Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Teste Rezolvate Pentru Examen La Dreptul Contraventional
Teste Rezolvate Pentru Examen La Dreptul Contraventional
activitati speciale care un sint decit forme si metode de realizare a deciziei,cu privire la
aplicarea sanctiunii contrav.
2.2Privarea de dreptul dea detine anumite functii sau dea desfasura anumita
activitate.Executarea acestor sanctiuni se asigura de catre oficiul de executare pe a carui
raza teritoriala isi desfasoara activitatea sau isi are domiciliul contravenientului,fie sediul
pers jur. Contraveniente.Oficiul de executare trimite hotarirea jut organului abilitat cu
dreptul dea dispune eliberareae contravenientului din functie sau deai interzice exercitarea
unei activitate,care este obligat in 3 zile pu pers fiz si 10 zile pentru persoana juridica,sa
adopte actul de eliberare din functie sau de interzicere a desfasurarii unei activitati,si
impreuna cu hotarirea jud sa o trimita oficiului de executare.
Privarea de dreptul special consta in interzicerea pers dea conduce vehicule si de a detine
arma si portarma.In cazul dat ares loc confiscarea obiectului care a constituit instrumentul
comiterii contraventiei.Poate fi confiscat doar obiectul ce se afla in proprietate privata.
O alta sanctiune complimentara este aplicarea punctelor de penalizare care se aplica
conducatorilor de vehicule vinovate de savirsirea unei contraventii.Punctele de penalizare
se aplica odata cu sanctiunea principala,de ex amenda.Modul de evidenta a punctelor de
penalizare si modul de asigurare a accesului titularului de permis de conducere la
informatia despre punctele de penalizare se stabileste de guvern.Punctele de penalizare se
anuleaza dupa expirarea 6 luni dupa aplicarea lor,sau la data privarii dea conduce vehicule
prin hotarire judecatoreasca.
Expulzarea se aplica drept sanctiune contraventionala fata de cetatenii straini sau fata de
apatrizi pentru comiterea unor contrav ce incalca ordinea publica sau orinduirea de
stat.Expulzarea se executa de catre organele afacerilor interne.Instanta de judecata
expediaza hotarirea privind expulzarea cetateanului strain sau apatridului la organul
afacerilor interne in a carui raza a fost retinuta ori domiciliaza pers vinovata.
2.3
Scopul distinct al sanctiunii contraventionale este integrarea sociala a celor ce sunt
in conflict cu legea,precum ca si faptul ca la stabilirea sanctiunii contraventionale,trebuie
sa se tina cont de caracterul prejudiciabil al faptei si caracteristicile pe care le prezinta
personalitatea faptuitorului.
Astfel tinind cont de cele sus mentionate,putem afirma ca legislatia privind
executarea hotaririlor judecatoresti cu privire la sanctiunile contaventionale aplicabile si
ca complimentare,are un grad destul de avansat,deoarece,conducindune de prevederile
legislatiei,observam ca executarea sanctiunilor contraventionale are loc prin mijloace
destul de satisfacatoare,care nicidecum nu au ca scop indimidareasau pricinuirea carorva
prejudicii contravenientului.
Dupa cum am observa la executarea hotaririi judecatoresti se ia in consiuderatie
spre exemplu,starea in care se afla persoana contravenientului,ma refer la privarea de
dreptul dea conduce vehicule,care,conform CCA nu poate fi aplicata persoanei cu
dizabilitati care foloseste vehicului ca unic mijloc de transport,cu anumite exceptii.
O particularitate negativa a legislatie in acest sens ar fi faptul ca punctele de
penalizare expira in termen de 6 luni,de la data aplicarii lor.Astfel contravenientul poate fi
intro oarecare masura incurajat de savirsirea unor contraventii in sens ca nu va avea prea
mult de suferit,stiind ca aceste puncte spre exemplu,a caror numar maxim stabilit de
est nr.3
T
Subiectul 1: Delimitarea rsunderii contravenionale de alte forme de rspundere juridic
1.1 Identificai criteriile de delimitare a rspunderii contravenionale de alte forme de
rspundere juridic.
Pentru a o caracteristic mai ampl a delimitrii rsp.contrv de alte forme de rsp.juridic ,
este nevoie de menionat criteriile comform crora facem delimitarea , acestea fiind :
1.temeiul raspunderii. ( componena infraciunii = rspunderea penal , executarea
necuvenit sau neglijent a obligaiilor de serviciu = rspunderea disciplinar , svrirea cu
vinovie a unei fapte prejudiciabile cu un grad de perciol social mai periculos ca
infraciunea = rspunderea contrv.)
