integrare va avea influente pozitive la nivelul localitatilor pe care le
reprezinta, n timp ce proportia scepticilor este de numai 17.8%.
Tabelul 1.7. Cum considerati ca va influenta integrarea Romniei n UE
dezvoltarea localitatii dvs. n urmatorii 5 ani?
Varianta de raspuns
negativ
frecvente
frecvente
relative (%)
relative cumulate (%)
2.4
2.4
14
nu va avea o influenta
semnificativa
15.4
17.8
pozitiv
81.8
99.6
non raspuns
0.4
100.0
100.0
Total
non raspuns; 0,4
negativ; 2,4
nu va avea o
influenta
semnificativa; 15,4
pozitiv; 81,8
Figura 1.7. Cum considerati ca va influenta integrarea Romniei n UE

dezvoltarea localitatii dvs. n urmatorii 5 ani?
Din pacate optimismul manifestat de primari asupra efectelor pozitive ale
acestui proces nu este dublat si de o pregatire pe masura a autoritatilor locale si a
agentilor economici pentru utilizarea fondurilor structurale. Mai mult, la nivelul
administratiilor locale nu exista preocupari pentru determinarea necesarului de
pregatire a alesilor si a agentilor locali n accesarea si utilizarea acestor fonduri (15%
dintre primarii intervievati nu au putut sa-si formuleze o opinie asupra acestui
subiect).
nu cunosc; 15,4
non raspuns;
0,8
da; 36,40
nu; 47,4
Figura 1.8. Pregatirea agentilor economici n utilizarea fondurilor structurale
15

Exista un numar foarte mare de administratii publice locale care nu au accesat pna n
prezent fonduri externe pentru dezvoltarea institutiei sau a localitatii pe care o
reprezinta. Astfel, se gasesc n aceasta situatie mai mult de jumatate dintre localitatile
din Romnia. Acestea sunt semnale certe a capacitatii administrative reduse a tarii
noastre n utilizarea fondurilor structurale n perioada imediat urmatoare datei de
integrare n structurile europene.
Tabelul 1.9. Utilizarea finantarilor externe
Varianta de raspuns
frecvente
relative (%)
Au fost accesate fonduri europene
45.8
Nu au fost accesate fonduri europene
51.0
Non raspuns
3.2
Total
100.0
non raspuns; 3,2
da; 45,8
nu; 51
Figura 1.9. Utilizarea finantarilor externe
16
2. Reforma functiei publice

Trebuie precizat de la bun nceput ca nu exista un acquis comunitar n ceea ce
priveste administratia sau functia publica. Tratatul Uniunii Europene (art. 39, par. 4)
precizeaza ca libertatea de circulatie a persoanelor nu se aplica ncadrarii n serviciul
public, ceea ce nseamna ca statele membre sunt libere sa decida asupra legislatiei
nationale aplicabile n acest domeniu. Aceeasi dispozitie este reluata de altfel si n
Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa (art. III 133, par. 4). Cu toate
acestea, Uniunea Europeana insista pe ntarirea capacitatii administrative care este
considerata a sta la baza unei mai bune absorbiri a fondurilor comunitare. ntarirea
acestei capacitati nu poate fi conceputa fara o functionare eficienta a administratiei
publice, att n statele membre, ct si n cele candidate, iar o asemenea functionare
presupune adaptarea continua a acestui sector prin strategii de lunga durata si prin
mbunatatirea cadrului legislativ. Este motivul pentru care Strategia actualizata a
Guvernului Romniei privind accelerarea reformei n administratia publica a fost
adoptata la cererea si cu sprijinul organismelor comunitare.
Poate cea mai buna dovada a acestei legaturi indirecte ntre cerinta
transpunerii acquis-ului comunitar n legislatia romneasca, pe de o parte si reforma
administratiei si functiei publice, pe de alta parte, este faptul ca Raportul din 2004 al
Comisiei Europene privind progresele Romniei pe calea aderarii 2 face referiri
substantiale la masurile de reforma ntreprinse n domeniul reformei din aceste
sectoare, fara a face referire la vreun act comunitar pe care Romnia ar trebui sa l
implementeze n legislatia romneasca. Se fac n schimb referiri la Strategie si se
precizeaza ca aceasta reprezinta o buna baza pentru viitoare reforme si trebuie
acordata prioritate implementarii ei.
Institutiile responsabile pentru reforma functiei publice sunt:
?? ANFP - pentru managementul functiei publice;
?? Institutul National de Administratie - pentru formarea continua a
functionarilor publici. Pe lnga Institutul National de Administratie, n prezent,
formarea continua este asigurata de centrele regionale, facultati si centre de
formare continua din nvatamntul superior, scoli si centre de formare apartinnd
ministerelor si altor institutii publice centrale, precum si de organizatii
neguvernamentale si institutii private.
Ca urmare a monitorizarii procesului de implementare a legislatiei din
domeniul functiei publice si al formarii continue a functionarilor publici, dar si a
evolutiei managementului functiei publice si formarii continue la nivel european, s-au
constatat unele probleme n dezvoltarea functiei publice din tara noastra. S-au
identificat att probleme de ordin legislativ, ct si unele probleme privind gestionarea
functiei publice. Acestea au impus, n anul 2003, modificarea cadrului legislativ si
ntarirea rolului Agentiei Nationale a Functionarilor Publici. Prin Legea nr.161/2003 a
fost mbunatatit regimul juridic al incompatibilitatilor si al conflictului de interese,
aplicabil functionarilor publici. De asemenea, au fost adoptate acte normative care
completeaza legislatia (organizarea carierei, organizarea comisiilor de disciplina si
paritare, dosarul profesional, codul de conduita al functionarilor publici, etc.). Acest
proces de dezvoltare institutionala si legislativa privind functia publica a continuat.
2
Commission of the European Communities, 2004 Regular Report on Romanias progress towards
accession, Brussels, 6.10.2004, SEC (2004) 1200.
17

Functia publica a fost n atentia proceselor de reforma derulate, dar nu s-a
conturat o strategie de reforma dedicata exclusiv functiei publice, care sa vizeze toate
aspectele acestui domeniu, prin care sa se constientizeze ca deciziile materializate n
acte normative se pot pune n practica doar daca exista corpul de profesionisti, stabil
si neutru din punct de vedere politic. Acest aspect s-a materia lizat n inexistenta unei
reglementari integrate pentru managementul resurselor umane din administratia
publica.
Tabelul 2.1. Actualul proces de reforma ncurajeaza:
atragerea
tinerilor
mobilitatea
angajatilor
mbunatatir
reducerea cresterea
ea formarii coruptiei transparentei
continue
dezvoltarea si
valorificarea
potentialului
9.1
4.8
0.0
0.0
0.0
0.0
intr-o masura 18.2

nesemnificativa
28.6
9.5
18.2
22.7
4.5
moderat
31.8
47.6
28.6
50.0
13.6
27.3
destul de mult
13.6
14.3
52.4
13.6
27.3
18.2
in mare masura
27.3
4.8
9.5
18.2
31.8
40.9
non raspuns
0.0
0.0
0.0
0.0
4.5
9.1
Total
100.0
100.0
100.0
100.0
100.0
100.0
deloc
dezvoltarea si valorificarea potentialului

cresterea transparentei
reducerea coruptiei
imbunatatirea formarii continue
mobilitatea angajatilor
atragerea tinerilor
0%
20%
40%
60%
80%
100%
deloc
intr-o masura nesemnificativa
moderat
destul de mult
in mare masura
non raspuns
Figura 2.1. Actualul proces de reforma ncurajeaza:

Obiectivele referitoare la functia publica vor asigura dezvoltarea resurselor umane, n
mod evident, componenta cheie a reformei. Acestea, vor constitui, de asemenea,
suportul pentru aplicarea masurilor de reforma pe termen lung.
?? In perioada 2004 - 2006 dezvoltarea managementului schimbarii si
18

?? In perioada 2007 2010 stabilizarea si consolidarea sistemului functiei
publice.
De asemenea, pentru asigurarea coerentei reformei pe termen scurt si lung, n cadrul
strategiei, se face distinctie ntre masurile ce implica managementul resurselor umane
si dezvoltarea resurselor umane:
Managementul politic al reformei administratiei publice
Managementul resurselor umane
2004 - 2006
Strategii
de
management a
schimbarii
Dezvoltarea resurselor umane
Dezvoltarea capacitatii de formulare a

politicilor publice prin ntarirea rolului
naltilor functionari publici si a
functionarilor publici de conducere
Dezvoltarea carierei naltilor functionari

publici
- dezvoltarea de programe de formare
specializata pentru naltii functionari
publici
Implementarea
prevederilor
legale
privind cariera functionarilor publici de
conducere
2007 2010
Strategii
de
stabilizare
si
consolidare
Managementul resurselor umane din

cadrul administratiei publice
(ANFP mpreuna cu alte institutii ale
administratiei publice implicate)
Functionari publici de
conducere
-
dezvoltarea oportunitatilor privind

cariera pentru functionarii publici de
conducere prin schema tinerilor
profesionisti (YPS)
dezvoltarea unui sistem de formare a

functionarilor publici de conducere
Formarea functionarilor publici
(INA si alti furnizori de formare
continua)
O reala reforma a functiei publice trebuie sa urmareasca aspecte precum:

?? Recrutare, selectie, ncadrare;
?? Motivare;
?? Perfectionare;
?? Evaluarea performantelor;
?? Conduita;
?? Stabilitate, relatiile cu sistemul politic;
?? Comunicarea, stilul de conducere si creativitatea.
?? Responsabilitati n procesul de reforma a functiei publice.
2.1.Recrutarea si selectia functionarilor publici
n contextul acestui studiu, trebuie sa precizam ca recrutarea personalului
reprezinta procesul de cautare, de localizare, de identificare si atragere a candidatilor
potentiali din care urmeaza sa fie alesi, prin selectie, candidatii capabili care, n cele
din urma, prezinta caracteristicile profesionale necesare sau care corespund cel mai
19

bine cerintelor posturilor vacante actuale si viitoare 3 . Aceste precizari sunt necesare
ntru-ct legislatia n vigoare face confuzii n utilizarea acestor termeni.
n administratia publica, adesea, problema nu este pe cine sa alegem pentru
ocuparea unui post vacant, ci de unde si cum sa atragem un numar ct mai mare de
candidati competitivi si motivati din care sa selectam persoanele necesare.
Astfel, administratia trebuie sa stabileasca si sa identifice cai de atragere a
potentialilor candidati, care dovedesc reale aptitudini si motivare pentru o cariera de
functionar public. De asemenea, trebuie identificate cai eficiente de selectie, de
alegere a candidatilor potriviti, care corespund cel mai bine cerintelor posturilor
vacante.
Administratia publica din Romnia trebuie sa-si orienteze procesele de
recrutare si selectie a personalului spre un sistem formal-normativ, n dauna celui realuman.
n formularea obiectivelor de reforma privind recrutarea si selectia
personalului din administratia publica s-a pornit de la constatarea ca nu se asigura pe
deplin corectitudinea acestor procese, personalul angrenat nu este specializat si nu
sunt utilizati indicatori de performanta. De asemenea, exista o puternica influenta a
sistemului politic 4 si sunt foarte multe concursuri organizate la nivelul administratiei
publice n dauna unui concurs national.
Astfel, personalul angrenat n gestiunea resurselor umane nu poseda
ntotdeauna suficiente cunostinte pentru a identifica acei candidati cu adevarat
pregatiti, limitnd u-se doar la utilizarea instrumentelor de recrutare si selectie
imperativ impuse prin legislatie.
n ceea ce priveste recrutarea personalului remarcam ca sunt utilizate relativ
putine surse de informare a potentialilor candidati, existnd o evidenta problema de
transparenta, sunt utilizati putini intermediari n asigurarea publicitatii posturilor
vacante, unul dintre ei ANFP, nu a reusit nca sa centralizeze si sa publice functiile
vacante pe pagina web, paginile web ale diferitelor institutii publice sunt destul de
putin utilizate n vederea asigurarii unei publicitati adecvate, sunt putin utilizate
parteneriate cu institutii de formare/ perfectionare.
n materie de selectie a personalului se pune nca un accent destul de mare
pe memorarea de fapte, idei etc., aspect dovedit de bibliografiile de concurs formate
exclusiv din acte normative si de numarul mare de subiecte de concurs ce presupun
redarea unor paragrafe, articole din legislatie.
n acest sens a se vedea Dan Anghel Constantinescu, Marinica Dobrin, Stanel Nita, Anca Nita,
Managementul resurselor umane, Colectia Nationala, Bucuresti, 1999, pag. 117
4
Din Raportul privind organizarea si desfasurarea concursurilor de recrutare a functionarilor
publici pe anul 2004 (n.a. corect recrutare si selectie) elaborat de catre ANFP sesizam ca: n ceea ce
priveste functia de Director general:Functii publice scoase la concurs 40;Functii publice ocupate
37;Numar candidati 44;Secretar general adjunct;Functii publice scoase la concurs 6; Functii publice
ocupate 6; Numar candidati 6; Secretar general;Functii publice scoase la concurs 22; Functii publice
ocupate 21;Numar candidati 23.
Se observa numarul redus de candidati ce au participat la concursuri, fapt ce denota fie
slabiciuni n procesul de recrutare, de identificare a potentialilor candidati, fie faptul ca aceste functii
de conducere de nivel superior se ocupa pe alte criterii dect cele privind competenta profesionala.
20
non raspuns; 4,5
deloc; 4,5
intr-o masura
nesemnificativa; 9,1
moderat; 9,1
in mare masura; 31,8
destul de mult; 40,9
Figura 2.2. n ce masura concursurile ncurajeaza memorarea

