1.

Staza renala
Cauze insuf. card. globala sau insuf. ventriculara dr.
compresiuni ale v. renale prin tumori, anevrisme de
aorta, etc.
M: rinichi mare pestrit , in volum si greutate, suprafata externa
neteda, capsula destinsa, (decapsulare usoara) transparenta, parenchim
rosu-vinetiu cu mici picheteuri violacee inchis, brun, consistenta elastica,
friabilitate usor crescuta.
Pe suprafata de sectiune,
- corticala este palid-violacee,glomerulii cu staza au
aspect pestrit, venele sunt dilatate si au aspect de dungi fine rosiinegricioase;
- medulara este cianotic-violacee, mai intens decat corticala
Afectarea este bilaterala.
m: - capilarele glom. peritubulare dilatate, cu lumenul ocupat de hematii
conglomerate;
- in spatiul glom. si tubular se gasesc hematii extravazate;
- epiteliile tubulare prezinta lez. distrofice prin hipoxie
2.STAZA PULMONARA
PLAMANUL DE STAZA
Staza acuta
M: - crestere in greutate si volum, culoare cianotica, la palpare
crepitatii absente
- la sectiune se scurge sange venos si lichid de edem
spumos(docimazie+)
m: - capilare si venule f. mult dilatate, pline cu hematii alipite
- alveolele pline cu serozitate in care plutesc cel. alveolare
descuamate + hematii
Staza cronica = induratie bruna
In stenoza mitrala
M: - crestere in greutate si volum,culoare cianotic-bruna,
consistenta crescuta (fibroza)
- la sect. se scurge sange venos si f. putin lichid de edem
- pulmonul e mai dens,mai putin poros, cu zone hipoaerate.

m:

- capilare si vene dilatate, pline cu hematii alipite

- septuri alveolare si interlobare ingrosate
(scleroza difuza si dep de hemosiderina)
- alveolele au lumenul ingustat, contin resturi de hematii,
lichid de edem(transsudat)
+ macrofage alveolare = celule cardiace = cel. mari, cu unul/m.multi nuclei,
citopl. abundenta galbui-cafenie ce contine granule de hemosiderina din
Hb hematiilor extravazate (sputa ruginie a cardiacilor
3.STAZA HEPATICA
Staza acuta
Instalata brutal, apare in soc, intoxicatii,tromboze in venele
hepatice/suprahepatice
Presiunea sangelui creste brusc in vena centrolobulara necroza
hepatocitelor din jurul venei centrolobulare
Staza cronica
- decompens cord dr sau afect ale VCI
M:
- crestere in volum si greutate,
- culoarea cianotica, rosu inchis - vinetiu
- capsula Glisson este destinsa, suprafata externa neteda,
- la sectiune se scurge o mare cantitate de sange venos, iar ficatul se
micsoreaza vizibil
- pe suprafata de sectiune desenul lobular este accentuat
M Leziunea evolueaza in 4 etape:
I.
II.+III.

Staza incipienta desen lobular accentuat cu zone

punctiforme vinetii-negricioase alternand cu zone brune
Staza prelungita si intensa mult extinsa in lobulii hepatici
= aspect de nuca muscada / ficat pestrit

IV. Ciroza cardiaca (scleroza cardiaca)

n cocard
zon cianotic de staza
zon galben (distrofie gras mediolobular zona sensibila
Noel)
zon brun-rocat periportal (cvasi-normal)
intervertit n care se disting 2 zone: zona cianotic
pericentrolobular i zona brun periportal

 in faza tardiv, fibroza ce nlocuiete parenchimul

pericentrolobular poate duce la ciroz cardiac nu este
obligatorie
4.TROMBUL
Tromboza -proces de coagulare a sg intr-un sist cardiovasc. inchis in
timpul vietii
PATOGENIE:
Triada Virchow = lez.endot. + modif al fluxului sg + alterari ale
fact de coag.
Cheag postmortem-rosu-violaceu, lucios, translucid, slaninos,
neaderent
Tromb-aderent, mat, neregulat, ferm

CLASIFICAREA TROMBILOR
D.p.d.v. al constitutiei:
trombi albi dimens. reduse,greu vizibili macroscopic, ca o masa
sticloasa,
hematii in centru + leucocite la periferie (fen. de marginatie
leucocitara)
se gasesc pe placile de aterom;

trombi rosii se gasesc oriunde in sg. care stagneaza, in general in

vene;
intotdeauna recenti si mari, asem cu cheagul care apare
prin coagularea in afara organismului (posthemoragic)
sunt inconjurati de hematii;

trombi mixti cei mai freventi;

prezinta 3 parti: cap + corp + coada
In raport cu localizarea:
arteriali de obicei ocluzivi in arterele coronare, cerebrale, femurale
dar pot fi si parietali in artera aorta, iliaca si carotida;
de obicei micsti/albi si aproape intotdeauna pe placi de
aterom
cardiaci mai frecv. in AS in SM si boala miocardiaca, initial fiind
parietali;
la sect., central, se gaseste un lichid verzui = ramolire puriforma
aseptica;
in endocardite valvulare apar pe marginea libera a valvei cu vicii
depuneri trombotice de unde pleaca fragm. emboli in marea
circulatie
in endocardite reumatismale pe marginea libera se dep. mase de
fibrina cu aspect de veruca;
venosi intotdeauna ocluzivi, rosii,

 apar frecv. in vv. micului bazin periprostatic la barbati si ale

tract genital la femei, precum si in vv. prof. ale mb. inf;
trombii din vv. mari sunt frecv. surse de embolii pulm.
(poplitee, femurala, iliaca)
In functie de suprafata ocupata in vas
trombii parietali ocupa doar o parte a lumenului vascular;
trombi obliteranti astupa vasul in totalitate;
Dupa vechime:
trombi recenti cvasiomogeni, zona aderenta la peretele vascular este
albicioasa, pestrita;
trombi vechi aderenti pe o intindere mai mare la peretele
vascular/cardiac
sunt micsti/organizati conjunctiv
Dupa continutul septic:
trombi aseptici tromboze neinfectioase;
trombi septici de pe vegetatiile din endocardita bact.
streptococica;
contin germeni/ fungi

