CURS 4

FIZIOPATOLOGIA HIPERTENSIUNII ARTERIALE

Capitole:
I.
Mecanismele reglarii homeostaziei tensionale
II.
Hipertensiunea arteriala (HTA)
1. Definitia si clasificare
2. Formele etiopatogenice
3. Patogeneza HTA primare (esentiale)
4. Patogeneza HTA secundare

I. Mecanismele reglarii homeostaziei tensionale

1. Definitii
Tensiunea sau presiunea arteriala (TA/PA):
Este forta pe care o exercita curgerea pulsatila a sangelui la nivelul
peretilor arteriali si totodata factorul care determin propulsia sngelui n sistemul
circulator, asigurnd perfuzia normal a esuturilor.
TA sistolica (TAS) reprezinta valoarea maxima a TA atinsa in cursul
sistolei ventriculare iar TA diastolica (TAD), valoarea minima a TA
corespunzatoare diastolei ventriculare.
TAS depinde de:
Volumul sistolic (volumul b taie)
Viteza de ejec ie
Elasticitatea aortei
Cre terea TA sistolice este determinat de:
- cre terea volumului sistolic sau a vitezei de ejec ie
- sc derea elasticit ii aortei. Cresterea rigiditatii vaselor mari la varstnici
determina HTA sistolica izolata.
TAD depinde de:
Rezisten a periferic total (RPT) sau rezisten a vascular periferic
(RVP), determinata in principal de rezisten a de la nivelul arteriolelor si
care se coreleaza direct proportional cu vascozitatea sanguina si
lungimea sistemului arterial (constante) si respectiv, invers proportional
cu raza vaselor.
Cre terea TA diastolice este determinat de:
- cre terea RPT.
2. Determinan ii majori ai presiunii arteriale medii (PAM) sunt:
- Debitul cardiac (DC)
- Rezisten a vascular periferic (RVP) sau rezistenta periferic total
(RPT)
PAM = DC X RVP

Controlul DC
Determinan ii majori ai DC sunt:
- Inotropismul (contractilitatea)
- Frecven a cardiac (FC)
- Presarcina (volumul end-diastolic, VED)
- Postsarcina (RVP)
HTA prin cre terea DC este dat de:
contractilit ii i a FC (prin stimulare -adrenergic )
presarcinii prin ntoarcerii venoase secundara:
volemiei (bilan pozitiv al Na+-ului i apei)
tonusului venos (stimularea -adrenergic )
Controlul RVP
RVP depinde de tonusul musculaturii netede arteriolare, care este modulat de:
1. Mecanismul de autoreglare
Autoreglarea tonusului vascular = mecanismul care realizeaz adaptarea
perfuziei la necesit ile metabolice tisulare, in ciuda unor variatii mari ale
PAM (intre 60 180 mmHg) dupa cum urmeaza:
perfuziei tisulare
hipoxie tisular
eliberarea de metaboli i
+
vasodilatatori (lactat, adenozina, ioni de K )
rezisten a local
perfuzia tinde s revin la normal
perfuziei tisulare
sp larea metaboli ilor vasodilatatori + eliberarea
de endotelin
rezisten a local
perfuzia tinde s revin la
normal
Cresterea RVP este mecanismul care contribuie la stabilizarea i
agravarea HTA:
TA
perfuzia esuturilor
RVP (pt a proteja
capilarele de hiperperfuzie)
HTA
2. Factori neurali = hiperactivitatea simpato-adrenergic
3. Factori hormonali/umorali:
- vasoconstrictori
(endotelina,
catecolaminele,
tromboxani,
prostaglandinele din grupul F, angiotensina II, serotonina)
- vasodilatatori (NO, prostaciclinele, prostaglandinele din grupul E,
kininele)
In HTA datorit leziunilor endoteliului vascular, disfunctia endoteliala eliberarea
de factori vasoconstrictori, ceea ce contribuie la agravarea HTA.