De asemenea, sunt putin utilizate studiile de caz, exercitiile practice si cele
care urmaresc sa identifice competentele si abilitatile candidatilor si foarte rar n
evaluarea finala exista un echilibru ntre cunostintele de specialitate, abilitati,
competente, trasaturi de caracter, acest fapt datorndu-se si inexistentei procedurilor
unitare de recrutare si selectie.
Consideram externalizarea procesului de recrutare o solutie viabila n
viitorul apropiat. Externalizarea poate avea n vedere formarea unor comisii nationale
de concurs, compuse din specialisti n domeniul recrutarii si selectiei personalului,
personalitati recunoscute, asa cum este cazul recrutarii naltilor functionari publici. De
asemenea, consideram ca s-ar putea apela la firme specializate n recrutarea si selectia
personalului.. De asemenea, este necesara limitarea accesului la functiile publice a
unor categorii de pensionari si proceduri speciale pentru selectia naltilor functionari
publici.
O mentiune speciala trebuie facuta n ceea ce priveste recrutarea si selectia
ocupantilor functiilor de manageri publici. n acceptiunea noastra, ocuparea acestor
functii doar de catre anumite categorii de absolventi ai unor programe de formare este
foarte limitativa si ncalc a principiul enuntat privind accesul egalitar la ocuparea
functiilor publice.
n ceea ce priveste recrutarea si selectia viitorilor prefecti, functionari
publici, constatam ca actualul cadru legal nu este n masura sa asigure stabilitatea si
continuitatea n fata schimbarilor politice.
n concluzie, recrutarea si selectia personalului n administratia publica din
Romnia trebuie profund restructurate, astfel nct sa se asigure promovarea
neutralitatii politice a functionarilor publici si cresterea transparentei procesului.
21

2.2.Motivarea functionarilor publici
Motivatia ca proces psihologic, reprezinta ansamblul de factori dinamici care
determina conduita unui individ5 . Oamenii pot avea motive diferite n abordarea unui
anume tip de comportament; personalitatea, conditiile sociale, experienta, influentele
grupului sau alti factori pot avea impact asupra motivatiei.
n ceea ce priveste administratia publica, de prea putine ori se constientizeaza
faptul ca aceasta este n competitie cu sectorul privat n identificarea si mentinerea
unui personal calificat, astfel ca si importanta acordata motivarii functionarilor publici
este destul de nensemnata, reducndu-se de cele mai multe ori la abordarea salarizarii
si a drepturilor materiale n general.
Legislatia n domeniu abordeaza n primul rnd drepturile functionarilor
publici, ca si baza a motivarii: dreptul la opinie, dreptul de a fi informat cu privire la
deciziile care se iau n aplicarea Statutului functionarului public si care l vizeaza n
mod direct, dreptul de asociere sindicala, dreptul la greva, dreptul la salariu etc.
Constatnd ca exista un nivel scazut de salarizare pentru functionarii publici,
ca lipsesc instrumente de motivare alternative, nu exista transparenta cu privire la
veniturile salariale ale unor categorii de functionari publici, precum si inexistenta unor
compensatii care sa asigure un trai decent, elemente ce conduc la cresterea numarului
cazurilor de coruptie, la crearea unei imagini negative a corpului functionarilor
publici, s-a propus drept obiectiv crearea si implementarea unui sistem unitar de
salarizare.
Daca n materie de salarizare lucrurile nu au evoluat si datorita unor restrictii
bugetare sau impuse de organisme internationale, restructurarea din perspectiva
numarului de angajati publici a fost rar adusa n discutie si mai rar pusa n aplicare.
Foarte putine reglementari au vizat acest aspect n sensul dimensionarii numarului de
angajati n raport cu obiectivele fiecarei entitati publice. Din pacate, se constata ca
unele functii publice nu si justifica existenta.
Pe de alta parte, managerii din sectorul public, asociaza cel mai frecvent
motivarea cu recompensele banesti si materiale, fapt explicabil si prin competentele
manageriale inadecvate.
Motivarea se poate realiza printr-o serie de elemente care tin nsa de
cunostintele managerilor n domeniu, fapt ce impune o reforma a functiilor de
conducere si o selectie a acestora si pe baza abilitatilor manageriale. Pe de alta parte
este importanta inovarea n materie de motivare si o noua atitudine a managerilor fata
de colaboratori.
Tabel 2.2. Motivarea functionarilor publici
In mare Destul de Moderat
masura
mult
Intr-o
masura Deloc
nesemnificativa
a. salarizarea
31,8
27,3
27,3
4,5
4,5
b. conditiile de munca
22,7
59,1
9,1
4,5
unei 45,5
22,7
27,3
c. perspectiva
cariere
5
N. Sillamy, Dictionar de psihologie, Ed. Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1996, pag. 202
22
d.
muncii
recunoasterea 33,3
47,6
14,3
4,8
45,5
36,4
13,6
4,5
unei 22,7
31,8
31,8
9,1
4,5
g. comunicarea n 45,5
cadrul echipei din care
faceti parte
45,5
9,1
h. libertatea de a avea
initiative
40,9
9,1
9,1
e. satisfactia de a face
lucruri utile
f.
existenta
competitii
40,9
Astfel, se pot utiliza ca alternative de motivare:

?? aprecierea, politetea, atentia acordata muncii, informarea echipei, elemente ce
tin de relatiile dintre oameni ce nu pot fi reglementate;
?? implicarea n munca ce are n vedere repartizarea sarcinilor si realizarea unui
echilibru ntre angajati;
?? conditiile de munca;
?? competitia n realizarea sarcinilor.
Practic, managerii din sectorul public sunt n fata unui paradox: trebuie sa si
motiveze colaboratorii fara a avea la ndemna mijloace materiale si financiare, astfel
ca se impune cu att mai mult utilizarea unor forme alternative de motivare.
n acest sens este necesara crearea si implementarea unui sistem unitar de
salarizare a functionarilor publici motivant, simplu si transparent care sa reflecte
importanta si rezultatele activitatii depuse si sa permita atragerea si mentinerea
functionarilor publici competenti. Pentru crearea unui sistem de salarizare unitar sunt
necesare:
?? elaborarea unei metodologii de evaluare a posturilor si evaluarea propriu- zisa a
acestora;
?? elaborarea mai multor optiuni privind sistemul de salarizare si estimarea
costurilor financiare, mpreuna cu Ministerul Finantelor Publice si cu
consultarea partenerilor de dialog social;
?? finalizarea proiectului legii cadru privind sistemul unitar de salarizare a
functionarilor publici;
?? implementarea legii privind sistemul unitar de salarizare a functionarilor publici,
astfel nct, n mod gradual, pna n 2007 sa creasca gradul de atractivitate a
carierei n functia publica;
?? colaborarea n proiectarea promovarii rapide si a sistemului de plata lund n
considerare modelul dezvoltat prin programul Schema Tinerilor Profesionisti
pentru ntarirea functiei publice la cel mai nalt nivel.
23
2.3.Perfectionarea functionarilor publici

Perfectionarea resurselor umane reprezinta un ansamblu de procese prin care,
n urma parcurgerii unor programe specializate, angajatii si mbogatesc aptitudini,
cunostinte, deprinderi, comportamente si tehnici de lucru n care au deja o calificare
de baza, n vederea realizarii la un nivel superior a obiectivelor si sarcinilor ce le
revin. Deci prin perfectionare este vizata mbunatatirea capacitatii profesionale deja
existente.
Desi perfectionarea reprezinta un drept si o obligatie a functionarilor publici,
n prezent, administratia publica din Romnia se confrunta cu unele constrngeri, cele
mai importante fiind insuficienta resurselor n paralel cu o crestere si o diversificare
permanenta a cerintelor cetatenilor si a mediului economic si social.
n acest moment, responsabilitatea principala cu privire la perfectionarea
functionarilor publici revine Institutului National de Administratie si celor opt centre
regionale coordonate de catre acesta.
nu
5.26%
non raspuns
5.26%
89.47%
da
In ultimul an ati urmat cursuri de lunga sau scurta durata?

da
nu
non raspuns
Figura 2.3.
24
80.0%
Percent
60.0%
40.0%
20.0%
0.0%
institutia in
totalitate
partial institutia
din surse proprii
din sponsorizari
finantari externe
Cine a platit aceste cursuri?
Figura 2.4.
n contextul unor resurse financiare limitate, absentei unei retele structurate a

furnizorilor de formare n domeniul administratiei publice, absentei relatiei directe
ntre formarea functionarilor publici si dezvoltarea carierei si absentei unui sistem
extern de monitorizare si evaluare a calitatii procesului de formare, s-a stabilit drept
obiectiv strategic consolidarea capacitatii Institutului National de Administratie n
vederea asigurarii implementarii componentelor strategice ale formarii continue a
functionarilor publici. n prezent, trebuie sa remarcam amploarea programelor de
perfectionare destinate functionarilor publici si eforturile depuse n acest sens de
sistemul institutional national si regional.
Cu toate acestea trebuie precizat ca, n opinia noastra, resursele destinate
perfectionarii nu sunt utilizate cu maxima eficienta, deoarece:
??nu exista un sistem coerent si expertiza necesara pentru identificarea exacta
a necesarului de perfectionare pentru fiecare institutie publica. Criteriile
frecvent utilizate n acest moment sunt rotatia si relatia informala cu
conducatorii institutiei;
??nu se fac evaluari ale rezultatelor obtinute n urma participarii la programe
de perfectionare;
??cursurile de perfectionare de scurta durata se finalizeaza cu acordarea
diplomelor de participare ceea ce conduce la lipsa de implicare a cursantilor;
??calitatea prelegerilor, seminarilor de perfectionare si a conditiilor de
desfasurare lasa de dorit datorita inexistentei unor standarde n domeniu;
25

??implicarea limitata a institutiilor de nvatamnt n programele de
perfectionare;
??capacitatea limitata de perfectionare a centrelor regionale;
??inexistenta programelor de perfectionare si dezvoltarea de solutii alternative
(sistem e- learning de perfectionare) care ar reduce costurile perfectionarii si
ar facilita accesul unui numar mai mare de functionari publici.
Ca principale modalitati de consolidare a capacitatilor institutionale n vederea
asigurarii implementarii componentelor strategice ale formarii continue a
functionarilor publici se pot propune:
?? Dezvoltarea mecanismului institutional legat de implementarea, monitorizarea si
evaluarea procesului de formare continua,;
?? Dezvoltarea mecanismelor institutionale de corelare ntre actorii formarii continue
(incluznd crearea unor standarde unitare, a unor grupuri de lucru tematice ntre
experti, precum si organizarea unor evenimente periodice, pentru multiplicarea
rezultatelor si diseminarea bunelor practice nsusite prin colaborarea cu partenerii
externi);
?? Dezvoltarea capacitatii INA de a asigura realizarea activitatilor de formare
continua prevazute, la standarde calitative de nivel european;
?? Dezvoltarea centrelor regionale de formare continua ale administratiei publice
locale att din punct de vedere logistic, ct si al resurselor umane;
?? Extinderea retelei de parteneri nationali si internationali.
2.4.Evaluarea performantelor
Evaluarea angajatilor din administratia publica are n vedere:
?? masurarea obiectiva a rezultatelor obtinute n timp de personal;
?? fundamentarea posibilitatilor de promovare a personalului;
?? justificarea unor decizii de redistribuire sau reducere a personalului.
n materie de evaluare, constatnd ca nu se parcurge ntreg ciclul formulare de
obiective realizare evaluare/masurare, s-a propus generalizarea CAF (cadrul de
evaluare a functiilor publice).
n acest moment CAF-ul este cunoscut n foarte putine institutii publice si
este utilizat n si mai putine. n ceea ce priveste evaluarea performantelor profesionale
individuale se reclama subiectivismul acesteia. Desi evaluarea se realizeaza n functie
de obiective individuale, n cele mai multe cazuri aceste obiective nu exista, pentru ca
nu exista capacitatea de le formula sau nici obiectivele organizatiei nu sunt foarte
clare si cunoscute de tot personalul. Astfel, evaluarea performantelor individuale
reprezinta o apreciere subiectiva a superiorului direct, ce se bazeaza n primul rnd pe
relatia informala superior-subordonat.
Pornind de la aceasta constatare, este necesara includerea elementelor de
evaluare externa, prin aprecieri din partea clientilor. De asemenea, trebuie
26

constientizat rolul autoevaluarii ca baza a cresterii performantelor profesionale
individuale.
Tabel 2.4. Elemente de organizare interna - cunosc sistemul de evaluare si ma
autoevaluez periodic
Indicator
Procent
nu este
important
9,1
deloc
4,5
partial
36,4
in mare
masura
27,3
complet
22,7
Total
100.0
Autoevaluare periodica
nu este
important
deloc
9%
23%
5%
partial
36%
27%
in mare masura
complet
Figura 2.5. Gradul de autoevaluare
27
Pies show counts
40,91%
nu
da
59,09%
Considerati obiectiv actualul sistem de evaluare a performantelor profesionale

d a
n u
Figura 2.6.
2.5.Conduita functionarilor publici
Atitudinea functionarilor publici, relatiile acestora cu cetatenii si
profesionalismul cu care si ndeplinesc atributiile reprezinta repere frecvent aduse n
discutie n cadrul proceselor de reforma a administratiei, n ncercarea de a mbunatati
imaginea si eficienta acesteia.
n materie de conduita, se face adesea apel la coruptia existenta n sistemul
administratiei publice, aspect semnalat de numeroase rapoarte internationale sau ale
societatii civile din Romnia.
Ultimii ani au fost marcati de ncercarea de ameliorare a imaginii
administratiei publice, prin cresterea transparentei actului administrativ si luarea unor
masuri anticoruptie ferme, vizibile pentru opinia publica.
Au existat propuneri privind nfiintarea, ncepnd cu anul 2004, a
Observatorului Functiei Publice, format din reprezentanti ai societatii civile, ai
institutiilor publice beneficiare, ai sindicatelor si ai partidelor politice, pentru a asigura
o transparenta sporita a managementului functiei publice si a independentei corpului
functionarilor publici. De asemenea, au existat intentii de a reduce fenomenul
coruptiei.
28
80.0%
Percent
60.0%
40.0%
20.0%
0.0%
da
nu
non raspuns
Considerati coruptia o problema reala a AP din Romania?
Figura 2.7.
Tabel 2.4. Cauze ale coruptiei

