REFERAT

Aparatul de fotografiat
Din timpuri stravechi si pana astazi, la baza tuturor stiintelor, a tuturor
descoperirilor mai mari sau mai mici, se afla observarea fenomenelor
naturale, urmate de o imitatie inteligenta a acestora. Nevoia, spiritul practic,
curiozitatea, l-au indemnat pe om sa imite, sa repete, sa reporduca
fenomenele observate in alte conditii, cu mijloace la indemana lui, in
ajutorul lui.
Dar toate aceste cunostinte nu circulau decat in lumea restrinsa a
fizicienilor, astronomilor si matematicienilor. Cel care le-a dat o mare
raspandire a fost omul de stiina Giovani Battista Porta (1538 1615).
Bogatia informatiilor date de Porta si talentul lui de a imbina date stiintifice
cu sfaturi practice si aplicatii distractive (in cartea sa Magiae naturalis,
tradusa in principalele limbi europene si in araba, retiparita in nenumarate
editii)
Din totdeauna oamenii au dorit s lase generaaiilor viitoare o mrturie
a evenimentelor importante din viata lor. Pentru aceasta ei au gravat, au
desenat, au pictat iar la sfrsitul secolului al 19-lea au fotografiat.
O camer obscur, echipat cu o diafragm reglabil formeaz o
imagine rsturnat a unui obiect, mai mult sau mai putin clar si mai putin
luminoas.
Principiul de functionare al aparatului de fotografiat a fost descoperit
pe vremea artistului si inventatorului Leonardo da Vinci, care a aratat ca
pentru a proiecta o imagine este suficient un mic orificiu prin care sa treaca
lumina. Cu cat este mai mic orificiul, cu atat imaginea este mai clara.Acest
aparat simplu numit camera obscura exista de la inceputul sec. al XVIIlea. Mai mult a durat pana a fost gasit un material fotosensibil pentru a
inregistra imaginea respectiva. Aceasta problema a fost rezolvata abea in
1826 cand Joseph Nicepe a descoperit ca pentru a produce un bitum sensibil
la lumina poate fi folosita clorura de argint.
Lumina este elementul esential pentru obtinerea unei fotografii.
Aparatul de fotografiat a fost construit dupa modelul ochiului uman. Ochiul
nostru capteaza radiatiile luminoase care sunt reflectate de obiectele din jur.

Fig.

Formarea

imaginii

Cele 2 sageti constitue subiectul. Lumina reflectata de ele traverseaza

diafragma (irisul la ochiul uman), trece prin centrul optic la obiectivului si se
proiecteaza pe planul filmului sau senzorul optic la aparatele digitale (retina
ochiului uman). Proiectia subiectului este in oglinda si rasturnata. Obiectivul
aparatelor foto este format din mai multe lentile, dar toate pot fi echivalate
teoretic cu o singura lentila, iar centrul optic al obiectivului este de fapt
centrul lentilei echivalente.
Pentru a functiona, orice aparat foto, oricat de simplu, trebuie sa aiba
urmatoarele parti componente:

Corpul o cutie perfect opaca in care sta filmul pt. a fi expus.

Obiectivul un dispozitiv care focalizeaza razele de lumina pe film.
Diafragma un dispozitiv care controleaza cat alumina ajunge pe
film.
Prin nchiderea si deschiderea diafragmei (diafragmare) se realizeaza doua
operatii de o important esential n fotografie:

a) se adaptez luminozitatea obiectivului la conditiile de expunere impuse de

iluminarea subiectului fotografiat;
b) se mareste profunzimea campului de claritate al obiectivului cu cat
diafragma este mai nchisa si invers.

Obturatorul un dispozitiv care controleaza cat timp este expus

filmul la lumina.
Vizorul un dispozitiv folosit pentru a incadra eficient imaginea care
va fi inregistrata pe film.
Sistemul de transport desi nu este o componenta propriu-zisa a
aparatului, este totusi important in functionarea acestuia.
La aparatele mai vechi, acesta este o parghie in partea de sus, dreapta a
corpului, insa la majoritatea aparatelor moderne sistemul este automat.
Despre obiectiv: Cel mai simplu obiectiv este format dintr-o lentila
subtire convergenta.Ea formeaza in apropierea partii posterioare a camerei
obscure, o imagine reala, rasturnata si mai mica decat obiectul, deoarece, de
obicei, obiectul se gaseste la o distanta mai mare decat dublul distantei
focale a lentilei.Subiectul de fotografiat se gaseste la diferite distante fata de
aparatul fotografic.Ca urmare, distanta dintre obiectiv si film este variabila.
Energia undei luminoase care cade pe emulsia fotografica are un efect
chimic.Actiunea acestui efect este limitata in timp si se numeste timp de
expunere.
Filmul va fi cu atat mai iluminat cu cat dimensiunile sunt mai mari si
obiectivul va fi mai apropiat de el.Diametrul partii active a obiectivului
poate fi reglat cu ajutorul diafragmei.
Exist o mare varietate de obiective, prezentate sub diferite denumiri
comerciale.Important este gradul de corectare a aberatiilor lor. n functie de
caracteristicile lor specifice putem mentiona: obiectivul acromat, aplanat,