EVOLUTIA TROMBILOR:
Disparitia prin actiunea fibrinolitica
eficienta fibrinolizei dep. de marimea trombului
Organizarea trombului
trombii parietali mari sufera o retractie = sinereza spatii in
masa tromb; din cel subintim, mioepit=recanalizare si transf
fibropara=organizare
Ocluzia vaselor se face in functie de obstructia totala/partiala a
vasului, felul vasului (artera/vena), tipul de circulatie
(terminala/colaterala)
Aparitia de embolii tromboza venoasa e cea mai importanta sursa
de embolii
CARACTERELE MORFOLOGICE ALE TROMBULUI:
M: aderent, uscat, sfaramicios, cu suprafata rugoasa;
prezinta 3 parti: cap, corp si coada
-capul = port cea mai veche, situat la locul de implantare,albicios
-corpul = stratificat, format din zone albe si rosii alternante (linii
Zahn)
-coada = cheag rosu (retea de fibrina continand toate elem. fig. ale sg.)

 Trebuie deosebit de cheagul postmortem = neaderent, umed,

consistenta
slaninoasa, rosu / alb-galbui
5.INFARCT RENAL
Reprezint necroza ischemic a parenchimului renal provocat de
obstrucia unui vas arterial.
Rinichii reprezint locul de elecie pentru producerea unui infarct, n
cazul unei embolii sistemice (deoarece un sfert din debitul cardiac
trece prin rinichi !).
Sursa major a embolilor este tromboza mural n atriul i
ventriculul stng, ca rezultat al infarctului miocardic.
Alte cauze: tromboza n ateroscleroza avansat a arterei renale i
vasculita acut din poliarterita nodoas
Pe seciune, clasic, apar zone triunghiulare alb-glbui cu baza spre
cortical i vrful spre medular, care sufer in timp un proces de
cicatrizare fibroas.
Microscopic glomerulii renali si tubii contorti proximali si distali sunt
necrozati.
Uneori apare durere i astenie, localizate la nivelul unghiurilor costovertebrale asociate cu hematuria.

Trunchi de con cu baza la perif org si vf spre hil,

Culoare palida, galbuie
Baza infarctului bombeaza pe la supraf org.
Aspect in geam mat, nc. au disparut, contur cel estompat, siluete de
glomeruli si tubi
La perif z de infarct-PMN si macrofage
Hiperemie si hemoragie
6.INFACT MIOCARDIC
= necroza ischem a m. cardiac
Evolutie:

- dupa 5-6h necroza de coagulare (fibre miocardice de aspect

valurit)

- dupa 24h hiperemie, infiltrat leucocitar neutrofil si lez de

necrobioza

- ziua 5-6 PMN urile sunt inlocuite de macrofage care

fagociteaza material necrobiotic

- ziua 7-8 proliferare de vase si fibre cj

- dupa 14 zile lizereu rosu de tes de granulatie care va rezorbi

tesutul necrozat in ~ 4sapt

- dupa 6-8 sapt cicatrice alba, sidefie, ferma, asem tes tendinos

7.INFACT PULMONAR
Se prod prin embolii cu pct de plecare in micul bazin TEP
In primele 12-24h
clinic: durere toracica, dispnee, hemoptizii cu cheaguri de sg
M: forma de piramida, cu baza spre pleura si vf spre hilul pulmon
initial bombeaza pe supraf pleurei, apoi deprima
culoare rosie-negricioasa, consistenta crescuta;
la sectiune compact, neaerat, cu putina serozitate
m: necr hemorag, zone de hematii ce distrug sept. interalveolare,
invadeaza alveolele, iar la periferie => PMN + edem alveolar
Dupa 2-3 zile hematiile sunt inlocuite de macrofage si incepe
organizarea
Dupa 2-3 sapt aspect de infarct rosu pulmonar vechi
M: pulmonul e deprimat, brun (dep de hemosiderina),
consistenta crescuta sau scleroza pigmentata feruginoasa
8.DISTROFIE GRANULO-VACUOLARA
Macroscopic, rinichiul este crescut de volum, se decapsuleaz uor,
culoare albicioasa, aspect de carne oparita.
Microscopic, celulele epiteliale ale tubilor renali se tumefiaz
(intumescen tulbure).
Citoplasma celulelor din tubii renali contori i colectori prezint
granule si / sau vacuole.
Leziuni la nivelul nucleilor
9.DISTROFIE HAILINA
Substanta omogena, sticloasa,translucida, anhista.
Macroscopic: aspect sticlos, albicios, dur, bine delimitat
Microscopic, ovarul conine formaiuni ondulante, cerebriforme, cu
contur policiclic, omogen, eozinofile, alungite, coninnd rare
fibrocite. Mai pot apare vase cu perete ngroat prin depuneri de
hialin.

10.DISTROFIE AMILOIDA
Degenerescenta protidica

 Rokitausky-prima data lez macro; Virchow a identif histologic si

histochimic depoz de amiloid prin colorare cu iod: brun-acaju,
asemanatoare amidonului.
Col metacromatica (rou violaceu) cu violet de metil i ortocromatic
cu rou de Congo.
Macro: rinichi palizi-cenusii,
consistenta crescuta asem cauciucului vulcanizat, duri,
suprafaa usor ondulat (rinichiul mare slaninos) sau poate fi
retractat datorit stenozelor vasculare prin depunerea amiloidului n
pereii vasculari
11.STAZA BILIARA FICAT
Staza biliar n ficat este o distrofie pigmentar cu
acumularea intrahepatic de pigment biliar, consecutiv
obstruciei cilor biliare (prin litiaz biliar, hepatic, parazii,
inflamaii) sau prin compresie extern (ciroz biliar, cancer de
cap de pancreas).
Colestaza n cile biliare determin destinderea acestora, ruperea
jonciunilor intercelulare i acumularea de pigment n hepatocite.
Macroscopic, ficatul este mrit de volum, capsula este destinsa i este
colorat brun-verzui (datorit depunerilor biliare).
Microscopic, arhitectura lobular este pstrat, n spaiul port
canaliculele biliare conin bil de culoare brun-verzui, denumit
impropriu trombi biliari, iar hepatocitele conin granule brunverzui n citoplasm.