In
mare Destul
masura
mult
a. cadrul legal
Intr-o masura Deloc

nesemnificati
va
50
18,8
6,3
31,3
12,5
6,3
c.
moralitatea 6,3
functionarilor
publici
50
18,8
25
d. presiunea din 18,8

partea
mediului
economic
25
31,3
12,5
e.
presiunea 25
sistemul politic
18,8
25
12,5
12,5
f. comportamentul 25
cetatenilor
18,8
12,5
43,8
b. sistemul
salarizare
12,5
de Moderat
de 50
29

Trebuie evidentiate ncercarile ultimilor ani n materie de conduita a
functionarilor publici, dar, de asemenea, trebuie sa remarcam ca rezultatele sunt
departe de a fi semnificative deoarece nu a existat o abordare sistemica a fenomenului
care sa vizeze:
1. angajament politic dorinta si vointa puterii politice de generalizare a unui
comportament etic, inclusiv prin puterea exemplului;
2. cadrul legal uneori mult prea general si neclar, permisiv si interpretabil
n unele zone, cum ar fi licitatiile, achizitiile, investitiile publice;
3. mecanisme eficiente de tragere la raspundere;
4. coduri de conduita functionale codul de etica este ineficient n acest
moment, mai mult este un instrument de control si constrngere la ndemna
conducatorilor;
5. mecanisme de socializare profesionala, inclusiv perfectionare nota
dominanta n institutiile publice din Romnia o reprezinta teama de a avea initiative,
de a avea puncte de vedere, de a comenta, pentru ca pot exista sanctiuni;
6. conditii care sa sprijine actiunea serviciilor publice, inclusiv o atitudine
pozitiva a cetatenilor - comportamentul acestora genereaza de foarte multe ori acte de
coruptie si sprijin din partea mediului de afaceri;
7. existenta unor organisme de coordonare;
8. o societate civila si o presa active, care sa supravegheze si sa sanctioneze
actiunile oficialilor si functionarilor publici.
ncalcarea normelor de conduita este strns legata de valoarea umana a celor
care activeaza n administratia publica, fiind strns legata de procesele de recrutare si
selectie care nu au n vedere aceste aspecte. Reglementarea excesiva a conduitei si
impunerea de sanctiuni aspre nu va rezolva niciodata problema conduitei, fiind un
domeniu n care ar trebui sa actioneze autocontrolul fiecarui individ. Pe de alta parte,
chiar existenta unor norme imperative cu privire la comportament, cum este cazul
acum, presupun si existenta unui mecanism de urmarire a modului n care se aplica.
2.6.Stabilitatea n functia publica, relatiile cu sistemul politic
Neutralitatea si impartialitatea sunt principii fundamentale ale functiei publice,
n sensul ca ocupantii acestora trebuie sa fie impartiali n rezolvarea problemelor de
serviciu. Legislatia trebuie sa creeze cadrul adecvat prin care sa se asigure stabilitatea
n functie indiferent de schimbarile de natura politica. Din pacate nsa, schimbarile
politice, indiferent de garantiile legale, conduc la numeroase schimbari n rndul
functionarilor publici, ndeosebi ocupanti ai functiilor publice de conducere. Desi
teoretic este asigurata stabilitatea asistam din patru n patru ani la migrari masive ale
functionarilor publici generate de presiuni ale nivelului politic.
30
30,0%
25,0%
Percent
20,0%
15,0%
10,0%
5,0%
0,0%
nu au fost
schimbari
nesemnificative
semnificative
in cea mai mare

parte
non raspuns
In ce masura schimbarile la nivel politic au generat schimbari la nivel

tehnic - la nivel de conducere
Pe de alta parte, asistam la migrari masive ale functionarilor publici catre

sectorul privat, ndeosebi datorita nivelului de salarizare din administratia publica si
faptului ca perspectiva unei cariere este mult prea ndepartata.
31
50.0%
Percent
40.0%
30.0%
20.0%
10.0%
0.0%
fara nici o indoiala, NU
probabil ca NU
probabil ca DA
fara nici o indoiala ca

DA
Daca ati avea posibilitatea sa incepeti din nou o activitate, ati alege sa
lucrati tot in functia publica?
50.0%
Percent
40.0%
30.0%
20.0%
10.0%
0.0%
in aceeasi inst, pe
aceeasi pozitie
in aceeasi inst, pe
alta pozitie
in alta inst publica
in sect privat, cu
afacere proprie
alte cazuri
Unde va vedeti lucrand peste 5 ani?
2.7.Comunicarea, stilul de conducere si creativitatea

Comunicarea poate fi formalizata, cnd se realizeaza n baza unor norme
imperative si neformalizata, bazndu-se pe interactiunile dintre indivizi. n orice
organizatie comunicarea este definitorie, fiind strns legata de cultura acelei
organizatii. n administratia publica din Romnia, domina comunicarea neformalizata,
n multe cazuri si datorita inexistentei unor proceduri si circuite clare ale
documentelor. Din pacate, tendinta este de a nlocui comunicarea pe orizontala cu una
pe verticala, tip directiva.
32

n ceea ce priveste stilul de conducere asistam la dominarea stilului autoritar,
astfel ca apare pertinent obiectivul de a construi o categorie de manageri profesionisti
pentru administratia publica, eventual ncadrati pe baza unui contract managerial,
astfel nct performanta sa fie elementul cheie n activitatea acestora si nu apartenenta
politica.
n materie de creativitate, inovare, lucrurile sunt departe de a fi ncurajatoare.
Managerii nu ncurajeaza initiativele, angajatii nu doresc sa-si asume responsabilitati
noi. Si n aceasta situatie lucrurile sunt legate de calitatile manageriale si cultura
organizationala, care, n general, n institutiile publice este una de tip negativ,
birocratic.
n aceste domenii, legislatia nu are mare efect, pentru ca stilul de conducere
sau creativitatea nu pot fi impuse prin acte normative, astfel ca schimbarea este legata
n primul rnd de calitatile si cunostintele celor care activeaza n institutiile publice.
2.8. Responsabilitati n procesul de reforma a functiei publice.
Agentia Nationala a Functionarilor Publici (ANFP) are atributii pentru
managementul functiei publice, iar Institutul National de Administratie (INA) 6 n
domeniul perfectionarii resurselor umane. ANFP este condusa de un presedinte cu
rang de secretar de stat numit de primul ministru la propunerea ministrului
administratiei si internelor (art. 19/alin. 2, Legea nr. 188/1999 7 ). Potrivit H.G. nr.
624/2003 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a ANFP8
vicepresedintele acestei institutii are rangul de subsecretar de stat (art. 3/alin. 1). INA
este n subordinea MAI si functioneaza sub patronajul primului ministru.
non raspuns;
4,3
foarte bun; 2,8
nesatisfacator;
28,9
bun; 24,1
satisfacator;
39,9
Cum apreciati actualul sistem centralizat de management al functiei publice

asigurat de ANFP? (primari)
6
nfiintat prin O.G. nr. 81/2001 (M.Of. nr. 542/1.09.2001), aprobata cu modificari prin Legea nr.
106/2002 (M.Of. nr. 185/18.03.2002). INA si desfasoara activitatea n baza H.G. nr. 710/2002 (M.Of.
nr. 519/17.07.2002).
7
Republicata n M.Of. nr. 251/22.03.2004; modificata prin: Legea nr. 344/2004 (M.Of. nr.
674/27.07.2004); O.U.G. nr. 92/2004 (M.Of. nr. 1091/23.11.2004), aprobata cu modificari si
completari prin Legea nr. 76/2005 (M.Of. nr. 324/18.04.2005); O.U.G. nr. 39/2005, M.Of. nr.
430/20.05.2005.
8
M.Of. nr. 410/11.06.2003.
33
Statutul functionarilor publici nu se aplica dect celor aproximativ 100.000 de

functionari publici, nu nsa si personalului contractual sau celui cu statut special.
ANFP nu gestioneaza totalitatea informatiilor relevante privind salariatii din sectorul
public. Aceasta situatie va exista si n continuare, atta vreme ct nu exista o
autoritate publica responsabila cu centralizarea datelor privind personalul contractual.
Exista necesitatea unei asemenea autoritati care sa aiba atributii asemanatoare ANFP.
Ea ar putea sa functioneze pe o perioada de tranzitie, determinata prin efectul legii, la
capatul careia sa fie formata o singura institutie: Oficiul National de Gestiune a
Resurselor Umane din cadrul Administratiei Publice.
-
Aceasta institutie este justificata si de urmatoarele consideratii. Ideea

care a stat la baza functionarii ANFP potrivit Legii nr. 188/1999 a
fost ca aceasta institutie sa colaboreze cu toate compartimentele
specializate de resurse umane din cadrul institutiilor publice (art. 22).
Ulterior intrarii n vigoare a Statutului functionarilor publici, a aparut
Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea
transparentei n exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice
si n mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei9 .
n practica, prevederile Legii nr. 161/2003 care erau menite sa rationalizeze

activitatea din cadrul administratiei publice si sa reduca numarul functiilor de
conducere, nu se aplica integral. Un asemenea Oficiu ar avea ca atributie si urmarirea
aplicarii prevederilor Legii nr. 161/2003, astfel nct structurile interne de gestionare a
resurselor umane din cadrul autoritatilor si institutiilor publice sa fie standardizate, n
sensul unui numar compatibil de personal, n acord cu obiectivele institutiei publice.
Apreciem ca acordarea unui rol substantial n procesul de reforma Unitatii
Centrale pentru Reforma Administratiei Publice reprezinta un pas nainte n ceea ce
priveste monitorizarea eficienta a acestui proces. Aceasta Unitate are, dupa cum am
aratat, atributii n privinta descentralizarii si deconcentrarii, precum si n ceea ce
priveste reforma functiei publice, prin introducerea PMM si a CAF. Aceste atributii ar
trebui nsa mai bine delimitate, o optiune de luat n calcul fiind restrngerea lor sau,
daca se prefera n continuare ca acestea sa fie exercitate la acest nivel institutional de
luare a deciziilor, este absolut necesara ntarirea capacitatii administrative a Unitatii
Centrale pentru Reforma Administratiei Publice.
M.Of. nr. 279/21.04.2003.
34
3. Reforma administratiei publice locale

3.1. Definirea conceptului de descentralizare
Descentralizarea reprezinta transferul de autoritate si responsabilitati pentru
anumite functii publice de la nivelul guvernului central al unei tari la niveluri
subnationale de guvernare sau institutii autonome (Rondinelli et al. 1983). n literatura
de specialitate descentralizarea este adesea clasificata dupa tipul de responsabilitati
transferate si dupa nivelul de autonomie a autoritatilor locale.
n acord cu strategia de reforma a administratiei publice agreata de Comisia
Uniunii Europene, conceptul de descentralizare n Romnia, este definit prin
intermediul a trei elemente majore:
-
continuarea descentralizarii prin transferul de competente si responsabilitati

administrative si financiare, de la nivelul autoritatilor administratiei publice
centrale la nivelul autoritatilor locale;
continuarea procesului de deconcentrare prin delegarea de responsabilitati n

teritoriu functie de necesitatile pe plan local, n cadrul aceleiasi structuri
administrative (serviciile deconcentrate functioneaza n subordinea
ministerului care le-a delegat responsabilitatea);
transformarea serviciilor deconcentrate din teritoriu, functie de necesitatile

cetatenilor si pentru eficientizarea acestora, n servicii descentralizate n
responsabilitatea autoritatilor locale.
Dupa responsabilitatile transferate, descentralizarea este mpartita n trei

categorii: politica, administrativa si fiscala.
Descentralizarea politica implica conferirea ctre cetateni a unei puteri mai mari
n procesul de luare a deciziilor, n particular acest lucru ntmplndu-se prin
derularea de procese democratice.
Dincolo de argumentele care sustin descentralizarea politica este de retinut
urmatoarea afirmatie: deciziile luate cu o cat mai mare participare din partea
cetatenilor vor fi mai bine fundamentate si mai relevante avnd n vedere diferite
interese care se manifesta la nivelul societatii dect acelea luate numai la nivelul
autoritatilor politice nationale. Acest concept implica faptul ca, alegerea
reprezentantilor pe circumscriptii electorale prin vot, permite cetatenilor sa-i cunoasca
mai bine pe cei care ii reprezinta politic si n acelasi timp, permite alesilor sa cunoasca
mai bine nevoile si aspiratiile celor care i-au ales (Rondinelli 1999).
Succesul descentralizarii politice, n general, depinde de o serie de componente
cheie: reforme constitutionale sau statutare, existenta pluralismului politic, ntarirea
corpurilor legiuitoare si a unitatilor politice locale. Absenta unora dintre aceste
aspecte poate conduce la capturarea sistemului electoral de elite locale care, apoi ar
putea dezvolta si implementa politici si actiuni care sa-i favorizeze pe ei sau grupurile
care ii sustin. De obicei, descentralizarea politica determina baza aparitiei si
dezvoltarii unor numeroase sarcini administrative la nivelul sectorului public.
35

