Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Poliartrita Reumatoida Caz
Poliartrita Reumatoida Caz
BRAOV
2011
CUPRINS
Punctia venoasa.
2.3.2
Punctia articulara.
CAPITOLUL IV.
4.1 Anexe.
4.2 Bibliografie.
CAPITOLUL I. DEFINITIA
POLIARTRITEI REUMATOIDE
Poliartrita reumatoida, Tntalnita Tn literatura i sub numele de poliartrita cronica
evolutiva, este o suferinta caracterizata de o inflamatie cronica infiltrativ - proliferativa a
sinovialei articulare. Ea se exprima clinic prin artrita prezenta la mai multe articulatii, de
unde i numele de poliartrita.
Prevalenta bolii este apreciata a fi Tntre 0,3 i 2%, iar incidenta ei variaza Tntre
0,9 i 1,5%. Varful incidentei se Tntalnete Tn decadele a patra i a cincea ale vietii.
Femeile fac aceasta boala de 2-3 ori mai des decat barbatii.
1.1. Etiologie
Cauza poliartritei reumatoide este necunoscuta. Ca i Tn cazul altor boli cronice
reumatice sau nereumatice, etiologia este probabil multifatoriala, situatie Tn care factorii
de mediu interactioneaza cu un genotip susceptibil.
Susceptibilitatea genetica este argumentata de studii familiale i de corelari cu
antigenele de histocopatibilitate, incidenta la bolnavi a acestora variind Tn functie de
zona geografica i de rasa.
Agregarea familiala a suferintei cu boli Tnrudite sau cu anomalii imune, cu sau
fara expresie clinica, este semnificativ mai mare dacat cea constatata la membrii unor
familii martor.
Frecventa mai mare a bolii la femei ridica i problema rolului factorilor endocrini
Tn geneza suferintei.
Factorii agresori sunt socotiti a fi exogeni i endogeni. Intre factorii de mediu cei
mai importanti i mai discutati sunt cei infectioi. Microorganismele implicate Tn
etiologia poliartritei reumatoide sunt multiple, dar pentru niciunul dintre ele nu s-au adus
argumente convingatoare.
unii bolnavi au Tn fecale un numar mai mare de microorganisme sau o cantitate mai mare
de alfatoxina decat este normal;
-
1.2. Patogenie.
Mecanismul de producere a bolii nu este pe deplin cunoscut. Se considera ca
dendritice sinoviale);
-
sau de imunoglobuline;
la cavitatea articulara;
-
poliartralgii episodice;
tumefieri articulare;
oboseala;
pierdere ponderala;
stare de disconfort;
Intre
acestea
se
gasesc
aa-numitele
ragocite
ce
sunt
cartilajului care se produce Tn principal sub influenta enzimelor din lichidul sinovial i
mai putin ca urmare a eroziunii directe prin panus;
-
produse sub influenta de vecinatate a panusului; este de remarcat absenta totala a reactiei
periostale i oseteofitice;
-
ce pastreaza caracterul specific ale simetriei; articulatiile cel mai des interesate la debut
sunt cele ale mainii sau ale piciorului;
-
reumatism palindromic;
asimetrica a unui numar mic de articulatii este mai frecventa. Se semnaleaza afectarea
Tntr-o incidenta superioara a articulatiei umarului;
-
debutul oligoarticular, dar mai ales cel visceral se Tntalnesc mai rar.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
bolii (distructiile cartilajului i osului), iar fenomenele secundare la cure prelungite sunt
redutabile, mai ales cel de accelerare a osteoporozei.
Preparatele frecvent folosite sunt prednisonul i prednisolonul. In cazul prednisonului
se recomanda doze care sa nu depaeasca 0,1 mg/kg/24h, fiind suplimentate la nevoie cu
medicamente antiinflamatoare nesteroidiene Tn cantitati mai mici decat cele uzuale.
Pentru prevenirea osteoporozei ce se produce Tn timpul tratamentului, se recomanda
administrarea suplimentara de anabolizante, saruri de calciu, vitamina D. Instalarea fiziologica
a menopauzei Tn timpul corticoterapiei impune tratament suplimentar cu hormoni estrogeni.
Osteoporoza care prezinta tasari vertebrale contraindica corticoterapiei.
Recent, pentru cazurile foarte severe, a aparut o noua metoda de administrare a unor
preparate cortizonice denumita pulsterapie. In acest caz se folosete metilprednison Tn
administrare iv (1 g Tn perfuzie lenta), una sau mai multe prize (2, maxim 4 administrari) zilnic
sau la doua zile. Se asigura astfel o ameliorare ce dureaza 2-3 luni.
