UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT

SPECIALIZARE KINETOTERAPIE

Program de recuperare
prin hidrokinetoterapie
pentru copii cu Sindrom
Down

BANYAI BEATRIX

2008

Cap.I.Introducere
I.1.Scurt istoric al Sindromului Down
I.2.Prezentarea generala a Sindromului Down
Cap.II.Partea fundamentala
II.1.Mijloace de tratament generale in Sindromul
Down
II.1.1.Obiective terapeutice generale
II.1.2.Scopul interventiilor terapeutice
II.2.Hidrokinetoterapia-mijloc de tratament in
Sindromul Down
II.2.1.Hidrokinetoterapia-notiuni gernerale
II.2.2.Obiective de baza a hidrokinetoterapiei
II.2.3.Principii metodice generale
II.2.4.Scopul hidrokinetoterapiei
II.2.5.Programul de hidrokinetoterapie
II.2.6.Contraindicatiile hidrokinetoterapiei
Cap.III.rezultate obtinute prin hidrokinetoterapie
Cap.IV.concluzii

BIBLIOGRAFIE
1. Almasan Dorin- Istoria exercitiilor fizice,educatiei fizice si
sportului,Cluj 1994
2. Constantin A., Tiberiu-L.V., Adriana Albu- Kinetoterapia pasiva,Ed.
Polirom, 2004
3. Czeizel Endre- Az emberi oroklodes, Ed. Gondolat Budapesta, 1976
4. Dr. Betnakik Belane- Hidroterapia es specialis uszooktatas, Budapest,
2002
de hidrokinetoterapie si inot therapeutic, Ed. Risoprint cluj-napoca,
2005
5. Gardos Magda, dr. Monus Andras- Gyogytestneveles, Ed. Sport
Budapesta, 1982
6. Internet: www.down-syndrome.org
www.ds-health.com
www.vanderbiltchildrens.com
www.medicalnewstoday.com
www.sciencedaily.com
7. John M. Dunn, Hollis F.Fait- Special physical education, Ed. Brown
Publishers, Iowa 1989
8. Kiss Sziodnia- Human Genetika, Ed. Abel Cluj-Napoca, 2004
9.Laurentiu Szatmary, Horatiu Nicolae Pop, Elena Zamora- Elemente
10. Nicolae H.P., Elena Zamora- Cresterea volumului si fortei
musculare, Ed. Risorpint Cluj-Napoca, 2007
11.Robansecu N.- Readaptarea copilului handicapat fizic
12. Robanescu N.- Reeducarea neuro-motorie, Ed. Medicala Bucuresti,
2001
13. Tudor Sbenghe- Kinetologie profilactica, terapeutica si de
recuperare, Ed. Medicala Bucuresti, 1987

I.INTRODUCERE
I.1.Scurt istoric al Sindromului Down
Sindromul Down a fost identificat pentru prima dat n
1860 de doctorul John Langdon Hydon Down. Hydon Down a
observat in institutii de boli mentale similaritati in
manifestarea comportamentala si caracteristicile fizice unor
persoane care proveneau din mediuri diferite.Acestor persoane
nu li s-a acordat o atentie speciala, atat rudele cat si medicii
fiind convinsi ca nu exista nici un remediu sau tratament.
In 1959 Turpin, Jerome Lejeune, Lafourcade au
descoperit adevarata cauza a acestei boli.
Sindromul Down a fost si inca mai este perceput de catre
unii specialisti ca o boala, considerand ca cei cu acest sindrom
sunt suferinzi de ceva pentru care nu exista tratament.