12.STEATOZA HEPATICA
Steatoza hepatic reprezint acumularea de lipide (trigliceride) n
hepatocite.
Malnutritie, diabet, obezitate, stari toxico-septice, sarcina
Depunerea se face difereniat pe regiuni :
steatoza centrolobular, datorat alcoolului
steatoza periportal, n carene proteice
steatoza intermediar, n staza cronic
Macroscopic: ficatul este mrit de volum,
consisten sczut i un aspect glbui pe suprafaa de seciune
(ficatul de gsc).
Microscopic, lipidele pot fi evideniate pe preparate la gheata,
secionate la criotom, cu coloratii histochimice: Sudan III (portocaliu)
sau Scharlach (rou).

 Preparatele la parafin prezint hepatocite vacuolizate (picatur

lipidica), cu nucleu periferic (inel cu pecete)
Prezena vacuolei lipidice cu pstrarea nucleului indic caracterul ei
reversibil, n timp ce dispariia nucleului este semn de ireversibilitate.

13.BOALA NIEMANN-PICK
Tezaurismoza
Boala autozomal recesiva
Deficienta de clivare a sfingomielinei, prin absenta sfingomielinazei si
acumulare de sfingomielina si colesterol in cel reticuloendoteliale in
maj tes si org
Tip A 75-80% din cazuri
Infantila, severa
Atingere neurologica si acumulare viscerala
marcata de sfingomielina
Deces in primii 3 ani
Tip B organomegalie fara atingere SNC
Tip C asemanator tip A, apare dupa 10 ani

Hepatosplenomegalie
Organe palide , crescute in dimensiuni
Creier scazut in greutate, devine mai ferm
Retard mintal

Microscopic se constat prezena unor macrofage mari, cu diametru

de ~ 50 m, cu un nucleu situat central, cu citoplasm spumoas,
numite celule Niemann-Pick
Col pt lipide pozitive
14.MALADIA GAUCHER
Boala autozomal recesiva
Deficit de glucocerebrozibaza cu acumulare de glucocerebrozide in
sist macrofagic si in SNC
Tip I 80% din cazuri, forma noncerebrala, depozite hepatice,
splenice si scheletice la adult, longevit scurta
Tip II infantila, cerebrala
Tip III tip intermediar, la tineri, asem tip I, deces in decada III de
viata
Morfologic apar: splenomegalie gigant (~ 10kg), hepatomegalie,
adenopatii datorit acumulrii de celule Gaucher (histiocite de ~ 50-

100 m, cu citoplasm fibrilar, cu aspect de hrtie creponat,

datorit suprancrcrii lizozomale cu cerebrozide).

15.MENINGITA PURULENTA
MICROSCOPIC
Initial: exudat inflamator acut (PMN degradate, fibrina) in spatiul
subarahnoidian focare de hemoragie; hiperemie vasculara
Exudatul se poate extinde in spatiul perivascular Virchow-Robin
Ulterior: predomina macrofagele
Organizarea exudatului cu eventuala fibroza meningeala
Glioza reactiva usoara in tesutul cerebral din vecinatate
Ocazional tromboza venelor cortexului sau a sinusului sagital
vasculita
COMPLICATII.
Daca meningita nu este tratata neutrofilele sunt inlocuite de limfocite
si macrofage care impreuna cu bacteriile, determina iritarea si
degenerarea nervilor cranieni, producand fibroza intimei in artere si
fibroza leptomeningelui care poate determina infarcte corticale si
blocajul orificiilor (gaurilor) Luschka si Magendie hidrocefalie
16.APENDICITA AACUTA FLEGMONOASA
Este o inflamaie exudativ purulent care infiltreaz peretele
apendicelui, organ bogat n esut limfoid (amigdala abdominal),
frecvent la adolesceni i aduli tineri.
Este o afeciune cu etiologie bacterian, produsa prin obstrucia
lumenului apendicular cu coprolii, tumori sau paraziti

MACROSCOPIC:
Initial: edem si congestie (desen vascular accentuat) la nivelul vaselor
seroasei
Ulterior:
lumen dilatat
perete ingrosat
seroasa mata (luciul sters)/cu depozite fibrinoase sau
fibrinopurulente
Final:
picheteuri hemoragice la nivelul mucoasei
lumen cu continut purulent
exudat purulent pe seroasa
MICROSCOPIC:
In lumen: PMN-uri degradate, detritus necrotic, hematii
Ulceratii la nivelul mucoasei

 PMN in toate straturile peretelui apendicelui (infiltrat

inflamator transmural)
Edem
Hiperemie importanta la nivelul seroasei
Exudat fibrinopurulent pe seroasa
17.ABCESE HEPATICE
Abcesul hepatic este o inflamaie exudativ purulent circumscris,
localizat n ficat.
Supuraia este dat de infecia cu diveri piogeni cu poart de
intrare:
biliar - n caz de colangit supurat intrahepatic = abces
colangitic
venoas - supuraia este n teritoriul venei porte (apendicit)
antrennd pileflebita i propagarea germenilor n trunchiurile
venoase intrahepatice = abces pileflebitic
arterial, cnd exista pioemie = abces pioemic.
Abcesul colangitic are puroi cu o tent verde, prezint tendina de
propagare n ramurile arborelui biliar, iar din loc n loc procesul
supurativ se ntinde n esutul hepatic vecin
Abcesul pileflebitic are dimensiuni mari, se observ colectii purulente
multiple, cu un diametru de 5-6 cm, cu un contur rotunjit sau
policiclic i net delimitat de o membran piogen; uneori aceste
abcese pot fi constituite dintr-o aglomeraie de mai multe caviti
purulente separate unele de altele prin perei incomplei (abces
areolar Chauffard ficatul in burete, datorit propagrii
procesului supurativ n lungul ramificaiilor vasculare).
Abcesul pioemic este n general multiplu, de dimensiuni mici, infecia
ficatului este concomitent cu o infecie generalizat, i se prezint
sub form de abcese miliare; ficatul este congestionat, friabil,
presrat cu noduli galbeni, cu diametrul de 3-4 mm ncojurai de o
zon hemoragic
18.PAROTIDA EPIDEMICA
Parotidita epidemica este o inflamatie acuta exudativa data de virusul
urlian (paramixovirus) care se transmite prin saliva persoanelor
contaminate
Virusul are chemotactism pozitiv pentru pancreasul exocrin, testicule,
ovare i glandele salivare.
Perioada de incubatie: 18-21 zile
Clinic:

