Sunteți pe pagina 1din 44

ll

3.1. Cerinle comune pentru categoriile experli contabili


5i contabili autorizali

Reginrul juridic privind desfSlurarea activitalilor economice


de citre persoanele fizice autorizate, intre prlnCerile individuale
;l ?ntreprinderile familia le
Exemplul

ilustraliv

Definili noliunea de patrimoniu de afectaliune.

Rispuns:
Patrimoniul de afectaliune reprezintd totalitatea bunuriloq drepturilor ;i obligaliilor
persoanei fizice autorizate, titularului intreprinderii individuale sau membrilor intreprinderii familiale, afectate scopului exercitirii unei activitdli economice, constituite
ca o fractiune distinctd a patrimoniului persoanei fizice autorizate, titularuluiintreprinderii individuale sau membrilor intreprinderii familiale, separati de gajul general al
creditorilor personali ai acestora.

Exemplul

iluslraliv 2

fizici autorizate poate incheia contracte de munci


la indeplinire
a activitilii autorizate? Poate persoana autorizati insS;i si
O persoani

individuale cu terle persoane pentru aducerea


cumuleze calitatea de PFA cu cea de salariat?

Rdspuns:
Da, deoarece potrivit dispoziliilor cuprinse in OUG nr. 44/2008 privind desfS;urarea
activitdtilor economice de cdtre persoanele fizice autorizate,intreprinderile individuale

Ghid pentru pregdtirea candidatrlor la examenul de acce:

giintreprinderile familiale, cu modificirile 9i completirile ulterioare, PFA poate cumula


calitatea de persoand fizicd autorizat5 cu cea de salariat al unei terle persoane care
functioneazd atdt in acelagi domeniu, c6t 9i in alt domeniu de activitate pentru care
PFA a

fost autorizati.

Exemplul

iluslrativ 3

Sotii Popescu doresc si infiinleze o intreprindere familiali avSnd


ca obiect de activitate agroturismul, impreuni cu copiii lor, P.A"
de '18 ani, gi P.C., de 16 ani, gi cu familia fratelui sotului, din care
fac parte gi solia cu cei doi fii majori ai cuplului. in acest sens,
depun o cerere de inregistrare a intreprinderii familiale la registrul
comer{ului, care este respinsd, ardt6ndu-se, pe de o parte, cd actul
de constituire nu cuprinde toate mentiunile obligatorii previzute
de lege, iar pe de altd parte, ci nu poate face parte din aceeagi
intreprindere gi familia fratelui domnului Popescu.

a)

Care sunt menliunile pe care trebuie sd le conlind in mod

obligatoriu actul de constituire a intreprinderii familiale?


b) Cine poate deline calitatea de membru al uneiintreprinderi
familiale?

Rdspuns:

a)

intreprinderea familialS se constituie printr-un acord de constituire, incheiat de


membrii familiei in formd scrisS, ca o condilie de validitate. Sub sancliunea nulitatii
absolute, in acordul de constituire sunt prevdzute urmdtoarele mentiuni: numele gi
prenumele membrilor, reprezentantul intreprinderii familiale, participarea fiecirui
membru la intreprindere;i condiliile participdrii, cotele procentuale in care vorimpdrti
veniturile nete ale intreprinderii, raporturile dintre membrii intreprinderii familiale gi
conditiile de retragere, data intocmirii.

b) intreprinderea familiald

este constituita din doi sau mai mulli membri ai unei familii, alcdtuiti din so!, solie, copiii acestora care au implinit vArsta de 16 ani la data
autorizdrii intreprinderii familiale, rudele ;i afinii p6ni la gradul lV inclusiv. Pe cale
de consecin!5, respingerea de cdtre registrul comerlului a cererii de autorizare a infiinlirii intreprinderii familiale pe motiv cd din aceastS structurd nu face parte familia
fratelui reprezentantului intreprinderii nu este legalS intrucdt fralii sunt rude intre ei
(rude de gradul ll), iar descendenlii frateIui sunt rude cu reprezentantul intreprinderii
(nepolii sunt rude de gradul lll cu unchiul). Sotia fratelui - cumnata reprezentantului
are calitatea de afina de gradul lll cu fratele sotului siu - reprezentatul intreprinderii
familiale.

DREPT

Exemplulilustrativ 4
lon c'igiorganizeazd

activitatea economicS ra data de 10.12.2010,


sub forma uneiintreprinderi individuut.;
o iun; mait6rziu, ii
angajeazd cu contract de muncd pe
llie M. gi pe Oprea G.
Prin inmatricularea in registrul comertului,

lon C. dob6ndeste
personalitate juridici sau caritate
de comercia"il i" .r[ali""-r,
de angajator, ce prerogative are lon
C.?
Rdspuns:

Potrivit arr.22 din oUG nr..44/200g,intreprinderea


individuard nu dob6ndeqte perso_
iuridici prin inregistrarea in registrul comerfului. prin urmare, intreprinderea
individuali a lui lon C. nu dob6nd"gt" p-"rronrlitate
juridicd.
nalitate

conform art' 23 din ouG nr.44/2}}S,intreprinzdtorul


persoand fizica titular al intreprinderii individuale este comerciant persoand
fizic6 oe ta oala iniegistrdrii sale in
registrul
comerlului' Prin urmare, lon c. dobande$te
calitatea de comerciant de la data

de 10.12.2010.

Potrivit art.24 din oUG nr. 44/200g, pentru


organizarea

sale, intreprinzdtorur persoand fizicd,

gi exproatarea intreprinderii

in caritate ae angajrtoi p"iiouna fizici, poate


angaja terle persoane cu contract individual
de muncd, inregistrat la inspectoratul
teritorial de muncd, potrivit regii, gi poate
corabora cu arie pre' ., ,lri intreprinzdtori
persoane fizice titurari ai unor intreprinderi
individuare ,uu ,"pr"r"ntanfi ai unor in_
treprinderi familiale ori cu alte persoane juridice,
pentru efectuarea unei activitiili economice, fari ca aceasta sd ii schimbe statutuljuridic
dob6ndit.

ExemplulilustrativS

V. isi desfdgoard activitatea ca persoan


Ft fizicirautorizatd
':n,"r:u
de
la data de 20.12.2010. La 10.03.20f
i .onrtrta cd

se afla in
imposibilitate de a pldti datoriile contractate.
cum rdspunde ronescu v. in aceasti caritate
pentru obrigafiire sale?

Rdspuns:
lonescu V. rispunde pentru obrigaliire
sare cu patrimoniur de afectaliune,
dacd acesta
a fost constituit, ;i, in compretaie,
cu intrej patrimoniur sdu, iar in iaz
de
insorvenlal
va fi supus proceduriisimprificate prevdzuie'de

Legea nr. g5/2006privind procedura


insolvenfei, cu modificirire urterioare,
dacd are caritatea de comercian! conform
art. 7
din Codul comercial (potrivit art. 20_(t)
din OUG nr.44/2008).

Ghid pentru pregatirea candidalilor la examenul de accz:

lonescu V. i;i desfSgoard activitatea ca persoan6fizicit


autorizatd ;i doregte s5 incheie un contract de colaborare cu
Georgescu 1., precum gi doui contracte de muncd, cu lon G.
giVasile l.
lonescu V., in calitate de PFA, poate incheia valabil astfel de

contracte? Explica!i.

RSspuns:

Potrivit legii, in scopul exercitdrii activitdtii pentru care a fost autorizati, PFA poate
colabora cu alte persoane fizice autorizate, intreprinzdtori persoane fizice titulari ai
unor intreprinderi individuale sau reprezentanli ai unor intreprinderi familiale ori cu
alte persoane fizice sau juridice, pentru efectuarea unei activitSli economice, firi ca
aceasta sd ii schimbe statutuljuridic. Prin urmare, lonescu V. poate incheia un contract
de colaborare cu Georgescu l.

Referitor la incheierea contractelor de munc6, PFA poate angaja terte persoane pentru
desfS;urarea activitdtii pentru care a fost autorizatS, incheind in acest sens contraste
individuale de munc6, in condiliile legii. Agadar, lonescu V. are dreptul si incheie
contracte de munci cu lon G.

gi

Vasile l.

Exemplul ilust'raf,iv

Care sunt condiliile impuse de OUG nr.44|2OOB persoqnelor

fizice care vor si desfSgoare activitdli economice, individual


;i independent, ca persoane fizice autorizate, intreprinzdtori
titulari ai uneiintreprinderi individuale sau membri ai unei

intreprinderi familiale?

Rdspuns:
Potrivit art. 8-(1) din OUG nr.44/2008, pot desfSgura activitdti economice in una dintre
formele previzute anterior persoanele fizice care:

a)

au implinit vdrsta de 18 ani, in cazul persoanelor fizice care solicitd autorizarea pen-

tru desfdgurarea de activit5li economice, individual 9i independent, ca persoane

fizice autorizate, ca intreprinzdtori titulari ai unei intreprinderi


individuale, ;i al
reprezentantului intreprinderii familiale, respectiv varsta de
16 ani, in cazul mem_
brilor intreprinderii famil iale;
b)

nu au sdvdrgit fapte sanclionate de legile financiare, vamale gi


cele care privesc
disciplina financiar-fiscald, de natura celor care se inscriu in
cazierul fiscal;

c)

au un sediu profesional declarat potrivit OUG nr. 44/200g;

d)

declari pe propria rdspundere

cd indeplinesc condiliile de funclionare prevdzute


de legisla{ia specificd in domeniul sanitar, sanitar-veterinar, al protecliei
mediului
gi al protecliei muncii.

Exemplulilustrativ

lon vasile 9i lon Visa, casdtorilifiind, constituie cu cei doifii


ai ror,
de 17, respectiv 18 ani, o intreprindere familiald, potrivit
OUG nr.44/2008.

temeijuridic sti la baza intreprinderii familiale


constituite de familia ton? Definili temeiuljuridic;i ardtali

a) Ce

cuprinsul acestuia;

statutuljuridic al membrilor familiei dintr_o


intreprindere familiald?

b) Care este

Rdspuns:

a)

lntreprinderea familiala se constituie printr-un acord de constituire,


incheiat de
membrii familiei in forma scrisS, ca o condilie de validitate. Acordul
de constituire
va avea urmitorul cuprins: numele gi prenumele membrilor, reprezentantul,
data
intocmirii, participarea fiecdrui membru la intreprindere, condiliile
participarii, cotele
procentuale in care vor impdrli veniturile nete ale
intreprinderii, raporturile dintre
membrii intreprinderii familiale gi condiliile de retragere, sub
sancliunea nulitdlii
absolute (art.29-(t) din OUG nr.44/2008).

b) Membrii intreprinderii familiale sunt comercian{i persoane fizice de la data inregistrdrii acesteia in registrul comerlului (art. 31 din oUG
nr. 44/200g). Unur dintre
membrii intreprinderii familiale, care are capacitate deplini
de exercifiu, adicd a

implinit vdrsta de

8 ani, are caritatea de reprezentant al acesteia.

Ghid pentru pregdtirea candida,trlor la examenul de acces

Exemplul

llustrativ 9

llie lon gi llie Gica, cdsitorili fiind, au constituit o intreprindere


familialS impreund cu fiii lor in vdrsti de 18, respectiv 19 ani,
la data de 10.02.2010. llie lon este desemnat reprezentant al
intreprinderii familiale. La data de 20.12.201A, intreprinderea
familiald in cauzd se afl5 in imposibilitatea de a-9i pleti datoriile
contractate.
a) Cine stabilegte calitatea de reprezentant a lui llie lon gi ce

competenle ii revin acestuia in calitatea respectivd?


b) Cum rdspund rnembrii intreprinderii familiale pentru

datoriile contractate?