II.PARTEA FUNDAMENTALA
II.1.prezentarea generala a Sindromului Down
Sindromul Down este o boal genetic, cromozomial. n
95% din cazuri Sindromul Down se prezint ca trisomia 21, in
5% din cazuri se prezinta prin mozaicism sau are loc o
translocatie. Se aprecieaza ca aceasta boala apare cu o
frecventa de 1 la 600-700 de nasteri.
Organismul uman are 23 perechi de cromozomi: 22
autozomi si doi cromozomi sexuali (la femei 22+ XX, la brbati
22+ XY). Fiecare celul din organism posed deci 46 cromzomi
cu excepia celulelor sexuale (ovul/spermatozoid) care au
4

jumtate
din
setul
cromozomial
(ovulul:
22+X,
spermatozoidul: 22+X sau 22+Y). La unirea dintre
spermatozoid i ovul va rezulta o celul cu un set complet
cromozomial (44+XX sau 44+XY).
In cazul in care se prezinta ca trisomia 21 fiecare celul a
organismului poseda trei cromozomi 21. Acest extra cromozom
21 provine din ovul sau spermatozoid. Se presupune ca n
timpul formrii celulelor sexuale cei doi cromozomi 21 nu se
separa (nondisjuncie). n timpul fertilizrii, la fuziunea dintre
ovul i spermatozoid (n mod normal fiecare cu 23 cromozomi)
unul va avea un cromozom n plus n poziia 21 rezultnd o
celula cu 47 cromozomi. Aceast celul, cu dezvoltarea
embrionului se multiplic, fiecare celul va avea 47
cromozomi, dezvoltndu-se sindromul Down.
Cand are loc o translocaiei sunt prezeni trei cromozomi
21 dar unul este lipit (sau translocat) de un alt cromozom, de
obicei cromozomul 14, 21 sau 22. 3-4% din cazuri sunt cauzate
de translocatie. Aproximativ la o treime sau la jumtate din
cazuri translocatia se transmite de la unul dintre parini.
Printele este purttor, fr semen de boala, avnd material
genetic normal, cu diferena ca un cromozom 21 este atasat de
un alt cromozom.
O alt form a sindromului Down este mozaicismul care
apare la aproximativ 1% din cazuri. n cazul mozaicismului
nondisjuncia apare dup ferilizare, n timpul formrii
embrionului. n acest caz doar o parte dintre celule va fi
afectat, restul celulelor vor avea set cromozomial normal.
Forma clinic a sindromului Down va fi determinat de
numrul celulelor afectate.
Sindromul Down afecteaza de obicei sistemele:
-cardiovascular,
- nervos,
- cutanat,
-exocrin.

Din punct de vedere clinic i morfologic prezint urmtoarele

caracteristici:
- tonus muscular sczut i laxitate la nivelul
ligamentelor;
- diametrul capului redus, occiput plat, fa mai lat,
rdcina nasului mai evazat, fisurile palpebrale
orientate mai spre superior, gura mic;
- urechile sunt mici, gtul mai scurt, mna mai mic,
degetele scurte si divergente, dnd impresia c sunt
de aceeai lungime, cu excepia policelui i a degetului
mic foarte scurt;
- n palm, la peste jumtate dintre cazuri, este
prezent doar o singur creast palmar orizontal
format prin fuziunea plicii mijlocii i a celei
inferioare;
- macroglosie, bolta palatin ogival, dinii neregulat
implantai, toracele evazat, abdomen hipoton,
picioare scurte i plate, piele uscat i flasc, prul
aspru, friabil, organele genitale subdezvoltate;
- dezvoltare ntrziat, malformaii congenitale
frecvente, afeciuni oculare, tulburri metabolice i
imunologice;
- toate cazurile prezint grade diferite ale deficienei
mintale;
- dezvoltarea psihomotorie pe etape este ntrziat;
copilul este lent, apatic, pasiv, dar poate avea i
episoade n care trece de la docilitate la aciuni de
auto- si hetero- agresivitate;
- atenia este labil la toate vrstele, memoria
preponderent mecanic, comprehensiunea redus,
dezvoltarea limbajului ntarziat, toate acestea
ngreuind procesul educativ
6