 Tumefierea dureroasa a gl parotide (uni/bilateral)

Febra
Durere la masticatie
Fatigabilitate
MICROSCOPIC:
Acinii si canalele apar distantate,interstitiul prezentand hiperemie si
abundent exudat seros, slab colorat, acidofil, continand relativ rare
elemente histiomonocitare
19.ENTEROCOLITA ULCERO NECROTICA
Inflamatie acuta necrozanta a intestinului subtire si gros
Este o boala grava, ce pune in pericol viata nou-nascutilor (sapt 2-3
de viata), fiind caracterizata prin inflamatie, necroza si hemoragie la
nivelul mucoasei intestinale.
Tipic afecteaza prematurii cu greutate de 1000-1500g
Macroscopic, mucoasa este hiperemic, edemaiat, cu zone de
ulceraie i, uneori apar pseudomembrane alb-galbui (enterita
pseudomembranoas cu Clostridium Dificile); ulceraiile pot fi
dispersate, dar uneori conflueaz, denudnd arii largi.
Ileonul terminal este cel mai frecvent afectat
Orice parte a intestinului subtire si gros poate fi afectata
Leziuni multiple
Afectarea difuza este posibila
Intestin dilatat, congestiv, cu arii bine delimitate de necroza

MICROSCOPIC:
Necroza hemoragica si de coagulare initial limitata la mucoasa
Ulterior, in anumite focare, afectare transmurala
Infiltrat inflamator mixt (acut si cronic) la nivelul mucoasei (in
enteritele cu evolutie lenta)
Hiperemie vasculara, edem
Ulceratii
Colonii bacteriene
Modificari reparative: regenerare epiteliala, tesut de granulatie,
fibroza

COMPLICATII:
Gangrena intestinala
Perforatie
Sepsis
Soc
Stricturi
Recurente

20.PLEUREZIE FIBRINOASA
Definitie: inflamatie fibrinoasa a pleurei
Intalnita in cadrul:
bolilor pulmonare: tuberculoza, pneumonie, infarct pulmonar,
abcese pulmonare, bronsiectazii;
bolilor sistemice: artrita reumatoida, lupus eritematos
diseminat, uremie, infectii sistemice difuze;
ocazional: metastaze postiradiere (in terapia tumorilor
pulmonare si tumorilor de mediastin).

MACROSCOPIC:
Pleura este ingrosata, mata (lipseste luciul caracteristic) si acoperita de
depozite de fibrina de aspect albicios-cenusiu
Aspect de limba de pisica sau de tartina unsa cu unt
In cavitatea pleurala exudatul este redus sau absent

21.Tesutul de GRANULATIE
Apare in cadrul procesului de vindecare a unei leziuni
granulomul inflamator
infectiile granulomatoase
MACROSCOPIC:
Tesut fin, moale, de culoare rosietica, cu suprafata granulara (de aici
si denumirea acestuia)
Sangereaza usor din cauza numarului mare de capilare.
Scop-Inlocuirea tesutului afectat
MICROSCOPIC:
La ~3 zile de la producerea leziunii la capetele acesteia apare tesutul
de granulatie care consta in:
Vase de neoformatie (neovascularizatie/angiogeneza)
Componenta celulara dipusa in reteaua de fibrina: macrofage,
neutrofile, plasmocite, limfocite, eritrocite

 Fibroblaste, fibre de collagen

Angiogeneza - formarea de vase noi din capilarele preexistente prin
invaginari in care se mentine continua m.b. si endoteliul prolifereaza
Sinteza de matrice noua:
Initial:proteoglicani
Ulterior: collagen
Celule inflamatorii
Pe masura ce tesutul de granulatie se matureaza, formandu-se cicatricea,
componenta vasculara se reduce progresiv (vasele se colabeaza, inchizanduse), edemul si infiltratul inflamator diminueaza cantitativ pana la disparitie,
in schimb, predomina fibrele de colagen.
22.MIOCARDITA REUMATISMALA
Este o inflamaie cronic proliferativ, granulomatoas, ce face parte
din complicaiile reumatismului articular acut (febra reumatismal),
dup o infecie faringian cu streptococ beta hemolitic de grup A
Apare printr-o reactie autoimuna la antigenul M streptococic, care
prezinta similitudini antigenice cu fibra miocardica
Macroscopic, miocardita presupune dilatarea cardiac ventricular,
n particular inelul valvular mitral. De obicei miocardita se nsoete
de pericardit, uneori i de endocardit, mai ales la nivelul valvelor
mitrale i aortice.
Microscopic, leziunile proliferative nodulii reumatismali Aschoff
pot fi evideniai la nivelul interstiiului miocardic n vecintatea
vaselor situate spre endocard sau epicard.
Granulom inflamator nodul Aschoff , in apropierea vaselor
Granulomul este compus din :
necroza fibrinoida
celule Aschoff (mari, ~ 50 m, multinucleate cu nucleoli proeminenti),
celule Anicikow (alungite, cu nucleu vezicular sau omida),
limfocite, plasmocite, macrofage.

