Descoperirea

~i cucerirea
Lumii Noi a adus Spaniei
secolului al16-lea ~i imperiului sau in plina expansiune,
un nemasurat prestigiu
~i
bogafii materiale. In aceasta
perioada s-au pus bazele
"epocii de aur" a artelor.
A

~a-numitul "Siglo de Oro" sau "secolul

de aur" al culturii spaniole a inceput la
jum:ltatea secolului al16-lea ~i a durat

aproximativ o sut:l de ani. in timpul acestei

perioade Spania a atit1so grandoare care i-a
adus un prestigiu considerabil, in cea mai
mare parte a Europei, cu propriet:lti ~i leg:lturi
in Italia ~i Olanda, precum ~i o influent:1 marcant:l in Orientul indep:lrtat.
Mai mult decat atat, imperiul se extindea
acum spre America, ca urmare flreasc:l a descoperirii ~i cuceririi Lumii Noi. A fost o perioad:l cand geniul creator spaniol a ie~it cu
adev:lrat la iveal:l, chiar dac:l structura social:l
interru1se apropia rapid de declin. Ca niciodat:l
pan:l atunci, literatura spaniol:l a luat un mare
avant, imbr:Icand diferite stiluri. in literatur:I,
f:lr:I a reprezentaomare surpriz:l, din moment

ce Spahia.ern-o tarn ad:1ncreligioas~,credinta

a reprezentat o surs~ irnportanta de inspiratie.
Numero~i scriitori, urmarid exemplul lui Filip
al II-lea (1527-1598),un rege pios, care se considern hirotonosit de Dumnezeu, s-au aplecat
asuprn temelor mistice.

Agonie

de

El Greco,

Fundalul
religios
SfantaTereza de Avila (1515-1582)a fost una
dintre cele mai proeminente persoane mistice
care c~uta s~ ating~ uniunea cu Dumnezeu
prin contemplatie. Ea a c~l~torit in multe
locuri din Spania, ducand o via~ de peniten~, postind ~i rugandu-se regulat ~i, conform propriilor spuse, comunicand direct cu
Dumnezeu. Autobiogrnfia ei, al~turi de numeroase poeme ~i scrisori de instruire religioas~,
combin~ idealismul mistic cu sfaturi foarte
prnctice pentru viata de zi cu zi.
Lucrarea ei cea mai cunoscuta, Castelul
Spiritului (1577) compara sufletul uman cu
un castel cu ~apte inc~peri ce radiaz~ spre
exterior. Mesajul este acela c~ trebuie inaintat
prin fiecare din cele ~apte inc~peri (reprezentand cele ~apte stadii de rug~ciune) paru1
cand devine posibil~ atingerea inc~perii centrale, unde poate fi intalnit Dumnezeu.
Misticismul de acest gen s-a propagat ~i in
teatru, nu doar in piesele puse in scen~ pentru regalitate ci ~i in cele jucate in piete, de
actori ambulanti. Aceste piese aveau rnreori
parte de mai mult de o reprezentatie, astfel

tura

care

in Paradis
o pic-

exprima

a artistului.

Lope

de

Vega,

cel vest it pentru a ti

scris peste 1800 de

cererea publicului pentru noi piese a dus la

nenumarate realiz:lri de exceptie din partea
scriitorilor (ii dramaturgilor spanioli.
Re1eta succesului
F:lrn indoial:l, Lope de Vega (1562-1635) a
fost cel mai prolific dramaturg al epocii de aur
spaniole. El pretindea a fi autorul a nu mai
putin de 1800 de piese. A compus (ii numeroase povestiri, nuvele (ii poeme.
ldealurile sale sunt foarte bine dezv:lluite
in opera sa El A11eNuevo de Racer Comedias
("Noua art:l a dramaturgiei"); succesul public
(ii de aici banii care s:l-i permit;I un nivel de
viat:l convenabil; realizarea unei succesiuni
narative care aduce publicului satisfactiechiar
la final, astfel inc3.t acestas:l p:lrnseasc:llocul
de desf:l(iurare al piesei multumit, (ii
amestecul abil de drama cu comedie.
Pentru piesele sale, Lope de Vega s-a inspi-