au o sensibilitate crescut pentru sunete ritmate,

muzic si dans

Particularitati morfologice
-ochii oblici i limba fisurat apare in 88% din cazuri;
-hipotonus muscular la 84%;
-occipitalul plat la 82%;
-absena lobilor de la ureche la 80%;
-palatul ogival la 74%;
-radcina nasului puin proeminent la 62%.
Caracteristici fizice:
- profil facial plat, nas mic cu puntea nazal lsat n
jos;
- fisur palpebral oblic, ochii nclinai n sus;
- aspect modificat al urechii, ureche implantat mai jos
dect in mod normal;
- hiperflexibilitate, capacitate exagerat de a-i ntinde
articulaiile;
- aspect modificat al falangelui mijlociu al degetului
mic (degetul se ndoaie o singur dat in loc de dou
ori);
- pliu cutanat la pleoapele superioare la colul intern al
ochilor;
-distan mai mare dect in mod obisnuit ntre degetul
mare i al doilea deget de la picior;
- limb prea mare n raport cu dimensiunea gurii.
Din cauza retardului mental ,care merge pana la idiotie, copii
sunt:
-apatici
-dezinteresati
-cu intelegere dificila
-memorie mecanica
7

-vorbesc cu intarziere
-au un limbaj sarac
-voce ragusita
Uneori acesti sunt agresivi, gelosi, neascultatori. Q.I. lor
rareori depaseste 40-50%.
II.1.1.Mijloace de tratament generale in Sindromul Down
Mijloace proprii care cuprind:
Exercitii fizice special adaptate, organizate si conduse de
catre un specialist
Gimnastica medicala
Metode kinetoterapeutice( metoda Bobath, metoda
Frenkel)
Mijloace ajutatoare:
Mijloace imprumutate din unele ramuri sportive( ex.
baschet, handball, fotbal, atletism, tennis de masa,)
Alte forme: stretching muscular
Mijloaceasociate:
Factori naturali de calire: aer, apa, soare
Odihna activa
II.1.2.Obiective terapeutice generale
corelarea posturala general sau pe segmente, statica si
dinamica
dezvoltarea mobilitatii articulare
tonifierea musculara, pe grupe musculare sau
generalizata
prevenirea avansarii retracturilor lighamentare
corectarea deficientelor posturale ale coloanei vertebrale(
ex. cifoza, scolioza, lordoza)
corectarea atitudinii capului inclinat ianinte
8

 corectarea membrelor inferioare in valgum sau varum

facilitarea masticatiei
dezvoltarea coordonarii si echilibrului
imbunatati capacitatii de effort
combaterea obezitaii
II.1.3.Scopul interventiilor terapeutice
Cuprinde activitati zilnice conform obiectivelor sanogenetice:
1. mentinerea unei stari optime de sanatate
2. asigurare cresterii normale si a unei dezvoltari fizice
armonioase
3. asigurarea functonalitatii normale a organelor,
aparatelor si sistemelor organismului
II.2. Hidrokinetoterapia ca mijloc de tratament in Sindromul
Down
II.2.1.Hidrokinetoterapia-notiuni generale
Hidrokinetoterapia, metoda exercitiilor kinetice in apa , a
luat o mare amploare in special in perioada epidemiilor de
poliomielita.
Azi hidrokinetoterapia face parte din programele de
recuperare functionala destinata celor cu: boli neurologice
centrale si periferice, boli reumatismale, sechele
posttraumatice, afectiuni cardio-respiratorii( stari post-infarct
miocardic, astm bronsic de efort)
Exista doua modalitati de aplicare a hidrokinetoterapiei
partiala- imersia unui singur membru sau segment de
membru
generala- imersia intregului corp