23.TUBERCULOZA GGL
Tubeculoza ganglionar este o tuberculoz secundar care apare n
ganglioni, afectai prin diseminare pe cale limfatic.
n urma diseminrii, bacilii Koch pot produce leziuni tuberculoase n:
ganglionii limfatici (scrofuloza)
meninge (meningita TBC)
rinichi (TBC renal)
suprarenal (boal Addison)
oase (osteomielite TBC, morbul Pott)

 trompa uterin
epididim (TBC genital)
Macroscopic, tuberculoza ganglionar a copilului i adolescentului,
prinde grupele ganglionare latero-cervicale, unilateral, progresiv.
Ganglionii cresc n dimensiuni, la palpare au consisten ferm,
lemnoas i sunt puin dureroi. In timp se produce o fistulizare la
piele prin care, la compresia masei ganglionare se elimin o substan
alb, omogen, asemntoare cu brnza uscat (cazeum) datorita
necrozei.
Microscopic caracteristic este granulomul cazeos (foliculul Koster

24.TBC PULMONRA
Tuberculoza este o inflamaie proliferativ granulomatoas, specific,
dat de bacilul Koch (BK) BAAR evidentiabil prin coloratia Ziehl
Neelsen.
TBC primara - portiunea inf a lobului superior si portiunea sup a
lobului inf, in apropierea pleurei
Arie de 1-1,5cm, gri albicioasa complexul Ghon
In cateva saptamani apare diseminare limfogena si hematogena
Complexul primar TBC cuprinde:
afectul primar
limfangita de legatura
adenopatia satelita hilara
Foliculul TBC matur (cu cazeificare central) prezint de la interior
la exterior:
o zon central cu material cazeos fin granular (necroz
cazeoasa)
o zon mijlocie constituit din celule gigante Langhans, cu
diametrul de ~ 100 150 de m, citoplasm omogen, acidofil,
cu nuclei numeroi dispui la periferie sub forma de potcoava
i celule epitelioide, cu nucleu n picot sau in pantofior
o zon periferic cu limfocite si plasmocite
25.AORTITA LUETICA
In stadiu tertiar sifilisul are predilectie catre sist cardiovascular si
nervos
Luesul (sifilisul) este o inflamaie proliferativ granulomatoasa
specific dat de Treponema Pallidum, ce poate fi detectata n esutul
afectat prin impregnare argentica Warthin-Starry, imunofluorescen

sau prin examinarea preparatului proaspt ntre lam i lamel, la

microscopul cu fond ntunecat - metoda Levaditi
Leziunile evolueaz dinspre adventice spre medie cu dezorganizarea
structurilor elastice ale mediei (mezaortita).
Macroscopic, n zona lezat, tunica intern este groas, cu o tent gri,
nu exist striuri (ca n ateromatoz), ci zone mari, ridicate, brzdate.
Din cauza cicatricilor profunde, intima are un aspect comparat cu
scoarta de copac.
La seciune, peretele este ngroat, adventicea este sclerozat,
cicatricial, aderenta de esutul vecin. Leziunile luetice favorizeaz
ateromatoza si anevrismul aortic. Anevrismul aortic este localizat cu
predilecie pe artera aort ascendent si / sau cros (diagnostic
diferenial cu ateromatoza aortei, care prefer aorta descendent i
emergena vaselor mari).
Microscopic,caracteristic este endotelita proliferativa si infiltratul
gomos perivascular
Infiltratul inflamator porneste de la adventice, de la nivelul la care
vasa vasorum prezinta obliterarea lumenului, se continua in medie
unde fibrele elastice si celulele musculare sunt dezorganizate de
infiltrat inflamator cu limfocite i plasmocite, cu dispozitie difuza sau
nodulara (plasmomul Unna), progresiv apare scleroza
26.INFECTIA CU CMV
Sialadenita viral cu citomegalovirus este o inflamaie acut
exsudativ datorat citomegalovirusului (CMV), membru al grupului
herpesviridae.
Semne i simptome:
hepato-splenomegalie
pneumonie interstiial
enterocolit secundar leziunilor ulcerative intestinale
n SIDA apare o mprtiere a CMV n tot organismul
evideniindu-se formele congenitale ale bolii (afeciuni
pulmonare, interstiiale, intestinale, corio-retiniene)
Microscopic, interstitiul este plin cu exsudat i infiltrat inflamator
format din celule mononucleare (limfocite, plasmocite, macrofage),
iar vasele sunt hiperemiate.
Trstura caracteristic leziunii o reprezint celula epiteliala acinara
parazitat de CMV. Celulele au nucleu mare, pleomorfic, datorit
unei incluzii nucleare virale ce ocupa mai mult de jumtate din

nucleu i este nconjurat de un halou clar, ce da aspectul de ochi de

bufni (efect citopatic de tip incluzionar).

27.ACTINOMICOZA
Actinomicoza - reprezint o infecie cu Actinomyces Israelii (bacil
Gram pozitiv, anaerob) care se localizeaz cu predilecie n regiunea
cervico-facial, dar i n alte regiuni ale organismului (toracic,
abdominal, n particular asociat cu dispozitive de contracepie
intrauterine sau cicatrici apendiculare).
Infecia este endogen, bacilul fcnd parte din flora normal a
orofaringelui, vaginei i tractului gastro-intestinal.
Microorganismul poate invada osul subjacent i ocazional poate
disemina hematogen n creier sau prin aspiraie n plmn. Bolnavul
se poate prezenta clinic cu tumefierea lemnoas a regiunii cervicofaciale, febr, pierdere n greutate, leucocitoz n sngele periferic,
tuse i hemoptizie cnd este implicat i plmnul.
Histopatologic, caracteristic este prezena unui granulom ce conine
n centru granule de sulfur (colonia de actinomicete, care are
aspectul de soare care arde), nconjurate de neutrofile i fibrin.
28.PIELONEFRITA MICOTICA
Este o inflamaie subacut de etiologie micotic (Candida Albicans).
Fungul se gsete la indivizii aparent sntoi n cavitatea bucal,
tractul gastrointestinal, vagin. Exist trei moduri de mbolnvire:
proliferare superficial (pe tegumente)
invazia profund (candidoza viscerala)
inocularea direct n circuitul sanguin
Macroscopic, n 90% din cazuri pielonefrita micotica apare prin
invazie profund i se caracterizeaz prin prezena a numeroase
microabcese att n cortical, medular, ct i n bazinet, de obicei
asociate cu abcese localizate n ficat, miocard, creier.
Microscopic, Candida apare ca lanuri de bastonae tubulare
neramificate (forma vegetativa - hife), care formeaz o retea, n care
se gasesc mici formaiuni rotund ovoide de 2-4 m (spori).
Filamentele au in ansamblu aranjament plexiform si au o culoare
roie (PAS pozitive). Grmezile de pseudohife sunt nconjurate de un
infiltrat inflamator mixt (prezena de PMN i limfocite n interstiiul
renal).