EPOCA

DE AUR SPANIOLA

Dupa moartea lui Lope de Vega, Calderon

de la Barca (1600-1681) a fost recunoscut ca
cel mai mare dramaturg al Spaniei ~i a fost
privit ca un mare scriitor ale carui lucrari erau
deosebite prin frumusetea limbajului utilizat.
Piesa lui celebra, La Vida es Sueno (Viata
este un vis), se petrece in Polonia. Aici, regele
imaginar, un astrolog, cite~tein stele ca fiul sau
nou-nascut va deveni un despot crud ~i ia
masurade a-l intemnita. cativa ani mai tarziu Ii
ofera o ~ansa.Dupa eliberare insa, tanarul este
confuz, ~i incapabil de a decide daca viata este
reala sau doar un vis. Salbaticitcomplet, devine
violent ~i este intemnitat din nou. in acest
moment el se hotara~te sa devin:I un bun
cre~tin,recunoscandca lucrurile materiale sunt
trecatoare~i doar sufletul este nemuritor.
O O gravura din prima edi,ie a comediei
dramatice Don auijote, de Cervantes
(1547-1616), care-1 reprezinta pe eroul
Don auijote alaturi de slujitorul sau prapadit
Sancho Panza.

rat atat din contemporaneitatecat ~i din istorie

sau din legendele populare ~i a calatorit in
numeroase locuri unde a intalnit oameni din
toate straturile sociale. Idolatrizat de amatorii
de teatru, artistul nu a fost un creator de rnari
personaje,ca Shakespeare,insa a pus adesea
in scenaproverbele cele mai cunoscute.Multe
din piesele sale11prezinta pe Dumnezeu ca pe
un personaj, la fel ca ~i pe majoritatea regilor
defuncti ai Spaniei.
Filosof ~i doctor in teologie, el a fost exilat
din Madrid, ca urmare a unui duel in care
~i-a ranit adversarul ~i a faptului ca s-a
casatorit de doua ori, timp in care mai avea
numeroasearnante.La sfar~itulvietila devenit
preot ~i s-a retras din viata public:i.
Loialitatea
in Fuente Ovejuna, una din piesele cele mai
faimoase ale lui Vega, un oficial dezonoreza
un grup de femei ~i insulta populatia masculina. in final, el este ucis, insa anchetatorii
regelui, confruntati cu o conspiratie a tacerii,
sunt incapabili sa descoperecine a pus la cale
crima. Ori de cate ori locuitorii ora~ului erau
intrebati despre. fapta~ ei raspurideau invariabil cu numele ora~ului: Fuente Ovejuna.
intreaga Spanie a fost incantata de acest
exemplu dramaturgic de loialitate ~i camaraderie.

44

Schimbari
de stil
in perioada epocii de aur multe piese au fost
scrise In versuri, urmand traditia indelungata
a baladelor populare. Acest stil liric a lasat
Insa loc, la Inceputul secolului aI17-lea, unui
nou stil, obscur, cunoscut sub denumirea de
gongorism, dupa numele intemeietorului, Luis
de Gongora (1561-1627).El a inventat o buna
parte a vocabularului pe care-l utiliza, optand
adesea pentru metafore complicate ~i foarte
imaginative, In locul utilizarii denumirilor
commune
a diferitelor objecte.
O Interiorul
bibliotecii palatului
Escorial. Filip al 1I-lea
a fost foarte interesat de cladire ~i i-a
solicitat pictorului
Pellegrino Tibaldi
din Italia un numar
impresionant
de
fresce printre care ~i
pe cele de pe pere1ii
bibliotecii.

O O vedere de sus
a Escorialului,
construit de Filip in
cinstea Sfantului
Lauren1iu. Cladirea a
servit ca manastire,
palat, dar ~i ca mausoleu pentru
inmormantarea
regilor Spaniei.

intre tirnp, Francesco de Quevedo (15801645) a adoptat un stil mult mai simplu.
Maestru al parodiei, aceast~ "co~tiinta a
Spaniei" a realizat caricaturi usturntoare la
adresa regilor mincino~i, a preotilor orgolio~i,
a nobilimii lacome ~i a doctorilor ignoranti.
O mare capodopera
comica
in contrasttotal cu cinismul esteumorul fin, de
foarte bun~ calitate reg~sit in Don Quijote al
marelui Miguel de Cervantes,opern scris~ in
dou~ perioade distincte -in 1605 ~i cu un an
inainte de moarteaartistului, in 1615.Satirizand
aventurile populare, in care erau implicati eroi
vicleni ~i cavalerii cu idilele lor, opera reprezinta cea mai importanta lucrare din literatura
spaniol~ ~i a avut o influenta considerabil~
asupra dezvoltarii romanului in Europa.
Don Quijote, un nobil de la tarn, i~i propune s~ indrepte toate relele, in calitate de
cavaler. in marele lui entuziasm el confunda
ins~ hanurile cu castelele, morile de vant cu
uria~ii, oile cu soldatii ~i criminalii cu victimele. Spre deosebire de slujitorul ~i companionul lui, Sancho Panza, s;lrac dar istet, Don
Quijote vede doar lucrurile ideale din viata ~i
viseaz~tot tirnpul cu ochii deschi~i.Sub fonru1
de episoade, cartea prezinta o serie de
tipologii ale societatii spaniole ~i se spune c~
ar fi chiar o paralel~ a vietii lui Cervantes.