3. Mecanismele reglarii TA
Reglarea pe termen scurt (minute, ore) are la baza in principal mecanismele
neurale, in timp de reglarea pe termen lung (zile, saptamani, luni) are la baza
mecanismele hormonale/umorale.
3.1 Mecanismele neurale
3.1.1 Reflexe baroreceptoare sino-carotidiene i aortice (zonele cu presiune
nalt ) = sunt reflexe depresoare:
2

TA stimuleaz baroreceptorii din zonele cu presiune nalt

inhibarea
centrului cardiovascular bulbar
inhibi ia stimul rii simpato-adrenergice
vasodilata ie + FC (bradicardie)
TA
- intervin n reglarea rapid i de scurt durat a TA (ex. trecerea din pozi ia de
clinostatism n ortostatism)
- sunt ineficiente n HTA datorit fenomenului de resetare a receptorilor =
receptorii se adapteaz la noile valori tensionale
men in valorile ale TA.
3.1.2 Reflexe baroreceptoare cu punct de plecare atriul stng i circula ia
pulmonar = sunt reflexe depresoare:
volemiei stimuleaz baroreceptorii din zonele cu presiune joas
(cre te
presiunea de umplere a atriului stng i a circula iei pulmonar )
inhibarea
centrului cardiovascular bulbar
inhibi ia stimul rii simpatoadrenergice
vasodilata ie +
FC
(bradicardie)
TA
eliber rii de renin i ADH
excre ia de Na+ i ap
volemia
TA
- contribuie la reglarea lent i de lung durat a TA.
3.1.3 Reflexe chemoreceptoare = sunt reflexe presoare:
- hipoxemia, hipercapnia, acidoza stimuleaza chemoreceptorii arteriali (din
sinusul carotidian si crosa aortei)
vasoconstrictie generalizata
- desi rolul principal al acestora consta in reglarea ventilatiei, aceste reflexe pot
agrava o hipertensiune existent (ex, la nivel sistemic la pacientii cu apnee in
somn sau la nivel pulmonar la pacientii cu bronhopneumopatie obstructiva
cronica)

3.2 Mecanismele hormonale/umorale

3.2.1 Sistemul renina-angiotensina- aldosteron (RAA) clasic
(sau mecanismul presor renal)
Este principalul sistem responsabil de retentie hidrosalina si cresterea TA.
- eliberarea de renin de la nivelul aparatul juxta-glomerular este controlat prin
4 mecanisme:
1) Mecanismul baroreceptor
- PAM
presiunea de perfuzie renal
eliberarea de renin
2) Mecanismul chemoreceptor
- sarcinii de Na+ la nivelul maculei densa din TCD
- potasemiei
elib. de renin
3) Mecanismul nervos
- stimularea simpatic renal
- concentra ia catecolaminelor n snge
eliberarea de renin
4) Mecanismul umoral (mecanism feed-back negativ)
- cantitatea de angiotensina II generata
eliberarea de renin
3

Renina este o enzim proteolitic care catalizeaza transformarea:

Angiotensinogen
( 2-globulin de origine hepatic )
Renina
Angiotensin I (inactiv )
Enzima de conversie a angiotensinei (ECA)
(act. maxima la nivelul endoteliului pulmonar)
! Angiotensin II (AT-II)
Angiotensinaze
Angiotensin III

Angiotensin IV
3.2.2 Sistemele renin -angiotensin locale
au fost descrise la nivel miocardic, vascular, suprarenal i cerebral
sunt responsabile de producerea de AT-II tisulare
activarea lor este maladaptativa si contribuie semnificativ la progresiunea
HTA i a hipertrofiei ventriculare.
AT-II actioneaza via 2 tipuri de receptori: AT 1 si AT2, prezenti la nivelul inimii,
vaselor si tubilor renali:
- receptorii AT1 mediaza efectele nefaforabile ale AT-II (prezentate n
continuare)
- rolul receptorilor de tip AT2 este actual controversat, majoritatea autorilor
considera a fi contrareglator, benefic (vasodilatator, antiproliferativ si
posibil anti-ischemic) .
Efectele AT-II:
1. EFECTE SISTEMICE:
Arterioloconstric ie generalizat a vaselor de rezisten prin mecanism:
- direct
RVP
- indirect via
eliberarii de norepinefrina la nivelul terminatiunilor
nervoase adrenergice
efecte ce determina TA pe termen scurt
Arterioloconstric ie renal predominant la nivelul a. eferente
presiunii
la nivel glomerular
Stimularea secre iei de aldosteron (ALDO) din corticosuprarenala (CSR)
Retentie de sare prin mecanism:
- direct: creste primar reabsorb ia de Na+ in TCP
- indirect: via eliberarea de ALDO care reabsorb ia de Na+ n schimb cu
K+ sau H+ in TCD si TC
secundar absorb ia apei
Stimularea senza iei de sete
Cresterea eliberarii de hormon antidiuretic (ADH, vasopresina)
Cresterea tonusului simpatic
4