Acest aspect a fost surprins si n raspunsurile obtinute la nivelul esantionului
intervievat n cadrul prezentei cercetari. Astfel, n jur de peste 50% dintre respondenti
au considerat cronica influenta politicului n administratia publica locala.
Descentralizarea administrativa, conform literaturii de specialitate reprezinta
transferul de responsabilitati privind planificarea, finantarea si gestionarea unor
anumite functii publice de la nivelul guvernului central si al agentiilor sale la unitatile
subordonate, autoritati publice semi- autonome sau autoritatilor regionale sau locale
(Rondinelli 1999). Diferitele subcategorii de descentralizare administrativa sunt
frecvent definite pe baza tipurilor de institutii sau agentii la care responsabilitatile sunt
transferate.
?? Deconcentrarea reprezinta cea mai slaba forma de descentralizare care
implica transferul de autoritate si responsabilitati de la nivelul ministerelor sau
agentiilor la structurile din teritoriu care apartin de acestea.
?? Devolutia genereaza un grad de autonomie mai ridicat si implica transferul de
responsabilitati de la nivelul guvernului central la nive luri de guvernare
inferioare care au fost mputernicite prin prevederi constitutionale sau
statutare.
?? Delegarea implica transferul de responsabilitati de la agentiile centrale la
entitati semi-autonome operand independent sau semi- independent de guvern.
(Rondinelli et al. 1983; Rondinelli 1999; Brinkerhoff and Leighton 2002).
?? Privatizarea este cteodata privita ca o forma de descentralizare (una
proiectata n asa fel nct performante mai nalte privind eficienta stilului de
piata pot fi generate prin grade sporite de autonomie si flexibilitate mai mare
n luarea deciziilor) si implica transferul de responsabilitati de la guvern la
entitati private (Rondinelli 1999, Mills 1994). n cadrul privatizarii,
responsabilitatile pot fi transferate chiar la furnizorii de servicii propriu- zisi.
n contextul actual al reformei administratiei publice prioritare sunt considerate
descentralizarea si deconcentrarea ca parti ale descentralizarii administrative, cu
observatia ca descentralizarea este asimilata devolutiei si delegarii. n acelasi context,
devolutia n cazul Romniei, nu implica si o eventuala autonomie teritorialadministrativa.
36
33.60%
nu am suficiente informatii
non raspuns
5.14%
nu
da
36.76%
24.51%
Figura 3.1 Exista la nivelul localitatii servicii publice a caror descentralizare, de

la nivel central la nivel local va duce la mbunatatirea serviciilor oferite
cetatenilor?
Din raspunsurile oferite de primarii localitatilor la ntrebarea de mai sus pot fi
formulate urmatoarele concluzii preliminare:
?? Exista o opinie favorabila n ce priveste sustinerea procesului de
descentralizare cu avantajele pe care le poate genera;
?? Raspunsurile nefavorabile se nregistreaza n special n cazul localitatilor mici
care n acest moment nu beneficiaza de regula de asemenea servicii publice
oferite de la nivel central. Potrivit studiilor efectuate de experti straini la
nivelul administratiei publice locale exista o frustrare puternica a alesilor
locali, care pot afirma, pe buna dreptate, ca descentralizarea nscrisa n textele
legale este aplicata ntr-o masura insuficienta si depinde n final de capacitatea
alesilor locali de a negocia cu statul, cu riscul politic care decurge din aceasta.
Mai mult, n opinia acestor experti, sentimentul de frustrare este ridicat mai
ales n colectivitatile sarace care dispun de putine resurse fiscale proprii. ntradevar, dat fiind ca transferurile de la stat depind n principal de resursele din
impozitul pe venit si din TVA colectata din teritoriul respectiv, fara un efort
semnificativ n ceea ce priveste echilibrarea, multe colectivitati au dificultati
foarte mari n a-si finanta competentele de functionare obligatorii si de aceea
nu pot genera resurse pentru finantarea investitiilor care sunt, cu toate acestea,
necesare. n ceea ce priveste colectivitatile bogate, adica cele care dispun de
un potential fiscal nou generat de actuala crestere economica, sunt insuficient
incitate sa si mobilizeze potentialul fiscal si prefera sa opereze numeroase
deduceri sau renuntari la colectare, facnd apel la stat pentru a-si finanta
deficitul. Astfel, expertii Ministerului de Finante au putut sa constate la
sfrsitul anului 2003, dar mai ales n 2004, ca din contul global al
colectivitatilor sunt degajate excedente importante, chiar n momentul n care
numeroase colectivitati se plng, n mod legitim, de lipsa lor de resurse;
37

?? O categorie importanta
descentralizarii.
respondentilor
nu
cunosc
problematica
??
26.09%
27.67%
nu am suficiente informatii
nu
non raspuns
3.56%
da
42.69%
Figura 3.2. Exista servicii publice care ar trebui gestionate de ctre sectorul
privat?
Totusi, la nivelul celor intervievati (alesi locali) exista si optiunea privatizarii
unor servicii publice locale n vederea eficientizarii acestora si reducerii cheltuielilor
din bugetul local.
Descentralizarea fiscala se refera la marirea controlului autoritatilor locale
asupra resurselor financiare, fie n termeni de repartizare a cheltuielilor fie a generarii
de venituri. Multe din lucrarile de specialitate privind descentralizarea fiscala se
concentreaza pe natura transferurilor inter- guvernamentale si pe diferentele privind
capacitatea de generare a veniturilor a diferitelor tipuri de autoritati. Un aspect primar
n analiza descentralizarii fiscale este reprezentat de o echilibrare corespunzatoare
intre autoritate si resursele financiare necesare exercitarii acelei autoritati.
Din cercetarea efectuata pe teren, rezulta ca cea mai mare parte (peste 60%)
din cei intervievati considera ca pasii facuti pna n prezent n descentralizarea fiscala
nu sunt suficienti si n unele cazuri adecvati pentru a sustine o finantare
corespunzatoare a serviciilor publice oferite cetatenilor.
Conform analizelor efectuate de experti straini si romni In ceea ce priveste
descentralizarea si deconcentrarea serviciilor publice, acest proces nu a fost dus pana
la capat, n sensul ca nu s-au transferat resursele financiare corespunzatoare si nu s-au
stabilit clar competentele transferate si nivelurile de descentralizare (Strategia de
reforma a administratiei publice 2004).
38
in foarte mare
masura; 0,8
non raspuns; 2,0
deloc; 7,5
intr-o masura
rezonabila; 28,1
intr-o mica
masura; 61,7
Figura 3.3 n ce masura actualul sistem de finantare a serviciilor publice locale

coincide cu nevoile dumneavoastra?
3.2. Stadiul actual al descentralizarii
Constitutia adoptata n 1991 a fost primul act legislativ al Romniei post
comuniste care a recunoscut "autoritatile comunale si orasenesti" "pe baza principiului
descentralizarii"(Art 119) drept autoritati administrative autonome(Art. 120/2).
Strategia privind accelerarea reformei administratiei publice aprobata n 2001
de Guvernul Romniei a identificat necesitatea descentralizarii anumitor servicii
publice n vederea reducerii cheltuielilor si a ntaririi capacitatii manageriale a
administratiei publice locale.
Cu sprijinul unor donori internationali s-au elaborat o serie de analize
sectoriale privind procesul de descentralizare n anumite domenii (ex. asistenta sociala
protectia copilului). Cteva aspecte majore privind descentralizarea cum ar fi: rolul
asocierilor de unitati teritorial administrative n furnizarea de servicii publice (la nivel
de judet, oras, comuna), rolul prefectilor, implicarea autoritatilor locale n procesul
decizional, se recomanda a fi solutionate pentru o mai buna gestionare a serviciilor
publice la nivel local.
In conformitate cu Constitutia revizuita si adoptata n 2003 Administratia
publica din unitatile administrativ-teritoriale se ntemeiaza pe principiile
descentralizarii, autonomiei locale si deconcentrarii serviciilor publice. n acelasi
timp, actul fundamental considera Consiliul Judetean drept "autoritatea administratiei
publice pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, n vederea
realizarii serviciilor publice de interes judetean" (Art. 122/1).
Descentralizarea financiara este o componenta importanta a procesului de
descentralizare deoarece autoritatile publice locale detin cele mai complete informatii,
pe baza carora pot lua decizii mai bine justificate dect organele de specialitate de la
nivel central, n legatura cu alocarea resurselor financiare locale. Evident,
descentralizarea financiara si administrativa sunt strns corelate.
n decursul ultimului deceniu, Romnia a facut pasi importanti n planul
descentralizarii financiare. n cadrul acestui proces au putut fi identificate patru
39

cicluri. n primul ciclu (1991-1994)10 au fost initiate schimbari importante n structura
si finantarea autoritatilor locale, care au inclus si introducerea sistemului de taxe si
impozite locale. n ciclul al doilea al politicii de reforma (1998-2000) s-au facut noi
pasi pentru realizarea descentralizarii administrative si financiare. n acest sens, pe
baza noii legislatii privind finantele autoritatilor publice locale 11 a crescut nu numai
partea din PIB referitoare la bugetele locale, dar si proportia corespunzatoare a
cheltuielilor locale din totalul cheltuielilor publice (ntre 1998-2001 procentul din PIB
a crescut de la 3,6 la 6,5% si cheltuielile locale au crescut de la 14,4 la 26,6%). n
timpul celui de al treilea ciclu (2001 2004) noile legi au adoptat si stabilit noi reguli
pentru anumite functii ale autoritatilor locale 12 , n special privind serviciile/utilitatile
publice 13 .
Al patrulea ciclu (2004 pna n prezent) a fost demarat odata cu proiectarea si
aprobarea Strategiei actualizate privind accelerarea reformei administratiei publice
(H.G. 699/2004). O componenta importanta a acestei strategii este axata pe
continuarea procesului de descentralizare si deconcentrare. Prin punerea n aplicare a
acestei strategii, a fost elaborat un prim pachet legislativ pentru sustinerea procesului
(legea cadru a descentralizarii nr. 339/2004, legea institutiei prefectului nr. 340/2004 si
H.G. nr. 2201/2004 privind functionarea si atributiile Comitetului Tehnic
Interministerial si a Grupurilor de Lucru pe descentralizare din institutiile implicate).
Tendinte de centralizare si de descentralizare au existat n acest interval.
Cteva prevederi legale noi au ntarit controlul autoritatilor centrale asupra functiilor
autoritatilor locale, n timp ce altele au actionat n directia descentralizarii 14 . n iulie
2003, o lege noua privind finantele publice locale a abrogat-o pe prima, avnd
prevederi corelate cu cele ale Legii Finantelor Publice nr. 500/2002 (armonizata cu
prevederile Reglementarilor Consiliului Europei (CEE) nr. 1605/2002) si au crescut
procentul din impozitul pe profit aplicat individual (IPP) care se aloca autoritatilor
locale 15 .
Un studiu detaliat al stadiului actual al descentralizarii financiare la nivelul
ntregii tari, precum si pe cele mai importante sectoare de activitate (educatie,
sanatate, asistenta sociala, ordine si siguranta publica, agricultura, cultura, servicii
publice de dezvoltare locala) a fost ntocmit de Uniunea Nationala a Consiliilor
Judetene din Romnia si Asociatia Directorilor Economici din cadrul Consiliilor
Judetene din Romnia.
Pe lnga aspectele pozitive, n derularea procesului de descentralizare au fost
nregistrate si o serie de aspecte negative:
10
Legea administratiei publice locale nr. 69/1991, OG nr.15/1992 privind impozitele locale. Legea nr.27/1994
privind impozitele locale
11
Au fost facute cteva amendamente la Legea nr.69/1991 si la Legea nr. 189/1998 privind finantele publice locale.
12
Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala
13
De exemplu: Legea nr. 326/2001 privind serviciile publice de gospodarie comunala, OG nr.86/2001 privind
serviciile de transport public local de calatori, OG nr.84/2001 privind serviciile publice comunitare de evidenta a
persoanelor, OG nr.88/2001 privind serviciile comunitare publice pentru situatii de urgenta, OUG nr. 202/2002
privind gospodarirea integrata a zonei costiere, OG nr. 21/2002 privind gospodarirea localitatilor urbane si rurale,
OG nr. 32/2002 privind serviciile publice de alimentare cu apa si de canalizare, OG nr.71/2002 privind nfiintarea
de servicii publice locale pentru administrarea patrimoniului public si privat de interes local.
14
Legea administratiei publice locale nr. 215/2001
15
OUG nr. 45/2003 privind finantele publice locale
40