Sarurile de aur au efect terapeutic mai ales atunci cand sunt administrate la Tnceputul
bolii. Ameliorarea clinica Tncepe sa se observe dupa aproximativ 2 luni de tratament.
Remisiunile sunt complete la circa 25% dintre bolnavi, 30-40% beneficiaza de recuperari
incomplete, iar ineficacitatea crizoterapiei se Tnscrie la ceilalti. La toate preparatele, principiul
este ca Tnceputul tratamentului sa se faca cu doze progresive pentru a testa toleranta
bolnavului la drog. Un preparat larg utilizat la noi este Tauredon-ul care se adminstreaza Tn
prize saptamanale de 10, 20, 30, 50 mg i apoi se repeta saptamanal aceasta doza pana la
sumarea cantitatii totale de 1 g. Un bilant favorabil recomanda continuarea tratamentului cu
doze de 50 mg. La doua saptamani (timp de 3-4 luni) i apoi lunar, pe o perioada lunga de
timp. In ultimii ani au fost realizate preparate de aur de administrare orala (Auranofine), cu
eficacitate similara, dar cu efecte secundare mai reduse.
D-penicilina este prescrisa frecvent Tn cazul eecului sarurilor de aur, cu care nu
trebuie Tnsa asociata datorita sumarii efectelor secundare. i Tn acest caz posologia este
progresiva, Tncepandu-se cu 300 mg./zi timp de o luna,i apoi crescandu-se lunar cu 150 mg.
pana la doza zilnica de 750-900 mg./zi. La o toleranta buna a medicamentului i daca starea
clinica o cere se poate majora cantitatea pana la 1000 mg./zi. Din pacate la peste 255 dintre
bolnavi cura trebuie Tntrerupta din cauza efectelor secundare digestive, cutanate, renale,
citopenii, pierdere temporara a gustului.
Antipaludicele de sinteza sunt indicate Tn suferinte de intensitate submedie. Efectele
se observa la un interval de 1-3 luni i sunt destul de inconstante. Cel mai folosit preparat este
hidroxiclorochina. i Tn acest caz se recomanda o posologie progresiva, Tncepandu-se cu 200
mg./zi i apoi create cu Tnca 200 mg. la 7-10 zile, pana la doza de 600 mg./zi. In timpul curei
de 1-2 ani de tratament se recomanda controale frecvente oftalmologice (la 2-3 luni) pentru a
preveni aparitia unei retinopatii cu pierderea ireversibila a vederii.
Terapia imunosupresiva Ti gasete o indicate majora Tn cazurile Tn care este o vie
activitate imunologica manifestata printr-un titru ridicat de factor reumatoid, prin existenta
uneipoliadenopatii, sau a unui panus abundent. Medicamentele folosite Tn prezent sunt
azatioprina, ciclofosfamida, methotrexatul.
Indiferent pentru care dintre preparatele imunosupresive se opteaza, trebuie urmarite
Tndeaproape constantele care ilustreaza eventualele reactii adverse comune ca i cele
specifice fiecarui medicament.
2.1.
Rolul propriu
Rolul unei asistente medicale este acela de a deveni o cutie de rezonanta pentru
reflectiile lui , de a-l stimula prin intrebari , de a-l incuraja prin faptul ca isi arata interes fata de
om si nu fata de bolnav.
Sarcinile asistentei medicale in pregatirea si asistarea la un examen clinic medical sunt
urmatoarele .
Pregatirea psihica a pacientului -pacientul va suporta mult mai usor diverse
investigatii,daca va avea cunostinta minime despre ele.
continuitatea.
-
temperatura toti pacienti trebuie monitorizati deoarece in cele mai multe cazuri
dezvolta in primele zile febra sau subfebrilitate. Se va anunta medicul la orice modificare
pentru ca febra sa fie tratata repede
expresia fetei poate taduce unele stari ca; anxietate ,durere ,deprimare sau optimism
invata pacientul care este postura adecvata si cum se efectueaza exercitii musculare
active.
-
mersul.
-
alimentatia pacientului trebuie sa fie una hipocalorica cu fructe ,legume ,carne de vita,
pui,ficat ,oua
- Bai cu sare
- Exercitii pentru combaterea PCE
- Electroterapia-utilizarea diverselor forme ale energiei electrice asupra organismului.
- Tratament prin masaj.
2.3.
se aseaza bolnavul in pozitia sezand sau culcat in pat in decubit dorsal cu menbrul
inchis;
-
cu indexul mainii stangi e palapeaza locul pentru punctie iar cu policele se fixeaza
acul va trece prin stratul de piele si prin peretele venei la o adancime de 1-1,5 cm;
CAP. III.