anastigmat, etc., fiecare creat pentru anumite scopuri (portret, peisaj).

De multe ori pe montura obiectivului sunt indicate luminozitatea si distanta
focala.
Despre obturator: Acesta poate fi situat chiar in fata filmului (obturator in
plan focal) sau poate fi situat in obiectiv (obturator central).
Un aparat bun trebuie sa ofere posibilitatea de a stabili durata
deschiderii obturatorului. De asemenea, trebuie sa existe un declansator care
sa controleze deschiderea si inchiderea obturatorului.
Obturatorul cu placa (perdea) este construit dintr-o perdea de panza
neagra, cauciucata, opaca, care se nfasoara pe un tambur si se elibereaza
prin apasarea unui buton, de catre un arc spiral. I se mai spune obturator de
placa sau focal si are o fanta de a carei viteza de deplasare depinde
timpul de expunere. Perdeaua se afla n imediata apropiere a stratului
fotosensibil.
Obturatorul cu perdea prezinta, n general, avantajul de a lucra cu
timpi scurti de expunere (pn la 1/2000 s), dar si unele dezavantaje. Astfel,
la temperaturi joase, perdeaua se misca mai incet, iar la fotografierea
subiectelor n miscare rapida, imaginea acestora poate aprea deformata, de
asemenea marginea cliseelor poate aparea n anumite cazuri expusa
neuniform.
In ultimii ani, cunoaste o larga raspandire aparatul foto digital.In
aceste aparate nu se foloseste film, imaginea inregistrandu-se pe un
ecran.Prelucrata electronic, aceasta poate fi incarcata pe calculator.

TEST DE EVALUARE INIIAL-Fizic-clasa aVI-a

2p I. ncercuiete rspunsul corect.

I.1.Ce se masoar cu balanta?
I.1.a) greutatea unui corp;
I.1.b) masa unui corp;
I.1.c)volumul unui corp;
I.1.d)lungimea unui segment.
2.Lungimea unui corp se msoar n:
2.a) grame;
2.b) metri;
2.c) secunde;
2.d.metri ptrai.
2p II.Completeaz spaiile punctate, folosind cuvinte potrivite din tabelul urmtor,
pentru
a obine afirmaii adevrate.
comparare

corp

balana

greutate

cntrire

cade

II.1.Operaia de msurare a masei unui corp folosind.se numete

iar procedeul este de .
II.2.Fora de atracie a Pmntului exercitat asupra unui., se numete
.datorita careia, un corp lsat liber pe direcia
vertical , de sus in jos.
2p. III.1. Stabilete prin sgei corespondena :
COLOANA A
1)multiplu al metrului
2)unitate principal pentru msurarea masei
3)corpurile cu densitate mai mic dect apa
4)termometrul este un instrument de msur pentru

COLOANA B
a)plutesc
b)temperatur
c)kilogramul
d)kilometrul

III.2.Stabilete corespondena ntre coloana A. i coloana B. pentru a obine

afirmaii
adevarate folosind sgei.
COLOANA A
Un copil care se d pe tobogan se afl n stare de
Caietele aflate ntrun ghiozdan sunt n stare de
Oamenii trebuie s protejeze
Lemnul, calcarul, nisipul, carbunii, fierul i altele sunt

COLOANA B
resurse naturale
mediul
repaus
micare

2p. IV. Scrie o compunere n care s descrii un fenomen din natur aa cum l-ai
vazut tu.
(de exemplu: eclips de Soare, eclips de Lun, curcubeu, fulger, trznet, furtun
puternic, cutremur, ploaie torenial, ninsoare, etc.).
Dac ai timp i vrei, poi face i un desen n care s ilustrezi fenomenul descris.
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------Scriei compunerea pe verso.