?? Drepturi importante nu au fost acordate autoritatilor APL, ceea ce
limiteaza capacitatea acestora de a organiza eficient oferta de servicii (de
exemplu dreptul de a stabili preturi pentru aceste servicii 16 );
?? In unele domenii mecanismele de control direct si deciziile discretionare
persista. Exista putine domenii cu reglementari clare si transparente. Acest
lucru limiteaza att planificarea si previziunea financiara ct si
posibilitatea de a experimenta si de a introduce solutii locale creative
pentru a oferi servicii mai eficiente. Indirect, acest aspect limiteaza si
capacitatea de absorbtie a fondurilor Uniunii Europene;
?? Autonomia managementului financiar local este limitata de reglementarile
privind alocarea veniturilor proprii prin restrictionarea utilizarii
transferurilor;
?? Preponderenta alocarilor cu destinatie precisa este un obstacol pentru o
eficienta cheltuire a banilor deoarece limiteaza coordonarea si integrarea
serviciilor locale;
?? Mecanismele de echilibrare existente nu asigura echitatea sistemului;
?? Transferul incomplet de proprietate este un obstacol n gestionarea efectiva
a bunurilor locale;
?? Insuficienta precizare privind garantiile legale si constitutionale legate de
autonomia locala;
?? Politici publice insuficient argume ntate si partial implementate nu au putut
oferi solutii rationale pentru problemele existente;
?? Preponderenta ordonantelor si legilor emise n procedura de urgenta, n loc
de legi emise pe cale ordinara;
?? Autoritatile APL nu au beneficiat n toate cazurile, n avans, de instruire
specializata privind gestiunea financiara si managementul serviciilor
publice descentralizate;
?? nregistrarea unui decalaj intre competentele decizionale transferate ctre
autoritatile locale si resursele alocate n vederea sustinerii acestora
(alocarea resurselor locale nu reflecta schimbarile de responsabilitate) .
Un proces de descentralizare gestionat defectuos poate conduce la aparitia
unei game largi de esecuri ale statului: att "erori prin omisiune", atunci cnd statul nu
reuseste sa faca ceva care ar fi mbunatatit performanta economica/administrativa, cat
si "erori de actiune", atunci cnd statul desfasoara actiuni care conduc la nrautatirea
performantelor economice. 17 Nu numai ca aceste erori mpiedica dezvoltarea unei
politici semnificative de descentralizare, care ar putea conduce la o oferta de servicii
16
De exemplu: Legea nr. 326/2001 privind serviciile publice de gospodarie comunala, OG nr.86/2001 privind
serviciile de transport public local de calatori, OG nr.84/2001 privind serviciile publice comunitare de evidenta a
persoanelor, OG nr.88/2001 privind serviciile comunitare publice pentru situatii de urgenta, OUG nr. 202/2002
privind gospodarirea integrata a zonei costiere, OG nr. 21/2002 privind gospodarirea localitatilor urbane si rurale,
OG nr. 32/2002 privind serviciile publice de alimentare cu apa si de canalizare, OG nr.71/2002 privind nfiintarea
de servicii publice locale pentru administrarea patrimoniului public si privat de interes local.
17
Krueger, Ann. 1990. Esecurile guvernarii n procesul de Dezvoltare, Journal of Economic Perspectives 4 (3): 923.
41

locale mai eficiente si echitabile, ci are si efecte negative privind credibilitatea
autoritatilor locale.
In Raportul de Tara pe 2004 s-a aratat ca, Cel mai important, autoritatile
romane au facut eforturi considerabile n vederea dezvoltarii strategiei pentru
conducerea procesului de descentralizare intr-o maniera transparenta si stabila.
Strategia a fost adoptata n mai 2004 si identifica prioritati clare pentru viitoarea
reforma. Este important faptul ca strategia a fost pregatita ca urmare a unei dezbateri
publice extinse (intr- un Forum National) cu principalii beneficiari. Oricum, reformele
propuse sunt inga n faza incipienta si ar trebui asigurata implementarea acestora. Ar
trebui mbunatatita considerabil cooperarea efectiva dintre MAI si MFP pentru a
asigura succesul reformei 18 .
100%
non raspuns
80%
in foarte mare
masura
60%
in mare
masura
40%
in mica
masura
20%
0%
Administrarea si
Asigurarea unor Prognoza si dezvoltare
gestiunea bunurilor si servicii publice la nivel
ec-sociala
fondurilor publice la
local
nivel local
Organizatorica
in foarte mica
masura
Figura 3.4 n opinia dumneavoastra, n actualul stadiu de descentralizare

precizati n ce masura APL si poate ndeplini urmatoarele functii?
18
2004, Regular Report on Romanias progress towards accession, p 17.
42
19.05%
da
nu
non raspuns
70.63%
10.32%
Figura 3.5 Cunoasteti vreun serviciu public descentralizat de la nivel central la

nivelul colectivitatilor locale n ultimii 4 ani?
Din raspunsurile persoanelor intervievate rezulta ca efectele descentralizarii la nivel
local nu s-au manifestat intr-o maniera consistenta pna n prezent. Posibile explicatii la
aceasta situatie pot fi:
?? Parcurgerea pna n prezent a etapei corespunzatoare dezvoltarii cadrului institutional
si legislativ cu efecte concrete n plan local n anii viitori;
?? Lipsa unei descentralizari coerente, nefundamentata corespunzator, fara o asigurare a
resurselor necesare si nsotita de o comunicare defectuoasa cu beneficiarii acestui
proces;
?? Pna n prezent si probabil si n perioada imediat urmatoare, nu toate unitatile
administrativ teritoriale au fost si vor fi implicate, avnd n vedere capacitatea
administrativa si manageriala a acestora. Acest fapt este mentionat de asemenea si n
Raportul Comisiei Europene pe anul 2004: Majoritatea autoritatilor locale sufera de
o capacitate administrativa limitata iar fluctuatia functionarilor publici locali este
mare.19 ;
19
43
non raspuns;
4,3
da; 19,8
nu; 75,9
Figura 3.6 n decursul mandatului dumneavoastra ati formulat

propuneri care sa sustina procesul de descentralizare?
Raspunsurile consemnate la nivelul alesilor locali demonstreaza pe lnga alte

cauze si o slaba aplicare a legilor administratiei publice locale si o transparenta redusa
n derularea procesului (legile 215/2001 si 54/2003).
3.3. Riscurile procesului de reforma
Un aspect important al reformei administratiei publice l constituie
managementul reformei n procesul de aplicare a acesteia. Un risc important n
realizarea reformei administratiei publice este aglomerarea sarcinilor cotidiene,
ramnnd astfe l putin timp pentru a cauta noi solutii la disfunctionalitatile aparute.
n consecinta, pentru ca reforma administratiei publice sa aiba succes este
necesar ca un numar mare de grupuri tinta, (n particular persoane cheie de la nivele
de conducere si decizie) sa-si exprime sprijinul si angajamentul n recunoasterea
necesitatii schimbarilor si n implementarea acestor schimbari. Pe baza modelului
dezvoltarii integrate a organizatiilor, se pot identifica patru factori de blocaj n
implementarea strategiei actualizate: strategici (complexitatea decizionala), structurali
(birocratia specifica oricarui sistem, mijloace umane si financiare limitate,
dimensiunea si complexitatea), culturali (teama de risc, traditia continuitatii,
schimbarea mentalitatii) si comportamentali (absenta stimulentelor individuale,
nentelegerea obiectivelor finale, demotivare si frustrari, comportamentele de
asteptare).
Administratia publica nu poate fi reformata ntr-un timp scurt. Este un proces
pe termen lung, care trebuie sa fie implementat de mai multe guverne consecutive,
ntr- un mediu dificil, competitiv si n continua schimbare. De aceea, este nevoie de
44

obtinerea unui consens n plan politic n ceea ce priveste cerintele necesare
realizarii ntregului proces de reforma, prin:
-
Diseminarea pe scara larga a informatiilor privind reforma si ncurajarea

participarii cetatenilor, a societatii civile, a mediului de afaceri, a
functionarilor publici la realizarea reformei, printr- un schimb democratic de
opinii n legatura cu desfasurarea acestui proces;
Fundamentarea reformei pe baza unei analize profesioniste a stadiului

actual, a activitatii si performantelor administratiei publice, precum si pe baza
evaluarii periodice a consecintelor activitatilor finalizate;
Folosirea experientelor n domeniul reformei administratiei publice din

alte state, n special din statele membre UE si din tarile candidate, mentinnd
totodata elementele istorice si culturale ale administratiei publice romnesti;
Abordarea reformei n mod global: nici o schimbare izolata sau partiala nu

trebuie realizata, daca nu a fost conceputa ca parte integranta si organica a
ntregii strategii de reforma;
Abordarea reformei ca un proces deschis : componentele strategiei de

reforma vor fi actualizate si adaptate schimbarilor din mediul extern, dar si
transformarii altor componente ale reformei, pentru a folosi n cel mai bun
mod experienta acumulata n timpul implementarii;
Stabilirea prioritatilor strategice: pentru fiecare etapa este stabilit un

numar limitat de obiective prioritare, asupra carora se va ndrepta ntreaga
atentie si pentru care vor fi alocate fondurile necesare. Acestea trebuie sa fie
acele schimbari care determina progresul reformei n ansamblul sau si
conditioneaza sau influenteaza toate celelalte transforma ri;
Asigurarea continuitatii functionarii administratiei publice, astfel nct

aceasta sa si ndeplineasca functiile n timpul reorganizarii, descentralizarii,
etc.;
Coordonarea si managementul ntregii reforme dintr-un punct unic, la cel

mai nalt nivel al Guvernului, pentru a asigura coerenta implementarii
strategiei.
45
nu 21.74%
non raspuns
1.98%
da 76.28%
Figura 3.7 Considerati ca exista transparenta n implementarea mecanismului de

descentralizare?
3.3.1. Implicatiile coruptiei asupra activitatilor economice

n ultimii ani, din partea mediului universitar si de cercetare, a organizatiilor
internationale (dintre acestea mentionam Fondul Monetar International, Banca
Mondiala) a existat un interes sporit pentru estimarea nivelului coruptiei si economiei
subterane din fiecare tara. Dintre cele mai importante lucrari din domeniul masurarii
nivelului coruptiei din fiecare tara si a implicatiilor acesteia asupra dezvoltarii
economice mentionam A. Krueger [1974]20 , S. Rose-Ackerman [1975]21 , P. Mauro
[1995] 22 , P. Bardhan [1997] 23 , V. Tanzi [1998] 24 , Shang-Jin Wei [2001]25 etc.
Prin efectele pe care le provoaca, cele doua fenomene determina o diminuare
puternica a disponibilitatilor banesti proprii fiecarui stat, precum si o scadere a
eficientei valorificarii acestor fonduri.
n vederea evaluarii nivelului coruptiei dintr-o tara sunt calculati o serie de
indici ai coruptiei26 , dintre care, demni de mentionat, sunt urmatorii: Indicele Riscului
International de Tara, calculat n cadrul Ghidului Riscului International de Tara
(International Country Risk Guide (ICRG), bazat pe opiniile expertilor; indicele
20
Krueger A., The political economy of rent-seeking society, American Economic Review, vol. 64. N0 3, june 1974
Rose-Ackerman R., The economics of corruption, Journal of Public Economics, n0 5617, June 1975
22
Mauro P.,Corruption and growth, Quarterly Journal of Economics, Vol. 110, n0 3, 1995.
23
Bardhan, P., Corruption and development: a review of issues, Journal of Economic Literature, Vol.35, n0 3, 1997
24
Tanzi, V., Corruption Around the World: Causes, Consequences, Scope and Cures, IMF, 1998.
25
Shang-Jin Wei, Corruption n economic development:grease or sand?, Economic Survey of Europe, n0 2,
United Nation, 2001.
26
Shang-Jie Wei, Corruption n Economic Development:Grease or Sand?, Economic Survey of Europe, 2001, n0
2, United Nations.
21
46