29.PAPILOMUL
Este o tumor benign a epiteliului pavimentos (keratinizat sau nu), a
uroteliilor sau a epiteliilor metaplaziate pavimentos.

 Macroscopic, papilomul apare ca o cretere exofitic papilar, n fire

de iarb, rugoas sau neted, cu un diametru de ~ 1-2 cm.
Exista si papiloame cu model de crestere endofitic (papilom inversat)
Papilomul poate fi:
sesil (baz de implantare larg, axul tumorii fiind paralel cu
suprafaa unde s-a format) sau
pediculat (baz de implantare ngust, axul tumorii fiind
perpendicular pe suprafata unde s-a format)
unic sau multiplu.
Microscopic, papilomul se caracterizeaza printr-o serie de proiectii
papilare, digitiforme, ce contin un ax conjunctivo-vascular tapetat de
un epiteliu pavimentos cu:
akantoza (ingrosarea stratului spinos)
hiperkeratoza (ingrosarea stratului cornos)
papilomatoza (ingrosarea si inmultirea papilelor dermice)
30.POLIPUL
Polipul reprezinta o tumora benign a epiteliului cilindro-cubic de pe
suprafaa mucoaselor din organele cavitare, proeminnd n lumenul
cavitilor (intestinale, endometriale, bronsice).
Macroscopic, tumora poate fi unic (~ 50% din cazuri) sau multipl,
sesil sau pediculat, de obicei aezat pe creasta pliurilor mucoaselor
(cel mai frecvent recto-sigmoidiene), cu diametru de ~ 1-2 cm.
Suprafaa tumoral este n general neted, umed, lucioas.
Microscopic, tumora este constituit din multiple lumene glandulare
cu celule nalte, cu nuclei la polul bazal sau pseudo-stratificai,
hipercromi i cu citoplasm bazofila in care pot persista mici picturi
de mucus.
La nivelul intestinului gros se descriu polipi non-neoplastici:
hiperplastic
juvenil
hamartomatos (din polipoza Peutz Jeghers),
limfoid
regenerativ (pseudopolipul inflamator din colita ulcerativa)
Polipi neoplastici:
Polipul adenomatos
Polipul vilos
Polipul mixt
31.ADENOFIBROMUL MAMAR

 Este o tumor benign cu punct de plecare la nivelul epiteliului

glandular mamar, caracterizandu-se printr-o proliferare
adenomatoas, nconjurat de o strom conjunctiv ce comprim
epiteliul. Este o tumor hormono-dependent, ce apare n perioada de
fertilitate a femeii, frecvent nainte de 30 de ani.
Se prezinta macroscopic, ca un nodul sferic (1 - 5 cm), gri-albicios, de
consisten ferm, bine delimitat, mobil la planurile supra- sau
subjacente, care se dezvolt frecvent n cadranul supero-extern al
snului.
Microscopic, se constat spaii glandulare delimitate de un epiteliu
cubic, care are la periferie stratul de celule mioepiteliale.
Spaiul glandular poate fi rotund, oval, regulat, fibrele conjunctive
fiind dispuse concentric (fibroadenom pericanalicular).
Uneori, lumenul canalicular este comprimat de proliferarea
neuniform a fibrelor conjunctive, cu aspect de coarne de cerb
(fibroadenom intracanalicular).
IHC tumora este pozitiva la ER, PgR, CK pentru celulele epiteliale,
actina, CD10 pentru celulele mioepiteliale
32.HEMANGIOMUL
Hemangiomul este o tumor benign vasculara ce presupune
proliferarea de vase sangvine capilare (hemangiom capilar) sau vase
adulte (hemangiom cavernos, frecvent n ficat).
Macroscopic, apare subcutanat, pe mucoase, pe buze, n cavitatea
oral sau n viscere (ficat, splin, rinichi). Variaz n talie de la civa
milimetri la mai muli centimetri.
La nivel cutanat are culoare roie-albstruie, putand fi plan sau
tuberos. Epiteliul de acoperire este de obicei intact. Un aspect
particular il reprezinta hemangiomul pielii la nou-nscut (hemangiom
juvenil), care crete rapid n cteva luni, ncepe s regreseze la 1-3 ani
i dispare la 5 ani n proporie de 80%.
Microscopic, leziunea se caracterizeaza prin proliferarea unor vase cu
pereti proprii, delimitati de endoteliu, ce formeaza mici caviti cu
perete unistratificat, dispuse plexiform, separate unele de altele prin
esut conjunctiv. Lumenul cavitilor poate conine snge.
Se pot evidentia vase adulte cu nucleii endoteliului turtiti asezati pe o
membran bazal, sau capilare embrionare (cu endoteliu cu nuclei
proeminnd n lumen).
IHC tumora este pozitiva la CD34, CD31, FVIII
33.TUMORA MISTA DE PAROTIDA