Hidrokinetoterapia partiala este utilizata aproape exclusive

pentru cresterea mobilitatii prin miscari passive, pasivo-active
sau active.Se executa in cadrul bailor partiale de maini sau de
picioare.Efectele se datoreaza proprietatilor apei calde:
sedarea durerilor, relaxare musculara.
Hidrokinetoterapia generala se caracterizeaza prin
imersia totala a intregului corp in bazine individuale, in bazine
mari collective sau piscine.
Utilizarea hidrokinetoterapiei se bazeaza pe doua
fenomene: plutirea corpului si rezistenta opusa de masa lichida
pe anumite directii de miscare.
Plutirea este consecinta principiului lui Arhimede:
Un corp scufundat total sau partial intr-un lichid in repaus
este impins cu o forta verticala , orientate de jos in sus si este
egala cu greutatea volumului de lichid dezlocuit de corp.
Plutirea corpului in apa se datoreaza diferentei dintre
densitatea apei si densitatea corpului uman.datrita acestui
fenomen , hidrokinetoterapia permite utilizarea unor forte
musculare reduse pentru mobilizarea ortostatica si mers( in
cazul leziunilor musculare sau articulare ale membrelor
inferioare), scaderea durerii articulare prin diminuarea
presiunilor intraarticulare.
Fenomenul de plutire poate fi accentuat prin utilizarea de
flotoare de diverse marimi si materiale pentru intregul corps
au doar pentru unele segmente.Un grad mai mare de flotatie
este obtinut I bazinele cu apa minerala sau cu apa sarata.Cu
cat densitatea apei este mai mare , plutirea corpului va fi mai
usoara.Orice miscare executata de jos in sus va fi facilitata,
putandu-se efectua cu un minim de forta musculara.

10

Fenomenul de rezistenta opusa de apa se manifesta la

miscarile laterale sau la cele de sus in jos.Rezistenta creste cu
viteza miscarii si cu suprafata frontala de contact.
Aceasta suprafata poate fi marita prin aplicarea pe corp a
unor placi, mai mult sau mai putin late, care ingreuneaza
miscarea, crescand forta musculara.
Ca si in cazul hidrokinetoterapiei partiala, caldura apei
isi exercita din plin avantajele descries mai sus.Caldura apei
scade vascozitatea tisulara, avand un rol important in
combaterea contracturilor musculare.In general , se utilizeaza
temperature intre 33 si 36 grade Celsius pentru bazinele de
hidrokinetoterapie.
Durata unei sedinte de hidrokinetoterapie este foarte
variabila, de la 10-15 minute pana la 60 de minute.
Exercitiile fizice executate in cadrul acestei metode au la baza
acelasi tehnici ca si cele executate pe uscat, tinand seama insa
de avantajele oferite de mediul acvatic.Pentru a usura executia
exercitiilor fizice in apa s-au imaginat o serie de piese de
mobilier pentru bazinele de hidrokinetoterapie(scaune,
plansete inclinate, suporturi, bare de sustinere fixe si mobile).
Piscinele mari sunt destinate in special kinetoprofilaxiei,
inotului therapeutic sau agrementului.
Exista bazine cu constructie mai deosebita, in functie de scopul
urmarit: bazine de mers cu fundul ondulat sau diverse pante,
cu adancimi variabile si cu instalatii de suporturi pe role.
II.2.2.Obiective de baza in hidrokinetoterapie
a.) educarea si reeducarea, corectarea posturii si
aliniamentului corpului si a segmentelor sale
b.) obtinerea relaxarii generale si locale, a
decontracturii musculare, inhibarea spasticitatii
11

c.) obtinerea si pastrarea unui tonus muscular adecvat

activitatilor cotidiene
d.) mentinerea si cresterea progresiva a fortei si
rezistentei musculare in vederea realizarii
mobilitatii, stabilitatii si a controlului motor
e.) recastigarea si marirea treptata a amplitudinii
miscarii articulare pana la unghiul maxim
f.) obtinerea si cresterea flexibilitatii, elasticitatii, si
supletei
g.) educarea si reeducarea indemanarii, coordonarii si
controlului echilibrului si a abilitatii
h.) prevenirea posturilor si atitudinilor incorecte,
corectarea acestora
i.) educarea si reeducarea sensibilitatii
j.) educarea si reeducarea lateralitatii, locomotiei,
mersului independent
k.) prevenirea instalarii atrofiei musculare,
osteoporozei
II.2.3.Principii metodice generale
1. Primum non noncere(Hipocrate)-Inainte de toate sa nu
faci rau
2. Obtinerea efectelor profilactice si terapeutice ale
presupune o buna pregatire atat teoretica cat si metodica
3. Cunoasterea exacta adiagnosticului si a starii functionale
prezente a pacientului
4. Respectarea principului metodic al accesibilitatii si
selectarea, adaptarea si combinarea mijloacelor
terapeutice
5. Dozarea efortului se va face gradat, trecand de la usor la
greu, de la simplu la complex si de la cunoscut la
necunoscut
6. Individualizarea tratamentului
7. Principiul economiei de efort-organismul nu va fi solicitat
pana la capacitatea maxima de effort