coruptiei calculat n cadrul Raportului Competitivitatii Globale (Global
Competitiveness Report (GCR)) si al Raportului Dezvoltarii Mondiale (World
Development Report (WDR)), bazat pe anchete asupra firmelor sau cetatenilor;
indicele perceptiei coruptiei, calculat de Organizatia Transparency International (TI),
bazat pe un pol al polilor; indicele coruptiei al carui calcul se bazeaza pe mai multe
obiective sau date puternice.
Calcularea indicelui coruptiei dintr-o tara se bazeaza raspunsurile oferite de
oameni de afaceri straini care detin afaceri n aceasta tara. Dintre indicatorii utilizati
n vederea evaluarii nivelului coruptiei demn de mentionat este Transparency
International Corruption Index 27 (TICI). ntre valoarea acestui indicator si Indicele
dezvoltarii umane (HDI) exista o dependenta puternica. Pentru tarile dezvoltate se
nregistreaza niveluri scazute ale coruptiei, n timp ce pentru tarile slab dezvoltate
coruptia este un fenomen generalizat la nivelul ntregii societati. De exemplu, pentru
seriile de date a variabilelor TICI si HDI nregistrate n anul 2001 pentru tarile lumii
valoarea coeficientului liniar de corelatiei este 0.77. Pentru tarile membre NATO
valoarea coeficientului este 0.71.
Economia subterana si coruptia au existat n tarile Europei centrale si de est
nainte de 1989 sub diverse forme. Ulterior, procesele de tranzitie catre economia de
piata au fost nsotite de coruptie si de constituirea si dezvoltarea economiei informale.
n Romnia, n anul 2001, aproape 30% din populatie traieste n stare de saracie. n
acelasi an, Indicele Coruptiei situeaza aceasta tara n grupul tarilor din estul
continentului la nivelul cel mai ridicat al coruptiei.
n concluzie, n tarile cele mai sarace, daca economia subterana a permis
crearea unui anumit numar de locuri de munca, din dorinta de a mentine o anumita
solidaritate si unitate familiala, dezvoltarea lor excesiva reprezinta un real pericol,
att pentru economie, ct pentru sistemul politic din aceste tari.28
3.3.2. Coruptia la nivelul administratiei publice
Potrivit Comisiei europene In domeniul descentralizarii si al administratiei
locale temerile care au existat si n Raportul de Tara de anul trecut ramn valabile.
Transferul competentelor ctre autoritatile locale nu s-a realizat n concordanta cu
transferul resurselor.
Competenta de a spori veniturile locale ramne limitata, legislatia care
guverneaza transferurile financiare ctre autoritatile locale nu este transparenta,
acordnd consiliilor judetene o puternica functie de control n ceea ce priveste
cheltuielile consiliilor locale. Surse complementare de finantare a investitiilor locale
(in mod particular a drumurilor si a sistemului de ncalzire) sunt fonduri speciale
acordate de administratia publica centrala. Institutiile responsabile cu gestionarea
fondurilor publice sunt lipsite de forta la nivel local, iar rapoartele plauzibile realizate
cu privire la resursele publice care au deturnate n interesul unor anumite grupuri
27
Pentru explicarea metodologiei de calcul a indicatorului se poate consulta: Lambsdorff Johann Graf,
Transparency International Corruption Index, Responding to the Challenges of Corruption, Act of the
International Conference, Milan, 19-20 November 1999, p.257-277.
28
Germanangue-Debare, M., Les pieges de leconomie souterraine, Le Courrier de lUNESCO, juin 1996, p. 2224.
47

politice. Aceasta constituie o grija distincta la momentul n care tara se pregateste
pentru gestionarea fondurilor structurale ale UE.29
Din raspunsurile celor intervievati, att la nivel decizional (primari), ct si la
nivel de executie (modernizatori), se remarca prezenta coruptiei la nivelul
administratiei, ca un factor deosebit de negative, cu influente directe asupra
activitatilor curente si a procesului de reforma n general.
da
nu
non raspuns
(%)
100%
3,6
4,5
30,4
22,7
66,0
72,7
80%
60%
40%
20%
0%
Primari
Modernizatori
Figura 3.8 Considerati coruptia o problema reala a administratiei publice?

Pentru aprecierea cauzelor acestui fenomen, pentru cele doua categorii de
intervievati, au fost luate n calcul urmatoarele aspecte:
?? Cadrul legal - nca favorizeaza intr-o masura foarte mare posibilitatea aparitiei
coruptiei la nivelul institutiilor administratiei publice locale. Aceasta constatare
recomanda urgentarea revizuirii legislatiei actuale (legile 215/1998, 213/, 326/, OUG
45/2003, etc.) care guverneaza activitatile administratiei publice locale si care este n
acord cu cerintele Uniunii Europene si ale Bancii Mondiale privind reforma
administratiei publice locale
?? Sistemul de salarizare reprezinta factorul determinant n aparitia si mentinerea
coruptiei n sistem conform opiniei celor intervievati. Acest lucru este mai mult dect
evident n conditiile n care nivelul salariilor nu este n concordanta cu
responsabilitatile sectorului. n egala masura, acest aspect este generat de lipsa unei
strategii durabile privind salarizarea personalului si dezvoltarea unui sistem unitar de
salarizare care sa puna n practica prevederile acesteia. Acesti factori ar contribui
decisiv la o crestere a motivarii functionarilor publici, atragerea si mentinerea
elementelor valoroase si reducerea discrepantelor dintre diferite categorii din cadrul
functiei publice si n acelasi timp, ntre sectorul public si cel privat.
?? Moralitatea functionarilor publici reprezinta un aspect cu o pondere ceva mai

scazuta n generarea coruptiei fata de alte categorii de factori, nsa nu
29
48

neglijabila. Explicatia acestei situatii de fapt poate fi gasita ntr-o dezvoltare
redusa a culturii organizationale si a unei mentalitatii neconforme cerintelor
actuale ale societatii si care se nregistreaza la nivelul unei mari mase a
angajatilor din administratia publica. S-a constatat o pondere mult mai ridicata
a acestui factor n cazul modernizatorilor n raport cu primarii. Acest rezultat
poate fi explicat prin pozitia acestora n raportul cu cetatenii (mai directa) fata
de factorul decizional.
Varianta de raspuns
Cadrul legal
Sistemul
de salarizare
Moralitatea
functionaril
or publici
presiunea din
partea
mediului
economic
Presiune
a
sistemul
ui politic
Comportam
entul
cetatenilor
deloc
0.0
0.0
0.0
0.0
12.5
0.0
6.3
6.3
25.0
12.5
12.5
43.8
moderat
18.8
12.5
18.8
31.3
25.0
12.5
destul de mult
50.0
31.3
50.0
25.0
18.8
18.8
in mare masura
12.5
50.0
6.3
18.8
25.0
25.0
non raspunsuri
0.0
0.0
0.0
12.5
6.3
0.0
100.0
100.0
100.0
100,0
100.0
100.0
Total
?? Presiunea din partea mediului economic are de asemenea o pondere

nsemnata n generarea coruptiei, nsa sesizata mai accentuat la nivelul
primarilor dect la nivelul tehnic de executie, fapt explicat printr-o implicare
mai pronuntata pe aceasta dimensiune a nivelului decizional.
?? Presiunea sistemului politic se remarca de asemenea ca un factor determinant.
Astfel, aproape 50% dintre respondenti au apreciat ca influenta politicului este mare
si foarte mare n aparitia coruptiei. Explicatiile pot fi oferite de o instabilitate
pronuntata a functiei publice, n special de conducere, datorata ciclurilor electorale si
functionarea clientelismului politic, n special n distributia resurselor financiare la
nivel local.
?? Comportamentul cetatenilor are o influenta moderata n comparatie cu ceilalti
factori putnd fi considerat mai mult un efect dect o cauza a coruptiei.
49
Tabelul 4. Elementele ce favorizeaza coruptia - primari
deloc
moderat
destul de mult
in mare masura
non raspuns
100%
80%
60%
(%)
40%
20%
0%
cadrul legal
sistemul de salarizare
moralitatea
functionarilor
presiune din partea

mediului economic
presiunea sistemului
politic
comportamentul
cetatenilor
Figura 3.9. Elementele ce favorizeaza coruptia din raspunsurile primarilor

Varianta de raspuns
Cadrul legal
Sistemul
de
salarizare
Moralitatea
functionarilor
publici
Presiunea din
partea
mediului
economic
Presiunea
sistemului
politic
Comporta
mentul
cetatenilor
deloc
3.6
0.0
3.0
6,0
13.2
6.6
12.6
0.6
19.9
18,0
12.6
24.1
moderat
15.6
5.4
32.5
19,2
15.0
28.9
destul de mult
29.9
25.3
19.9
30,5
27.5
19.3
in mare masura
23.4
65.7
17.5
12,6
21.6
7.8
non raspuns
15.0
3.0
7.2
13,8
10.2
13.3
Total
100.0
100.0
100.0
100,0
100.0
100.0
50
deloc
moderat
destul de mult
moralitatea
functionarilor
presiune din partea

mediului economic
in mare masura
non raspuns
100%
80%
60%
(%)
40%
20%
0%
cadrul legal
presiunea sistemului
politic
comportamentul
cetatenilor
Figura 3. 10. Elementele ce favorizeaza coruptia din raspunsurile

modernizatorilor
51
4.
Concluzii si recomandari
Din cercetarea realizata asupra procesului de descentralizare s-au desprins

urmatoarele concluzii :
?? Decalajul considerabil existent ntre drept (constitutional si legislatie) si realitatea
din teren. Teoretic, Romnia este deja un stat descentralizat. Aducem n acest sens
urmatoarele argumente: constitutia garanteaza administrarea libera a
colectivitatilor locale si lipsa tutelei ntre diferitele nivele; legile succesive au
atribuit judetelor si colectivitatilor locale competente largi n materie de educatie,
sanatate, ajutor social, actiune culturala, gestiune a serviciilor publice locale, etc.
Realitatea din teren pare ramasa mult n urma, adeseori din motive de ordin
financiar. De exemplu, transferurile din TVA care servesc finantarii noilor
competente sunt atribuite n mod relativ opac si nu par sa respecte mereu criterii
obiective;
?? Efectele descentralizarii la nivel local nu s-au manifestat intr-o maniera
consistenta pana- n prezent;
?? Exista o opinie favorabila n ceea ce priveste procesul de descentralizare cu
avantajele pe care le poate genera;
?? Inexistenta unei veritabile contabilitati locale de angajament: bugetele anuale
ramn indicative si sunt ajustate n cursul anului n functie de veniturile colectate
si de platile efective, ceea ce face ca numeroase colectivitati sa faca apel la stat (si
n plus la judete) pentru a solicita fonduri suplimentare n caz de necesitate;
?? Serviciilor statului le lipseste vizibilitatea n ceea ce priveste nevoile locale si au
tendinta de a da dovada de parcimonie n atribuirea creditelor, care, cu toate
acestea, ar trebui sa finanteze automat noile competente. Din aceasta rezulta o
frustrare puternica a alesilor locali, care pot afirma, pe buna dreptate, ca
descentralizarea nscrisa n textele legale este aplicata ntr-o masura insuficienta si
depinde n final de capacitatea alesilor locali de a negocia cu statul, cu riscul
politic care decurge din aceasta.
Propuneri :
?? Un aspect care pare fundamental este necesitatea de a introduce mai multa
transparenta n gestiunea finantelor publice locale si mai multa obiectivitate n
relatiile financiare dintre stat si colectivitati. Noul program guvernamental reia de
altfel aceste idei, insistnd ndeosebi asupra necesitatii unei dezbateri publice cu
privire la pregatirea si executia bugetelor locale;
?? Un alt aspect asupra caruia expertii sunt de acord este necesitatea reconcilierii
teoriei si practicii, adica acordarea unei finantari suficiente descentralizarii. Altfel
spus, nu este vorba despre reinventarea reformei, ci despre o mai buna aplicare a
acesteia, n special prin prghia financiara;
52

?? Adoptarea strategii de finantare care priveste n acelasi timp cresterea resurselor
proprii ale colectivitatilor si alocarile de la stat, nsa n proportii diferite, n functie
de potentialul lor fiscal. Exista, ntr-adevar, un anumit numar de colectivitati, n
special n zonele urbane, care dispun de un potential fiscal considerabil, rezultat
din cresterea economica actuala si din dezvoltarea imobiliara ce rezulta din
aceasta;
?? n fine, implementarea unor instrumente tehnice care permit un echilibru bun ntre
descentralizare si controlul democratic. Perspectivele anuntate n acest sens de
catre noul guvern n materie de publicitate a pregatirii si executiei bugetelor merg
pe calea dorita. Pentru eficienta controlului democratic, ar trebui mbunatatita
pregatirea bugetelor (prin introducerea distinctiei ntre bugetul de functionare si
bugetul de investitii) si prin mbunatatirea tehnicilor de control si de audit,
contrapartide inevitabile ale noilor responsabilitati atribuite alesilor;
?? Accentuarea efortului de echilibrare n favoarea colectivitatilor cu un potential
fiscal scazut, prin cresterea partii redistribuite din produsul impozitului pe venit;
?? Pentru aplicarea propuse mai sus ar putea fi ntreprinsa o serie de actiuni, n cadrul
unui demers progresiv, pe durata a doi ani (2006-2007):
n anul 2006 trebuie sa se aplice cadrul institutional elaborat n 2005.
Astfel, decizia guvernamentala cu privire la implementarea descentralizarii
nu ar trebui sa ridice probleme de ordin politic. Este vorba doar de
organizarea lucrului interministerial n colaborare cu asociatiile alesilor
locali si cu societatea civila. Crearea unui Comitet National al Finantelor
Locale, care sa adune laolalta alesi locali si functionari si care sa fie
prezidat de un ales important. Prima sarcina a acestui comitet ar fi
definirea caietului de sarcini al unei baze de date referitoare la Finantele
Locale, care sa permita pregatirea reformelor datorita obtinerii unor
simulari financiare fiabile.
In anul 2007 trebuie sa se asigure: a. clarificarea competentelor printr-o
noua lege si aplicarea unor compensatii financiare n cel putin doua
domenii sectoriale (educatie si ajutor social ). Aceasta clarificare ar reiesi
din activitatea realizata n 2006 prin dispozitivul institutional pus n
practica, mentionat mai sus; b. Implementarea planului de actiune n
vederea mbunatatirii resurselor fiscale ale colectivitatilor care dispun de
un potential fiscal ridicat; c. accentuarea efortului de echilibrare n
favoarea colectivitatilor cu un potential fiscal scazut, prin cresterea partii
redistribuite din produsul impozitului pe venit; d. aplicarea cadrului
bugetar si contabil modificat n 2006, cu realizarea mai multor
experimente pilot; c. accentuarea efortului de echilibrare n favoarea
colectivitatilor cu un potential fiscal scazut, prin cresterea partii
redistribuite din produsul impozitului pe venit.
?? n materie de personal din administratia publica, este necesara n primul rnd o
noua atitudine care vizeaza pozitionarea acestuia n lista de prioritati ale reformei
societatii romnesti. Reforma functiei publice este departe de a fi ncheiata, studiul
de fata relevnd o serie de deficiente n managementul functiei publice. Reforma
administratiei publice trebuie sa abordeze cu prioritate aceasta resursa esentiala,
astfel ca se afla n fata unei provocari importante stabilirea modalitatilor prin
care sa identifice si sa dezvolte potentialul creativ al resursei umane. Pentru
53