RSspuns:

a)

Reprezentantul unei intreprinderi familiale, in spegi llie lon, este desemnat de


membriifamiliei prin acordul de constituire.in aceastd calitate, el va gestiona interesele
intreprinderii familiale in temeiul unei procuri speciale, sub forma unui inscris sub
semnituri privat5. Procura speciali se semneazi de cdtre toli membrii intreprinderii
care au capacitate de exerciliu gi de reprezentanlii legali ai celor cu capacitate de
exerci!iu restrdnsi.
Reprezentantul intreprinderii familiale desemnat astfel are dreptul de a lua deciziile
privind gestiunea curentS a intreprinderii in cauzd'

b)

Membrii intreprinderii familiale rdspund solidar 9i indivizibil pentru datoriile contractate de reprezentant in exploatarea intreprinderii cu patrimoniul de afectafiune,
daci acesta a fost constituit, gi, in completare, cu propriul patrimoniu, corespunzitor
cotelor de participare previzute in acordul de constituire.

Exemplulilustraltv 10

llie lon gi llie Gica,

--

cisitorili fiind, au constituit

familiali impreuni cu cei doi fii ai lor, de

o intreprindere
16, respectiv 17 ani, in

condiliile OUG nr. 44/2008. Cei doi fii cer incetarea intreprinderii
prin retragerea lor.

a)

Ce efect are aceastd retragere asupra existenlei


intreprinderii?
b) in ce condifiiintreprinderea familiali astfel constituiti vinde
din bunurile afectate activitdlii intreprinderii 9i dob6ndegte
bunuri pentru aceeagi activitate?

Rdspuns:

a)

Retragerea celordoi fii nu are niciun efect asupra existenlei intreprinderii


familiale,
deoarece intreprinderea familiali inceteazd numai dacd, potrivit art.
33-(j) lit. b) din
OUG nr. 44/20a8, mai mult de jumdtate dintre membrii intreprlnderii
cer incetarea
acesteia sau se retrag din intreprindere; in spefd nu se retrag mai
jumdtate,

pentru

mult de

ca

intreprinderea familiald si igiinceteze existenla.

b) Actele de dispozifie (actele de vAnzare) asupra bunurilor afectate activitdlii intreprinderii familiale se vor lua cu acceptul majoritSlii simple a membrilor
intreprinderii
familiale, cu condifia ca aceasti majoritate sd includa gi acordul proprietarului
bunului
care face obiectul actului (art. 32-(2) din OUG nr.44/200g).
ExemplulilushraNiv 11
llie lon' reprezentant al unei intreprinderi familiale, nu formuleazd
cererea citre oficiul registrului comerlului pentru a solicita
inregistrarea gi autorizarea funcliondrii acesteia in termenul
prevdzut de OUG nr.44/2008, de 7 zile de la data incheierii
acordului de constituire.

a) Poate fi acoperitS aceastd neregularitate?


b) Cum !ine contabilitatea reprezentantul intreprinderii
familiale?

c) care sunt prerogativele

membrilor intreprinderii famiriare?

Rdspuns:

a)

Da. in cazul in care llie lon, ca repre2entant al intreprinderii familiale,


nu formu-

leazd cererea in 7 zile de la incheierea acordului de constituire, oricare


membru al
intreprinderii familiale poate sd solicite inregistrarea in registrul comerlului
si autorizarea functiondrii (art.7-(2) din OUG nr.44/200g).

b) Reprezentanlii intreprinderii familiale vor !ine contabilitatea in partidd simpld,


potrivit reglementirilor privind organizarea qi conducerea evidenlei
contabile in
partidd simpli de cdtre persoanele fizice care au calitatea de contribuabil,
in conformitate cu Legea nr' 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificdrile gi completdrile
ulterioare (art. 15 din OUG nr.44/2008).

c)

Membriiintreprinderiifamiliale pot fi simultan PFA sau titulari ai unor intreprinderi


individuale. De asemenea, acegtia pot cumula
;i calitatea de salariat al unei terle
persoane care funcfioneazS atdt in acela5i domeniu, c6t gi intr-un
alt domeniu de

Ghid pentru pregdtirea candrdalilor la examenul de acces

activitate economici dec6t cel in care ;i-au organizat intreprinderea familiali


(art.28-(2) din OUG nr.44/20O8).

Membriiintreprinderii familiale sunt asiguratiin sistemul public de pensii ;i alte drepdreptul de a fi asigurati in sistemul asigurdrilor sociale de
sdndtate 9i al asigurdrilor pentru gomaj, in conditiile prevdzute de lege (art. 28-(3) din
OUG nr.44/2008).

turi de asigurdri sociale

gi au

in scopul exercitdrii activitSlii pentru care a fost autorizat6, intreprinderea familiald, prin
reprezentantul siu, poate colabora cu alte persoane fizice autorizate ca PFA, intreprinzdtori persoane fizice titulari ai unor intreprinderi individuale sau reprezentan!i ai
unorintreprinderi familiale ori cu alte persoane fizice sau juridice, pentru efectuarea unei activitdli economice, fdri ca aceasta sd ii schimbe statutuljuridic dobindit
(art.29-(3) din OUG nr.44/2008).

:cri:,-"-c.' '*;;Tr3lr]r1,1- llna Clltr* fcrnre le Scclelare Prevazule de


Noul CcC eivll in lapitolulVll rjirr Titlul lX al Cattii a V-a
Exemplul

ilustraliv 12

Enumerali formele de societdli comerciale la care, la constituire,


legea instituie obligativitatea existenlei aportului in numerar.

Rispuns:
in conformitate cu dispoziliile legale, aportulin numerar este obligatoriu la constituirea
oricdrei forme de societate comerciald. Agadar, aportul in numerar va fi obligatoriu la

constituirea

SNC, SCS, SA, SCA, SRL

(inclusiv SRL cu asociat unic).

Exemplulilustrativ 13
Precizali care este diferenla, sub aspectul rdspunderii pentru
obligaliile sociale, intre asocialii comanditali ;i asocialii
comanditari.

R6spuns:

in conformitate cu dispoziliile cuprinse in Legea nr.31/1990 privind societdlile comerciale, republicatd, cu modificdrile 9i completdrile ulterioare, asocialii comanditali

DREPT

rispund solidar 5i nelimitat pentru obligaliile sociale, in timp ce asocialii comanditali


raspund numaiin limita aportului la capitalul social.

Exemplulilustrativ 14

RSspuns:

Sucursala reprezintd un dezmembrdm6nt fird personalitate juridici al unei societili


comerciale, care nu are independenld financiard gi, de reguld, nici administrativi, fiind
condusd de la centru de societatea-mamd.

Exemplulilustraliv 15
SC ABC SA (in calitate de reclamantd), reprezentatd prin
administrator, a chemat in judecatd SC TC SRL - Sucursala llfov (in
calitate de p6r6td) gi a solicitat ca aceasta sd fie obligatd la plata
sumei de 130.549 lei, reprezent6nd contravaloarea m6rfurilor
livrate in primul trimestru al anului 2011,;i a penaliti{ilor de
intdrziere, conform contractului. Tribunalul admite cererea
de chemare in judecatd si prin sentinld obligd p6r6ta la plata
sumei de 192.378|ei, relin6nd in sarcina pdr6teifaptul cd nu gi_a
respectat obligatia de platd a mdrfurilor potrivit contractului
nr. 467 din decembrie 201 0. Sentinla a fost atacatd de SC TC SRl,
ardt6nd in motivare faptul ci p6r6ta SCTC SRL - Sucursala
llfov este una dintre sucursalele sale, care nu are capacitate de
exerciliu, prin urmare nu poate sd fie parte in cadrul unui proces.

Este

intemeiati motivarea

SC TC SRL?

Rispuns:
Potrivit Legii societdlilor comerciale, sucursala este un dezmembrdm6nt fird personalitate juridicd al SCTC SRL, o modalitate de descentralizare a activitdfii societilii
care a
constituit-o. Astfel, fiind lipsitd de personalitate juridicd, p6r6ta sc rc sRL sucursala
llfov este lipsitd de capacitatea de a-;i exercita drepturile;ide a sta in instanld
?n calitate
de parte in proces. ?nsd legea le recunoatte sucursalelor capacitatea de
a avea

anumite

Ghid pentru pregdtirea candidalilor la examenul de acces

drepturi 5i obligatii, in limitele autonomiei func{ionale stabilite de societatea-mamd


prin mandatulacordat sucursalei, act denumit gi,,delegare de competente'i Mai mult,
potrivit Codului de procedurd civild, asociatiile sau societatile care nu au personalitate
juridicd pot sta in judecati ca p6r6te daci au organe proprii de conducere. Cum in
cauzd sucursala are organe de conducere, ea indeplinegte conditiile de a avea calitatea
de pAr6td.

Con:tiluirea

si

lnmatrlcularea sccletrtilor cornerciale

Exemplu|iluslrativ 16
Precizali care sunt formele de societili comerciale pentru care
Legea nr. 3"rl'1990 prevede existenla unuicapital social minim
la constituire gi care este valoarea acestuia.
l

Rispuns:
Capitalul social minim este prevdzut de lege la constituirea unei SA, SCA sau 5RL. Potrivit
dispozitiilor legale, in cazul SA 9i SCA, capitalul social nu poate fi mai mic de 90.000 lei,

guvernul put6nd modifica cel mult o dati la 2 ani valoarea minimi a capitalului social
finAnd seama de rata de schimb, astfel inc6t acest cuantum sd reprezinte echivalentul
in lei al sumei de 25.000 euro. in cazul SRL, capitalul social nu va putea fi mai mic de
200 lei.

ExempluI

iluelrativ 17

Care sunt situaliile in care Legea nr. 31/1990 instituie

obligativitatea formei autentice

a actului

constitutiv?

Rdspuns:
Forma autenticS a actului constitutiv este obligatorie atunci c6nd:

printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social


se constituie o societate in nume colectiv sau in

se

afl5 un teren;

comanditi simpld;

societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publicd.

DREPT

Exemplulilustrativ 10
Precizali care sunt formele de societdfi
comerciale pentru care
Legea nr. 31/1ggo instituie obrigativitatea
vdrsSrii integrare a
capitalului social subscis la momentul constituirii.
Rdspuns:
societatea in nume corectiv, societatea in
comanditd simpri ;i societatea cu rispun_
dere limitatS sunt obligate si verse integral
la data constituirii capitalul social subscris.

Exemplulilustrativ 1g
O societate cu rispundere limitatd poate
avea ca asociat unic o
altd societate cu rdspundere limitaid cu asociat

unic?

Rdspuns:
Nu.

Exemplulilustrativ 20
Prin ce se diferenliazd aportulin naturd
de aportulin creange?
Rdspuns:

Aportul in naturd are ca obiect un bun ce poate


fi evaruabir din punct de vedere eco_
nomic' fiind acceptat la toate formele de
societate givirsat prin transferarea drepturilor
corespunzdtoare ;i prin predarea efectivd
cdtre societate a bunurilor aflate in stare de
utilizare, in timp ce aportul in creanle
are ca obiect numai .r"."i"r", acesta
nefiind
acceptat la societatea pe acliuni .onitituitd
prin subscripti" p"Lri.'e la societifile
in
fi
comandlti pe acliuni sau cu rdspundere limitata.

Exemplulilustrativ 21
Care este momentul de la care o societate
comerciald

dob6nde;te personalitate juridicd?

Ghid pentru pregdtirea candidalrlor la examenul de acces

Rdspuns:

Momentul de la care o societate comerciald dob6ndegte personalitate juridicd este cel


al inmatriculdrii in registrul comerlului.

Exemplul

iluslraliv 22

Prin actul constitutiv al SC OMC SA, aclionarii au prev6zut un


capital social de 10.000 lei, care se divide in 100 de acliuni, din
care: 50 de acliuni nominative in valoare de 150 lei fiecare 9i
50 de acliuni preferenliale cu dividend prioritar in valoare de
50 leifiecare.

a)
b)

acliuni poate emite mai multe categorii de


ac!iuni?
Este valabild prevederea din actul constitutiv privind
O societate pe

acliunile emise de societate?