12

Participarea active si constienta a pacientului la procesul

de tratament
9. Respectarea conditiilor de igiena individuala si colectiva
10.
Tratamentul sa fie complex, unitar, vizand acelasi
efect-vindecarea
11.
Supravegherea si controlul medical permanent
12.
Continuarea terapiei si dupa incheierea procesului
de vindecare
II.2.4.Scopul hidrokinetoterapiei
8.

Imbunatatirea capacitatii motrice generale

Imbunatatirea functiei segmentului sau a segmentelor
afectate(functional, active si independent)
Stimularea psihica
II.2.5.Programul de hidrokinetoterapie
Programele au character individual , ele cuprinzand exercitii
adaptate evolutiei probabile a copiilor.Exercitiile fizice sunt
combinate cu exercitii respiratorii care antreneaza intreg
trenul superior,inspiratiile fin profunde iar expiratiile
facandu-se cu forta si zgomot.Exercitiile respiratorii au un rol
de repaus activ.
Durata unei sedinte de hidrokinetoterapie este de 40-45 de
minute din care: 5 minute cuprinde incalzirea
30-35 minute partea fundamentala
5 minute incheierea.
Inainte de intrarea in bazin pacientul este obligat sa faca dus!
I.Incalzirea
-la marginea bazinului
-pozitia initiala: stand
-coloana cervicala: -flexii si extensii
13

-rasuciri stanga respective dreapta

-inclinari laterale
-rotiri
-membrele superioare: -flexii si extentsii
-extensii cu arcuiri
-rotiri simultane si alternative
-flotari si semiflotari
-coloana lombara: -fletii si extensii
-extensii si aplecari
-inclinari laterale
-circumductii
-membre inferioare: -fandari inainte, inapoi, lateral
-genuflexiuni
-ridicari pe varfuri, baretele sus, usoare
arcuiri laterale
-sarituri ca mingea
-forfecari( din pozitia sezand)
II.Partea fundamentala
Invatarea miscarilor pe uscat prin metode pasivo-active si
active
Invatarea miscarilor in apa
Exercitii
1. Plutirea
-pacientul este intins pe apa in decubit dorsal, capul in
sprijin pe umerii terapeututlui, aflat si el in apa.
-urmeaza o inspiratie fortata cu mentinerea aerului in
piept cat mai mult timp.
-dupa inspiratie capul pacientului nu mai este sprijinit
de catre kinetoterapeut ci este lasat sa pluteasca usor pe
apa impreuna cu corpul care trebuie sa fie cat mai relaxat

14

-plutirea corpului pe apa se datoreaza diferentei dintre

densitatea apei si densitatea corpului uman
-utilizeaza forta musculara redusa pentru mobilizarea
articulara
-creste capacitatea de relaxare musculara in postura
ortostatica
-scade durerile articulare prin diminuarea presiunilor
intraarticulare
-fenomenul de plutire poate fi accentuate cu ajutorul
unor plute
-in bazinele cu apa sarata sau minerala se poate obtine
un grad mai mare de flotatie deoarece cu cat densitatea
apei este mai mare cu atat flotatia este mai usoara
2.

pacientul in decubit ventral

-cu pluta, priza pe partile laterale distale
-miscare de picioare bras
-12 lungimi de bazin
3. pacientul in decubit dorsal
-bratele executa o miscare simultana sus-lateral-jos
-picioare bras
-6 lungimi de bazin
4. pacientul in decubit dorsal
-bratele in prelungirea corpului
-picioare craul
-4 lungimi de bazin
5. -procedeu craul
-4 lungimi de bazin

III. Revenirea dupa efort

Prin exercitii de revenire propriu zise
Prin joc

15

Exercitii de revenire propriu zise:

1.serii de scufundari cu expiratie completa sub apa
2.impingere de la margine cu plutire pe spate si revenire
prin pedalare usoara cu brate si picioare
3.mers prin apa cu expiratie si inspiratie ampla
4.pedalare cu bratele si cu picioarele in decubit dorsal
Revenirea dupa effort prin jocuri
1.lovirea apei cu palma prin stropirea partenerului
3.

lupta cocosului se grupeaza doi cate doi, unul

dintre ei se aseaza pe umarul celuilalt, pierde perechea
a carui partener de pe umeri cade in apa.