2. EFECTE LOCALE:
Ac ioneaz ca factor de crestere la nivelul inimii si vaselor = efect
mitogen cu stimularea hiperplaziei i hipertrofiei celulare
inducerea fenomenului de remodelare cardiovasculara caracterizat
prin:
- hipertrofia cardiomiocitelor
- proliferarea fibroblastilor cu sinteza de colagen
- proliferarea celulelor musculare netede vasculare
Determina cresterea expresiei endoteliale a moleculelor de adeziune
agravarea disfunctiei endoteliale
Determina cresterea aderarii si agregarii plachetare
efect protrombotic
efecte ce determina TA pe termen lung
Obs. AT-II este considerata responsabila de agravarea insuficientei cardiace (IC), iar
administrarea inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei (IECA, medicamentele de tip
pril, ex. Captopril, Lisinopril, Fosinopril, Perindopril etc.) sau a blocantelor receptorilor ATII
(BRA, medicamentele de tip sartan, ex. Candesartan, Irbesartan, Losartan etc.) sau mai recent
a inhibitorilor reninei (Aliskiren) este indicata tuturor pacientilor cu IC cu scaderea FE (disfunctie
sistolica).

3.2.3 Peptidele natriuretice

Reprezinta principalii factori responsabili de contracararea efectelor
sistemului RAA
diureza cu natriureza si scaderea TA
Peptidul atrial natriuretic (ANP, atrial natriuretic peptide) este secretat la
nivelul atriului drept in conditiile cresterii presiunii de umplere a acestuia
inhiba eliberarea de ADH
diureza
hipovolemie
scaderea TA
Peptidul natriuretic derivat din creier (BNP, brain natriuretic peptide) este
eliberat la nivelul cardiomiocitelor ventriculare, determina natriureza si diureza si
este considerat actual un marker diagnostic si terapeutic al IC.
Peptidul natriuretic de tip C este eliberat la nivelul endoteliului vascular si
determina vasodilatatie.

II. Hipertensiunea arteriala (HTA)

Definitie: cre terea persistent a valorilor TA sistolice i/ sau a valorilor TA
diastolice peste:
140/90 mmHg
130/80 mmHg la pacientii cu diabet zaharat si afectare renala cronica
Epidemiologie:
HTA = cea mai frecventa afectiune la nivel mondial !
Exista peste 1 miliard de hipertensivi in lume
Debut dupa varsta de 40 de ani (multe persoane sunt asimptomatice)
Prevalenta HTA creste cu varsta si este mai mare la populatia de culoare

Clasificare:
I. Clasificarea etiopatogenica:
1. HTA primara (esentiala, idiopatica): 95% din cazuri
- etiologie necunoscuta, plurifactoriala
2. HTA secundara: 5%
- etiologie cunoscuta
II. Clasificarea in functie de valorile tensionale:
CATEGORIA

TAS (mmHg) TAD (mmHg)

TA optim

< 120

< 80

TA normal

120 129

80 84

TA normal inalt

130 139

85 89

HTA grad 1 (u oar )

140 159

90 99

HTA grad 2 (moderat )

160 179

100 109

HTA grad 3 (sever )

180

110

HTA sistolic izolat

140

< 90

I. HTA primara (esentiala, idiopatica)

Etiologie
Este plurifactoriala, fiind implicati atat factori genetici cat si factori de risc de
mediu.
1. Factorii genetici (contribuie cu 30 40%) sunt demonstrati de:
- predispozi ie ereditar /istoric familial de HTA
- concordan a valorilor tensionale la gemenii monozigo i (comparativ cu cei
heterozigo i)
- rasa neagra (la care nu doar prevalenta HTA este mai mare ci si severitatea
bolii)
- sexul (sub 55 de ani, barbati > femei; peste 55 ani, femei > barbati)
HTA esentiala este o afec iune poligenic defecte multiple la nivelul genelor
ce codifica sinteza:
sintetazei endoteliale a oxidului nitric (eNOS)
receptorilor ATII, angiotensinogenului si a reninei
aldosteronului si a receptorilor adrenergici
transportorilor membranari ai ionilor de calciu si sodiu (defecte asociate cu
sensibilitatea fata de regimul hipersodat)
6