Rdspuns:

a)

De regulS, o societate pe acliuni poate emite actiuni care le conferd posesorilor


lor drepturi egale (cum sunt acliunile nominative 9i acliunile la purtitor). in mod
exceptional, prin actul constitutiv se poate stabili ca societatea s5 emite categorii
de acliuni care conferi titularilor drepturi diferite, aga cum se precizeazi 9i in cazul
analizat: acliuni nominative 9i acfiuni preferentiale cu dividend prioritar.

b)

Potrivit prevederilor legii, acliunile trebuie sd aibd aceeagi valoare nominalS, indiferent de categoria din care fac parte. Mai mult, acfiunile cu dividend prioritar, fSrd
drept de vot, nu pot depi$i o pdtrime din capitalul social. Prin urmare, prevederea
din actul constitutiv prin care se stabile;te faptul cd fiecare actiune nominativd are o
valoare de 150 lei gi cd fiecare acliune preferenliali cu dividend prioritar are valoarea
de 50 lei nu este valabild. De asemenea, contravine dispozifiilor legale 9i faptul ci
numdrul acliunilor cu dividend prioritar, fdrd drept de vot, reprezintd jumdtate din
capitalul social.

Exemplu|

ilustraliv 25

A.M., G.H. 9i L.O. au decis sd constituiee o societate comerciali cu


au intocmit actul constitutiv
rispundere limitati ;i, in acest scop, at

toate celelalte documente necesare'e inregistririi societilii la


lrile subscrise in contul
registrul comertrului, au virsat aportur

gi

societdtiideschis la bancd gi au incheiat diverse


contracte
necesare acestei operaliuni de infiinfare.
Cei trei asociali l-au
imputernicit pe V.1., administratorul desemnat,
si facd toate
demersurile necesare in vederea inregistrdrii
societdlii la
registrul comerlului. Dar dupd o lund de
Ia data intocmirii actului
constitutiv au constatat cd V.l. nu gi_a indeplinit
mandatul.

Ce

misuri vor lua cei trei asociati?

Rispuns:
constatSnd cd persoana imputernicitd, in acest
caz administratorur societdfii, nu a
cerut inmatricularea in termen de 15 zlle de la
data incheierii actului constitutiv, oricare
dintre cei trei asociali ii va trimite lui V.l. o notificare
sau o scrisoare recomandatd prin
care ii va pune in vedere ca in termen de cel
mult 8 zile de la primirea acesteia sd
depund la registrul comerlului cererea de inmatriculare.
Dacd nici dupi expirarea celui
de-al doilea termen V.r. nu se conformeazd, oricare
din cei trei poate cere oficiurui
registrului comerfului efectuarea inmatriculdrii. Evident,
in acest caz il vor revoca din
func{ia de administrator pe V.r. gi vor numi un nou
administrator ar societdlii.

Exemplulilustrativ 24
lntruc6t la o lund de la inregistrarea societdlii comerciale
in
registrul comerfurui administratorur desemnat
renunld ra funclia
sa din motive personale, asocialii numesc
un nou administrato4
pe care il imputernicesc cu inregistrarea
actului adilional la
registrul comerlurui. cu aceastd ocazie, se constata
ci din dosarur
societdfii lipsesc anumite documente, cum
ar fi specimenul de
semndturd ;i cazier ul adm inistratorului in
if ial, contractul de
inchiriere privind imobirurin care se afld sediur
societdfii, dovada
depunerii in contur societdlii a aporturui
in numerar vSrsat de unur
dintre asociali.
Este posibil ca

dupi inregistrarea societdlii comerciale sd fie

depuse in dosarul acesteia documentele


care lipsesc?

Rdspuns:

in aceastd situafie, organere societd{ii comerciare


sunt obrigate ca in termen de g zire
de la data constatdrii acestor neregularitSfi
sd ia misurile nJcesare pentru remedierea

Ghid pentru pregdtirea candidalilor la examenul de acces

lor; in caz contrar, orice persoand interesatd poate cere instanlei de judecati sd le
oblige sa le inlSture, sub sanctiunea pl5tii de daune cominatorii.

Functilnarea soclet;!ilorcomerciale

Exemplulllustraliv 25
Ce reprezintd dividendele gi care este,
modul de distribuire a acestora?

potrivit Legii nr. 3111990,

Rdspuns:
Potrivit dispoziliilor legale, dividendul reprezinti cota-parte din profit care se plStegte
fiec6ruiasociat. Dividendele se distribuie asocialilor proporlional cu cota de participare
la capitalul social vdrsat, dacd prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se
plitesc la termenul stabilit de adunarea generald a asocialilor sau, dupi caz, stabilit
prin legi speciale, dar nu mai tdrziu de 6 luni de la data aprobdrii situatieifinanciare
anuale aferente exerciliului financiar incheiat. in caz contrar, societatea comercialS
va pldti daune-interese pentru perioada de int6rziere la nivelul dob6nzii legale, dacd
prin actul constitutiv sau prin hotd16rea adunirii generale a acfionarilor care a aprobat
situalia financiard aferentd exerciliuluifinanciar incheiat nu s-a stabilit o dobAndd mai
mare. Nu se vor putea distribui dividende decdt din profiturile determinate potrivit
legii.

Exempluliluslrativ 26
M.T. este titularul a 10 actiuni nominative emise in forma materiald
la o societate comerciald pe acliuni. in scopul
M.T. i le inmdneazd personal

achitirii pretului

cumpiritorului

instriindrii acestora,

l.V. la

momentul

lor.

dreptului de proprietate cetre


cumpiritor? Argumentafi.
Este valabild transmiterea

Rispuns:

ci legea precizeazd expres cd dreptul de proprietate asupra acnominative


emise in formd materialS se transmite prin declaratie ficuti in
tiunilor
Nu, dat fiind faptul

DREPT

registrul actionarilor gi prin menliunea


sau de mandatarii lor.

Exemplu|

ficuti

pe titlu, semnatd de cedent si de cesionar

iluslrativ 27

Care sunt cazurile in care

hotirdrile adundrii generale se iau

prin vot secret?

Rdspuns:

Votul secret este obligatoriu pentru numirea sau revocarea membrilor consiliului de
administratie, respectiv a membrilor consiliului de supraveghere, pentru numirea,
revocarea ori demiterea cenzorilor sau auditorilor financiari gi pentru luarea hotirArilor
referitoare la rdspunderea membrilor organelor de administrare, de conducere gi de
control ale societSlii.

Exemplu|

lluslrativ 2b

in cazulin care adunarea generald a unei SA decide sd inilieze


acliunea in rdspundere contra administratorilor, mandatul
acestora va inceta de drept sau acegtia vor fi suspendagi de
drept? Argumentali.

Rdspuns:
Da, mandatul administratorilor va inceta de drept de la data adoptirii hotdr6rii, urmdnd ca ace$tia sd fie inlocui!i. Suspendarea de drept ii vizeazd numai pe directori, nu
qi pe

administratori.

Exemplul

iluslraiiv 29

ln data de 02.02.2009, Adunarea Generald

Aclionarilor

(AGA)

Vox SA numeste membrii consiliului de administralie. La


aceeagi datd, consiliul de administralie decide ca B.T. sd fie
SC

pre;edintele consiliului. Pe baza acestei hotirdri a consiliului,


in a doua sesiune, AGA ia act de numirea lui B.T. in funclia de

Ghid pentru pregatirea candidayilor la examenul oe

a--q

pregedinte al consiliului de administralie. Ulterior, la 15.03.201 1,


consiliul de administratie il revocd pe B.T. din functia de
pre;edinte al consiliului, iar la data de 15.04.201 1, AGA decide
revocarea lui B.T. din calitatea de administrator. in aceasti situatie,
in data de27.11.2011, B.T. cheamd in judecatd societatea gi soliciti
instanlei sd dispund anularea hotdr6rii de revocare adoptate de
consiliul de administratie.

a)

Este intemeiati acliunea in anularea hotdrdrii consiliuluide


administralie formulatd de reclamantul B.T.?
b) in ipoteza in care se revine asupra revocdrii lui 8.T., acesta
mai poate deline funclia de pregedinte al consiliului de

administra!ie?

Rdspuns:

a)

Potrivit dispoziliilor legii, hotirArea de revocare din functia de pregedinte a reclamantului B.T. adoptatd de consiliul de administralie nu poate fi atacatd in justitie. Prin
urmare, acliunea lui B.T. este inadmisibi16.

b)

Avdnd in vedere hotdrdrea AGA din 15.04.201 1 prin care B.T. a fost revocat din calitatea de administrator, el nu mai poate fi repus in funclia de pregedinte al consiliului de
administralie. Condilia esenlialS necesari numiriiin funclia de pre;edinte al consiliului
de administralie o constituie delinerea calitatii de administrator * membru al acestui
consiliu, care i-a fost retrasi lui B.T.

ExempluI

ilustrativ 30

Actionarul majoritar C.D.M. a acordat o serie de imprumuturi


SC BZR SA, incheind in acest sens un contract de imprumut
cadru cu societatea in anul 2004.La data de 24.05.2007, in cadrul

adunirii generale extraordinare

(AGEA), acliona rii societatii

decid majorarea capitalului social de la 25.688 lei la 522.485 lei,


prin emisiunea unui numir de 198.719 acliuni ce ii sunt atribuite
aclionarului C.D.M., in vederea compensirii datoriei pe care
societatea o are fa!5 de el. in aceastd situalie, aclionarul S.M.
forrnuleazi o cerere de chemare in judecatd a societStii prin care
solicitd instantei si dispund anularea hotd16rii AGEA de majorare
a capitalului social, intrucAt i-a fost incdlcat dreptul de

privind subscrierea noilor acliuni emise in acest

preferinld

sens

ln ce consti operafiunea de majorare prin compensarea


ceanlelor societilii cu acliuni ale acesteia?
b) Este intemeiatd acfiunea reclamantului S.M.?
Rdspuns:

a)

in acest civ nu avem de-a face cu o operallune de compensare propriu-zisd, ci cu


o operaliune de conversie a creanlelor societSfii in acliuni, constdnd in transformarea

obligafiei de plati a datoriilor de cdtre societate in obligalia de a emite acliuni de


o valoare egald sau intr-un anumit raport valoric cu creanla, pe care urmeazd si le
distribuie creditorului sdu. Prin urmare, singurul beneficiar al ac{iunilor nou-emise este
C.D.M., in calitate de creditor al societilii.

b) Acfionarii igi pot exercita dreptul de preferinfi, gi anume dreptul de a subscrie


actiuni emise pentru majorare, corespunzdtor cu numirul de acliuni pe care le delin
deja, numai in cazul in care ace5tia aduc aporturi in numerar. cum in cazul de fali
majorarea se realizeazd prin conversia datoriilor societdlii in noi acliuni, S.M. nu are
dreptul de preferinli. in concluzie, acfiunea reclamantului s.M. este neintemeiati.
Exempluliluslrativ31
La data de 20.i 1.2006, M.V. gi C.H. constituie SC GV SA, fiecare
actionar detinAnd un numdr de 50 de acliuni nominative in
valoare de 45.000 lei. La data de 16.03.2008, M.V. cesioneazd citre
SC GG SRL

toate acfiunile pe care le deline la

SC GV SA,

primind

contravaloarea integrald a acestora. La data de 15.03.2009,


SC GG SRL este somatd de SC GV SA si achite suma de 20.000 lei
reprezent6nd v6rsdminte,aferente acliunilor dobdndite gi care
nu au fost integral achitate de M.V. SC GG SRL refuzd sa achite
contravaloarea virsdmintelor neefectuate, ar6t6nd cd M.V. avea
aceastd obligafie, care, de altfel, la data de 20.11.2007 s-a prescris.
Este indreptdfit aclionarul - SC GG SRL - sd refuze achitarea
sumei de 20.000 lei reprezent6nd vdrsdminte neefectuate
aferente actiunilor dobdndite de la M.V.?