Programul de hidrokinetoterapie trebuie inclus in

programa de reabilitare a copiilor cu sindrom down de cel
putin 2 ori pe saptamana.
Pe langa acesta se indica si o dieta adecvata.
Cap.III.Rezultate obtinute prin hidrokinetoterapie

Plutirea
Coordonarea miscarilor cu respiratia
Inotul pe spate
Procedeul bras
Procedeul craul
Socializare cu alti copii( autisti, diskinetici, spastici)

II.2.6.Contraindicatiile hidrokinetoterapiei

16

Hidrokinetoterapia are putine contraindicatii absolute,

amintim doar afectiunile dermatologice si starea
febrile.Contraindicatiile relative sunt date de unele
afectiuni cardiovasculare, varsta avansata, hipotensiune
arteriala.

Cap.IV.Concluzii
Copii care sufera de Sindrom Down sunt totusi
capabili sa invete, dar au nevoie de mai mult timp din
cauza retardului mintal.Au probleme in mentinerea
concentrarii atentiei mai mult timp, este aproape
imposibil de a le mentine atentia asupra unei miscari mai
mult de cateva momente.
Invatatul este facilitat daca ei se afla intr-un mediu
unde se simt iubiti si unde nu se simt inferiori celor din
jur deoarece sunt afectivi, sociabili,sensibili la frumos
Schimbarile bruste, inexplicabile care se petrec in jurul
lor ii pot afecta.
Invatarea unor deprinderi si competente prioritare
pot fi invatate prin:

Jocuri de constructie
Jocuri puzzle
Jocuri educative(alfabetul)
Betisoare, numaratoare
Jetoane cu numere si cifre insotite de imagini
Vizionare casete cu desene animate, filme
educative
Confectionare de materiale artistice
Dezvolta memoria vizuala
17

Educatia senzoriala: tactila

vizuala
auditiva

Educatia senzoriala tactila:

Informatiitactile- formarea unor gesture
utile( a lua, a pune, a inchide, a deschide)
Identificarea proprietatilor
materialelor(moale-tare, usor-greu, fin-dur)
Identificarea formelor
Identificarea temperaturii diferitelor obiecte

Educatia senzoriala vizuala:

Perceperea vizuala:-culoare
-forma
-dimensiune
Aprecierea globala a cantitatii
Pozitia spatiala
Preceptia miscarilor
Atentia vizuala(Care este deosebirea?)
Implicatia semantica a imaginii si raportul
dintre imagine si cuvant
Mobilizarea vizuala- 5 cuburi colorate se
arunca pe rand oe jos i se cere copilului sa
spuna care a fost ultimul cub aruncat
Educatia senzoriala auditiva:

18

 Perceptia auditiva, perceptibilitatea

fenomenelor sonore, reactii de orientare la
sursele sonore
Sunet muzical, zgomot, fluier
Discriminare: zgomot si absenta
zgomotului(tuna-liniste)
Identificarea auditiva:-intensitate
-variatia intensitatii
-directia sunetului
-inaltimea sunetului
(vorbesti tare-vorbesti
incet)
Achizitia ritmului:- lent
-rapid
-mers in ritmuri diferite si
oprire la semnal sonor
Activitati matematice
Numara corect crescator din unu in unu in
limitele 0-10
Verbalizeaza compararea folosind
expresiile:mai mare, mai mic, egal
In concluzie atat specialistii cat si rudele trebuie sa fie atenti
san u le acorde mai mult ajutor decat au intradevar nevoie,
deoarece pot sa ii stimuleze negative.

19