2.caracteristica subiectelor (persoan fizic = rspunderea disciplinar , persoan fizic sau
juridici = rspunderea penal i contravenional)
3.caracterul sanctiunii ( de ordin moral = rspunderea disciplinar , de ordin material =
rspunderea civil i penal , de ordin material i moral = rspunderea contravenional)
1.2 Stabilii delimitarea rsp. contrav. de alte forme de rsp. juridic conform
criteriilor
Spre deosebire de raspundere desciplinar care are ca temei abordarea disciplinei iar ca
subiect al raspunderii apare persoana fizic pe care o numim angajat , rspunderea
contraventionala are ca temei comiterea unei contraventii si subiect al raspunderii poate fi
persoana fizica care nu se afla in raport de subordonare ierarhica, precum si persoana juridica
cu exceptia autoritatii si institutiei publice. sanctiunea disciplinara poarta in temei un caracter
moral iar cele contraventionale-caracter precuniar.
Raspunderea civila are ca temei delictul civil rezultat din neexecutarea obligatiilor aferente
raporturilor civile sau cauzarea de prejudicii. Cercul de subectii a raspunderii civile este unul
dintre cele mai larg comparativ cu subiectele raspunderii contraventionale care au un caracter
mai restrins. Ca si in cazul raspunderii materiale la raspunderea civila, sanctiunile constau in
repararea prejudiciilor material precum si prejudiciului moral in cazul persoanei fizice, spe
deosebire de sanctiunea contraventionala care poarta un caracter mai complex acestea
formind un sistem ce permite substituirea reciproca.
Raspunderea penala este cea mai severa forma de raspundere juridica care are ca temei
comiterea infractiunilor aceasta reprezentind o fapta mai social periculoas comparativ cu
contraventia subiectele raspunderii penale sunt aproximativ similare cu cele ale raspunderii
contraventionale exceptie fiind virsta persoanei posibile de raspundere, precum si faptul ca
de la raspunderea contraventionala sunt exceptate nu doar autoritatea publica dar si institutia
publica. In cazul pedepsilor penale predomina privarea de libertate. Raspunderea
contraventionala ocupa un loc dinstinct in cadrul raspunderii juridice deosebinduse de alte
forme de raspundere juridice .
1.3 Apreciai locul i rolul rspunderii contravenionale n sistemul rspunderii
juridice.
Rspunderea contravenional este prevzut de ctre Codul Contravenional al Republicii
Moldova .Rspunderea contravenional are sarcina de a ocrotivalorilesociale, personalitatea,
drepturile i interesele legitime ale persoanelor fizice i juridice, proprietatea, ornduirea de
stat iordineapublic, precumi de a depista, preveni i lichida contraveniile administrative
i consecinelelor, de contribui la educarea cetenilor in spiritul ndeplinirii intocmai a
legilor.Astfel , menionm c rspunderea contravenional i are pe merit un loc de vaz n
cadrul legislativ alturi de celelalte forme de rspundere juridic . Faptul c rspunderea
contravenional are un caracter mai blnd n comparaie cu rspunderea penal (gradul
prejudiciabil mai nensemnat, pericolul social cu un nivel mai jos, pedeapsa vdit mai
blnd) deloc nu face acceptabil opinia c ar avea un alt loc n cadrul legislativ sau avnd
unul de o importan mai minuscul , ambele forme de rspundere juridic au pretext legal,
funcioneaz n baza legii, au scopuri practic identice i prezint un temei legal sau prghii
legale prin care cetenii vor fi pedepsii pentru faptele sale prejudiciabile indiferent de
gradul de pericol social. Aadar, principiile de baz, comune mai multor forme de rspundere
juridic (umanismului, democratismului, legalitii n faa legii i a autoritilor publice),
permit rspunderii contravenionale de a se plasa n cadrul sistemului legislativ, pe poziii de
egalitate cu celelalte forme de rspundere juridic .
Subiectul 2: Noiunea i caracteristica general a executrii hotrrii cu privire la
sanciunea contrav
2.1 Definii i cracterizai faza executrii hotrrii cu privire la sanciunea
contravenional.
Executarea hotaririi cu privire la aplicarea sanctiunii contrav constituie ultima faza a
procedurii contraventionale,faza in care se realizeaza sanctiunile contraventionale,aplcate
si totodata se constata eficacitatea procesului contraventional jurisdictional.
