Sunteți pe pagina 1din 41

CHIMIE COORDINATIVA

Combinatii complexe sau compusi coordinativi (complecsi) = speciile formate dintr-un


atom sau ion central inconjurat de un grup de atomi, ioni sau molecule neutre care
pot functiona ca donori, numite liganzi.
Sfera de coordinare (prima sfera de coordinare) = este reprezentata de atomul central
si liganzii direct legati la atomul central
A doua sfera de coordinare (sfera de ionizare) = formata din ioni sau molecule;
structura este determinata de pozitia sa in imediata apropiere a ionului central si a
primei sfere de coordinare
Sfera a doua de coordinare poate fi formata din molecule de solvent, cand este greu
de stabilit o imagine clara asupra modului de organizare a acesteia, sau din liganzi,
caz in care poate fi caracterizata in detaliu.
In majoritatea cazurilor, intre cele doua sfere de coordinare sunt legaturi de hidrogen
intre liganzii protici (NH3, H2O) din prima sfera si atomii de hidrogen ai moleculelor de
solvent sau ai liganzilor din sfera a doua (ex. eteri macrociclici).
Numere de coordinare (N.C.) = numarul de atomi donori prin care unul sau mai multi
liganzi se leaga direct de ionul sau atomul central
N.C. determinat, in principal, de natura ionului central si de natura ligandului;
Valoarea N.C. este, in general, mai mare decat valenta sau starea de oxidare a
atomului central
1

Unele metale pot prezenta mai multe N.C. pentru aceeasi stare de oxidare (ex. Ni(II)
complecsi cu N.C. = 4, 5, 6)
Pentru acelasi N.C. se pot realiza mai multe geometrii de coordinare (ex. Complecsii
de Ni(II) cu N.C. = 4 geometrie plan-patrata sau tetraedrica)
Valorile N.C. = 2 12, cel mai frecvent 4 si 6
NC = 2
- caracteristic pentru un numar mic de combinatii complexe ale Cu(I), Ag(I) si Hg(II)
- geometrie de coordinare liniara
[CuCl2]-

[Ag(NH3)2]+

[AuCl2]-

[Hg(NH3)2]2+

NC = 3
- rar intalnit in compusii metalici deoarece aproape toti compusii cu stoechiometrie
ML3 prezinta structuri polimere in care se realizeaza numere de coordinare mai mari
- geometrie de coordinare: triunghiulara (trigonal planara) si piramida trigonala
[HgI3][PbI3][AgI3]2[Ag(CN)3]22

NC = 4
- intalnit intr-un numar foarte mare de combinatii complexe
- geometrie de coordinare: plan patrata si tetraedrica
[PtCl4]2[PdCl4]2[Ni(CN)4]2[Au(NH3)4]3+

[FeCl4]2[CoX4]2- (X = Cl, Br, I)


Ni(CO)4
[PbCl4]2-

NC = 5
- intalnit in mai putini complecsi decat NC 4 sau 6
- geometrie de coordinare: bipiramida trigonala si piramida patrata
[HgCl5]3[CuX5]3- (X = Cl, Br)
Fe(CO)5
Ru(CO)5

[MnCl5]3[InCl5]2[TlCl5]2-

NC = 6
- cel mai comun numar de coordinare (ex. Cr(H2O)6]2+, [Fe(NH3)6]3+, [AlF6]3- etc)
- geometrie de coordinare: octaedrica (a) si octaedrica distorsionata cele mai des intalnite;
prisma trigonala (b) si piramida pentagonala(c) mai rar intalnite

b)

c)

a)

NC = 7
- intr-un numar restrans de combinatii complexe
- geometrie de coordinare: bipiramida pentagonala, octaedru in care al saptelea ligand
acopera o fata si prisma trigonala in care al saptelea ligand acopera o fata
4

NC = 8
- in general la combinatiile complexe ale metalelor tranzitionale din seriile 2 si 3
- geometrie de coordinare: cubica, atiprisma patrata, dodecaedru, bipiramida hexagonala
NC = 9
- apare rar, fiind caracteristic combinatiilor complexe ale lantanidelor si actinidelor
- geometrie de coordinare: prisma trigonala cu 3 liganzi acoperind cele trei fete
tetragonale cel mai des; antiprisma patrata cu un ligand acoperind una din fete in forma
de patrat
NC 10
- Se inatalnesc rar, in combinatii complexe ale ionilor metalici voluminosi
- aparitia NC mari este favorizata de liganzi bidentati small bite (NO3-, CO32-, O22-)
Liganzi
= ioni, atomi sau grupe de atomi capabili de a se coordina la atomul central.
Conditia ca un atom sau grupa de atomi sa functioneze ca ligand este prezenta cel
putin a unei perechi de electroni neparticipanti care sa poata fi donata atomului
central.
5

