Regiunea mamara

Delimitari
Superior - coastele 2-3
Inferior - coastele 5-7
medial - linia parasternala care trece la linia marginala a sternului
lateral - linia axilara anterioara
Stratigrafie
1. pielea. Are doua parti, o parte periferica cu aceleasi caracteristici ca ale regiunile invecinate si
o portiune centrala. Aceasta prezinta o proeminenta de 10-12 mm inaltime numita papila mamara care are
pe suprafata 20 de orificii numite pori galactofori. In jurul papilei mamare se gaseste o zona mai
pigmentata numita areola mamara.Pe suprafata areolei se gasesc glande sebacee hipertrofiate ( tuberii
montgomery) si glande sudoripare hipertrofiate ( tuberculi morgani)
In timpul sarcinii, in jurul areolei aoare o a doua zona mai putin pigmentata numita areola
secundara. Sub dermul papilei si areolei mamare exista fibre musculare netede circulare si longitudinale
care formeaza muschii papilari cu rol in erectia papilei. Exista cazuri incare papila mamara lipseste si se
numeste atenie si alte cazuri exista mai multe papile mamare si se numeste politenie.
2. tesut adipos. Inconjoara glanda mamara si se imparte intr-un tesut adipos premamar si un tesut
adipos retromamar.El este cel care da forma si consistenta regiunii mamare. In tesutul adipos premamar se
gasesc ramuri arteriale venoase si nervii glandei mamare.
Tesutul adipos premamar este compartimenat in lobuli adiposi de catre ligamentele Cooper.
Reteaua venoasa superficiala de la nivelul tesutului adipos premamar poarta numele de reteaua lui Haler
3. fascia glandei mamare. Inveleste glanda mamara si are o foita premamara si una retromamara.
Foita premamara prezinta numeroase orificii pentru vasele sangvine limfatice si nervi,din acest motiv ea
nu reprezinta o bariera in calea raspandirii cancerului mamar. De pe fata superficiala a fasciei retromamare pleaca :
- ligamentele suspensoare Cooper care strabat glanda mamara, pe care o compartimenteaza in lobi si
lobului, apoi strabat tesutul adipos premamar si se prind pe dermul pielii regiunii mamara.
4.glanda mamara. Este o glanda de tip tubulo-acinos alcatuita din 20-30 de lobi care la randul lor
se impart in lobuli, iar lobulii in acini. Fiecare lob isi dreneaza produsul de secretie in cate un canal
galactofor sau duct lactifer care se deschid la exterior prin porii galactofori.
Inainte de deschidere, canalele galactofore au cate o dilatatie numita sinus lactifer. La nivelul
sinusului lactifer se acumuleaza laptele intre supturi. In afara tesutului glandular, glanda mamara mai
contine si o stroma conjunctiva cu o parte extralobulara care nu este dependenta hormonal dar si o parta
intra lobulara care este dependenta de hormoni.
5. fascia retromamara. Impreuna cu fascia premamara formeaza, la periferia glandei mamare,
ligamentul suspensor al glandei mamare care se prinde pe clavicula.
6. tesutul adipos retromamar nu este compartimentat in lobuli adiposi.
7. muschii pectorali cu fasciile lor.
Vascular izatia
Arterele provin din :
- ramura superficiala a toracicei supreme
- ramurile pectorale ale arterei toraco-acromiale
- ramura mamara laterala din toracica laterala
=> toate provin din artera axilara
- ramuri mamare interne din toracica interna din artera subclavie
- ramuri din arterele intercostale

Venele : sunt omonime arterelor si dreneaza in :

- vena axilara
- vena subclavie
-venele intercostale.
Limfaticele regiunii mamare :
- se impart in limfatice superficiale si profunde
Limfaticele superficiale la randul lor formeaza doua plexuri : - un plex papilar
- un plex subdermal
Plexul papilar la randul lui are o componenta centrala numita plex areolar si o componenta
periferica numita plex cutanat superficial.
Plexul subdermalare si el o componenta centrala numita plex subareolar si o componenta
periferica numita plex circumareolar. Limfa superficiala a regiunii mamare dreneaza in grupul pectoral al
ganglionilor axilari.
Limfaticele profunde incep prin papilare limfatice inchise in deget de manusa ( fund de sac)
situate in spatiile interlobulare. Pentru limfaticele profunde exista mai multe cai de drenaj : 2 principale si
mai multe secundare.
Caile principale sunt :
1.Calea principala axilara in care este dreneaza toate cadranele glandei mamare.
2.Calea principala mamara interna ( toracica interna) in care dreneaza in special cadranele
interne si cel central.
Caile secundare:
1. Cale presternala in care limfa este drenata in ganglionii axilari opusi ( contralaterali)
2. Cale retrosterala prin care limfa poate ajunge in ganglionii toracici interni opusi.
3. Cale supraclaviculara in care limfa din cadranul supero-intern poate ajunge in ganglionii
supraclaviculari,
4. Calea secundara Gerotta in care limfa ajunge in ganglionii limfatici si ganglionii cardiei.
5. Cale transpectorala care m. pectorali
Limfa de la glanda mamara ajunge la ganglionii axilari, ocolind marginea inferioara a
pectoralului mare si avand ca statii intermediare ganglionii subpectorali Sorgius si interpectorali Rotter.
Inervatia regiunii mamare este din nervii intercostali si ramuri din plexul cervical si plexul
brahial.
Ganglionul santinela este primul invadat de celulele canceroase.