Incercat sa redea realitatea ci s-a straduit sa

evoce, pe panza, esenta experientei mistice.
lmaginile reprezentate de el transmit o ferventa devotiune mistica.

in aceast:I perioada., Spania a produs ~i

compozitori de marc;l. De exeinplu, Antonio
de Cabezon a fost considerat echivalentul
spaniol al lui Bach ~i multi alti muzicieni
reprezentativi, ca de exemplu Luis de Victoria,
au compus multe lucra:ri pentru biseric;l.
Temele favorite ale cantecelor populare
erau dragostea, religia, legendele traditionale,
abordate uneori cu mult umor. Se canta la
chitara:, multe din melodiile compuse In acea
perioad;l pot fi ~i ast:Izi auzite In Spania.

Realismul
lui Velasquez
La trei ani dupa moartea lui El Greco, un alt
artist, foarte diferit, Diego Velasquez (15991660) I~i incheia studiile. Considerat de multi
drept cel mai mare pictor al generatiei sale, In
cariera sa timpurie Velasquez a urmat naturalismul pictorului italian Caravaggio, prezentand lumea a~a cum este..Lucrarile sale cele
mai cunoscute din perioada timpurie sunt
a~a-numitele "scene de bucatarie". Ele ilustreaza personajele alaturi de mancare,
bautura, ustensile de bucatarie ~i de alte
obiecte de uz casnic. Batriina flerbiind oua ~i
Viinzatorul de apa din Sevilla sunt doua dintre cele mai celebre tablouri. Complet deta~at
de tema principala, Velasquez nu a ironizat ~i
nici nu a sentimentalizat scenele. Obiectele
sunt pictate foarte realist, cu multe detalii.
Reputatia lui Velasquez l-a adus In atentia
nobilimii inca din tinerete ~i a fost adus la
Madrid ca pictor de curte, legand o prietenie
cu Filip allV-lea care va deveni patronul sau.
Spre deosebire de El Greco, Velasquez a realizat putine lucrari religioase. El a preferat sa
picteze portretele formale ale familiei regale ~i

Arhitectura
Arhitectura a luat o nou;l directie la initiativa
regelui Carlos al V-lea, care a comandat un
nou palat, in Granada, In 1529 ~i pentru care
a distrus o parte din mult mai renumitul palat
maurAlhambra. Proiectat cu influentii italian;l,
El Escorial, lang;l Madrid, reflect:I clar temperamentul sobru al succesorului s;lu, Filip al
lI-lea ~i este cel mai mare monument construit In timpul domniei acestuia. Constructia a
servit atat C;l palat cat ~i ca m;ln;lstire ~i loc de
inhumare il membrilor familiei regale.
De~i exteriorul cl;ldirii este sever ~i ap;ls;ltor, comparat chiar o Inchisoare imens;l,
interiorul este complet diferit. Ca un avizat
cunosc;ltor al picturii, Filip a dorit s;l decoreze
cl;ldirea corespunz;ltor
~i l-a invitat pe
Pellegrino Tibaldi, din ltalia, s;l realizeze frescele Escorialului, comandand de asemenea
multe lucra:ri mari pentru colectia regal;l, de la
a~ti la fel de renumiti ca Tizian.

O Velasquez a pictat o serie de portrete ale

regelui Filip IV. din tinere,e pana la batrane,e. El l-a prezentat pe rege cu un amestec
ciudat de afec,iune sincera ~i deta~are.