realizarea acestui deziderat este necesara abordarea adecvata a componentelor
procesului de gestiune a resurselor umane: recrutare, selectie, ncadrare
promovarea meritului si competentei; motivare salariala adecvata, combinata cu
alte tipuri de motivare; perfectionare n acord cu nevoile institutionale si
personale; evaluarea performantelor obiectiva; conduita n acord cu misiunea
administratiei publice; asigurarea stabilitatii n functia publica; crearea unui corp
de manageri profesionisti; n materie de recrutare si selectie a personalului,
administratia trebuie sa stabileasca si sa identifice cai de atragere a potentialilor
candidati, care dovedesc reale aptitudini si motivare pentru o cariera de functionar
public. De asemenea, trebuie identificate cai eficiente de selectie, de alegere a
candidatilor potriviti, care corespund cel mai bine cerintelor posturilor vacante;
?? Importanta acordata motivarii functionarilor publici este destul de nensemnata,
reducndu-se de cele mai multe ori la abordarea salarizarii si a drepturilor
materiale n general. Lipsesc instrumente de motivare alternative, nu exista
transparenta cu privire la veniturile salariale ale unor categorii de functionari
publici. Motivarea se poate realiza printr-o serie de alte elemente care tin nsa de
atitudine a managerilor fata de colaboratori.
?? n ceea ce priveste evaluarea performantelor profesionale individuale se reclama
subiectivismul acesteia. Desi evaluarea se realizeaza n functie de obiective
individuale, n cele mai multe cazuri aceste obiective nu exista, astfel ca este
necesara includerea elementelor de evaluare externa. De asemenea, trebuie
constientizat rolul autoevaluarii ca baza a cresterii performantelor profesionale
individuale.
?? Ultimii ani au fost marcati de ncercarea de ameliorare a imaginii administratiei
publice, prin cresterea transparentei actului administrativ si luarea unor masuri
anticoruptie ferme, vizibile pentru opinia publica.
?? n ceea ce priveste stilul de conducere asistam la dominarea stilului autoritar,
astfel ca apare pertinent obiectivul de a construi o categorie de manageri
profesionisti pentru administratia publica, eventual ncadrati pe baza unui contract
managerial, astfel nct performanta sa fie elementul cheie n activitatea acestora
si nu apartenenta politica.
?? n materie de creativitate, inovare, lucrurile sunt departe de a fi ncurajatoare.
Managerii nu ncurajeaza initiativele, angajatii nu doresc sa-si asume
responsabilitati noi. Si n aceasta situatie lucrurile sunt legate de calitatile
manageriale si cultura organizationala, care, n general, n institutiile publice
54
BIBLIOGRAFIE
[1] Alesina A., Perotti R., The Politics of Economic Growth, Harvard University,
Cambridge, Working Paper, n0 4341, Cambridge, 1993
[2] Alesina A., Perotti R., Income Distribution. Political Instability and Investment,
NBER Working Paper, n0 4486, Cambridge, 1993
[3] Azam J.-P., How to Pay for the peace? Atheoretical Framework with
References to African Countries, Public Choice, 83, p. 173-184, 1995
[4] Azam J-P, Risque politique et crossance en Afrique, comunication au congres de
lAFSE, Paris, 1995
[5] Balls A., Bombing costs prezent allies with hefty bill, Financial Times, 9 avril
1999
[6] Bardhan P., Corruption and development: a review of issues, Journal of
Economic Literature, Vol.35, n0 3, 1997
[7] Barro R., Lee J.-W, Losers and Wienners n economic Growth, NBER Working
[8] Barro R., J., Economic growth n a cross-section of countries, Quarterly Journal
of Economics, vol. 106, p. 407-443, 1991
[9] Besnainou D., Les fonds structurels: quelle aplication aux PECO?, Transition
et elargissement, Economie internationale, Nr. 62, 1995
[10] Blanchard O.-J., Fischer S., Lectures on Macroeconomics, MIT Press, 198
[11] Bruno L., Leconomie informelle, La Decouverte, Paris, 1994
[12] Buffotot P., La defense en Europe-Les adaptations de lapres-guerre froide,
Edition 1989, Notes et Etudes documentares n0 5064-65, Paris
[13] Chevallier A., Lemoine F., Nayman L., LUnion europeenne et sa peripherie.
Consequences de lintegration commerciale de lEurope centrale, Revue
Economique, N0 6, 1999
[14] Fischer S., Sahay R., Vegh C., A., How far is Eastern Europe from Brussels?,
IMF working paper, nr. 98/53, avril.
[15] Germanangue -Debare M., Les pieges de leconomie souterraine, Le Courrier
de lUNESCO, juin 1996, p. 22-24
[16] Graf L.M J., Transparency International Corruption Index, Responding to the
Challenges of Corruption, Act of the International Conference, Milan, 19-20
November 1999, p.257-277.
[17] Gupta S., Luiz de Mello, Sharan R., Corruption and military spending,
European Journal of Political Economy, vol. 17, 2001, p. 749-777
[18] Gupta D., The Economics of Political Violence, Praeger, New York, 1991
[19] Mauro P., Corruption and growth, Quarterly Journal of Economics,Vol. 110, n0
3, 1995
[20] Mauro P., The Effects of corruption on Growth, Investment, and Government
Expenditure, FMI, Washington, 1996
55

[21] Mauro P., La coruption: causes, consequences et recommandations, Finance et
developpement, volume 35, no 1, mars 1998.
[22] Paul L. Hutchinson, Anne K. LaFond, Monitoring and evaluation of
decentralization reforms n developing country health sectors, Tulane Universit y,
2004
[23] Rose-Ackerman R., The economics of corruption, Journal of Public
Economics, n0 5617, June 1975
[24] Tanzi V., Corruption Around the World: Causes, Consequences, Scope and
Cures, IMF, 1998
[25] Wei Shang-Jie, Corruption n Economic Development:Grease or Sand?,
Economic Survey of Europe, 2001, n0 2, United Nations
[26] Yost D., NATO Transformed. The Alliancess New Roles n International
Security, United States Institute of Peace Press, Washington, DC, 1998
[27] ***. Human Development Report 1990,,2001, Published for UNDP, Oxford
University Press, 1990,,2001
[28] *** World Development Report 1993, Published for the World Bank, Oxford
University Press, 1993
56
ANEXA I
Chestionarul aplicat reprezentantilor Retelei de

modernizatori
1. Procesul de reforma a administratiei publice n general
1.1. Considerati ca administratia publica este supusa unui amplu proces de
reforma?
a) nu; b) ntr-o mica masura; c) ntr-o mare masura; d) unor schimbari radicale
1.2. n ce masura actualele schimbari coincid cu aspiratiile dumneavoastra:
1 (nu coincid); 2 (ntr-o mica masura); 3 (ntr-o mare masura); 4 (coincid n totalitate)
1.3. Precizati numarul de reuniuni ale Retelei nationale de modernizatori la care
a participat cel putin un reprezentant al grupului judetean de modernizatori:
Anul
2003
2004
2005
Nr. reuniuni
1.4. La nivelul Retelei nationale de modernizatori exista un buletin de
informare?
a) DA; b) NU
Daca raspunsul la ntrebarea 1.4. este DA treceti la ntrebarea urmatoare, daca
raspunsul este NU treceti la ntrebarea 1.6:
1.5. n ce masura
dumneavoastra:
buletinul
1 (ntr-o mica masura)
de
informare
corespunde
asteptarilor
4 (n foarte mare masura)
1.6. Precizati principalele puncte forte ale re telei nationale de modernizatori:

..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
............
1.7. Precizati principalele puncte slabe ale retelei nationale de modernizatori:
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
............
57

1.8. Precizati numarul de membrii din cadrul grupului de modernizatori de la
nivelul judetului/ministerului:
a) la finele anului trecut ....................
b) n prezent ......................................
1.9 Precizati numarul membrilor nou cooptati n cadrul grupului n perioada
ianuarie-iunie 2005 .........................................
1.8.Ati aplicat la nivelul institutiei dumneavoastre CAF-ul ?
a.da ; b. nu
1.9. Cum apreciati aplicarea Programelor Multianuale de Modernizare la nivelul
institutiei dumneavoastra?
a) o activitate birocratica care nu sprijina procesul de reforma;
b) un instrument de modernizare greu de aplicat n actualele conditii;
c) un instrument eficient n procesul de modernizare a administratiei publice.
1.10. Precizati n ce masura aplicarea Programelor Multianuale de Modernizare
a contribuit la mbunatatirea urmatoarelor elemente la nivelul institutiei
dumneavoastra:
In mare
masura
Destul de
mult
Moderat
Intr-o masura
nesemnificativa
a. organizarea interna
b. managementul resurselor umane
c. utilizarea metodelor si instrumentelor de gestiune
publica
d. introducerea / extinderea utilizarii noilor forme de
comunicatii si de tehnologii ale informatiei
1.11. Cum apreciati activitatea principalilor actori implicati, n conformitate cu

Strategia de reforma a administratiei publice:
nesatisfacatoare
satisfacatoare
GUVERN
MAI
MFP
ANFP
INA
UCRAP
UPP
58
buna
foarte buna
Deloc
2. Reforma functiei publice

2.1. Apreciati masura n care concursurile pentru ocuparea sau promovarea n
functia publica ncurajeaza urmatoarele activitati mentale?
In mare
masura
Destul de
mult
Moderat
Intr-o masura
nesemnificativa
Deloc
a. Memorarea de fapte, idei, sau metodologii din

manuale sau acte normative cu scopul de a le repeta
ntr-o forma neschimbata
b. Analizarea elementelor principale ale unei idei,
experiente, sau teorii
c. Sintetizarea si organizarea ideilor, informatiilor si
experientelor n interpretari si corectii noi si complexe
d. Determinarea valorii reale a informatiilor,
argumentelor, sau metodelor de analiza (de exemplu,
examinnd cum altii au colectat si interpretat anumite
date si evalund ct de solide sunt concluziile lor)
e. Aplicarea teoriilor sau a conceptelor teoretice la
probleme practice sau n situatii noi
2.2. Daca ati avea posibilitatea sa ncepeti din nou o activitate, ati alege sa lucrati
tot n domeniul functiei publice?
a. Fara nici o ndoiala, Da; b. Probabil ca Da; c. Probabil ca Nu; d. Fara nici o
ndoiala, Nu
2.3. Unde va vedeti lucrnd peste 5 ani?
a) n aceeasi institutie, pe aceeasi pozitie
b) n aceeasi institutie, pe o alta pozitie
c) n alta institutie publica
d) n sectorul privat, ca angajat
e) n sectorul privat, cu afacere proprie
f) voi iesi la pensie
g) alte cazuri
2.4. Actualul proces de reforma a functiei publice ncurajeaza:
In mare
masura
a. Atragerea tinerilor n functia publica
b. O mai mare mobilitate
administratia publica
angajatilor
din
59
Destul de
mult
Moderat
Intr-o masura
nesemnificativa
Deloc
c. mbunatatirea formarii continue a functionarilor

publici
d. Reducerea coruptiei la nivelul administratiei publice
e. Cresterea transparentei organizarii si desfasurarii
concursurilor pentru ocuparea si promovarea la nivelul
functiei publice
f.
Dezvoltarea si
functionarilor publici
valorificarea
potentialului
2.5.Care este aspectul cel mai important atunci cnd se fac angajari n institutia
dumneavoastra?
a. cunostintele de specialitate
b. legaturile informale cu persoane din institutie
c. apartenenta politica
d. relatiile de rudenie
e. altul ..............
2.6. n ce masura schimbarile la nivel politic au generat schimbari la nivel
tehnic:
nu au fost
schimbari
nesemnificative
semnificative
n cea mai mare

parte
la nivel de conducere
la nivel de executie
2.7. Atributiile dumneavoastra pe probleme de reforma a administratiei publice

sunt nscrise n fisa postului?
a) n totalitate; b) n mare masura; c) partial; d) deloc
2.8. Ct alocati problemelor legate direct de procesul de reforma?
a) zilnic o parte nesemnificativa din program;
b) ocazional, n functie de solicitari;
c) o parte semnificativa din programul zilnic de lucru;
d) cea mai mare parte a programului de lucru.
2.9.Care din urmatoarele elemente reprezinta pentru dumneavoastra factori de

motivare n munca ?
In mare
Destul de
Moderat
60
Intr-o
masura
Deloc

masura
mult
nesemnificativa
a. salarizarea
b. conditiile de munca
c. perspectiva unei cariere
de succes
d. recunoasterea muncii
depuse de catre sefii
dumneavoastra
e. satisfactia de a face
lucruri
utile
pentru
comunitate, societate
f.
existenta
unei
competitii permanente n
cadrul institutiei pentru o
activitate de calitate
g. comunicarea n cadrul
echipei din care faceti
parte
h. libertatea de a avea
initiative
i. altele
2.10. n ultimul an ati urmat cursuri de lunga sau scurta durata ?