Clasificarea liganzilor
1. dupa tipul interactiunii cu ionul central
a) liganzi clasici sau donori simpli functioneaza ca donori de perechi de electroni
(ex. NH3, H2O, HO-, Cl- etc) pentru acceptori si formeaza compusi cu toate tipurile
de acizi Lewis (ioni metalici sau molecule)
b) liganzi neclasici (liganzi ) formeaza complecsi in special cu atomii metalelor
tranzitionale; metalul are orbitali d partial ocupati cu electroni ce pot fi utilizati in
legatura chimica, iar ligandul nu este numai donor ci si acceptor (prezinta orbitali
liberi) (ex. fosfine - PR3, dar nu amine - NR3)
2. dupa numarul de electroni cu care participa la formarea legaturilor cu ionul central
a) donori de un electron atomi sau grupe de atomi care pot forma o legatura
covalenta (ex. F, SH, CH3)
b) donori de doi electroni orice compus care prezinta o pereche de electroni (ex.
NH3, H2O, C2H4)
c) donori de 3 electroni grupele de atomi care pot forma o legatura covalenta si in
acelasi timp pot dona o pereche de electroni (ex. grupa alil)
d) donori de 4 electroni atomi sau grupe de atomi care prezinta doua perechi de
electroni liberi (ex. etilendiamina)
e) donori de 5 electroni (ex. gruparea ciclopentadienil)
f)

donori de 6 electroni (ex. benzen, cicloheptatriena)

3. structural, dupa numarul de atomi prin care ligandul se coordineaza la atomul


central (dupa nr. de legaturi pe care le realizeaza ligandul cu atomul central):
a) liganzi monodentati se leaga de atomul central printr-un singur atom donor
- monoatomici: F-, Cl-, Br-, I- diatomici: CN-, HO-, NO, CO
- poliatomici: ioni (SCN-, NO2-, NO3- etc), molecule neutre (NH3, H2O, NR3, PR3 etc)
b) liganzi polidentati se leaga de atomul central printr-un singur atom donor
1. bidentati:
- diaminele organice (ex. etilendiamina poate functiona si monodentat)
CH2
CH2

- acizi organici (monocarboxilici, dicarboxilici, hidroxiacizi, aminoacizi)


O

O C

O
R = CH3, C2H5, C6H5

H2C

oxalat

N
H2

COO-

R CH

H2
N

COO-

COOmalonat

OH

o-hidroxibenzoat
(salicilat)

- dicetone

R
C

R = R = CH3, acetilacetonat
R = CH3, R = C6H5, benzoilacetonat

HC
C

R = R = C6H5 -debenzoilmetan

R'
- heterocicluri cu azot

- dioxime
2. tridentati: dietilentriamina (dien), terpiridin etc
dien
3. tetradentati: trietilentetraamina, acid nitrilotriacetic, porfirina (por) etc
4. pentadentati: polieteri macrociclici

15-coroana-5

por

5. hexadentati: acidul etilendiamintetraacetic (EDTA)

Liganzi chelatici (chela = grec. cleste)


= Liganzii polidentati a caror structura permite legarea prin doi sau mai multi atomi la
acelasi atom central formeaza cicluri chelatice
- Compusul rezultat = complex chelatic sau chelat
RO

RO

S
P

ditiofosfat

RO
R

S
P

ditiofosfonat

S
NH2

ditiocarbamat

Liganzi in punte
= Liganzii polidentati coordinati simultan la doi atomi centrali
- Ca liganzi in punte pot functiona si liganzi monodentati daca
O
atomul donor are mai mult decat o pereche de electroni
neparticipanti (Cl-, HO-, SR)

CH 3
C

Cl
O

Liganzi ambidentati
= Liganzii care contin doi sau mai multi atomi donori, dar care
se leaga numai prin unul la un singur atom central (NO2-, SCN-,
CN-)
9

Reprezentarea si nomenclatura combinatiilor complexe


- Se utilizeaza paranteze patrate care delimiteaza prima sfera de coordinare;
- in interiorul parantezei se scrie simbolul pentru atomul central urmat de simbolurile
liganzilor ionici si neutri
- ionii din afara sferei de coordinare formeaza sfera de ionizare