El Greco
Asemenea lucr;lri au avut o mare influentii
asupra arti~tilor vremii din Spania, ei fiind
foarte diferiti, ca stil, de tendintele artistice
care au precedat acea perioada.. Cu sigurantii,
ele au modelat in mod direct picturile lui El
Greco (1548-1614) care se pare c;l ar fi studiat in Venetia, sub Indrumarea lui Tizian.
El Greco s-a n;lscut In insula Creta, de
unde ~i numele lui care Inseamn;l "grecul",
adoptat u~or, Rind mult mai u~or de pronuntat decat Domenico Theotocopuli.
Provenienta bizantin;l a lui El Greco ~i experienta venetian;l in ceea ce prive~te utilizarea
culorii s-au imbinat pentru a produce un stil
personal care prezenta chiar esenta compozitiilor renascentiste al;lturi de spiritualitate, ca o
parte esential;l a traditiilor religioase spaniole.
Intr-adev;lr, cele mai multe lucra:ri ale lui El
Greco au fost realizate pentru biseric;l care l-a
recompensat in mod corespunz:1tor, permitand
artistului s;l duc;l un trai confortabil. Agonia
din Paradis (1595) a fost pictat dup;l dou;lzeci
de ani de la sosirea lui in Toledo, casa lui pentru toti anii ce au urmat.
Tabloul red;l clar tr;ls;lturile care au dominat Intreaga opera: a lui El Greco. Personajele
sunt, ca de obicei, zvelte ~i intens alungite, cu
formele ca ale unor valv;lt:Ii. Peisajul cuprinde
~i el forme In vartej, ca o prelungire a unei
draperii. Utilizarea culorii este ~i ea o particularitate: tonuri acide de galben ~i verde, cu
nuante de mov care sunt Intr-un contrast evident cu cerulluminat de lun;l, ceea ce creeaz;l
o atrnosfera: foarte stranie. El Greco nu a
O Las Meninas, pictat de Velasquez in 1656.
in aceasta capodopera artistul este ocupat cu
pictarea portretelor Regelui ~i Reginei, a
caror reflec,ie poate ti observata in oglinda
din fundal.

~
"'

40;

EPOCA

DE AUR SPANIOLA

a anturajului acesteia,lucrari pentru care era

foarte bine platit ~i datorita carora a devenit
foarte popular la curte.
in portretele executate in ultirnii ani de
viata, Velasquez a realizat un portret de grup
considerat a fi o capodopera a artei spaniole
din secolul al17-lea, LasMeninas (Domni~oarele de onoare). Acest tablou atrage imediat
atentia prin a~ezareain tablou, care intriga. Se
vede studioul pictorului unde Velasquez este
preocupat cu pictarea Regelui ~i a Reginei. Ei
pot fi observati doar in fundal, in reflectia
oglinzii. Fiica lor cea rnica impreuna cu suita
care o insote~tetocmai au intrat in incapere ~i
se indreapta catre personajele regale, intreaga
scena fiind prezentata din unghiul personajelor regale.
Stiluri
contrastante
Bartolome Esteban Murillo (1617-1682) ~i
Francisco de Zurburan (1598-1664) au fost
contemporanii lui Velasquez dar au pictatin
stiluri foarte contrastante.
Murillo a pictat atat tablouri religioase cat ~i
tablouri inspirate din viata obi$nuita a celor
saraci din Andaluzia, intr-o maniera personala
care combina compozitia armonioasa cu un
patos evident. in celebrul tablou Bunica
despitducbind un copil, o femeie in varsta
poate fi vazuta intr-o activitate obi~nuita pentru acele vremuri. Tabloul sau cel mai faimos
este probabil Mo~e lovind stanca, una din
cele unsprezece lucrari executate pentru
BisericaSf. Gheorghe. Zurburan s-a specializat
in naturi moarte insa era cunoscut ~i pentru
picturile figurilor religioase.Telul sau, ca ~i cel
allui El Greco, a fost de a releva in tablourile
sale mai degraba spiritul decat materia.
insa, in timp ce artele infloreau, societatea
spaniola prezenta o schimbare a valorilor.
Spiritul national era.intr-o puternica ~ovaiala,
intr-un climat economic pe cale de deteriorare, avand o slaba conducere oferita de regi
succesivi. Cam prin anul1675, epoca de aur,
recunoscuta atat pentru productiile ei literare
cat ~i pentru artele sale vizuale, a inceput sa
se prabu~easca.
O Baieti zdrentaro~i
mancand pepeni ~i
struguri de Murillo
(1617-1682). Stilul
u~or ~i dulce al operei tarzii a lui Murillo
1intea o abordare
emo1ionala directa
care se potrivea atat
scenelor cu "baie1ii
cer~etori.. cat ~i subiectelor religioase.
O Zurburan ( 15981664) este renumit
pentru scenele sale
religioase dar ~i pentru naturile moarte
pictate. Impactul pe
care-1 are Natura
moarta cu portocale
provine mai ales din
stilul de tratare realist a celor trei
grupuri, in contrast
cu fundalul rigid,
1eapan.
46