Procedura executarii sanctiunilor contraventionale reprezinta un complex de activitati
speciale care un sint decit forme si metode de realizare a deciziei,cu privire la aplicarea
sanctiunii contravenionale.
2.2 Definii i caracterizai etapele executrii hotrrii cu privire la sanciunea
contravenional
Ce ine de executarea hotrrilor judectoreti etapele difer pentru fiecare contravenie n
parte. Deci nu putem vorbi despre etape generale ce sunt caracteristice tuturor
contraveniilor. Astfel;
1) Executarea privrii de dreptul de a exercita o anumit activitate sau de a deine o
anumit funcie se asigura de catre oficiul de executare pe a carui raza teritoriala isi
desfasoara activitatea sau isi are domiciliul contravenientului, fie sediul persoanei juridice
contraveniente. Oficiul de executare trimite hotarirea judectoreasc organului abilitat cu
dreptul dea dispune eliberareae contravenientului din functie sau de ai interzice exercitarea
unei activiti, care este obligat in 3 zile pentru pers .fizic si 10 zile pentru cea juridica, sa
adopte actul de eliberare din functie sau de interzicere a desfasurarii unei activitati, si
impreuna cu hotarirea jud sa o trimita oficiului de executare.
2) Expulzarea se executa de catre organele afacerilor interne. Instanta de judecata
expediaza hotarirea privind expulzarea cetateanului strain sau apatridului, la organul
afacerilor interne in a carui raza a fost retinuta ori domiciliaza pers vinovata.
3) n cazul amenzii hottrea judectoreasc este pronunat doar dup ce contravenientul
refuz s o achite de bun voie timp de 30 e zile. Astfel, judectoria trimite la oficiul de
executare, titlu executoriu pentruu incasarea silita a amenzii. In scopul asigurarii
executarii silite a sanctiunii sub forma de amenda ,Oficiul de executare, verifica
mijloacele banesti de pe conturile persoanei fizice sau juridice i prezinta dispozitia de
incasare institutiei financiare respective pentru a ridica suma de bani. Instanta
judecatoreasca este informata in termen de 15 zile la persoana fizica si 5 zile la persoana
juridica, despre executarea hotaririi ei. In cazul cind persoanele de la 16-18 ani savirsesc
contraventii,amenda se percepe de a parinti, daca minorii un au mijloace financiare.
4) Referitor la munca neremunerata n folosul comunitii, dupa pronuntarea hotaririi
judecatoresti, presedintele sedintei de judecata explica esenta sanctiunii muncii
neremunerate in folosul comunitatii, fapt care se consemneaza in procesul verbal al
sedintei de judecata. Persoana sanctionata depune in scris un angajament prin care se
obliga sa se prezinte in 10 zile la oficiul de executare in a carui raza teritoriala isi are
domiciliul. In cazul ca contravenientul nu indeplineste obligatiile respective, oficiul de
executare trimite instantei un demers prin care se cere inlocuirea muncii neremunerate cu
arest contraventional.
5) Decizia pentru arestul contraventional se pune in executare imediat dupa pronuntarea
hotaririi judecatoresti. Executarea acestei sanctiuni se asigura de catre penitenciare in
conditiile stabilite pentru regim initial intrun tip semi-nchis. Arestul nu se aplica femeilor
gravide , minorilor, invalizilor gradul I i II, militarilor, femeilor cu copii pina 12 ani.
scop nlturarea unei stri de pericol i prevenirea svririi de ctre aceste persoane a unor
fapte socialmente periculoase.
1.2 Determinai scopurile sanciunilor contravenionale
Reieind din legislaie, scopurile sanciunilor snt:
1)Aplicarea msurii de constrngere fa de persoana vinovat. (Scop coercitiv)
2)Corectarea i reeducarea persoanelor ce au svrit contravenia. (Scop educativ)
3)Educarea altor persoane.(Scop educativ)
4)Prevenirea svririi altor contravenii. (Scop preventiv)
1.3 Stabilii distincia ntre sanciunile contravenionale i celelalte sanciuni
juridice.
Comparativ cu sanciunile penale, acele contravenionale se dovedesc a fi mult mai blnde.