2. Factorii de risc hipertensinogeni

- obezitatea asociata sau nu cu insulinorezistenta/hiperinsulinism
- consumul crescut de sare
- consumul de alcool in doze mari
- sedentarismul
- intoleranta la glucoza/diabetul zaharat
- dislipidemia (hipercolesterolemia)
- stress-ul
- scaderea aportului de calciu, magneziu, potasiu

Patogeneza general a HTA

Pornind de la determinantii majori ai TA (DC si RVP), deosebim:
1. HTA de volum (= prin cresterea DC) pe seama:
Cresterii tonusului venos via:
Cresterea stimularii simpato-adrenergice
Activarea excesiva a sistemului RAA
Cresterii presarcinii via supraincarcarea lichidiana a organismului
prin:
Aport excesiv de sodium
Retentie renala de sodiu si apa (hiperactivitatea sist. RAA)
2. HTA de rezistenta (= prin cresterea RVP) pe seama:
Vasoconstrictiei functionale (cresterea reversibila a RVP) via:
Stimularea excesiva a sistemului RAA
Hiperactivitatea SN simpatic
Defecte genetice ale transportorilor de la nivelul
membranelor celulare
Hipertrofiei vasculare structurale (cresterea ireversibila a RVP) via:
Toate cele de mai sus +
Hiperinsulinemia asociata obezitatii sau sdr. metabolic.
Criteriile pt definitia sdr. metabolic:
1. Cresterea circumferintei abdominale:
- circumf. abdominala:
94 cm la barbati europeni
80 cm la femei europene
Plus minimum 2 dintre urmatoarele:
2. Cresterea TG 150 mg/dl (1.7 mmol/l)
3. Scaderea HDL-colesterol
< 40 mg/dl (1 mmol/l) la barbati
< 50 mg/dl (1.3 mmol/l) la femei
4. Cresterea TAS 130 si/sau TAD 85 mmHg
5. Glicemia a jeun 100 mg/dl ( 5.6 mmol/l) sau DZ diagnosticat
anterior.

PATOGENEZA HTA PRIMARE (ESENTIALE)

Recunoa te mecanisme complexe: neurale, hormonale, vasculare si renale.
I. Rolul cresterii stimul rii simpato-adrenergice in patogeneza HTA esentiale
Cauze :
1. Factori genetici (predispozitia ereditara) stress-ul psihic
2. Sdr. de apnee n somn
Efecte:
1. Hiperactivitate nervoas simpatic periferic dt. de eliberarea de
catecolamine la nivelul termina iunilor nervoase adrenergice (norepinefrin ) i
din medulo-suprarenal (epinefrin ) det:
- via -receptorii cardiaci:
inotropismul
FC
DC
- via -receptorii vasculari:
- din arteriole
arterioloconstric ie
RPT
- din vene
tonusul venos
ntoarcerea venoas
presarcina
DC
- activarea excesiva a sistemului RAA:
AII
RVP, reabsorbtia de Na si apa in TCP, stimuleaza centrul
setei, eliberarea de ADH si tonusului simpatic
ALDO
reabsorbtiei de Na si apa in TCD si TC
2. Activarea chemoreceptorilor arteriali de c tre episoade repetate de
hipoxemie i hipercapnie
tonusului simpatic
3. Insulinorezistenta (lipsa de raspuns a tesuturilor periferice fata de actiunea
insulinei).
Forme clinice:
- HTA diagnosticata la adultul tn r
- HTA la pacientii cu insuficienta cardiaca
- HTA la pacienti obezi cu apnee de somn
- HTA in stadiile incipiente ale diabetului zaharat (DZ)
II. Rolul mecanismelor hormonale/umorale
1. Rolul activarii excesive a sistemului RAA in patogeneza HTA esentiale
Activarea excesiva a sistemului RAA este responsabila de permanenta
a TA via efectele AT-II (vezi efectele sistemice & locale ale AT-II).
2. Rolul obezitatii si a insulino-rezistentei in patogeneza HTA esentiale
Excesul ponderal se asociaza frecvent cu HTA iar distributia tesutului adipos
constituie un indicator mai important al riscului hipertensiv:
- obezitatea centrala sau androida (tesut adipos preponderent la nivel
abdominal si visceral) se asociaza mai frecvent cu HTA si insulinorezistenta comparativ cu obezitatea periferica sau ginoida (tesut adipos
dispus preferential la nivel gluteo-femural)
8