Rispuns:
Ca urmare a operaliunii de cesionare de acliuni, SC GG SRL, in calitate de cesional
dob6ndegte actiunile delinute inifial de cedentul M.V. Potrivit prevederilor legale,

Ghid pentru pregdtirea candidalilor la examenul de acces

rispunde solidar cu M.V. pentru achitarea integrald a acliunilor timp de 3 ani


de la data inregistririi mentiunii de transmitere a acliunilor in registrul aclionarilol
adicd pAni la 16.03.201 f . in concluzie, 5C GG SRL, impreund cu M.V., are obligalia de a
efectua virsimintele aferente actiunilor delinute.
SC GG SRL

Exenr pl ul

ilusl,ral,iv 32

in anul 2005, intre

in calitate de chiriag, 5i D.D., in


calitate de proprietar, intervine un contract de inchiriere a unui
spaliu situat in Bucuregti. Un an mai t6rziu, D.D. inregistreazi la
DGFP o cerere de reziliere a contractului, la care atageazd un acord
al societdtii privind rezilierea, semnat de administratorul societdtii,
A.B., in calitate de reprezentant legal al acesteia. insd, intre timp,
asociatul unic al SC TA SRL a numit un nou administrator, dar actul
aditional la actul constitutiv intocmit in acest sens este publicat
in Monitorul Oficial, Partea a lV-a, imediat dupi semnarea cererii
de reziliere a contractului in litigiu. Ulterior, societatea chiriagd
il cheamd in judecati pe D.D., solicit6nd instanlei sd il oblige pe
acesta si respecte contractul de inchiriere incheiat intre pdrli 9i sa
i se permitd accesul in spaliulinchiriat. in motivarea cererii sale,
societatea reclamantd arati cd nu gi-a exprimat acordul cu privire
la cererea de reziliere a contractului de inchiriere, intruc6t acordul
la care face referire D.D. nu a fost semnat de reprezentantul
sdu legal, ci de A.8., care la acea datd nu mai avea calitatea de
reprezentant.

a)

SC TA SRL,

Precizali care este momentul din care numirea


administratorului unei societdli comerciale este opozabild

ter!ilor;
b) Este intemeiatd cererea de chemare in judecatd formulati
de reclamanta SCTA SRL?

R6spuns:

a)

Numirea in funclia de administrator al unei societdli comerciale produce efecte


fatd de terli numai din momentul in care actul de numire a fost publicat in Monitorul
Oficial.

b)

ln cazul de fa!a, cererea societilii reclamante nu este temeinicS, intrucdt acordul


cu privire la rezilierea contractului de inchiriere a fost semnat de A.B., care la data intocmirii lui figura in evidentele publice ale registrului comerlului ca administrator

al

DREPT

societ;tii 5i implicit ca reprezentant legal al acesteia. Societatea nu poate invoca fald


de terli, in spetd fald de D.D., numirea in funclia de administrator a unei alte persoane,

c6t timp aceastd numire nu a fost publicatd in conformitate cu prevederile legii,


publicitate ce i-ar fi permis p6r6tului D.D. si cunoascd faptul cd societatea avea un alt
reprezentant legal.

Exempluliluslrativ33
luat fiintd in anul 2010, av6nd un capital social de
90.000 lei. in data de 20.09.201 1, consiliul de administralie aprob6
SC PL20 SA a

cumpdrarea unui imobil, aflat in proprietatea aclionaruluiV.B.,


pentru care urmeazd sd se achite suma de 200.000 lei, cu toate
cd de la gedintd lipse;te unul dintre administratori, respectiv B.D.
intrucdt nu este de acord cu hotd16rea consiliului de administralie,
B.D. cheamd in judecatd societatea gi solicitd instanlei sd constate
nulitatea acestei hotdrAri, care a fost adoptati cu incdlcarea legii.

a)
b)

Este posibil ca o hotirere a consiliului de administralie sd fie


atacatd in instan!5?
Consiliul de administralie poate decide in mod valabil
achizilionarea de citre societatea comerciali a unui imobil
de la unul dintre actionarii sdi?

Rispuns:

a)

Potrivit dispozifiilor exprese ale legii, pot fi atacate in justilie numai hotdr6rile

AGA, nu 9i hotirArile adoptate de consiliul de administralie.

b)

Operatiunea de cumparare a imobilului de la unul dintre actionari trebuie sd fie


aprobatd de AGA prin hotdrAre care va fi inregistrati in registrul comerlului gi publicatd
in Monitorul Oficial, intruc6t aceasti operaliune intervine la un an de la constituirea
societdtii, iar pretul imobilului depSgegte cota de o zecime din capitalul sdu social.

Exemplulilustrativ 34
Aclionarii SC AGER SA, intrunili in AGA la 20.04.2010, au decis
numirea lui B.J. ca membru al consiliului de administralie al
societdtii, in locul lui M.1., care a fost revocat din funclia de
administrator. La data de 17.i0.2010, B.J. incheie un contract de
imprumut cu SC Bank SA in vederea cumpdrdrii unei locuin!e.
intruc6t nu are in proprietate niciun imobil, B.J. garanteazd

Ghid pentru pregatirea candidalilor la examenul de acces

restituirea imprumutului cu locuinla pe care o achizilioneazi qi


cu un imobil aparlin6nd SC AGER SA, dupd ce a primit acordul
societdtii.
Este posibil, potrivit legii, ca o societate comerciald pe acliuni
si garanteze cu propriile sale bunuri restituirea unuiimprumut

contractat de unul dintre administratorii sdi?

Rdspuns:
Potrivit dispozi{iilor legii, este interzisd garantarea integrald sau parfia15 a imprumuturilor oblinute de administratori in interes personal, operaliunea fiind calificatd drept o
creditare de ciitre societate a propriilor administratori.

Exempluliluslratlv 35
B.S., in calitate de aclionar al SC AG SA, a solicitat instanlei de
judecatd sd constate nulitatea absolutd a hotir6rii AGA prin care a
fost revocat administratorul M.C. al societalii gi numit A.E. lnstanla
a admis cererea actionarului reclamant. Hotd16rea a fost atacati
de societate, reprezentatd de M.C., inclusiv pentru motivul cd in
cadrul litigiului aflat pe rolul instanlei de fond societatea p6r6td
nu a fost reprezentati legal, intrucdt A.E. nu are incd aceasti

calitate.
Care este rnomentul de la care incepe mandatul
administratorului numit printr-o hotirdre AGA atacatd cu o

acfiune in anulare?

Rdspuns:
Societatea comercialS a atacat cu temei hotd16rea instan!ei, intruc6t mandatul noului
administrator incepe in momentul in care rdmAne definitivS gi irevocabild hotdr6rea
instantei prin care a fost solulionatd actiunea in anulare a hotdrdrii AGA, in sensul
respingerii acestei actiuni ;i rim6nerii in vigoare a hotdrSrii AGA de numire a noului
administrator.

Exempluliluslraliv56
L.C. a chemat in judecatd SC S SRL ;i pe 1.E., in calitate de asociat,
solicit6nd instanleide judecatd sd oblige pArAlii sa ii restituie cota
'l

de 5O96 din totalitatea bunurilor societdfii, din


care fac parte g
un spaliu comercial gi un autoturism Dacia, inc!usiv

din capitalul

social, la care are dreptul ca urmare a excluderii


sale. lnstanla a
admis in parte ac{iunea, acordAndu-i reclamantului
cota de 50olo

din capitalulsocial.

Este corecti solugia instantei de judecatd?

Rispuns:
Potrivit art' 22+12\ din Legea nr. 31/lggo,asociatul
exclus are dreptul la o sumi de bani
proporlionalS cu partea ce ise cuvine din patrimoniul
social. preienliile reclamantului
trebuie analizate avdnd in vedere contribulia personali
a acestuia la dob6ndirea
bunurilor din patrimoniur societifii comerciare. in cauzd, p6r6tur
L.E. a depus ra dosar
o serie de probe prin care aratd cd bunurile societSlii, inclusiv
spaliul comercial ;i
autoturismul Dacia, au fost dobdndite cu propriire rui
sume de bani. prin urmare, aga
cum a retinut instanta de judecati, reclamantul are
dreptul numai la restituirea a
50olo din capitalul social, constituind singura
lui contribulie la patrimoniul societdlii
comerciale, 5i nu la bunurile din patrimoniul social care
nu s-au dob6ndit prin aportul

siu.

--

Fsemplul ilust raliv 3T

Consiliulde administrafie al societdlii Coral SA, administratd


sistem unitar, este insdrcinat cu indeplinirea tuturor
actelor
necesare 5i utile pentru realizarea obiectului de
activitate al
societdlii, cu exceplia celor rezervate de lege pentru
adunarea
?n

generalS a acfionarilor.

Care sunt competentele de bazd ale consiliului


de administralie

al societdgiiCoral SA, care nu pot fi delegate directorilor?

Rdspuns:

Potrivit arl' 142-(2) din Legea nr.31/1990, consiliul


de administralie are urmdtoarele
competente de bazd, care nu pot fi delegate directorilor:

a) stabilirea direcliiror principare de activitate gi de dezvortare are societafii;


b) stabilirea politicilor contabile gi a sistemului de controlfinanciar, precum
rea planifi

cirii fi nanciare.

;i aproba_

Ghid pentru pregdtirea candida,tilor la examenul de acces

Exenr plu I

ilust raliv

Membrii consiliului de administratie al societitii Primex 5A,


administratd in sistem unitar, potrivit art. 1441-(1) din Legea
nr.31 11990, trebuie si i;i exercite mandatul cu prudenla ;i
diligenla unui bun administrator. Unul dintre administratori ia o
decizie de afaceri fiind in mod rezonabil indreptdtit sd considere
cd aclioneazd in interesul societdlii ;i pe baza unei informalii
adecvate.

in

ce constd o decizie de afaceri

potrivit Legii nr. 3111990?

Rdspuns:

potrivit art. 1441-(3) din Legea nr.31l1990,decizia de afaceri este orice decizie de a lua
sau de a nu lua anumite rndsuri cu privire la administrarea societSlii.

;* Exemplulilust'raiuiY

39

I
i

I Care sunt drepturile aclionarilor unei societdli europene pe


hotirariiadunirii generale
I acliuni care-nu au votatin favoareasediuluiintr-un
alt stat
I prin care a fost aprobat transferul
! membru al Uniunii EuroPene?
Rispuns:

Potrivit art.2702"L('l) din Legea nr.31/1990, aclionarii care nu au votat'in favoarea


hotirdrii adundrii generale prin care a fost aprobat transferul sediului intr-un alt stat
membru al Uniunii Er.lropene, inclusiv al Spaliului Economic European, au dreptul de
a se retrage din societate 9i de a solicita cumpirarea acliunilor lor de cdtre societate.

;-

Exemplul iluslrai,;iv

40

temeiuljuridic al oblinerii remuneraliei directorilot


unei societSli pe actiuni administrate in sistem unitar Ei cu ce
este asimilati remuneralia respectivd din punct de vedere

Care este

fiscal?

DREPT

Rdspuns:

Potrivit art"l52-(2) din Legea nr.31/199o, temeiuljuridic al remuneraliei


directorilor
unei societdti administrate in sistem unitar este contractul de mandat,
remuneralia
fiind asimilatd, din punct de vedere fiscal, veniturilor din salarii, se impoziteazi
;i

potrivit legislatiei in materie.

Exemplulilustrativ 41
o societate comerciali pe acliuni administratd in sistem unitar
dobdndegte un bun, de la un aclionar, in termen de un an de la
constituire, contra unei sume de bani reprezentdnd mai pulin
de o zecime din valoarea capitalului social subscris. V6nzarea
s-a realizat fird nicio formalitate. Registrul comerlului refuzi
inscrierea vdnzdrii.
Sd se prezinte

temeiuljuridic.

Rispuns:
Potrivit art.38-(1) din Legea nr.3'l/1990, societatea va trebuisE facd cerere la registrul comertului pentru ca judecdtorul delegat de la aceastd institulie sd numeascd,
in termen de 5 zile de la inregistrarea cererii, unul sau mai mulli experli din lista
expertilor autorizati. Acegtia vor intocmi un raport care sd cuprindd descrierea gi
modul
de evaluare a bunului ce face obiectul v6nzdrii, precum gi alte elemente indicate
de

judec6torul delegat. Vdnzarea, potrivit art. 441-('l) din Legea nr.31/1990,


va trebui
supusd aprobdrii prealabile a adundrii generale a aclionarilor. Numaidupi
indeplinirea
acestor formalitdti, dovedite prin raportul experfilor de evaluare hotardrea prin
;i
care se aprobd de cdtre adunarea generalS a aclionarilor vdnzarea
bunului respectiv,
registrul comertului va menliona aceastd operaliune.