 Reprezint 65-80% din tumorile glandelor salivare majore. Apare cel

mai frecvent n decada a 5-a i a 6-a, cu o usoara predominan
feminin. De obicei este unic, dar poate fi multipl, uni- sau
bilateral.
Excizia tumorii poate fi dificil prin nvecinarea cu nervul facial i
datorit micilor proiecii ce se pot extinde la distan de masa
principal. Recidivele sunt frecvente i apar uneori dup zeci de ani
de la prima excizie. Aproximativ 2% din adenoamele pleomorfe, de
obicei recidivante, se transform malign.
Macroscopic, tumora este ferm, elastic, nodular, net delimitat de
o capsul conjunctiv. Pe seciune este alb sau gri, cu zone de aspect
hialin sau mixomatos, uneori ferma, albastru translucid zone
condroide.
Microscopic, se evideniaz elemente epiteliale ce formeaz ducte,
acini, tubi neregulai sau insule, plaje celulare; frecvent celulele
mioepiteliale, mici, ntunecate, fusiforme, mrginesc epiteliul
cuboidal, crend dou straturi distincte de celule. De asemenea, se pot
evidentia arii de esut mixoid lax care poate include insule cu matrice
condroid i, mai rar, matrice osoas.

34.TARATOM OVARIAN
Teratomul este o tumor disembrioplazic (chistic n 95% din
cazuri) cu originea n celulele germinale din dou sau trei foie
embrionare. Tumora este bilateral n 10-15% din cazuri. Celulele
difereniaz spre variate structuri somatice, producnd esuturi ce
pot fi identificate ca piele, muchi, grsime, epiteliu intestinal, dini,
etc.
O form particular o reprezint chistul dermoid ovarian n care
diferenierea se face pe toate cele 3 linii embrionare, crend o tumora
chistic delimitat de esut epidermic i a crui coninut este sebum,
fire de pr, dini.
Chistul dermoid are un aspect chistic unilocular de dimensiuni
variabile care la seciune evideniaz n centru o mas cu aspect de
sebum, amestecat cu multiple fire de pr i uneori dini. Dup
evacuarea coninutului chistic, peretele apare subire, opac, gri-alb cu
zone calcificate, ce contin fire de pr.
Microscopic, peretele chistului este compus din elemente difereniate
de origine ectodermic (epiteliu malpighian cu fire de pr i rare
glande sebacee), zone de origine endodermic (epiteliu cubic) i
structuri mezodermale (muschi neted i insule cartilaginoase).

35.LEIOMIOFIBROMUL UTERIN
Leiomiofibromul uterin este cea mai frecventa tumor benign (apare
la una din 5 femei n perioada de fertilitate) hormono-dependenta.
Poate fi asimptomatic, dar poate produce meno-metroragii sau dureri
prin compresia vezicii urinare.
Macroscopic, tumorile sunt bine delimitate, rotunde, ferme, unice sau
multiple cu variate dimensiuni (5 mm 15 cm). n general se dezvolt
n miometru, n mod excepional n colul uterin sau n ligamentele
uterine.
Tumorile pot fi localizate n miometru (intramurale), n apropierea
seroasei (subseros) sau n apropierea endometrului (submucos). Pot
proemina n cavitatea peritoneal sau n cavitatea endometrial.
Pe suprafaa de seciune, apare un model n vrtejuri pe seama
benzilor de muchi neted. Tumorile mari prezinta arii galben-brunrocate, moi (degenerare chistic). La vrste avansate (cnd se
produce o regresie n postmenopauz) masele tumorale atrofiate tind
s devin colagenice, hialinizate, i uneori prezint o calcificare
parial sau complet.
Microscopic se constata o proliferare leiomiomatoasa cu celule
musculare netede (cu nucleu in trabuc) dispuse in vartejuri sau
fascicule, incluse intr-o stroma conjunctiva
36.CARCINOM BAZOCELULAR
Este o tumor maligna, cu punct de plecare in celulele bazale
epidermice, cu model de cretere infiltrativ i ulcerant, fr
metastaze. Apare cu predilecie la fa, la cei cu expunere cronic la
soare i cu tegumentele puin pigmentate. Are potenial de recuren
dac nu este excizat n totalitate, cu invazivitate local.
Macroscopic, suprafaa are aspectul unei papule sau este nodular cu
tendin la distrugerea tesuturilor vecine (ulcus rhodens) i se
asociaz cu dilatarea vaselor din derm (telangiectazii). Unele tumori
conin pigment melanic (carcinom bazocelular sclerodermiform
pigmentat) sau au diferentiere keratozica.
Microscopic, se constat cordoane i insule cu dimensiuni variate,
desprite de esut conjuctiv fibros. Celulele tumorale sunt uniforme,
asemntoare celulelor bazale ale epiteliului malpighian. Citoplasma
este bazofil, nucleii hipercromatici, aranjai paralel n palisad la
periferia insulelor sau plajelor tumorale, iar in centru apare o zona
compusa din celule cubice cu nucleu rotund central.