Arestul ca pedeaps penal poate ajunge la deteniune pe via, amenda la 1000 u.c., iar
persoana juridic poate fi lichidat. Pedeapsa penal poate fi aplicat doar n urma
hotrrii judectoreti, pe cnd cea contravenional de o mulime de ageni constatatori,
persoane cu funcie de rspundere. Sanciunile contravenionale nu mpiedic la angajarea
ulterioar a persoanei fizice ntr-o funcie public sau funcie special (angajat MAI, fore
armate). Sanciunile contravenionale nu pot coexista pe lng cele penale (adica aplicate
concomitent).Sanctiunile civile, in comparatie cu cele contraventionale au ca scop
repararea prejudiciului persoanei vatamate. Sanctiunile contraventionale sunt aplicate de
catre organele de stat iar in cazul amenzii, beneficiar este tot statul (adica el incaseaza
suma). Sanciunile contraventionale pot fi aplicate concomiteti cu cele civile. Sanctiunile
civile la fel sunt aplicate doar in urma pronuntarii instantei judecatoresti. Termenul de
prescriptie pentru aplicarea sanctiunii contraventionale este de 3 luni. Sanctiunile
contraventionale rezulta din legi, pe cind cele civiel pot rezulta si din contracte.
Sanctiunile contraventionale se aplica pentru savrirea unei contravenii, pe cnd cele
administrative pentru nclcarea unui raport administrativ. Sanciunile administrative au
un grad i mai redus de severitate dect cele cotnravenionale (ex mustrare, eliberare din
funcie)
Subiectul 2: Calea extraordinar de ata. Revizuirea.
2.1 Definii i caracterizai revizuirea
Revizuirea reprezint o cale extraordinar de atac prin care se poate revizui procesul
contraventional ncheiat printr-o hotrre judectoreasc.
Revizuirea procesului contravenional poate fi cerut dac:
a) instana de judecat internaional, prin hotrre, a constatat o nclcare a drepturilor i
libertilor omului care poate fi reparat la o nou judecare;
b) Curtea Constituional a declarat neconstituional prevederea legii aplicat n cauza
respectiv;
c) legea nou nltur caracterul contravenional al faptei sau amelioreaz situaia
contravenientului n a crui privin nu a fost executat integral sanciunea
contravenional;
d) prin hotrre definitiv s-a constatat c agentul constatator, procurorul sau judectorul a
comis, n cursul constatrii i judecrii acestei cauze, abuzuri ce constituie infraciuni.
2.2 Determinai i caracterizai etapele revizuirii
1) Procedura de revizuire se deschide n baza cererii procurorului de nivelul instanei de
judecat, conform competenei teritoriale, sau a cererii contravenientului adresat instanei
care a judecat cauza/contestaia.
2) Cererea de revizuire se face n scris, cu invocarea motivului revizuirii i a datelor
doveditoare.
3) Cererea de revizuire se depune n instana a crei decizie sau hotrre a rmas definitiv
4) n procedura de revizuire, instana sesizat poate dispune suspendarea hotrrii
neexecutate
Test nr.5
1.1 Identificati sistemul si enumerati sanctiunile contraventionale
Sistemul de sanciuni este stabilit expres de legea contravenional.
Transformrile social-economice ce au avut loc n societate n ultimii ani, precum i
inovaia prevzut de legea contravenional nou ce ine de subiectul rspunderii
contravenionale (introducerea persoanei juridice ca subiect al rspunderii
contravenionale) au modificat esenial i sistemul sanciunilor contravenionale.
Sanciunile contravenionale snt:
-avertismentul;
- amenda;
- privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate;
- privarea de dreptul de a deine anumite funcii;
- aplicarea punctelor de penalizare;
- privarea de dreptul special (dreptul de a conduce vehicule, dreptul de a deine arm i de
portarma);
- munca neremunerat n folosul comunitii;
- arestul contravenional;
- expulzarea
1.2 Clasificati sanctiunile contraventionale
In dependenta de subiectul contraventiei,sanctiunile contraventionale se clasifica in:
- sanciunile aplicabile persoanei fizice;
- sanciunile aplicabile persoanei juridice.
Sanciunile contravenionale aplicabile persoanei fizice snt:
- avertismentul;
- amenda;
- privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate;
- privarea de dreptul de a deine anumite funcii;
- aplicarea punctelor de penalizare;
- privarea de dreptul special (dreptul de a conduce vehicule, dreptul de a deine arm i de
portarma);
- munca neremunerat n folosul comunitii;
- arestul contravenional;
- expulzarea.
Sanciunile contravenionale aplicabile persoanei juridice snt:
- amenda;
- privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate.