Exemplulilustrativ 42
Administratorul A.T. al unei societili comerciale pe acliuni administrate in sistem unitar instriineazd, in nume propriu, bunuri ale
societdtii avdnd o valoare de peste 1Oyo din valoarea activelor
nete ale societSlii. instriinarea s-a realizat fdrd nicio formalitate.
Registrul comertului refuzd inscrierea instrdinirii.
Sd se prezinte

temeiuljuridic.

Ghid pentru pregdtrrea candidalilor la examenul de acces

Rdspuns:

Potrivit art.38-(1) din Legea nr.31/1990, administratorul A.T. va trebui sd faci cerere la registrul comertului pentru ca judecdtorul delegat de la aceastd institulie si
numeascd, in termen de 5 zile de la inregistrarea cererii, unul sau mai multi experti din
lista experlilor autorizati. Ace;tia vor intocmi un raport care s5 cuprind6 descrierea
9i modul de evaluare a bunurilor ce fac obiectul instrdindrii (vAnzdrii), precum 9i alte
elemente indicate de judecdtorul delegat. instrdinarea (vAnzarea), potrivit art. 150-(1)
din Legea nr.31/1990, va trebui aprobatd de adunarea generald extraordinard. Numai
dupd indeplinirea acestor formalitifi, dovedite prin raportul experlilor de evaluare
;i hotdr6rea prin care se aprobi de citre adunarea generali a aclionarilor vanzarea
bunurilor respective, registrul comerlului va mentiona aceastd operaliune.

Exemplul

ilustrallv 43

Care sunt obligaliile cenzorilor din cadrul unei societdli


comerciale pe actiuni administrate in sistem unitar?

Rispuns:

Potrivit art. 163-(1) din Legea nr.31/1990, cenzorii sunt obligati sd supravegheze
si verifice dacd situatiile financiare sunt legal intocmite gi in
concordanli cu registrele, daci acestea din urmd sunt !inute regulat qi dacd evaluarea
gestiunea societdtii,

elementelor patrimoniale

s-a

fdcut conform regulilor stabilite pentru intocmirea gi pre-

zentarea situa!i ilor fi nanciare.

Exem pl u I

ilusf,raflv

44

Alegeli afirmalia corectd, iar pentru cele incorecte enunlali


corespunzdtor rdspunsul corect:

a)
b)

Societatea cu rdspundere limitati este obligati s6 verse


jumitate din capitalul social subscris la data constituirii;

Consiliul de administratie al societdlii administrate in sistem


unitar stabilegte politicile contabile gi sistemul de control
financiar ;i aprobd planificarea financiard;
c) Adunarea generala a aclionarilor poate aproba situaliile
financiare numai dacd acestea sunt insotite de raportul
cenzorilor sau, dupd caz, al auditorilor financiari;
d) Cenzorii au dreptul sd lmputerniceasci persoane cu calitatea
de expert contabil pentru a le exercita mandatul;

DREPT

in caanlsocietdlilor pe ac
dualist, lichidatorii igi indeplinesc mandatul sub controlul
auditorilor;
in cazul societililor pe acliuni organizate potrivit sistemului
unitar, lichidatorii igi indeplinesc mandatul sub controlul
cenzorilor.

Rispuns:

a)

Fals, deoarece, potrivit art.9i din Legea nr. 31/1ggo, societatea cu rdspundere
limitatd este obligata si verse integral la data constituirii capitalul social subscris.

b)

Adevdrat, potrivit art. j42-(2) lit. b) din Legea nr. 3t/1gg}.

c)
d)

Adevdrat, potrivit art. 163-(3) din Legea nr.31r/1990.


Fals. cenzorii,

personal mandatul.

potrivit art. 159-(3) din Legea nr.31/1990, trebuie si

?gi

exercite

e)

Fals. Potrivit art. 253-(5) din Legea nr.31/1990,in societSfile pe acfiuni organizate
potrivit sistemuluidualist, lichidatoriiigiindeplinesc mandatul sub controlul consiliului

de supraveghere.

f)

Adevirat, potrivit art.253-(5) din Legea nr.3't/1990.

Exemplulilustraliv 45
Doi fondatori ai societSlii comerciale Ficus SA au constatat
dupd inmatriculare c6 actului constitutiv ii lipse;te o menliune
prevdzutd de lege. Acegtia au sesizat existenla neregularitilii
organelor de conducere ale societifii, pentru a fi inldturatd.
societatea nu a luat mdsuri in acest sens in termenul previzut de
lege

cel mult 8 zile de.la data constatdrii acelei neregularit6!i.

a) organele societ6lii pot fi obligate


b)

sd acopere

neregularitilile

constatate? Cine poate invoca aceste neregularitdfi unde?


;i
Ce sancfiune i se aplicd societdfii?

Rispuns:

a) Da. Potrivit art.48-{2) din Legea nr.31/1990, dacd societatea nu se conformeazd, orice persoand interesati poate cere tribunalului sd oblige organele societdlii

Ghid pentru pregatrrea candida[ilor la examenul de acces

sd inldture neregularitilile. Prin urmare, societatea Ficus SA poate


invocarea neregularitdJilor de citre orice persoana interesatd.

fi obligatd

prin

b) Sancliunea aplicat6 este plata daunelor cominatorii de cdtre societatea Ficus SA,
potrivit art.48-(2) din Legea nr.31/1990.

Exemplulilustrativ 46
Cine gi cum este rdspunzdtor pentru prejudiciul cauzat unei

societdli ca urmare a unor neregularitSli constatate in urma


inmatriculdrii societS!ii ;i neacoperite de societate in termenul
prevdzut de lege?

Rdspuns:

Potrivit art.49 din Legea nr.31/1990, fondatorii, reprezentantii societdtii, precum 9i


primii membri ai organelor de conducere, de administrare ;i de control ale societdtii
rdspund nelimitat gi solidar pentru prejudiciul cauzat de neregularitdtile constatate.

Exem pl u I

ilust'raliv 47

Societatea comerciald Farma SA administrati in sistem unitar


are trei cenzori 9i un supleant, alegi de adunarea generald a
ac{ionarilor. Dupi doi ani de la constituire, societatea i;i modificd
actul constitutiv in sensul optdrii pentru sistemul dualist de
administrare, prin hotdrdrea adunirii generale extraordinare a
actionarilor.

a)

Societatea igi poate modifica sistemul de administralie pe


parcursul existen!ei societS!ii?

b) in funclie de rispunsul

ales,

aritafi consecinlele produse

cu privire la controlul de gestiune al societS[ii gi cu privire la

cenzori. Explicafi.

Rdspuns:

a)

in primul rdnd, in cursul existentei societdlii, actul constitutiv al societdlii poate


fi modificat prin hotir6rea adundrii generale extraordinare a aclionarilor in sensul
schimbdrii sistemului de administralie al societatii din sistem unitar in dualist si invers
(art. 153-(2) din Legea nr. 31/1990).

DREPT

b)

societatea comercialS Farma sA, ca urmare a


schimbdrii sistemului de administrare
din unitar in duarist, va fi supusd in privinla controrurui
de gestiune nu cenzoriror, ci
auditului financiar. sunt invocate in acest sens
urmStoarere articore:
art. 153-(3) din Legea nr.3'r/199a, care dispune:

prevederire Legii nr. 31/1ggo


privitoare la cenzori nu sunt aplicabile
societdlilor care opteazi pentru sistemul

dualist de administrare;

art. 160-(1 ') din Legea nr. 31/1990, care stipureazi:


societdlire pe acliuni care
teazi pentru sistemur duarist de administrare sunt supuse

op_

auditurui financiar.

in urma modificarii produse, cenzorii vor fi schimba!i. schimbarea


va fi inregistrati de
citredirectoratlaregistrul comerlului (asevedeaart. l60rdinLegea
nr.31/199o).

Exemplulilustrativ

4I

Adunarea generald extraordinard a societdlii comerciale Farex sA


a hotdrdt majorarea capitalului social. Adunarea generali
a
hotdr6t un termen de exercitare a drepturui de preferinld de citre

aclionari de 35 de zile pentru subscrierea acliunilor. ln termen


de 36 de zile de la data publicirii hotdr6rii adundrii generale

in Monitorul Oficial, acliunile au fost oferite spre subscriere


publicului, dupd care, in termen de 5 zile de la aceastd datd

au

fost cumpdrate. A.T. 5i A.M., aclionari ai societd{ii, au chemat in


judecatd societatea motivand cd au dreptul de preferinld
asupra
actiu nilor respective.
Ce a

hotir6t instanfa? Motivati.

Rispuns:
lnstan(a a hotdr6t cd societatea comerciald Farex sA a procedat
corect, respect6nd
termenul previzut de lege, de o lund de la data publicdrii
hotd16rii adundrii generale in
Monitorul oficial, in care aclionarii igi pot exercita dreptul de preferin{a.
Astfel, potrivit
aft.216-(2) din Legea nr.31/1990, exercitarea dreptului de preferinla
se va putea
realiza numai in interiorul termenului hotdr6t de adunarea generald
sau

de consiliul
de administralie, respectiv directorat, dacd actul constitutiv
nu prevede alt termen. in
toate situaliile, termenul acordat pentru exercitarea dreptului
de preferinla nu poate fi
mai mic de o lund de la data publicirii hot6r6rii adundrii generale,
respectiv a deciziei

consiliului de administrafieldirectoratului, in Monitorul Oficial, partea


a lV-a. Dupi
expirarea acestui termen, acliunile vor putea fi oferite spre
subscriere publicului.

Ghid pentru pregdtirea candidalilor la examenul de acces

Exemplul

iluslraliv 49

Societatea comerciald Farim SA ;i-a constituit pe anul 2010 un


fond de rezervd potrivit prevederilor Legii nr.31/1990, de 100/o,
prin preludri din profitul societifii. in acelagi an s-a oblinut un
excedent, prin vdnzarea acfiunilor la un curs mai mare decdt
valoarea lor nominald, care nu a fost intrebuinlat la plata

cheltuielilor de emisiune

gi

nici destinat amortizirilor.

Unde va fi inclus excedentul obtinut de societatea Farim SA?

Motiva!i.

Rispuns:
Excedentul obfinut de societatea Farim SA prin v6nzarea acliunilor la un curs mai
mare dec6t valoarea lor nominalS va fi inclus in fondul de rezervS, chiar dacd fondul de
rezervi a atins suma previzuti de lege, de cel pulin 5o/o, dacd acest excedent nu este
intrebuinlat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizdrilor.

ExemPlulilustrativ 50

in ce constd obligalia de non-concurente a administratorilor


unei societili cu rispundere limitatd ;i care este sancliunea in
cazul incdlcdrii acestei obligalii?

Rdspuns:

Potrivit art.197-(2) din Legea nr.31/1990, administratorii nu pot primi, fdrd autorizarea
adundrii asociatilor, mandatul de administrator in alte societdti concurente sau avAnd
acela5i obiect de activitate, nici sd facd acelagifel de comert ori altul concurent pe cont
propriu sau pe contul altei persoane fizice sau juridice. in cazul nerespectdrii acestei
obligalii, administratorii vor fi revocati gi vor rispunde pentru daunele pricinuite
societSlii (art.197-(2) din Legea nr. 31/1990).

Exemplul

iluslrativ 51

Asociatul A.C. dintr-o societate cu rdspundere limitati a transmis


pdrlile sale sociale unei alte persoane din afara societdlii,

DREPT

transmiterea fiind aprobatd de asociatii reprezentdnd 3/a din


capitalul social. Unii creditori sociali au formulat cerere de opozilie
cu privire la transmiterea efectuatd.
Este

indreptiliti

cererea de opozilie a unora dintre creditorii

sociali? Explica!i.

Rispuns:
Este indreptititd cererea de opozitie a unora dintre creditorii sociali dacd au suferit un
prejudiciu ca urmare a transmiterii pdrtilor sociale, chiar gi in conditiile aprobdrii de
citre asociatii reprezent6nd 3/a din capitalul social.