Denumirea liganzilor
Liganzii anionici se indica prin terminatia o
Ex. Cl- - cloro; SCN- - tiocianato; NCS- - izotiocianato; CO2- - carbonato
Pentru hidrogenul coordinat se foloseste, de obicei, hidrido
Liganzii organici care provin de la compusi organici prin deprotonare, primesc
terminatia ato (acetato, benzoato etc)
Liganzii neutri sau cationici se indica fara modificari, cu mici exceptii
- Cand apare in denumirea ligandului terminatia a aceasta se inlatura
cobalt(III)
Ex. [CoCl2(C4H8N2O2)2] bis(2,3-butandiondioxima)dicloro
X
Apa si amoniacul ca liganzi neutri in combinatii complexe sunt numiti aqua si
respectiv amin
NO si CO cand sunt legate direct la un atom metalic se numesc nitrozil si respectiv
10
carbonil

Liganzii neutri se separa prin paranteze (ex. [Co(H2O)6]2+, [Co(NH3)6]3+ etc)


Prefixe multiplicative folosite in indicarea stoechiometriei in combinatiile complexe:
- di, tri, tetra, penta, hexa, hepta pentru a indica numarul de atomi centrali si numarul
liganzilor identici
- bis, tris, tetrakis pentru liganzi organici si pentru desemnarea unui numar de grupe
complete de atomi cand denumirea acestei grupe include deja un prefix numeric cu o
semnificatie diferita

Se denumeste intotdeauna anionul si apoi cationul


Denumirea combinatiilor complexe
a) Denumirea complecsilor anionici. Se indica:
1. Liganzii in ordine alfabetica
2. Atomul central la care se adauga terminatia at
3. Starea de oxidare a metalului cu cifre romane sau sarcina ionului complex cu cifre
arabe, ambele in paranteze
Ex. K3[Fe(CN)6] hexacianoferat(III) de potasiu sau hexacianoferat(3-) de potasiu
K[CoCl4(NH3)2] diamintetraclorocobaltat(III) de potasiu sau
diamintetraclorocobaltat(1-) de potasiu

11

b) Denumirea complecsilor cationici. Se indica:


1. Anionul urmat de prepozitia de
2. Liganzii in ordine alfabetica
3. Atomul central urmat de starea de oxidare sau sarcina ionului complex, ambele in
paranteza
Ex. [Co(H2O)6]Cl3 clorura de haxaaquacobalt(III) sau clorura de haxaaquacobalt(3+)
[CoCl(NH3)5]Cl2 clorura de pentaaminclorocobalt(II) sau clorura de
pentaamminclorocobalt(2+)
c) Denumirea complecsilor neutri se face la fel ca si in cazul complecsilor cationici
1. Liganzii in ordine alfabetica
2. Atomul central urmat de starea de oxidare sau sarcina ionului complex, ambele in
paranteza
Ex. [Co(NO2)3(NH3)3] triamintrinitrocobalt sau triamintrinitrocobalt(III)
[Fe(acac)3] tris(2,4-pentadionato)fier sau tris(2,4-pentadionato)fier(III)

12

d) Denumirea combinatiei complexe care contine cation complex si anion complex se


obtine citind
1. Anionul complex
2. Cationul complex
Ex. [Co(NH3)6][Cr(CN)6] hexacianocromat(III) de hexaamincobalt(III) sau
hexacianocromat(3-) de hexaamincobalt(3+)
e) Denumirea combinatiei complexe care contine un ion complex de 2,3 n ori se
obtine folosind prefixele: bis, tris etc
Ex. [Co(NO2)(NH3)5][Co(NO2)4(NH3)2]2 bis[diamintetranitrocobaltat(III)] de
pentaaminnitrocobalt(III)
f) Denumirea combinatiilor complexe di- si polinucleare cu grupari in punte se
precizeaza gruparea in punte adaugand inaintea gruparii litera greceasca (miu)
Ex. [(NH3)5Cr OH- Cr(NH3)5]Cl5 clorura de -hidroxo-bis(pentaamincrom(III))
g) Denumirea combinatiilor complexe di- si polinucleare fara punti (ce legatura metalmetal)
1. Compusi simetrici se folosesc prefixe multiplicative
Ex. [(CO)5Mn Mn(CO)5] bis(pentacarbonilmangan)
2. Compusi asimetrici un atom central si liganzii atasati de atomul central se trateaza
ca un ligand legat la celalat atom central
13

