Subiecte examen TAR

2014-2015

1) teoria jocurilor (baze conceptuale) si dilema prizonierului

Subiectul se rezolva in urmatorul mod:
a) bazele conceptuale:
- se face tipologia alegerilor (parametrice si strategice)
- se prezinta elementele unui joc: lista jucatorilor, multimile agendelor disponibile pentru fiecare
jucator, rezultatele jocului, preferintele pe rezultate nu pe actiuni
- se clasifica jocurile: a) dupa reprezentare (normala/etinsa), b) dupa nr. de jucatori, c) dupa numarul
de strategii, d) dupa informatia disponibila, e) dupa scopurile jucatorilor, f) dupa posibilitatea
cooperarii (cooperative si non-cooperative);
b) dilema prizonierului
- descrieti (pe scurt) dilema prizonierului (povestea) si construiti matricea platilor;
- explicati dilema prizonierlui folosind fiecare dintre cele scrise la a) bazele conceptuale. Ex: ce tip de
alegeri se fac, care e lista jucatorilor, care e multimea agendelor etc cum se clasfica jocul dilema
prizonierului dupa fiecare dintre criteriile mentionate, identificati si definiti echilibrul Nash etc.
2) Prezentati argumentul inductiei inverse, si dati un exemplu personal care sa ilustreze acest
argument:
Subiectul se rezolva in urmatorul mod:
- se defineste rationalitatea individuala in forma tare (homo economicus);
- se prezinta argumentul inductiei inverse in forma data de David Hume;
- se prezinta argumentul inductiei inverse in forma data de Rosenthal;
- se ncearc formularea unui argument asemntor celor anterior menionate;
- daca se ridica asumptia numarului finit si cunoscut de runde, mai tine argumentul inductiei inverse?
Motivati raspunsul;
3) Descrieti problema bunurilor publice si a celor comune
Subiectul se rezolva in urmatorul mod:
- identificati cele doua criterii de clasificare a bunurilor (exclusivitatea si rivalitatea)
- construiti tabelul bunurilor
- oferiti cate 4 exemple pentru fiecare tip de bun si argumentati de ce incadrati respectivul exemplu
intr-una dintre cele 4 categorii de bunuri. (spre exemplu daca spuneti ca o plaja e un bun comun,
trebuie sa argumentati de ce. Retineti ideea ca trebuie sa va ganditi la regulile de acces cand
clasificati un bun)
- discutati problema free-riderului (calatorului clandestin)
- discutati tehnologiile de furnizare/producere (sumativa etc)

4) Comparati perspectiva pluralista in privinta grupurilor de interese cu perspectiva lui Olson

Subiectul se rezolva in urmatorul mod:
- se prezinta prespectiva pluralista (pluralistii timpurii: Commons, Bentley, Truman+ plura;istii tarzii:
Dahl)
- se prezinta (pe larg) perspectiva lui Olson:
- clasificarea bunurilor (faceti tabelul de la curs);
- problema calatorului clandestin;
- problema inutilitatii cooperarii unilaterale;;
- clasificarea grupurilor (latente etc);
- predictii in privinta organizarii actiunii colective de catre fiecare grup;
- solutii pentru promovarea cooperarii (stimulentele selective + design institutional)
- se compara predictiile facute dinspre perspectiva pluralista cu cele facute din perspectiva lui Olson;
- oferiti un exemplu in care un grup latent a reusit sa organizeze actiunea colectiva si prezentati
mecanismele;
- oferiti un exemplu in care un grup privilegiat sau intermediar a beneficiat de politici guvernamentale
care au dezavantajat un grup latent;
5) Folosind teoria banditului stationar a lui M. Olson, explicati aparitia ordinii politice in grupurile
mari.
Subiectul se rezolva in urmatorul mod:
- folosind logica actiunii colective, explicati de ce in grupurile mari, cooperarea voluntara in vederea
furnizarii unui bun colectiv, este improbabila;
- descrieti teoria banditului stationar;
- explicati cum se trece de la banditism stationar (autocratie) la democratie.
6) Definiti notiunea de grup latent si formulati o predictie privind sansele actiunii colective in cadrul
grupurilor de acest tip:
Subiectul se rezolva in urmatorul mod:
- se descrie clasificarea grupurilor la Olson;
- se prezinta predictiile teoretice privind capacitatea grupurilor latente de a organiza actiunea
colectiva;
- se prezinta solutiile pentru problemele pe care le au grupurile latente de a organiza actiunea colectiva
(daca identificati astfel de probleme)
- potrivit teoriei, intre un lobby al consumatorilor si un lobby al producatorilor, cine are mai multe
sanse de castig? Argumentati folosind teoria.
7) care este explicatia pentru faptul ca unele tari au avut o crestere economica mai rapida decat altele,
dupa cel de-al doilea razboi mondial?
Subiectul se rezolva in urmatorul mod:
- se prezinta logica actiunii colective pe scurt; (adica problema grupurilor)
- se aplica logica actiunii colective la cresterea si declinul natiunilor si se discuta problema coalitiilor
de distributie;
- cum explicati, folosind teoria lui Oson, cresterea economica a Germaniei si Japoniei dupa al doilea
razboi mondial?
- cum explicati cresterea lenta a tarilor invingatoare in cel de-al doilea razboi mondial ex Anglia si
SUA?
- cum explicati cazul Suediei? (desi a beneficiat tde stabilitate, aceasta nu a dus la scleroza
institutionala ca in alte tari care au avut stabilitate spre exemplu Angla si SUA)

8) Prezentati turnirurile lui Axelrod si discutati importanta lor in stiinta politica

Subiectul se rezolva in urmatorul mod:
- prezentati intrebarile de cercetare pe care le formuleaza Axelord
- discutati diferenta dintre dilema prizonierului jucata intr-o singura runda si dilema jucata repetat
- discutati importanta factorului de discount w.
- prezentati turnirurile lui axelrod (adica aranjamentele experimentale si descrierea catorva strategii)
- prezentati concluziile turnirurilor lui Axelrod si subliniati diferenta dintre concluziile teoriei clasice
(in care dilema se juca intr-o singura runda si se formula predictia ca jucatorii nu vor coopera) si
teoria lui Axelord (in care dilema se joaca repetat iar concluzia este ca jucatorii vor coopera).
- prezentati si explicati caracteristicile unei strategii de succes (binevoitoare, reactiva etc)
- prezentati un exemplu empiric de cooperare la care nu te-ai putea astepta dar pe care teoria lui
Axelrod o explica: sistemul transeelor din primul razboi mondial.
- discutati importanta cercetarii lui Axelrod pentru stiinta politica.