STUDII DE CAZ
3.1. CAZ I. - Diagnostic medical : Artrita reumatoida
CULEGERE DE
DATE A. DATE RELATIV STABILE
NUME:
D
PRENU
ME: V
VARSTA: 48 ani
SEX: feminin
RELIGIE : ortodox
LIMBA VORBITA:
romana
DOMICILIUL: Codlea
JUDETUL: Brasov
OCUPATIA
salariata GRUP
SANGUIN: 0
AHC: mama pacientei bolnava de artrita
ALERGII : nu
OBICEIURI: nu fumeaza ,nu consuma alcool.
B, DATE VARIABILE
T.A. 120/70mmHg
RESPIRATIE 19 respirati/min
PULS 74pulsatii/min
GREUTATE 48Kg
TEMPERATURA 36,6 C
MANIFESTARI DE DEPENDENTA: durere matinala si nocturna, oboseala,
stare de slabiciune generala, perturbarea somnului.
6 - A se inbraca si a se
desbraca
7 - A mentine
temperatura corpului in
limite normale
8 - A fi curat ingrijit si a
proteja tegumentelesi
mucoasele
9 - A evita pericolele
10 - A comunica
11 - A actiona conform
propriilor convingeri si
valori de a practica
religia
12 - A fi preocupat in
vederea realizarii
13 - A se recrea
14 - A invata cum sa-si
pastreze sanatatea
MANIFESTARI
DE
DEPENDENTA
SURSE DE
DIFICULTATE
PROBLEMA DE
DEPENDENTA
GRAD DE
DEPENDENTA
Independent
Inapetenta
Dureri articulare
Restrictia
imobilitati
Dificultate de a
dormi
Durerea
Imobilitate
Dependent
Independent
Dependent
Dificultate in
adaptarea unei
pozitii
Insomnie
Dependent
Independent
Independent
Independent
Amenintarea
integritati fizice si
psihice
Stare depresiva
Dependent
Independent
Independent
Independent
Activitati
recreative
Cunostinte
insuficiente
despre boala
Durerea
Lipsa de
informatii
Dependent
Dificit de
cunostinte despre
boala
Dependent
PLAN
DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE
Durere articulara
articulare
, deformari
Inapetenta,scaderea in
greutate,imposibilitateade a se misca
OBIECTIVE
DE INGRIJIRE
INTERVENTII
ROL PROPRIU
ROL DELEGAT
Diminuarea durerilor,
- asigurare repaus fizic, Administrez
prevenirea deformarilor
regim alimentar
antiinflamatoare si
articulare
hiposodat, repaus la pat antialgice la indicatia
-informarea pacientului medicului
despre boala sa
-administrez medicatia
prescrisa de medic si
urmaresc efectele
acesteia masurind
temperatura corp,fa ,puls
Pacientul sa aiba un somn linistit -educ pacientul sa nu
Administrez somnifere
doarma in timpul zilei
precum si antialergice
pentru a se putea odihni care sa-i reduca durerea
noaptea -administrez
pacientei la indicatia
tratament medicamentos medicului
si urmaresc efectul
acestuia
-se incurajeaja
-administrarea de
Ajutam pacienta sa manince
pacientulin timpul
medicamente
si sa se miste
alimentatiei de
antiinflamantoare si
EVALUARE
Durerile s-au mai ameliorat in
urma tratamentului, pacienta se
misca sprijinita
contributia alimentelor
in procesul vindecarii
-sa manince alimente in
cantitati mici si la
intervale dese -va educa
pacientul sa consume
numai alimente
comform prescriptiilor
medicale -pacienta va fii
deplasata cu ajutorul
unuiu fotoliu
-sprijinim pacienta
pentru a se deplasa
-stabileste impreuna cu
pacienta programul de
exercitii fizice moderate
, adaptat la pacienta
Pacienta sa se miste
singura
antialgice
.Ketoprofen 1 cp /zi
.Omeprazol 1 cp /zi
-se administreaza in
continuare tratament
antiinflamator si
antialgice
ALERGII nu
OBICEIURI
B. DATE VARIABILE
T.A. 110/70mmHg
PULS 80pulsatii/min
TEMPERATURA 38,5C
RESPIRATIE 20respiratii/min
GREUTATE 70kg
NEVOIE
FUNDAMENTALA
1 - a respira si a avea o
buna circu -latie
2- a minca si a bea
3- a elimina
4- a se misca si a avea o
MANIFESTARI SURSE DE
DE
DIFICULTATE
DEPENDENTA
PROBLEMA DE
DEPENDENTA
GRAD DE
DEPENDENTA
Independent
Dificultate in
slabiciune,durere
Necoordonarea
Independent
Independent
Dependent
capacitatea
functionala
buna postura
5- a dormi si a se odihni
6- a se inbraca si a se
desbraca
7- a mentine
temperatura corpului in
limite normale
8- a fi curat ingrijit si a
proteja tegumentelesi
mucoasele
9- a evita pericolele
10-a comunica
11 - a actiona conform
propriilor convingeri si
valori de a practica
religia
12- a fi preocupat in
vederea realizarii
13- a se recrea
miscarilor
Independent
Independent
Cresterea
temperaturii peste
limitele
normale
Neglijarea
indeplinirii
regulilor de
igiena
Risc de cadere sau
ranire
Hipertermie
Dependent
Perturbarea imagini
de sine
Dezinteres fata de
masurile de igiena
Dependent
Frica de pierdere a
unor lucruri pe care
era stapan inainte
Anxietate
Dependent
Proces infectios
,inflamator
Independent
Independent
Independent
Dificultate de a se Durere,intoleranta la
Dificultate de a
concentra in timpul efort
indeplini o activitate
unei activitati
recreativa
recreative
Limite cognitive
Cerere de
Cunostinte
informatie
insuficiente
Dependent
Dependent
PLAN DE INGRIJIRI
DIAGNOSTIC
DE
INGRIJIRE
Deformari
articulare,
tumefactii,
durere.