Ex. [(CO)4Co-Re(CO)5] pentacarbonil(tetracarbonilcobaltito)reniu

Legatura chimica in combinatii complexe


Teorii precuantice
1. Teoria electrostatica (Kossel si Magnus)
Premise
- interactiuni electrostatice intre ionul central Mm+ si liganzi Ln- considerati sfere
rigide nedeformabile
- in complex se atinge un mimin al energiei potentiale: ionii se ating sau se afla la
distanta minima
Experimental
- se verifica N.C. calculate cu cele experimentale doar pentru o serie de complecsi

MLn-n+m
Ex: m =1, NC = 2 ;

m=2, NC = 4;

m=3, NC = 4, 5, 6;

m=4, NC = 6.

(unde NC= n)
Lipsuri:
- nu tine cont de interactiunile de polarizare (deformarea invelisului electronic sub
actiunea campului electrostatic)
- nu tine cont de dimensiunea ionilor (NC depinde si de factorul steric)

14

2. Teoria polarizarii
Premise:
-pe langa cele ale teoriei electrostatice considera si interactiunile de polarizare metal-ligand
- a) actiune polarizanta - capacitate unui ion de a polariza ioni sau molecule din
vecinatate (depinde de raportul: sarcina/r2 ) => cea mai mare actiune polarizanta o
au cationii cu sarcina mare si raza mica
- b) polarizabilitatea capacitatea ionilor de a fi polarizati de un camp creat de alti
ioni (este cu atat mai mare cu cat invelisul electronic este mai difuz, sau e- sunt
mai slab atrasi de nucleu)
polarizabilitatea anionilor > polarizabilitatea cationilor
Experimental:
-Explica preferinta ionilor metalici fata de anumiti liganzi
Ex: H2O, =1,84 Debye;
NH3, =1,48 Debye si polarizabilitate mai mare decat a apei
- ioni cu invelis de gaz rar => actiune polarizanta mica => coordineaza H2O (dipol mare)
- ioni cu invelis exterior de 18e- sau incomplet => actiune polarizanta mare =>
coordineaza de preferinta NH3 (polarizabilitate mai mare )
- Explica plauzibil efectul trans

15

efectul trans
F, H2, OH < NH3 < py < Cl < Br < I, SCN, NO2, SC(NH2)2, Ph < SO32 <
PR3, AsR3, SR2, CH3< H, NO, CO, CN, C2H4

16

3. Teoria perechilor de electroni (Sidgwich)


Premise
- considera formarea de legaturi de doi e- intre ion central-ligand (ligandul cedeaza
2e- ionul metalic) => legatura covalent-coordinativa: M
L
- ionul central tinde sa ajunga la configuratia electronica de gaz nobil (suma dintre
numarul de electroni donati de liganzi si cei ai atomului central = nr.electroni al
gazului rar urmator in SP; N.A.E numar atomic efectiv).
- prin realizarea configuratiei de gaz nobil configuratia electronica a stratului de
valenta a metalului va fi (n-1)d10 ns2 np6 deci 18e- => si numele de regula celor 18 eExperimental
Confirmat

Exceptii

Mn+

MLn

nL-

NAE

Gaz rar

[Fe(CN)6]4-

24

12

36

36Kr

[Co(NH3)6]3+

24

12

36

36Kr

[CdCl4]2-

46

54

54Xe

[PtCl6]2-

74

12

86

86Rn

[Fe(CN)6]3-

23

12

35

36Kr

[Ni(CN)6]4-

26

12

38

36Kr

[Cu(NH3)4]2+

27

35

36Kr

[AuCl4]-

76

84

86Rn

17

=> realizarea configuratiei de gaz nobil nu este hotaratoare pentru structura si


stabilitatea complexului
- Nu explica proprietatitile fizice si chimice ale combinatiilor complexe

Teorii cuantice
1. Teoria legaturii de valenta (Pauling)
Premise
- considera formarea de legaturi intre ion central-ligand prin suprapunerea orbitallior
liberi ai ionului central cu cei ocupati cu cate 2e- ai liganzilor
- legatura este cu atat mai puternica cu cat suprapunerea orbitalilor este mai mare
- ionul central foloseste orbitali hibridizati
- legatura de 2e- (legatura donor-acceptor sau coordinativa) M
orientata dupa directia orbitalilor hibrizi