Astfel, potrivilarl.202-(23)din Legea nr.31/1990, creditorii sociali giorice alte persoane

prejudiciate prin hotar6rea asociatilor privitoare la transmiterea pdrtilor sociale pot


formula o cerere de opozitie prin care sa ii solicite instanteijudecdtoregti si oblige,
dupd caz, societatea sau asocialii la repararea prejudiciului cauzat, precum gi, daca este
cazul, atragerea rdspunderii civile a asociatului care intentioneazd s6 igi cedeze parlile
sociale.

ExempluliluslralivS2
in vederea constituirii prin subscriplie publicd, o societate pe acliuni prevede, in prospectul de emisiune, un capital social de
25.000 euro. Se constatd cd subscrierile publice sunt de 26.000 euro,

cu 1.000 euro mai mult.


Ce

hotirisc fondatorii in acest caz?

Rdspuns:
Fondatorii, in acest caz, sunt obligali sd supuni aprobdrii adundrii constitutive majorarea capitalului social la nivelul subscripliei, adicd la 26.000 euro, potrivit arl.22 din
Legea nr.31/1990.

Exernplu I iluslraliv

53

Fondatorii unei societdti pe actiuni administrate in sistem


unitar intocmesc sub forma inscrisului sub semndturd privatd

Ahid pentru pregatirea candidatilor lo examenul de acces

un prospect de emisiune. Prospectul de emisiune cuprinde


datele prevdzute la art.8 din Legea nr.31/1990, cu exceplia celor
privindu-i pe administratori gi directori, respectiv pe cenzori.
Prospectul de emisiune cuprinde gi data inchiderii subscripliei.
Acesta este semnat de fondatori ;i depus la oficiul registrului
comerlului in vederea autorizdrii publicdrii de cdtre judecdtorul
delegat.
Pentru ce motiv oficiul registrului comerlului respinge
prospectul de emisiune?

Rispuns:
Oficiul registrului comerlului respinge prospectul de emisiune deoarece acesta nu
fost intocmit in formd autenticd (art. 1 8-(2) din Legea nr. 31 /1 990).

Exern pl u I

iluslraliv 54

Societatea comercial6 IMPEX SRL are ca obiect de activitate


menlionat in actul constitutiv numai comercializarea de
articole de imbrdciminte. in urma unei verificiri efectuate
la locul desfiqurdrii comertului se constatd cd SC IMPEX SRL
comercializeazd gi produse alimentare.
Ce sancliune i se

aplici societdlii

9i

cine declard aceaste

sanc!iune?

Rdspuns:
Sancliunea aplicati este nulitatea societilii, aceasta fiind declaratd de tribunal (art. 56
lit. f) din Legea nr. 31/1990).

Exemplu!

iluslrativ 55

Prin actul constitutiv al unei societiti pe actiuni, consiliul de


administralie a fost autorizat ca in termen de 3 ani de la data
inmatriculSrii sd i9i majoreze capitalul social subscris p6ni la
o valoare nominali determinatd (capital autorizat). Capitalul
subscris la data constituirii este de 28.000 euro. in termenul prevdzut prin actul constitutiv societatea comercialS i9i majoreazi

DREPT

capitalul social prin emiterea de noi acliuni, in schimbul


aporturilor, prin modificarea actului constituti4 cu o valoare de
15.000 euro.

Registrul comerlului refuzd depunerea actului modificator,


in formd autentici, gi textul complet al actului constitutiv,
actualizat cu toate modific6rile. pe ce motiv?

Rdspuns:
Registrul comerlului refuzi depunerea deoarece valoarea nominald a capitalului auto-

rizat nu poate dep59i jumdtate din capitalul social subscris, existent in momentul
autorizirii (art.2201-(3) din Legea nr. 31/1990). in spefi, valoarea de 15.000 euro depdgegte jumitatea capitalului autorizat.

^;)

l-ieorgarizdren societ;iilor ccrnerciale

Exemplulilustrativ 56
SC C SRL, prin administratot a solicitat inregistrarea la registrul
comertului a hotdrdrii de fuziune prin absorblie a doui societdli

comerciale:SC A SRL;i 5C B SRL. Cererea de inscriere de menliuni


a fuziunii a fost respinsd, cu motivarea cd proiectul de fuziune
intocmit in cauzd nu cuprinde toate elementele cerute de lege,
intrucdt nu se mentioneazd sursa sumei cu care se majoreazd
capitalul social gi lipseqte fundamentarea fuziunii, potrivit
art.241 lit. b) din Legea nr. 31/1990.Cu toate cd li s-a pus in
vedere administratorilor societalilor care participd la fuziune

intocmeasci raportul previzut de art. 2432, nicidin acest


raport nu reiese sursa sumelor cu care urmeazd sd se majoreze
capitalul social. De asemenea, in cauzd reprezentantul registrului
comerlului nu a avut posibilitatea de a desemna un expert pentru
examinarea proiectului de fuziune, datd fiind decizia societililor
implicate in fuziune adoptati in condiliile art. 243L(5) din Legea
societdlilor comerciale; ca urmare, acesta a apreciat cd proiectul
de fuziune nu cuprinde toate elementele cerute, imprejurare in
care cererea a fost respinsi.
sd

Este corectd respingerea cererii de inscriere de menliuni cu


privire la fuziunea prin absorblie in care SC C SRL urmeazd si
inglobeze SC A SRL;i SC B SRL? e va intreprinde in continuare
sc c sRL?

Ghid pentru pregdtirea candidayilor la examenul de acces

Rispuns:

intr-adevir, arl. 242-(1) din Legea nr. 31/'1990 instituie o serie de cerinle de ordin
procedural care trebuie indeplinite de administratorii societd{ilor implicate in fuziune,
in sensul cd impune ca proiectul de fuziune si fie depus la oficiul registrului comerlului
pentru exercitarea unui control de legalitate preventiv de cdtre judecdtorul delegat,
cu privire la continutul minimal de date gi informalii pe care trebuie sd le cuprindd
proiectele de fuziune, precum gi cu privire la respectarea cerinlelor de aprobare gi semnare impuse de lege. Mai mult, in cazul fuziunii prin absorblie, potrivit art. 250 din
Legea societdlilor comerciale, se produce transferul cdtre societatea absorbantd a
tuturor activelor;i pasivelor societd{ilor absorbite. Ca o consecin!5 a acestui transfet
societatea beneficiard devine proprietara activelor primite, i;i mdregte patrimoniul
si, prin urmare, trebuie sd igi majoreze gi capitalul social. Aceastd consecinld nu este
reglementatd expres de Legea nr. 31 /1990, dar transpare ca o condilie obligatorie
pentru emiterea de noi p5r!i sociale care sd fie distribuite asocialilor societdtilor
absorbite.
5C C SRL a declarat recurs impotriva deciziei oficiului registrului comerlului. Verificdnd

proiectul de fuziune prin absorblie intocmit in cauz5, instanta de judecati consideri


cd acesta conline toate elementele impuse de art. 241 din lege. Cu privire la motivatia
registrului comerfului privind fundamentarea gi condiliile fuziunii, proiectul conline
at6t temeiul legal al operatiunii, cdt gi fundamentarea economicd gi conditiile concrete
ale fuziunii. in acest sens, se aratd cd toate societdlile implicate tn fuziune au acelagi
asociat majorital pe 8.V., care deline controlul asupra acestora direct sau indirect.
lar fuziunea proiectatd are drept scop simplificarea procesului decizional, fluidizarea
procesului de executie gi reducerea costurilor administrative, prin formarea unei
structuri unice in care sd fie angrenate toate forlele societitilor implicate.

in urma fuziunii, societatea absorbantd, SC C SRL, i9i va consolida pozilia pe piaf5,


devenind o prezentd mai importantS, putAnd concura cu succes cu societdlile din
domeniu.ln proiectul de fuziune se precizeazd ;i modalitatea de predare a pdrlilor
sociale gi data la care acestea dau dreptul la dividende, valoarea contabild a pir[ilor
sociale ale societitilor implicate in fuziune, raportul de schimb al pdrfilor sociale, conversia gischimbulde pdrfisociale, majorarea capitalului socialalsocietdlii absorbante,

cuantumul primei de fuziune, data situatiei financiare de fuziune, data fuziunii, precum
gi alte date care prezintd interes pentru fuziune. Din cele prezentate mai sus, Curtea
considerd cd in cazul de fatd proiectul de fuziune prln absorbfia SC A SRL gi SC B SRL de
cdtre 5C C SRL este complet, indeplinind condiliile legale impuse. Prin urmare, ulterior,
proiectul de fuziune a fost aprobat de AGEA tuturor societSlilor comerciale implicate
in fuziune, ceea ce a fdcut posibild renuntarea la formalitSlile previzute de art. 2433-(5)
din Legea nr. 31 /1990,9i a fost publicat in Monitorul Oficial, conform art. 242-(2) din
lege, pe cheltuiala societS{ii absorbante.

Exenr pl u I

SC B SRL,

ilust rallv 57

in contradictoriu cu

SC G SRL gi SC A SRL, a

solicitat

instantei si fie repusd in termenul de exercitare a opoziliei


impotriva proiectului de fuziune prin absorb[ie dintre SC G SRL gi
SC A SRL gi sd admitd opozilia formulati de reclamanti in calitate
de creditoare a societdlilor pdrdte, impotriva fuziunii acestora,
inregistrati la registrul comerfului in data de '15.10.2008. in
sustinerea cererii, reclamanta (SC B SRL) a ardtat cd in termenul
de 30 de zile prevdzut de Legea societSlilor comerciale a depus la

registrul comertului dou5 adrese, in data de 03.08.2008 giin data


de 23.08.2008. La aceste adrese, registrul comerlului a precizat cd
la data de 23.07.2008 a fost depusd o cerere privlnd fuziunea prin
absorbtie a celor doud societSli, avizati de judecdtorul delegat,
care apoi a fost publicati in Monitorul Oficial, Partea a lV-a, pe
data de 15.08.2008. intrucdt a fdcut demersurile necesare inainte

de publicarea in Monitorul Oficial a avizirii cererii de fuzionare


a celor doui debitoare ale sale, in opinia reclamantei, instanla

trebuie sd admiti cererea sa de repunere in termen referitoare


la opozilia formulati impotriva fuziondrii p6rdtelor, care au fald
de ea debite neachitate. lnstanla a respins cererea de repunere
in termenul de formulare a opoziliei prevdzut de art. 62-(1) din
Legea nr. 31/1990.
Este temeinicd

;i legald solulia instanlei?

Rispuns:
lnstanta a respins in mod corect cererea reclamantei, pe baza dispoziliilor art. 62 din
Legea nr. 31/1990, care prevdd, in mod expres, obligativitatea introducerii opoziliei in
termen de 30 de zile de la data publicirii in Monitorul Oficial a proiectului de fuziune,

tocmai pentru a le da posibilitatea terlilor sd ia cunogtint; gi si i9i exercite dreptul


de opozilie. in cauz5, reclamanta a inregistrat opozilia la registrul comerlului in data
de 15.10.2008, peste termenul de 30 de zile prevdzut in mod expres de lege, raportat
la data apariliei proiectului de fuziune in Monitorul Oficial nr.2.314 din 15.08.2008.
Suslinerile societalii reclamante, in sensul ca a fdcut demersuri la registrul comerlului
pentru a i se comunica date referitoare la proiectul de fuziune, sunt irelevantein cauzd,
deoarece legea prevede expres formularea unei opozilii in termen de 30 de zile de la
data publicirii proiectului de fuziune in Monitorul Oficial, gi nicidecum efectuarea de
adrese la oficiul registrului comerlului, cum, in mod nelegal, a procedat reclamanta.