a) da; b) nu
Daca raspunsul este Da va rugam sa raspundeti la ntrebarile 2.11-2.14, iar daca
raspunsul este nu va rugam sa treceti la ntrebarea 2.15 :
2.11. Unde ati urmat aceste cursuri?
a. la locul de munca
b. la INA
c. la Centrele Regionale de formare continua n administratia publica
d. la institutii de nvatamnt superior
e. la alte centre de perfectionare
f. altele ..
2.12.Cursul a avut efecte asupra muncii dumneavoastra ?
a)foarte mari; b) mari; c) partial; d) deloc.
2.13. Cum ati apreciat calitatea cursurilor la care ati participat prin prisma
urmatoarelor elemente:
61
In mare
masura
Destul
mult
de
Moderat
Intr-o masura
nesemnificativa
Deloc
a. organizarea cursului
b. conditiile de desfasurare
c. continutul cursului
d. interactivitatea cursului
e. abordarea
teoretica
mult
prea
2.14. Cine a platit aceste cursuri?

a) institutia n totalitate;
b) partial institutia;
c) din surse proprii;
d) din sponsorizari;
e) finantari externe;
f) alte surse.
2.15.Care sunt criteriile utilizate n institutia dumneavoastra pentru desemnarea
participantilor la cursuri de perfectionare :
a. relatiile informale cu conducatorul institutiei;
b. rezultatele bune n munca;
c. lipsa de performanta;
d. bunavointa sefilor directi;
e. prin rotatie;
f. altele..
2.16.Considerati obiectiv actualul sistem de evaluare a performantelor
profesionale individuale ?
a)da; b) nu
2. 17.Daca nu, ce elemente apreciati ca fiind necesare pentru a schimba
lucrurile?
a. realizarea evaluarii de catre evaluatori externi, profesionisti;
b. renuntarea la sistemul de evaluare;
c. combinarea evaluarii interne cu cea externa;
d. altceva ..................
62
2.18. Elemente de organizare interna

Complet
Nr
1
Scopurile organizatiei sunt definite clar si sunt cunoscute de toti
Valorile organizatiei sunt clare pentru noi si i stim performantele
Stiu bine ce valori apreciaza cel mai mult organizatia mea
Toata organizatia mea cunoaste regulile de luare a deciziei
Le prezint sefilor aceste reguli, atunci cnd ele nu sunt aplicate
Fiecare parte a organizatiei s i stie rolul si responsabilitatile
Resursele organizatiei sunt suficiente
10
Dispun de resursele necesare desfasurarii unei activitati eficiente
12
Accesul meu la informatia necesara este asigurat
13
Organizatia si-a stabilit din timp obiectivele si strategia
15
nainte de a adopta strategia, sunt analizate diverse alternative
16
nainte de a ndeplini o sarcina, evaluez consecintele actiunii mele
17
Este stabilit un program si un buget al organizatiei; ele se respecta
18
Stiu exact bugetul nostru pe anul n curs si pe cel alocat mie
19
Organizatia dispune de un sistem de evaluare a performantei
20
Cunosc sistemul de evaluare si ma autoevaluez periodic
n mare
masura
Partial
De
loc
2.19. Cum apreciati relatiile dumneavoastra cu:

Foarte bune
Bune
Satisfacatoare
Nesatisfacatoare
Colegii de compartiment
Colegii din alte compartimente
Seful direct
Conducatorul institutiei
Clientii
Alte institutii similare
2.20.Considerati coruptia o problema reala a administratiei publice din

Romnia?
a)da; b)nu
63
Nu este
important
2.21. Daca da, care apreciati ca sunt elementele ce o favorizeaza:

In mare
masura
Destul de
mult
Moderat
a. cadrul legal
b. sistemul de salarizare
c. moralitatea functionarilor publici
d. presiunea din partea mediului economic
e. presiunea sistemul politic
f. comportamentul cetatenilor
3. Date personale
3.1. Sex
a) masculin; b) feminin
3.2. Vrsta n ani mplinitiani
3.3. Pe ce functie publica va desfasurati activitatea ?
3.4. n ce institutie/ compartiment va desfasurati activitatea ?

.
3.5. Vechimea n sistemul administratiei publice
a. mai putin de 5 ani; b.5-10 ani; c. 11-15 ani; d. peste 15 ani
64
Intr-o
masura
nesemnificativa
Deloc
ANEXA II
Chestionarul aplicat primarilor

1. Procesul de reforma a administratiei publice n general
1.1. Considerati ca administratia publica este supusa unui amplu proces de
reforma?
a) nu; b) ntr-o mica masura; c) ntr-o mare masura; d) unor schimbari radicale
1.2. n ce masura actualele schimbari de la nivelul administratiei publice coincid
cu aspiratiile dumneavoastra:
1 (nu coincid); 2 (ntr-o mica masura); 3 ntr-o mare masura); 4 (coincid n totalitate)
1.3. Considerati ca reforma administratiei publice este orientata pe un drum
bun?
a) Da; b) Nu.
1.4. De unde ati aflat de Strategia privind accelerarea reformei n administratia
publica:
a) am participat la conferinta judeteana de lansare a Strategiei;
b) din presa locala;
c) din presa centrala;
d) din alte surse.
1.5. Cum apreciati relatiile dumneavoastra de serviciu cu aparatul tehnic din
cadrul institutiei dumneavoastra?
a) nesatisfacatoare;
b) satisfacatoare;
c) bune;
d) foarte bune.
1.6. n ce masura sunteti multumit de calitatea serviciilor oferite cetatenilor de
institutia pe care o reprezentati?
a) sunt total nemultumit;
b) ntr-o mica masura;
65

c) ntr-o mare masura;
d) foarte multumit.
1.7. Cum considerati ca va influenta integrarea Romniei n Uniunea Europeana
dezvoltarea localitatii dumneavoastra n urmatorii cinci ani?
a) negativ;
b) nu va avea o influenta semnificativa;
c) pozitiv.
1.8. Considerati ca la nivelul localitatii pe care o reprezentati agentii economici
sunt pregatiti pentru utilizarea fondurilor structurale?
a) Da; b) Nu; c) nu cunosc.
1.9. Exista o strategie de dezvoltare locala la nivelul localitatii pe care o
reprezentati?
a. da
b. nu
1.10. Daca nu, cine considerati ca este responsabil de elaborarea acesteia?
In
foarte In
mica In
mare In
foarte Deloc
mica
masura
masura
mare
masura
masura
Primarul
Consiliul
local
Prefectul
Guvernul
Societatea
civila
Agentii
economici
1.11. Exista n institutia dumneavoastra persoane desemnate sa urmareasca
aplicarea masurilor de reforma a administratiei publice?
a) Da; b) Nu
1.12. Daca da, cine anume?
66

..........................................................................................................................................
......
2. Procesul de reforma a administratiei publice locale

2.1. Cum apreciati urmatoarele aspecte din viata comunitatii dvs., n prezent si
peste cinci ani?
Nesatisfa
catoare
Satisfa
catoare
Bune
Foarte
bune
Nu este
cazul
Drumurile
Curatenia localitatii
Cinii vagabonzi
Alimentarea cu apa
Alimentarea cu gaze
Transportul n comun
Caldura n locuinte
Locuri de joaca pentru copii
Apa calda n locuinte
Locuri pentru petrecerea timpului liber
Locurile de munca
Persoanele sarace
Scolile
Siguranta strazii
Disciplina n constructii
Protectia mediului
Locuintele
Relatia dintre autoritati si cetateni
Iluminatul public
Organizarea si functionarea pietelor agroalimentare
Expunerea firmelor si a reclamelor publicitar
Spitalele
Obs. P prezent; 5-peste cinci ani.
2.2. n opinia Dvs., n actualul stadiu de descentralizare precizati n ce masura

administratia publica locala si poate ndeplini urmatoarele functii:
67
In
foarte In
mica In mare In
foarte
mica
masura
masura
mare masura
masura
Administrare si gestiune a
bunurilor si fondurilor publice la
nivel local
Asigurare a serviciilor publice de
sanatate,
asistenta
sociala,
educatie, cultura, apararea ordinii
publice, protectie civila si
celelalte servicii de utilitate
publica
Prognoza
si
economico-sociala
dezvoltare
Organizatorica
2.3. n ce masura actualul sistem de finantare a serviciilor publice locale coincide

cu nevoile dumneavoastra?
a) deloc;
b) ntr-o mica masura;
c) ntr-o masura rezonabila;
d) n foarte mare masura.
2.4. Considerati ca exista transparenta n implementarea mecanismului de
descentralizare?
a) Da; b) Nu.
2.5. n decursul mandatului dumneavoastra ati formulat propuneri care sa
sustina procesul de descentralizare?
a) Da; b) Nu.
Daca raspunsul la ntrebarea 2.5. este DA treceti la ntrebarea urmatoare, daca
raspunsul este NU treceti la ntrebarea 2.8:
2.6. Precizati cteva dintre acestea, precum si institutia careia i-au fost naintate.
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
........................
68

2.7. Propunerile naintate au fost luate n calcul de institutiile abilitate?
a) nu au fost luate n calcul;
b) cele mai multe nu;
c) cele mai multe da;
d) n totalitate.
2.8. Cum apreciati actualul sistem centralizat de management a functiei publice
prin intermediul ANFP:
a) nesatisfacator;
b) satisfacator;
c) bun;
d) foarte bun.
2.9. La nivelul institutiei dumneavoastra se deruleaza proiecte cu finantare
externa?
a) Da; b) Nu.
2.10.Cunoasteti vreun serviciu public descentralizat de la nivel central la nivelul
colectivitatilor locale, n ultimii 4 ani?
a) Da; b) Nu.
2.11. Daca Da, care:
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
............
2.12. n opinia Dvs., dezvoltarea locala trebuie sa aiba n vedere:
DA
NU
protectia mediului
dezvoltare sociala
economie si piata
educatie si formare;
institutii si reglementari
amenajarea teritoriului
stiinta si cercetare;
69
Nu stiu

2.13. Exista la nivelul localitatii dumneavoastra servicii publice a caror
descentralizare de la nivel central la nivelul colectivitatilor locale va duce la
mbunatatirea serviciilor oferite cetatenilor?
a) Da; b) Nu; c) nu am suficiente informatii pentru a ma pronunta n aceasta
problema.
2.14. Exista servicii publice care trebui gestionate de catre sectorul privat?
a) Da; b) Nu; c) nu am suficiente informatii pentru a ma pronunta n aceasta
problema.
2.15. Ati avut vreo initiativa concreta n sensul dezvoltarii locale a comunitatii
din care faceti parte?
a) Da; b) Nu; c) nu am suficiente informatii pentru a ma pronunta n aceasta problema
2.16.Daca Da, n ce a constat aceasta?
..........................................................................................
..............................
2.17.Daca Nu, care a fost principalul motiv care va mpiedicat sa aveti o initiativa
de dezvoltare locala?
..........................................................................................
..............................
..................................................................................................................
......
2.18. n opinia Dvs., n luarea deciziilor relevante pentru comunitatea locala,
cetatenii ar trebui implicati direct? Justificati raspunsul.
a) Da; b) Nu;
..........................................................................................
..............................
70

..................................................................................................................
......
2.19. Cum apreciati relatiile dumneavoastra cu:
Foarte bune
Bune
Satisfacatoare
Nesatisfacatoare
Personalul de conducere
Personalul de executie
Cetatenii
Agentii economici
Alte institutii similare
Consiliul judetean
2.20.Considerati coruptia o problema reala a administratiei publice din

Romnia?
a)da; b)nu
2.21. Daca da, care apreciati ca sunt elementele ce o favorizeaza:

In mare
masura
cadrul legal
moralitatea functionarilor publici
presiunea din partea mediului economic
presiunea sistemul politic
comportamentul cetatenilor
3. Date personale
3.1. Sex
a) masculin; b) feminin
71
Destul de
mult
Moderat
Intr-o
masura
nesemnificativa
Deloc
3.2. Vrsta n ani mplinitiani

3.3. Precizati numarul de locuitori din localitatea dumneavoastra?
..........................................................................................................................................
.....
3.4. Care era ocupatia de baza nainte de a fi ales?
..........................................................................................................................................
.....
3.5. Nivelul de instruire
a) liceu;
b) studii superioare.
3.6. Precizati numarul mandatelor de primar
..........................................................................................................................................
.....
72

Reforma Administratiei Publice in Contextul Integrarii Europene Marius Profiroiu Coordonator Studiul Nr. 3

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Reforma Administratiei Publice in Contextul Integrarii Europene Marius Profiroiu Coordonator Studiul Nr. 3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Institutul European din Romnia Studii de impact III