L este localizata si

- NC va depinde de numarul de numarul de orbitali liberi din stratul de valenta al


ionului central
Experimental
18

- Explica formarea si proprietatile magnetice ale unor combinatii complexe cu diferite NC

ionizare

Hibridizare si imperechere e-

hibrid
Formarea
complexului
prin
coordinarea perechilor de eneparticipanti ai liganzilor

[Fe(CN)6]3-

Electronul desperecheat => complex este paramagnetic


- combinatiile in care se folosesc orbitalii d interiori se numesc complecsi cu spin jos
(exista mai putini electroni desperecheati decat in ionul liber)
19

ionizare

Hibridizare

hibrid
Formarea
complexului
prin
coordinarea perechilor de eneparticipanti ai liganzilor

[FeF6]3-

Electroni desperecheati => complex este paramagnetic


- combinatiile in care se folosesc orbitalii d exteriori se numesc complecsi cu spin
inalt (exista acelasi numar de electroni desperecheati ca in ionul liber)
20

[Cu(NH3)4]2+
dsp2
Dupa Pauling hibridizare ar trebui sa fie sp3 => ar trebui sa aiba geometrie
tetraedrica, experimental s-a gasit geometrie plan-patrata!
Lipsuri:
- Nu explica spectrele de absorbtie si unele date structurale

21

2. Teoria campului cristalin (TCC) (Bethe si van Vleck- fizicieni) aplicata in chime de
Orgel si Balhausen
Premise
- considera formarea combinatiilor complexe pe baza interactiunilor
electrostatice intre ionul metalic pozitiv si liganzi (anioni sau molecule neutre)

pur

-Liganzii: considerati sarcini negative punctiforme produc un camp electric (camp


cristalin) care duce la perturbarea nivelelor energetice ale ionului central

22

Orbitalli d:

- In ionul liber (sau camp electrostatic de simetrie sferica sunt pentadegenerati)


23

Scindarea in camp cristalin cu simetrie octaedrica


- In camp electrostatic de simetrie octaedrica orbitalii d se diferentieaza (se scindeaza,
sau se ridica degenerarea)

24

Energie

Ion liber

camp sferic

camp octaedric

-o parametru (constanta) de scindare in camp cristalin octaedric (o)-masoara taria


campului cristalin
- scindarea are loc cu pastrarea centrului de greutate al energiei orbitalilor

25

- In funtie de taria c.c. liganzii se aseaza in seria spectrochimica:

camp tare

camp slab

(spin-inalt)o
o << P
P
(spin-inalt)
o
E0
2E0+P

2E0+o

(spin-jos)
o > P
P energia de
imperechere a
doi electroni

eg
t2g

26

Scindarea in camp cristalin cu simetrie tetraedrica

Energie

- In camp electrostatic de simetrie tedraedrica orbitalli d


se diferentieaza (se scindeaza, sau se ridica
degenerarea) insa in mod diferit de simetria octaedrica

Ion liber

camp sferic

camp tetraedric

27

(spin-inalt) t < P
t2
e

t2
(spin-jos)
t > P

28

Energie

Energie

Scindarea in campuri cristaline cu alta simetrie

camp cu simetrie bipiramida trigonala

Energie

Energie

camp cu simetrie plan patrata

camp cu simetrie bipiramida pentagonala


camp cu simetrie piramida patrata

29

Factori care influenteaza parametrul


1) Numarul de liganzi si geometria de coordinare (v. mai sus)
2)

Starea de oxidare a ionului central: pe masura ce N.O. creste

3)

pe masura ce cobaram in grupa

4) Natura liganzilor: v. seria spectrochimica

30

Spectre de absorbtie

absorbita comparativ cu culoarea observata


400 nm violet absorbita, galben-verde observata ( 560 nm)
450 nm albastru absorbita, galben observata ( 600 nm)
490 nm albastru-verde absorbita, rosie observata ( 620 nm)
570 nm galben-verde absorbita, violet observata ( 410 nm)
580 nm galben absorbita, albastru-inchis observata ( 430 nm)
600 nm oranj absorbita, albastru observata ( 450 nm)
31
650 nm rosie absorbita, verde observata ( 520 nm)