Ghid pentru pregdtirea candrdalilor la examenul de acces

Exempluliluslrativ

5b

reprezentate de administratori, au incheiat


un protocol prin care au stabilit reorganizarea 5C V SRL in sensul
transmiterii cu titlu universal a patrimoniului ei cdtre SC M SRL.
SC M SRL gi SC V SRL,

a) Ce formd de reorganizare intervine

b) Protocolulincheiat intre cele

in cauzS?

doui societdli este suficient

pentru realizarea valabilS a operaliunii


titlu universal a patrimoniului?

si transmiterea cu

Rdspuns:

a) in cauzd intervine fuziunea prin absorblie, tn cadrul cdreia SC M SRL inglobeaza


SC

V SRL, care urmeazi sd se dizolve

fira lichidare.

b)

Pentru realizarea valabilS a operatiunii de fuziune ;i implicit a transmiterii patrimoniului cu titlu universal trebuie sd fie indeplinitd procedura prevdzutd imperativ de
lege. in acest sens, ?n cadrul fiecdrei societdli implicate in fuziune se va intruni AGEA,
care va hotiri fuziunea. Administratorii celor doui societ5li vor intocmi un proiect
de fuziune, pe care il vor depune la registrul comertului unde se afli inmatriculat6
fiecare societate, gi se va publica in Monitorul Oficial. in cel mult 3 luni de la publicarea
proiectului de fuziune, AGEA fiecirei societdti se va pronunla cu privire la fuziune.
Apoi, SC M SRL va intocmi un act adilional care va fi inregistrat la registrul comerlului
9i publicat in Monitorul Oficial.

lizrlvarea ii lirhidar*a ro.ieti!ilor {omer{iale


Exempluliluslrativ 59
Prin hota16rea AGA din 04.06.2009 s-a decis dizolvarea SC ll SRL

fost numit B.F. in calitate de lichidator, fiind indeplinite toate


formalitdtile prevdzute de lege cu privire la aceastd hotirdre. La
data de 18.06.2009, dupi ce procedura de lichidare a inceput, dar
inainte de publicarea hotd16rii de dizolvare in Monitorul Oficial,
societatea comerciald, prin imputernicit cu procurd speciald, a
incheiat un contract de vdnzare-cumpdrare a unui autoturism
proprietate a societdlii cu SC 1100 SRL. Afl6nd despre existenta
acestui contract de v6nzare-cumparare, SC ll SRL, prin lichidator,
cheami in judecata societatea cumpdrdtoare 9i solicitd instantei
gi a

DREPT

judecati si constate nulitatea absolutd a contractuluide


vdnzare-cumpirare incheiat in 1g.06.2009. in motivarea cererii
de

sale, societatea reclamantd aratd cd din momentul in care

procedura de dizolvare a inceput nu mai pot fi intreprinse


operatiuni noiin mod valabil.
Care este sancliunea prevdzuti de lege in cazul in care o
societate comerciald aflati in dizolvare incheie operaliuni noi?

Rispuns:
Dizolvarea societdlii comerciale are ca efect deschiderea procedurii lichidirii, iar din

acest moment societatea igi restrdnge capacitatea juridicd de a incheia in mod valabil
acte juridice numai la operaliunile necesare lichidirii. in mod evident, dupd ce a intrat

in dizolvare, societatea reclamantd nu mai poate incheia operaliuni noi, altele dec6t

cele care au drept scop lichidarea patrimoniului sdu. Cu toate acestea, legea prevede
expres faptul cd in situalia in care reprezentantul legal al societSfii in dizolvare incheie
un act juridic care nu se circumscrie procedurii de lichidare, reprezentantul legal este

personal rispunzdtor fa!5 de ter! pentru acea operaliune. prin urmare, legea prevede
in mod clar sancliunea pentru incdlcarea interdicliei impuse reprezentantului legal al
unei societSli in dizolvare de a nu incheia operafiuni noi ca fiind rdspunderea patrimoniala a acestuia pentru acliunile intreprinse, gi nu sancliunea nulitalii, aga cum a
solicitat societatea reclamantS.

Exemplulilustrativ

60 -

in 2009,

SC A SRL, prin reprezentanlii ei, B.V. gi C.E., in calitate de


administratori, a incheiat un contract de distribulie exclusivd
cu SC G SRL, in calitate de distribuitor. Societatea distribuitoare
nu gi-a indeplinit obligaliile, ceea ce a produs un prejudiciu
important societdlii A. Dupi un an, AGA SC A SRL ii revoci din
funclie pe cei doi administratori, fiind numit D.c. ca administrator
unic. in aceeagi gedin!5, administratorul SC G SRL a recunoscut

datoria pe care societatea lui o are fafd de SC A SRL gi s-a obligat


sd predea bunurile care ii fuseseri incredinlate in vederea
aducerii la ?ndeplinire a contractului de distribulie. intrucAt, pe
de o parte, SC G SRL nu a achitat datoria, iar pe de alt6 parte, s-a
dispus dizolvarea ei, SC A SRL a formulat o cerere de chemare

in judecati a foqtilor administratori B.V. gi C.E., considerSndu-i

vinovali pentru prejudiciul cauzat societiliiin perioada in care


au ocupat aceste functii. lnstanla a respins acliunea, relinAnd ci

Ghid pentru pregatirea candrdayilor la examenul de acces

societatea reclamantd SC A SRL trebuia sd recupereze creanla


la societatea debitoare SC G

SRL.

de

Rdspuns:

a)

Societatea comerciali dizolvati i5i pdstreazi personalitatea juridicd pentru operaliunile efectuate in faza de lichidare, p6ni la radierea ei din registrul comertului.
Aceasta inseamni cd societatea nu mai poate intreprinde opera{iuni noi, ci doar acte
juridice necesare lichidirii patrimoniului propriu. Cum acliunea societSlii creditoare
SC A SRL se inscrie in categoria operaliunilor de lichidare, aceasta putea si fie chematd
in judecati prin lichidatorul desemnat.

b)

lnstanla, in mod corect, a apreciat faptul cd societatea reclamantd trebuia si


cheme in judecatd societatea debitoare SC G SRL, care de altfel a recunoscut prejudiciul, gi nu si se indrepte impotriva fogtilor administratori, care au actionat in limitele
imputernicirii ce le-a fost acordat5.

Exemplul ilust raliv

61

"-

in
dispuni
I
I dizolvarea societilii comerciale giimpirlirea patrimoniului

D.1., in calitate de asociat al SC D SRL, il cheamd


pe V.V., celalalt asociat, solicit6nd instanlei sd

Reclamantul

judecati

I societdtii, constituit dintr-un teren agricol in suprafald de 4'900 m'z


] extravilan ;i alte bunuri mobile. PAr6tulV.V., la 16ndul sdu, solicitd
I instantei partajarea bunurilor dob6ndite de societate in perioada
I in .ure 9i-a desfdgurat activitatea. lnstanla de judecatd a admis
parte
rsq tr
a vrJl/vr
dispus dizolvarea SC D SRL, dar a respins
acliunea
I r yqr
rs qLlrvt
'"
I in
9i q
cererile privind impdrlirea patrimoniului ca prematur

Apreciali ca temeinicd gi legala

for'mulate.

i
I

II

solulia instanlei de judecati?

Rdspuns:

Solulia este pronunlatd cu respectarea dispoziliilor Legii societililor comerciale,


in temeiul cdreia societatea comercialS poate fi dizolvati la cererea oricdrui asociat,
pentru motive temeinice, cum ar fi neinlelegeri grave intre asociati, care impiedicd
funclionarea societSlii. Mai mult, dizolvarea societdtii trebuie sd fie inscrisd in
registrul comerlului 9i publicati in Monitorul Oficialln termen de 15 zile de la data
la care hotdrArea judecdtoreascd de dizolvare a devenit irevocabili. Abia apoi, ca
efect al dizolvdrii societdlii, se deschide procedura de lichidare, etap6 in cadrul c5reia
operaliunile vizeaza patrimoniul societdlii, nu insi gi partajarea patrimoniului. Prin

urmare, nu se poate dispune prin aceeagi hotd16re gi dizolvarea, gi lichidarea societdlii,


acestea fiind doud etape distincte, cu o succesiune precis determinatd prin efectele
juridice pe care le produce.

Exemplulilustraliv 62
Asocialii 5.V. gi U.J. impreund cu SC JV SRL, reprezentati de
administratorul G.1., au chemat in judecatd Camera de Comer!,
ndustrie, Naviga{ie gi Agricultu rd Constan!a, solicitAnd instanlei
si dispund prelungirea duratei societilii comerciale pe timp
nelimitat gi in registrarea hotd16rii in registrul comerlului. I nstanla
de judecatd, analizAnd actul constitutiv al societalii, constatd cd
societatea a fost infiintatd pentru o perioadi determinatd care s-a
implinit cu 6 luni inainte de formularea acestei cereri de chemare
in judecata gi, pe aceastd baz5, respinge ca nefondatd acliunea.
I

Este corecti solulia instanfei, in condiliile in care se constatd


desfigurat o activitate profitabilA 9i asocialii

cd societatea a

au motive temeinice si ceard prelungirea duratei previzute in


actul constitutiv al societdtii?

Rispuns:
Potrivit Legii nr. 31/1990, societatea comerciali se dizolvd prin trecerea timpului stabilit pentru durata acesteia. Aceastd dispozilie are un caracter imperativ; ca urmare,
dizolvarea societitii comerciale in cauzd a intervenit automat la expirarea perioadei
previzute in actul constitutiv. in aceste condilii, actul adilional de prelungire a duratei
societSlii pe timp nedeterminat trebuia sd fie intocmit anterior implinirii termenului
stabilit pentru durata societdfii, ;i nu ulterior, cum s-a procedat in acest caz. Astfel,
la momentulintocmirii actuluiadilional gi ulterior, la momentulformuldrii acliuniiin
instanld, SC JV SRL nu mai exista ca persoani juridicS, fiind dizolvati, potrivit legii, la
momentul implinirii duratei societalii.

;* Exempluliluslrativ 63 *I
I

Care sunt obliga(iile lichidatorilor, de indati ce au preluat


aceastd funclie, obligalii care se executi impreund cu directorii
;i administratorii, respectiv cu membrii directoratului societdtii?

Rdspuns:
Prima indatorire a lichidatorilor, imediat

dupi preluarea funcfiei, constd in intocmirea

unui inventar si incheierea bilanlului, care s5 constate situalia exactd a activului


pasivului societatii, pe care le vor semna.

si

Ghid pentru pregatirea candtdalilor la examenul de acce:,

ExemVlulilustrativ

64

---

I Care sunt obligaliile lichidatorilor pe care trebuie sd le execute


I personal dupi preluarea acesteifunclii?
Rdspuns:

Lichidatorii sunt obligali sd primeascd gi sd pistreze patrimoniul societdlii, registrele


ce li s-au incredinlat de administratori, respectiv de membrii directoratului, 9i actele
societdlii. De asemenea, acegtia vor !ine un registru cu toate operaliunile lichidarii, in
ordinea datei lor (art.253-(4)din Legea nr.31/1990).

Rispuns:
Pot fi implicate in operaliuni de fuziune transfrontalierd at6t societdtile pe actiuni, in
comanditi pe acliuni, societilile cu rdspundere limitatd - de nationalitate romdnS,

c6t 9i cele avdnd nalionalitatea unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spaliului
Economic European - societSlile europene cu sediul social in Rom6nia sau in alt stat
membru al Uniunii Europene ori al Spaliului Economic European gi care au una dintre
formele juridice prevdzute de Directiva Consiliului 68/151/CEE sau care, de;i nu au
aceastd formi juridicS, delin un patrimoniu propriu care reprezinti singura garantie
a obligaliilor sociale, 9i care sunt supuse formalitS{ilor de publicitate previzute de
directiv5, cu condilia ca operaliunea de fuziune s6 fie permlsd de legea stqtelor membre pe ale ciror teritorii ;i-au stabilit sediul.

ins6, daca societSlile de na{ionalitate romAnd sau societSlile europene cu sediul


in Rominia au in patrirnoniul lor terenuri agricole, acestea pot participa la fuziunea
transfrontalierd in care societatea absorbantd sau cea nou-infiinlatd are nationalitatea
altui stat membru sau sediul in alt stat membru, dupi implinirea unui termen de 7 ani
de la aderarea RomAniei la Uniunea Europeand. De asemenea, daci societatile mai
sus precizate delin in proprietate terenuri pe teritoriul Rom6niei, acestea vor putea
participa la fuziunea transfrontalierd numai dupa implinirea unui termen de 5 ani de la
aderarea Rom6niei la

UE.

Nu pot participa la fuziuni transfrontaliere organismele de plasament colectiv in valori

mobiliare, fondurile inchise de investilii


colectiv supuse legii romdne.