Febra
moderata.
Capacitate
functionala
partiala.
Alimentatie
adecvata.
OBIECTIV
Stabilizarea
boli si
diminuarea
durerii.
Pacienta sa-si
mentina
temperatura
corpului in
limite
fiziologice
INTERVENTII
ROL PROPRIU
ROL DELEGAT
Tratament curativ prin
repaus la pat. -Regim
alimentar bogat in proteine
,saruri minerale.
-Camera sa fie fara
umezeala.
-Aerisim salonul
-asiguram
imbracaminte lejera Aplicam comprese reci,
punga cu gheata.
-Pacienta sa consume
cantitate mare de lichide.
-Pacienta va fi sfatuita
sa-si schimbe lenjeria de
corp des.
Pacienta sa aibe -Pacienta va efectua
capacitate
miscari active -pasive cu
functionala
ajutorul aparatelor
totala
(bicicleta
ergometrica,planseta cu
rotile)
-Se va face masaj petru
tonifierea musculaturii.
Pacienta sa aibe -Se recomanda sa consume
un regim
cat mai multe fructe ,atat
alimentar bogat proaspete cat si in
proteic si
compoturi -C arnea slaba de
hiposodat
vita ,pasare ,pestele alb, oua
,lapte si preparate din lapte.
-Carnea serecomanda la
gratar, rasol sau fiarta. -Nu
se recomanda
afumaturile,grasimile.
EVALUARE
Administrez
medicatia prescrisa
de medic:
-antiinflamatoare
Tratul 1f/zi
-antialgice
Algocalmin 1f /zi
Piafen 1f/6h
Administrez
medicatia
prescrisa de
medic.
-antitermice
-antibiotice
Administrez:
-movalis inj 1f/zi
-medrol 1tb/zi
Pacienta resimte
putere in membre.
I se va da o lista cu
alimentele
recomandate in
boala sa.
In urma
recomandarilor
,alimentatia
pacientei s-a
imbunatatit
Pacientei i-a
scazut febra
,urmand in
continuare
tratamentul si
verificarea febrei.
Deficit de
autoingrijire .
Pacienta pe
cat posibil sa
se
autoingrijeasc
a.
Medicul
recomanda ca
pielea sa fie
curata ,sanatoasa
si ingrijita.
3.3 Epicriza
In urma tratamentului si ingrijirilor acordate starea ambelor paciente s-a imbunatatit:
- Durerile s-au mai ameliorat
- pacientele se pot deplasa singure fara insotitor
- Pacientele au capacitate funtionala multumitoare
- Pacientele si-au imbunatatit alimentatia si se autoingrijesc
- Pentru o perioada pacientele au stabilizata boala. La
externare se recomanda:
- Control periodic
- Regim igienico-dietetic,evitarea de grasimi,tutun,alcool.
- Evitarea spatiilor friguroase.
- Continuarea tratamentului medicamentos.
- Pacientele sa faca zilnic exercitii pentru intarirea musculature.
Pacienta a
facut baie si a
promis ca se va
ingriji.
Zone din
organism unde se instaleaza poliartrita reumatoida
Deformare la picior
Bibliografie:
Dr. Eugen D. Popescu, Dr. Ruxandra Ionescu - Compendiu de reumatologie",
Editura Tehnica, 1993
Liliana Rogozea - Tehnica ingrijirii omului bolnav si sanatos, Editura Romprint, 2002
Liliana Rogozea, Tatiana Oglinda - Tehnici si manopere pentru asistentii medicali,
Editura Romprint 2005