2. Teoria campului de liganzi (TCL)


- conform TCC liganzii sunt considerati sarcini negative punctiforme nu corespunde
intocmai realitatii
- mai aproape de realitate e sa consideram

liganzii ca sfere finite de elecricitate

negativa cu o sarcina pozitiva in centrul sferei


-Electron in orbital d cu lob orientat spre A sau A :
atractia

fata

de

sarcina

pozitiva

nucleului

ligandului > respingerea de catre norul electronic


difuz pe care il strapunge

-Electron in orbital d cu lob orientat spre B sau B :


atractia

fata

de

sarcina

pozitiva

nucleului

ligandului este mai mica decat in cazul anterior insa


respingerea de catre norul electronic difuz este
similara
=> Electronul va prefera orbitalul orientat spre A sau A si nu orbitalul B sau B
32
(situatie inversa celei din TCC)

TCL ia in considerare pe langa ideile TCC si interactiunea dintre orbitalli ligandului


si cei ai metalului
electronii din orbitalii d ai ionului central nu apartin numai metalului ci pot
patrunde in orbitalii ligandului => legatura nu este pur electrostatica ci are un grad de
covalenta
expasiunea norului electronic al metalului sub influenta ligandului : efect
nefelauxetic. Cu cat efectul nefelauxetic este mai mare cu atat gradul de covalenta
este mai mare
Seria nefelauxetica a liganzilor:
F- < H2O < NH3 < en < NCS- < Cl- < CN- < Br- < I-

TCL este o TCC corectata, valabila pentru complecsii metalelor in s.o. normale cand
interactiunea dintre orbitalii metalului si cei ai liganzilor este mica

33

3. Teoria orbitalilor moleculari (TOM)


- formarea complecsilor rezulta prin suprapunerea orbitalilor ionului central cu cei ai
liganzilor
- include ideile TCC si TCL
Reguli generale:
-Se pot suprapune doar orbitali de aceasi simetrie si energii apropiate
- din 2 OA => 2 OM (unul de legatura OML si unul de antilegatura (*) OMAL)
Pentru un complex octaedric ML6
Pentru ionul metalic M
- orbitalii de-a lungul axelor (s, px, py, pz, dx2-y2, dz2 participa la formarea de legaturi )
- orbitalii cu lobii intre axe ( dxy, dyz, dxz) participa la formarea de legaturi
Pentru ligand
- se presupune ca fiecare ligand are un orbital cu lobii orientati pe axa M-L
- cei 6 orbitali ai liganzilor se combina intre ei cu formarea a 6 orbitali cu simetrie
potrivita suprapunerii cu cei 6 orbitali ai ionul central
- daca liganzii prezinta si orbitali => acestia se pot combina cu orbitalii ai ionului
34
central

Orbitalii
ionului
metalic

Orbitalii
moleculari ai
complexului
ML6

Orbitalii
liganzilor
35

Notiuni de chimie bioanorganica

I, Se, Co esentiale numai pentru animale


B esential numai pentru plante
Na esential numai pentru anumite plante
109 elemente bine definiteale SP 52 elemente intalnite in organisme vii doar 29 de elemente esentiale
7 elemente esentiale majore: reprezinta 99,9% din compozitia sistemelor vii
18 elemente esentiale in urme (micro- sau oligoelemente): reprezinta 0,1% din compozitia sistemelor vii
36
In concentratii foarte mici (ppm, ppb) 10-6 10-9 g/g suport biologic

Una dintre cele mai importante clase de compusi biologic activi care contin ioni metalici
sunt metal- porfirinele

pirol

37

Porfirine cu fier: hemoglobina si mioglobina


- hemoglobina: 4 subunitati de globina (2, 2) (o proteina) fiecare subunitate
incluzand o grupare hem (FeII) (rol in transportul O2 in organism)
- Fixarea O2 are loc intrepte insa este sinergica

- Eliberarea O2 este influentata de pH (exces de


CO2 => scade pH-ul)

- mioglobina: structura similara cu a unei unitati


din hemoglobina, insa contine o singura grupare
hem per molecula, are rol in stocarea O2 in muschi
pana cand este nevoie
38

Clorofila : contine un ciclu porfirinic in care o legatura


dubla este redusa = clorina
- pigment verde al plantelor, rol in fotosinteza
- absoarbe in domeniul rosu

39

Coenzima B12
-singurul compus organometalic intalnit in organism
- previne anemia
- are multe roluri catalitice

40

Bibliografie (metale si chimie coordinativa)


Gh. Marcu, Chimia moderna a elementelor metalice, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1993.
Maria Curtui, Chimie anorganica combinatii complexe, UBB, Cluj-Napoca, 1990.
Letitia Ghizdavu, Chimie Bioanorganica, Ed. Poliam, Cluj-Napoca, 2000.

41