;i orice alte asemenea entitdli de plasament

DREPT

Competenta de verificare a legalitSlii fuziunii, sub aspectul procedurii pe care o urmeazd societitile participante la fuziune - persoane juridice romdne sau societdli
europene cu sediul social in Romdnia -, ii aparline judecdtorului delegat la oficiul
registrului comerlului unde sunt inmatriculate societdfile in cauzd.

f,
A

Obligaliile proles;onale ale persoanelor fizice


care Cesfiioara activ;ti!i ecanomice
Exemplul

gi

juridice

ilustrativ 66

Ce documente trebuie si fie depuse la incheierea exercitiului


financiar, de citre cine gi la ce autoritate public6?

Rispuns:
in termen de 15 zile de la data AGA, fie consiliul de administrafie, fie directoratul unei
societdti pe actiuni trebuie si depund la administra{ia financiard unde este inregistratd societatea, in format h6rtie;i in format electronic sau numai in format electronic,
avdnd atagati o semndturi electronici extinsi, situa{iile financiare anuale, raportul
administratorilor, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, dupd caz,
precum 9i procesul-verbal al AGA. in vederea efectudrii publicitdlii legale, Ministerul
Finanlelor Publice transmite electronic citre registrul comerlului copii ale actelor
depuse de reprezentanlii societSlii. in cazul in care societatea pe acliuni are o cifrd de
afaceri anuald de peste 10 milioane lei, ea este obligati sd publice in Monitorul Oficial
un anunt prin care confirmi depunerea documentelor precizate anterior.

.,

l'rOCC' lL/ra trl!Ol,ve1)tCl

; Exemplul iluslrativ 67 li
r-l
insolvenli.
J:1!, ":t""lde

Rispuns:
lnsolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeazd prin
insuficienta fondurilor bdne;ti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide exi5i
gibile:

Ghid pentru pregatirea candidatilor la examenul de acces

a)

lnsolvenla este prezumati ca fiind vddite atunci cAnd debitorul, dupd 90 de zile de
la scadentd, nu a plStit datoria sa fald de creditor; prezum[ia este relativi;

b)

lnsolvenla este iminenti atunci c6nd se dovedegte cd debitorul nu va putea


pldti la scadentd datoriile exigibile angajate, cu fondurile bdnegti disponibile la data
scadentei.

Exempluliluslratlv 6b
Contractul de inchiriere a unui bun imobil aparlinAnd
debitorului poate fi desfiin[at in cadrul procedurii insolvenlei?

Rispuns:
Nu. Potrivit dispozitiilor legale, faptul cd un proprietar al unui imobil inchiriat este
debitor in prezenta procedurd nu va desfiinta contractul de inchiriere, in afard de cazul
in care chiria este inferioari chiriei practicate pe piat5. Cu toate acestea, administratorul
judiciar / lichidatorul poate sd refuze si asigure prestarea oricdror servicii datorate de
proprietar chiriagului pe timpul inchirierii. in acest caz, chiriaqul poate evacua clddirea
9i poate si ceard inregistrarea creantei sale in tabelul creditorilor sau poate deline in
continuare imobilul, scdz6nd din chiria pe care o pldtegte costul serviciilor datorate
de proprietar. in cazul in care chiria5ul alege s6 continue sd delini imobilul, el nu va fi
indreptdlit la inscrierea creantei in tabelul creditorilor, ci va avea numai dreptul de a
scidea din chiria pe care o pldte5te costul serviciilor datorate de proprietar.

Care este cuantumul minim al unei creanle cerut de Legea


nr.85/2006 pentru a se putea inilia procedura insolvenlgi?

Rispuns:

previzuti de lege este de 45.000 lei, iar pentru salariali, de 6 salarii


medii brute pe economie / pe salariat.

Valoarea-prag

ExempluliluglralivT0
in cazul cererii introductive formulate de creditori, depunerea
unei cauliuni este obligatorie?

Rdspuns
Nu. La cererea debitorului, judecdtorul-sindic ii poate obliga pe creditorii care
au
introdus cererea si consemneze, in termen de 5 zile, la o blnci, o cauliune
de cel
mult 10% din valoarea creanfelor. Cauliunea va fi restituitd creditorilor, dacd cererea

lor va fi admisS. Dacd cererea va fi respinsd, caufiunea va fi folositd pentru a


acoperi
pagubele suferite de debitori. Daci nu este consemnati in termen cauliunea,
cererea

introductiv5 va fi respinsi.

Exempluliluslrativ71
Care sunt creanfele care se inscriu din oficiu in tabelul
preliminar ;i definitiv al creantelor debitorului?

Rispuns:
Creantele care se inscriu din oficiu in tabelul preliminar definitiv al creanlelor debi5i
torului sunt creantele salariale.

ExempluliluslralivT2
La data de 10.04.2004, instanla a dispus dizolvarea SC pC SRL
5i intrarea ei in faliment, numirea lichidatoruluijudiciar, gi s-a
acordat termen pdni la 28.01.2006 pentru a se analiza
stad i u I fa I i mentulu i gi situalia societif ii. in 20.1 O.2}O|,societatea
SC PC SRI-

reprezentatd prin administratorul special p.D.,

formuleazi o cerere de chemare in judecatd a SC AL SRL


;i

solicitd iniiantrei ca prin hotdr6re sio oblige pe aceasta la plata


contravalorii construc!ibi, edificati de societatea reclamantd. in
apdrarea sa, SC AL SRL solicitd respingerea ac{iunii intruc6t a fost
introdusd de o persoand care nu are calitatea de reprezentant al
societS!ii reclamante.

ln opinia dvs., ce solulie va da instanla de judecati?

Rdspuns:

Potrivit dispozitiilor legii, instanla de judecati va respinge cererea de chemare in judecatd intrucAt a fost formulati gi semnatd de P.D., in calitate de administrator
special,
calitate care nu ?i permite lui P.D. sd reprezinte legal societatea care se afld in faliment.

O societate comercialS aflata in faliment este reprezentata in raporturile cu terlii

Ghid pentru pregdtirea candtdalilor la examenul de acce;

numai de lichidatoruljudiciar desemnat in cauzi.Totodatd, dupd intrarea societdliiin


faliment, mandatuladministratoruluispecial se limiteazd numai la acte de reprezentare
a intereselor asocialilor 9i inceteazi cu privire la societatea comercialS.

Exemplu I iluslratlv 7 3

Creditoarea SC N SA a solicitatTribunalului Dolj deschiderea


procedurii insolvenlei fa!6 de debitoarea sa, SC E SA, cu sediul
in municipiul Craiova. PdrAta a contestat cd se afl5 in stare de
insolven[6 5i a suslinut ci sunt in curs de derulare operaliunile de
fuziune prin absorblie cu SC G SA, cu sediulin Piatra Neamt.
Constat6nd ci debitorul a formulat contestatia cu depigirea
termenului de 10 zile de la primirea cererii de deschidere a
procedurii insolventei, judecitorul sindic a respins ca tardivd
contestalia li a dispus deschiderea procedurii.
Ulterior, registrul comertului a comunicat instanlei c5, drept
urmare a finalizirii procedurii de fuziune prin absorblie,
debitoarea s-a dizolvat, iar SC G 5A a preluat integral activul gi
pasivul societdtii p6rdte.
Ce va dispune in continuare Tribunalul Dolj?

Rdspuns:

Tribunalul Dolj, constatdnd schimbarea societdtii debitoare - 5C G SA - cu sediul in


judelul Neam{, igi va declina competenla in favoarea Tribunalului Neamt, potrivit
Legii nr. 85/2006, care prevede faptul cd toate procedurile previzute de aceastd lege
sunt de competenla tribunalului in a cirui circumscriptie l9i are sediul societatea
debitoare.

3.2. Cerinle suplimentare pentru categoria experli contabili


3

/ :f. lrUl

:1, l_' r lp.{,q

(:\ i], :itT,i'

Exemplul

iluslraliv 7 4

5C A SA, SC B SA 9i SC C 5A au decis constituirea unui grup de

interes economic, prin intermediul cdruia si aclioneze mai

DREPT

coerent pe pietele internafionale. Dupd constituire, grupul decide


contractarea unui imprumut necesar desfdgurdrii activitilii. La
scaden{d, creditorii grupului au demarat procedura de recuperare
a creanfelor.

lntruc6t grupul de interes economic nu are bunuri sau venituri


proprii, cum vor proceda creditorii?

Rdspuns:

in acest caz, creditorii vor urmiri silit societdlile comerciale care sunt membre ale grupului de interes economic. Potrivit legii, daca in actul constitutiv al grupului n, s-"
prevdzut altfel gi nici nu s-a stabilit in alt mod cu creditorii, membrii grupului de interes
economic rdspund nelimitat gi solidar pentru obligaliile grupului.

Exemplulilustrativ75
Patru societdti comerciale gi o asocialie profesionald au decis

constituirea unui grup de interes economic, intocmind in acest


sens un act constitutiv pe care il semneazd reprezentantii legali
ai celor cinci membri. Membrii grupului decid sd nu constituie
un capital social al grupului la momentulinfiinldrii. Registrul
comertului respinge cererea de inregistrare a grupului de interes
economic.
Precizafi care este motivul refuzului de inregistrare
in registrul comerlului.

grupului

Rispuns:
intruc6t legea prevede faptul cd grupul de interes economic se poate constitui cu sau
fdrd capital social, iar pe de altd parte, in mod expres, se prevede cd actul constitutiv
al grupului trebuie semnat de cdtre tofi membrii gi incheiat in formd autentici,
rezultd
cd motivul respingerii cererii de inregistrare il constituie neindeplinirea condiliilor
de
formd a actului constitutiv, in cauzd fiind incheiat sub forma unui inscris sub semnituri

privati,

gi nu

in formi autentici.

Exemplul

ilustrativ 76

Patru societd{i pe acliuni incheie un contract prin care constituie


un grup de interes economic. Contractul este incheiat ?n formd

Ghid pentru pregatirea candidayilor la examenul de acces

autenticd; contractul include 5i elementele stabilite cu privire


la cuprinsul acestuia de art. 122din Legea nr. 16'l/2003 privind
unele mdsuri pentru asigurarea transparenlei in exercitarea
demnit6lilor publice, a funcliilor publice giin mediul de
afaceri, prevenirea gi sanclionarea corupfiei, cu modificirile 9i
completirile ulterioare. La clauza referitoare la capitalul subscris
prevede
9i vdrsat, cu menlionarea aportului fiecdrui membru, se

- membre ale grupului - sd


iar la clauza referitoare
prin
nominative,
acliuni
fie reprezentate
profiturile
obtinute din activitatea
la profit, contractul prevede ca
ca drepturile societSlilor pe acliuni

grupului

sd

ii revind acestuia.

Sunt valabile clauzele referitoare la drepturile membrilor


grupului gi la distribuirea profitului cdtre grup? Explicali.

RSspuns:

Drepturile grupului nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile (actiuni). Orice clauzi contrard este lovitd de nulitate. Grupul de interes economic nu poate avea drept
scop oblinerea profitului pentru sine. Dacd din activitatea grupului rezultd profit,
acesta se distribuie in totalitate, in mod obligatoriu, intre membrii grupului, cu titlu de
dividende, in cotele prevdzute in actul constitutiv sau, in lipsa unei asemenea clauze,
in pdrli egale. in cazul in care cheltuielile depdgesc veniturile grupului, diferenta va fi
acoperiti de membrii acestuia in cotele prevdzute in actul constitutiv sau, in lipsa unei
asemenea clauze, in pdrli egale (art. 165 din Legea nr. 161/2003).

Exemplul

iluslralivTT

inmatricularea grupului de interes economic in registrul


comerlului prezumd calitatea de comerciant? Explicafi.

Rdspuns:
La data inmatriculSrii, grupul de interes economic dobdndegte personalitate

juridici

(art. 127 din Legea nr. 161/2O03). inmatricularea nu prezumi calitatea de comerciant a
grupului. Aceasta inseamnd cd orice grup de interes economic este supusinmatriculSrii
in registrul comerlului, dar calitatea de comerciant o are numai grupul care are ca

obiect de activitate sivArgirea unor fapte de comer!.

S-ar putea să vă placă și