REGLAREA RESPIRAIEI

Reglarea respiraiei mec.complex neuro-umoral ce permite:

- ajustarea ventilaiei la necesitile metabolice ale

organismului
- meninerea constant a compoziiei aerului alveolar,
concentraiei de O2 i CO2 din sg arterial.
Respiraia pulmonar:
- se desfoar automat, ritmic
- prin antrenarea mm respiratori de ctre centrii refleci
somatici medulari,
- sub controlul c. respiratori din tr. cerebral
- coordonati reverberant de c. nervoi superiori,
- receptori: senzorii tisulari i vasculari.

Centrii respiratori
Centrii respiratori bulbo-pontini (formaiunea reticulat
tr. cerebral):
- asigura ritmicitatea, frecvena i amplitudinea micrilor
respiratorii
Centrul respirator bulbar:
- activitate ritmic proprie - induce cuplul repetitiv inspirexpir.
- leziunile bulbare i infrabulbare suprim micrile
respiratorii.
- neuronii c. respirator sunt grupai funcional intr-un c.
inspirator i un c. expirator, activi succesiv.
- starea de excitaie a c. inspirator dureaz 2 sec., apoi
3 sec. intr in funciune c. expirator,
- ciclul se reia.

Funcionalitatea c. respiratori bulbari - optimizat de

c. apneustic (la limita dintre bulb i punte) i de c. pneumotaxic
pontin.
Stimularea c. apneustic alungete inspiraia (apneusis).
Excluderea influenei c. apneustic declaneaz inspiraie
dificil suspinoas (gasping respiration).
C. pneumotaxic: nu are activitate ritmic spontan, primete
impulsuri excitatorii de la c. inspirator; cand excitaia
c.pneumotaxic devine maxim, inhiba c. inspirator i
stimuleaza c. expirator.
Deci, c. pneumotaxic are rolul de a limita activitatea
inspiratorie a c. bulbari,sczand durata inspirului i crescand
frecvena respiratorie.

Adaptarea respiraiei, prin modificarea

frecvenei sau/i amplitudinii, se
realizeaz pe baza stimulilor c. respirator
bulbar, modulat de aciunea diverilor c.
nervoi - zone de integraie subcorticale i
corticale, cat i pe baza influenelor reflexe
somatice i autonom-vegetative dar i
umoral-sanguine.

Reglarea nervoas:
rapid i selectiv

Influene modulatoare
a) Intercentrale, din partea unor centri bulbari:

centrul deglutiiei: acioneaz prin oprirea

respiraiei in faza faringian a deglutiiei i prin
creterea volumului inspirator in faza
esofagian in caz de deglutiie dificil
centrul vomei oprirea respiraiei la
declanarea vrsturii
centrul cardiac tendin de cardioaccelerare
in inspir i cardiomoderare in expir (aritmia
respiratorie).

b) Reflexe
- reflexul de inflaie Hering-Breuer: mecanoreceptori
pulmonari stimulati de distensia inspiratorie limiteaza
inspirul i declanseaza expirul insoit de bronhodilataie;
este un reflex vagal.
- reflexul de deflaie (Hering-Breuer inversat), la sfaritul
expirului limiteaza expirul i stimuleaza inspirul
- reflexele cu punct de plecare receptorii J din alveole,
juxtacapilar, declansate de congestia sau edemul
pulmonar, p din capilarele pulmonare => tahipnee,
bronhoconstricie,bradicardie i hipotensiune.
- reflexele de aprare, strnut, tuse, de tip expirator :
declansate de iritaii ale CA superioare i inferioare,
- reflexul de sughi i de cscat => modificri respiratorii

- reflexe baroreceptive vasculare, sino-carotidian (IX) i aortic

(X): la TA rrirea respiraiei iar in hipotensiune FR i

amplitudinea respiraiei.Sunt concomitente cu reaciile cardiovasculare.
- reflexe proprioceptive: punct de plecare in m. scheletici,
tendoane, articulaii => stimuleaza respiraia in efort fizic;
micrile pasive ale membrelor intensific respiraia.
- reflexe exteroceptive: stimularea cutaneo-mucoas facial
inervat de trigemen (V).
- temperatura a mediului, febra intensific respiraia
(polipneea termic);
- contactul cu apa rece oprete respiraia;
- bile alternative (cald rece) stimuleaz respiraia;
- stimulii dureroi intempestivi opresc respiraia;
- durerea moderat stimuleaz respiraie
(flagelaia,ciupirea,masajul).
Reflexele exteroceptive i proprioceptive acioneaz asupra
c.respiratori prin colateralele cilor sensibilitilor ce abordeaz
substana reticulat.

excitarea algoreceptorilor viscerali determinat

de distensia intestinal, colecistic, traciunea
mezourilor diminu micrile respiratorii.
manevra de traciune a limbii efect stimulator
asupra respiraiei.
stimularea CR subglotice accelereaz respiraia
stimularea mucoasei supraglotice efect inhibitor
asupra c. respirator.

Influene corticale
Scoara cerebral influeneaz automatismul
ventilator in:
hiperpnee sau apnea voluntar,
adaptarea i modularea respiraiei la vorbit,
cantat, citit, ras, fluierat, tuse, strnut, suspin
voluntar.
pregtirea pentru efort fizic, startul in intreceri
sportive creterea debitului ventilator,
apnee voluntar in imersiuni
Sistemul limbic influeneaz c. respiratori:
furia, bucuria insoite de accelerarea respiraiei
frica perioad de apnee.

Chemorecepia
Reglarea respiraiei - dublat de control umoral, bazat pe modificrile fizchimice ale sangelui circulant.
Acioneaz direct pe c. respiratori si indirect prin chemosenzori vasculari
i tisulari; rol deosebit revine sinusului carotidian i crosei aortice.
CO2, hormonul respiraiei, are rol major:
- creterea cu 0,2% in aerul alveolar => dublarea ventilaiei
- reducerea conc.CO2 => hipoventilaie.
- aciunea stimulant a CO2 crete proporional cu conc. sa pan la 15%;
peste 20% pierderea contienei; la 40 % moartea.
In acidoz, variaiile pH-ului sanguin produc acelai efect.
Ac. respiratorie acioneaz rapid asupra c. respirator;
Ac. metabolic acioneaz asupra chemoreceptorilor periferici.
Scderea p. pariale a O2 acioneaz mai lent, prin chemoreceptorii
sino-carotidieni intensifica ventilaia; efect asupra ventilaiei la valori
ale p. pariale < 70 mmHg, maxim la 40-50 mmHg,sub 30 mm Hg
ventilaia diminu datorit efectului inhibitor al hipoxiei asupra c. respirator.