Obezitatea determina HTA secundar:

- cresterii nivelelor serice de leptina, hormon secretat de adipocite care
induce modificari hemodinamice via:
- Cresterea stimularii simpatice la nivel central
- Activarea sistemului RAA
- asocierii cu insulino-rezistenta si hiperinsulinismul
Insulino-rezistenta detine rolul major in dezvoltarea HTA si agravarea
ATS (fata de hiperinsulinism) prin:
- Scaderea productiei endoteliale de NO
- Stimularea productiei de AT-II si catecolamine
- Efect pro-inflamator si pro-trombotic
Agravarea disfunctiei endoteliale si declansarea unui cerc vicios de
agravare a ATS si de progresiune a HTA
Hiperinsulinismul are efecte nefavorabile la nivel vascular prin:
- Stimularea proliferarii musculaturii netede vasculare
- Cresterea suplimentara a activarii simpatice
- Potentarea efectelor AT-II de remodelare vasculara
IV. Rolul mecanismelor vasculare
Sunt implicate in patogeneza si progresiunea HTA:
1. Disfunctia endoteliala mediata de NO / endotelinei
- raspunsului vasodilatator dependent de NO (f
a se putea preciza
dac acesta este cauza sau consecin a HTA)
2. Remodelarea vasculara
- cresterea grosimii mediei arteriale in raport cu diametrul lumenului
vascular = marker-ul remodelarii vasculare in HTA
3. Cresterea rigiditatii arteriale
- explica cresterea TA sistolice observata la hipertensivii varstnici.
V. Rolul mecanismelor renale
In HTA esentiala exista o alterarea genetica si/sau dobandita a rinichiului de a
elimina sarea in exces determinata de:
Defectul genetic de sinteza a aducinei, o proteina membranara cu rol in
reglarea activitatii ATP-azei Na/K dependente
cresterea reabsorbtiei de
Na la nivel tubular
Eliberarea unor inhibitori ai ATP-azei Na/K dependente (ouabaina, hormon
adrenocortical)
retentia primara de sodiu & retentie secundara de apa
! Obs: Alterarea homeostaziei Na a fost descrisa la hipertensivii cu greutate mica la nastere
sensibilitatea crescuta la sare fiind explicata prin reducerea suprafetei de filtrare glomerulara
secundar deficitului de nefrogeneza.

Consecintele excesului de sodiu:

La nivel extracelular
volemia
autoreglare
RVP
La nivel intracelular:

DC

declansarea mec. de

- acumularea de Na+ la nivelul pere ilor vasculari det.

concentra iei
Ca++ i.c. (mec: excesul de sodiu inverseaza directia de functionare a
transportorului de schimb sodiu/calciu) cu acumularea secundara a calciului:
= la nivelul intimei
agravarea disfunctiei endoteliale
= la nivelul mediei
tonusul musculaturii netede vasculare &
sensibilitatea sa fa de catecolamine i angiotensin
- acumularea de Na+ n zonele baroreceptoare
rigidizarea pere ilor
arteriali n aceste zone cu sensibilit ii baroreceptorilor

Fiziopatologia complicatiilor HTA

HTA esentiala este in mod caracteristic o afectiune asimptomatica pentru
o perioada relativ lunga de timp. Simptomatologia, in momentul aparitiei, este
consecinta efectulelor sale pe termen lung la nivelul organelor tinta: inima, creier,
rinichi, artere si ochi (retina). Mecanismele responsabile de leziunile organelor
tinta sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Organul tinta

Mecanismul responsabil

Leziunea

Cre terea lucrului mecanic &

Reducerea fluxului sanguin
coronarian

Hipertrofie ventricular
stng Ischemie miocardic
Insuficien cardiac stng

Artere coronare

ATS accelerat

Rinichi

Stimularea secre iei de renin

i aldosteron

Ischemie miocardia cronic

Infarct miocardic
Moarte subit
Reten ie hidrosalin
agravarea hipervolemiei

Inima
Miocard

Creier

Retina

Aort
Arterele
periferice ale
membrelor
inferioare

Reducerea fluxului sanguin

renal si a aportului de oxigen

Sc derea filtr rii glomerulare

Cresterea presiunii n
arteriolele renale
Reducerea fluxului sanguin
cerebral i a aportului de
oxigen
Lezarea pere ilor vasculari
ATS accelerat
Reducerea fluxului sanguin
Presiune arteriolar crescut