37.CARCINOM SPINOCELULAR
Carcinomul spinocelular cutanat este o tumor malign epitelial a pielii
cu punct de plecare in stratul spinos, frecvent la persoane n vrst.
Se poate extinde att pe cale limfatic, ct i hematogen. Printre
factorii favorizani se numr: expunerea la RUV, carcinogenele
industriale, ulcere cronice, cicatrici vechi post combustie,
consumatori de tutun (n cavitatea bucal).
Macroscopic, leziunea se poate prezenta sub forma de plac solzoas
roie sau sub forma nodular, cu o productie variabil de keratin
(hiperkeratoz) cu sau fr ulceraii
Microscopic, se observ plaje sau insule separate de benzi conjunctive,
compuse din celule poligonale, cu citoplasma eozinofila si nucleu
central, ce amintesc de stratul spinos al epidermului. Pot fi prezente
mitoze atipice.
Central apar mase sferice sau ovoide eozinofile constituite din lamele
concentrice de keratin, n bulbi de ceap sau perle
asemntoare stratului superficial al pielii. Uneori diferenierea
keratinei este incomplet i mai rmn nuclei picnotici, iar denumirea
este de perle parakeratozice. Alteori diferenierea este complet,
folosindu-se denumirea de perle ortokeratozice
38.SCHIR MAMAR
Este o tumor malign (carcinom ductal invaziv trabecular) cu reacie
desmoplazica intensa a stromei la prezena celulelor tumorale.
Histopatologic se caracterizeaz prin proliferarea malign a celulelor
epiteliale ale unitii ducto-lobulare terminale (TDLU). Localizarea
frecvent este n cadranul supero-extern. Apare de obicei n jurul
vrstei de 40-55 de ani, odat cu debutul menopauzei.
Tumora are o consisten ferma, nodular, slab delimitat, cu diametru
variabil; la palpare sunt prezente aderene la structurile vecine, cu
fixarea la peretele toracic subjacent (muchiul pectoral mare),
producnd depresiuni cutanate cu aspect de coaj de portocal (pe
seama stazei limfatice datorit invaziei tumorale) i retracia
mamelonului.
Masa tumoral pe suprafaa de seciune se prezinta ca o masa albicioasa,
cu contur neregulat, cu prelungiri in structurile adiacente, zone de
necroz i hemoragie, uneori focare de calcificare.
IHC : ER, PgR, c-erbB2, bcl-2, EGFR, Ki-67, p53, TOP2a
Microscopic, se remarc prezena celulelor ductale tumorale, dispuse n
cordoane, cuiburi, tubi, fiind separate de o strom fibroas. Celulele
sunt poligonale sau cubice, au nuclei rotunzi, hipercromatici, iar

invazia n spaiile perivasculare i perineurale este frecvent, ca i

intravascular (sangvin i limfatic).
39.ADENOCARCINOM DE COLON
Este o tumor epitelial malign a mucoasei colonului, rectul si
sigmoidul fiind localizarea de elecie (60-70%).
Macroscopic, tumora poate fi vegetanta, ulcerata sau infiltrativa.
Culoarea tumorii este gri-rozat, marginile sunt proeminente, iar
prin infectarea tumorii i prin ptrunderea n grsimea pericolonic
i n ganglionii limfatici regionali, pot s apar abcese pericolonice
sau peritonit.
Microscopic, trecerea de la celulele mucoasei colonice la celulele
tumorale este brusc, acestea din urm avand tendina s formeze
tubi (structura glandular) de form i dimensiuni neregulare (ADK
bine diferentiat), cu caracter invaziv, fr membran bazal; celulele
tumorale prezinta atipii nucleare i mitoze. Celulele tumorale se pot
dispune uneori pe mai multe straturi, avnd aspect de insule sau
formeaz n interiorul tubilor vegetaii papilare. Poate apare
diferentiere scuamoasa sau producere de mucus. Cele mai frecvente
metastaze sunt in ficat.
40.METASTAZE GGL DE ADENOCARCINOM:
mprtierea la distan a celulelor tumorale maligne de natur
epitelial se face preferenial pe cale limfatic.
Invazia ganglionar se face iniial la nivel subcapsular (sinusurile
marginale), apoi prin sinusurile medulare este invadat tot
parenchimul, care este n final nlocuit de ntreaga metastaz.
Macroscopic, n masa ganglionar apare un esut albicios, omogen i de
consisten friabil. Ariile de necroz i hemoragie pot fi prezente.
Microscopic, ntreaga mas ganglionar cuprinde celule tumorale
maligne dispuse n structuri tubulare sau plaje.
41.SARCOMUL
Este o tumor malign primitiv cu originea n esutul conjunctiv
mezenchimal.
Sarcoamele pot apare retroperitoneal, mediastinal, subcutanat, la nivelul
coapsei i extremitaile membrelor.
Macroscopic tumora nu este ncapsulat, este infiltrativ, albicioas,
moale cu aspect de carne de pete, cu arii de hemoragie i necroz.

Microscopic, se observa un esut dens n care elementele fusiforme se

aranjeaz n facicule i vrtejuri, pe alocuri cu zone hemoragice.
Celulele sunt de tip fusiform, alturate, formnd fascicule, avnd
aspect de oase de pete (herring-bone) sau aspect storiform
(vrtejuri scurte), altele sunt gigante, multinucleate cu aspect
pleomorf.
Celulele tumorale au mitoze atipice frecvente i monstruoziti nucleare,
cu nuclei bizari, de aspect gigant, situai central sau dispui spre
periferia citoplasmei. Spaiile vasculare sunt lacune vasculare
delimitate de celulele tumorale sau vase cu perei discontinui
coninnd hematii.
42.OSTEOCARCOMUL
Este o tumor malign primitiv a osului ce formeaza o matrice
osteoida, uneori cu metaplazie condroida, frecvent la tineri (10-20
ani).
Macroscopic, cele mai multe osteosarcoame apar la nivelul extremitilor
oaselor lungi: extremitatea distal a femurului, extremitatea
proximal a tibiei, extremitatea superioar a humerusului i
extremitatea inferioara a radiusului si ulnei (regula: fuge de cot si se
apropie de genunchi); 60-70% din tumori apar la genunchi. n
momentul diagnosticrii, cel mai frecvent, tumora a distrus
spongioasa medular si a trecut n cortex i periost. La periferie se
observ travee osoase rectilinii (spiculi ososi) vizibile radiologic
(triunghiul Codman).
Tumora apare de culoare gri-alb (n centru), relativ omogen, cu zone de
necroz, hemoragii, zone de consisten moale, iar la periferie pot s
apar zone dense, albicioase i de consisten dur (cartilaj sau
osteoid).
Microscopic, pot fi remarcate travee osoase, delimitate la periferie de
celule bombate fusiforme (osteoblasti maligni). Vasele prezente nu au
perei proprii, iar n lumenul lor pot fi prezente celule tumorale.
Histopatologic, osteosarcomul poate fi: osteoblastic, condroblastic,
fibroblastic sau telangiectazic.