Nefroscleroz => insuficien

renal
Atacuri ischemice tranzitorii,
Tromboz cerebral
Anevrism, hemoragie, infarct
cerebral

Lezarea peretelui vascular

Reducerea fluxului sanguin
periferic
ATS accelerat

Scleroz vascular
Exudate si hemoragii
retiniene
Anevrism disecant
Claudica ie intermitent
Gangren

10

PATOGENEZA HTA SECUNDARE

I. HTA SECUNDARA RENALA

1. Hipertensiunea renoparenchimatoas (renopriv )
Reprezinta cea mai frecventa cauze de HTA secundar la adult.
Cauza: reducerea parenchimului renal asociata cu scaderea FG din:
- ! nefropatia diabetica
- glomerulonefrite cronice
- pielonefrite cronice
- rinichi polichistic
Patogenie: alterarea functiei renale de excretie
capacitatea de eliminare
Na+ i H2O
volemia
DC (la debut HTA de volum)
Biologic: creatinina serica asociata cu proteinurie si/sau prezenta eritrocitelor
sau leucocitelor la ex. sumar de urina.

2. Hipertensiunea renovascular
Cauza: stenoza uni- (rar bilateral ) a arterei renale determinata de:
- boala aterosclerotica (la barbati varstnici, afectarea 1/3 proximale a
a.renale)
- displazia fibromusculara a mediei (la femei tinere, cel mai frecvent sunt
afectate cele 2/3 distale arteriale)
Patogenie: activarea sistemului RAA secundar scaderii perfuziei renal
eliberarea de renin
angiotensina II
ALDO
= AT II determina arterioloconstric ie
RPT
= ALDO
reabsorb ia urinar de Na+
volemia
DC
TA
Biologic: hiperreninemie plasmatica, hipopotasemie, hiposodemie
+ diferenta de peste 1,5 cm in diametrul longitudinal al rinichilor la ecografie.

II. HIPERTENSIUNEA SECUNDARA ENDOCRIN

1. Hipertensiunea din feocromocitom
Cauza: tumor a tesutului cromafin din medulosuprarenal (85% din cazuri) si a
ganglionilor simpatici (15% din cazuri) de la nivel abdominal (perirenal,
paraaortic = paraganglioame)
Patogenie: eliberare de catecolamine asociata stimularii simpatice
Manifest ri:
crize paroxistice de hipertensiune (asociate cu cefalee, palpita ii, anxietate,
transpira ii profuze, paloare) sau HTA stabila
Biologic: cresterea nivelului seric si al metanefrinelor serice (metaboli i ai
catecolaminelor) + eliminare urinar crescut de catecolamine i metaboli i ai
acestora (normetanefrin , metanefrin , acidul vanil-mandelic).

11

2. Hipertensiunea din hiperaldosteronismul primar

Cauza: tumor de corticosuprarenal (adenom unilateral sau hiperplazie
bilaterala)
Patogenie: hipersecre ie primar de ALDO
Secre ia de ALDO
reten ie de Na+ i H2O
volemia
DC (HTA de
volum)
Biologic:
nivel plasmatic al ALDO, cu alterarea mecanismelor de reglare
reninemia (deoarece reten ia hidro-salin primara
volemia
perfuzia
renala
secre ia de renin
activitatea reninei plasmatice
hipopotasemie i alcaloz metabolic

3. Hipertensiunea din consumul/tratamentul cu anticoncep ionale orale

Cauza: administrarea de anticoncep ionale estrogenice
Patogenie: estrogenii sinteza hepatic de angiotensinogen
Excesul de substrat
produc ia de AT II (de i reninemia este normal )
ALDO cu 2 consecinte:
= angiotensina II
RPT
TA
= ALDO
volemia
DC

III. Hipertensiunea din coarcta ia de aort

Cauza: mecanic = stenoza istmului aortic (ingustarea congenitala a
lumenului aortei cel mai frecvent in portiunea initiala a aortei descendente)
Patogenie:
- obstacol mecanic responsabil de generarea a 2 zone cu regim tensional
diferit:
hipertensiune sistolic
deasupra stenozei (membrele superioare,
extremitatea cefalic ) dg. in copilarie sau la adolescenta
TA sub stenoz
(membre inferioare, trunchi) cu puls femural
diminuat/absent sau intarziat in raport cu pulsul radial.

12