In dependenta de importanta contraventiei,sanctiunile contraventionale se clasifica in:
-sanctiuni principale
-sanctiuni complementare(privarea de dr de a desfasura o anumita activitate,privarea de
dreptul de a detine anumite f-tii,punctele de penalizare)
1.3 Apreciati tendintele legislatiei privind sanctiunile contraventionale
Sanciunea contravenional este un element obligatoriu al normei contravenionale
materiale, n care snt stipulate msurile de influenare a statului asupra persoanei care, cu
vinovie, a comis o abatere contravenional, ea fiind un mijloc de garantare (de
protejare) a normei juridice.
Pornind de la coninutul art. 32 din CC al RM, putem afirma c prin sanciune
contravenional se nelege o msur de constrngere sau de reeducare aplicat
contravenientului n scopul corectrii comportamentului acestuia i al prevenirii de
svrire a unor noi contravenii att de ctre contravenientul nsui, ct i de ctre alte
persoane.
Dei ideal este ca toi destinatarii normelor juridice contravenionale s se conformeze
regulilor de conduit stabilite prin dispoziia normei juridice materiale i protejate prin
intermediul sanciunii normei respective, realitatea demonstreaz c o parte dintre
subiecii dreptului contravenional nu respect aceste reguli, transformnd raportul de
conformare ntr-un raport de conflict. Pentru restabilirea legalitii i a ordinii de drept, ca
ultim soluie, legiuitorul a prevzut n norma juridic i a delegat organelor sale
competente atribuia de a aplica sanciuni celor care ncalc preceptele normelor
contravenionale.
Scopul legii contraventionale,si prin urmare a sanctiunilor contraventionale este de a apra
drepturile i libertile legitime ale persoanei, aprarea proprietii, ordinii publice,etc,
precum si prevenirea savirsirii de noi contraventii sau a contraventiilor in general.De
asemenea,corectarea si reeducarea persoanei vinovate de savirsirea contraventiei si
educarea altor persoane.
Sanctiunile contraventionale sunt garantul restabilirii ordinii de drept.
2.1Definiti si caracterizati recursul
Recursul- Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor
interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond,
constituind al treilea grad de jurisdictie.
Conform art. 465,CC, pot fi atacate cu recurs doar hotrrile judectoreti
contravenionale.
Hotrrea judectoreasc contravenional poate fi atacat cu recurs de ctre contravenient,
agentul constatator, victim, procuror, dup caz.
Recursul mpotriva hotrrii judectoreti contravenionale se declar n termen de 15 zile.
Temeiurile pentru recurs:art.466,CC
Recursul mpotriva hotrrii judectoreti contravenionale suspend executarea ei, cu
excepia sanciunii arestului contravenional.
2.2 Determinati si caracterizati etapele recursului
Recursul se judec de un complet din 3 judectori, cu citarea prilor.
Neprezentarea la edin a prilor legal citate nu mpiedic judecarea recursului.Instana
de recurs este obligat s se pronune asupra tuturor motivelor invocate n
recurs.Preedintele completului de judecat conduce edina de judecare a recursului
mpotriva hotrrii asupra cauzei contravenionale, asigur ordinea i solemnitatea n
edin.
La judecarea recursului mpotriva hotrrii asupra cauzei contravenionale, preedintele
completului de judecat:
a) anun recursul care urmeaz s fie judecat;
b) anun completul de judecat, numele procurorului, aprtorului, interpretului i al altor
persoane;
c) verific prezena persoanelor citate;
d) primete cererile de recuzare sau alte cereri, pe care le soluioneaz prin ncheiere;
e) dup enunarea recursului, ofer cuvnt recurentului, apoi intimatului i, la urm,
procurorului. Dac printre recursurile declarate se afl i recursul procurorului, primul
cuvnt i se ofer lui.
Procurorul i prile au dreptul la replic referitor la problemele aprute n
dezbateri.Contravenientul are dreptul la ultimul cuvnt.Instana de recurs hotrte asupra
cauzei contravenionale n camera de deliberare.Decizia, semnat de membrii completului
de judecat, inclusiv de judectorul care are opinie separat, se pronun n edin. Dup
examinarea recursului, instana de recurs adopt una dintre urmtoarele decizii:
1) respinge recursul i menine hotrrea atacat dac recursul:
a) este tardiv;
b) este inadmisibil;
c) este nefondat;
sau admite recursul, casnd hotrrea atacat, i dispune rejudecarea cauzei n prim
instan.
Decizia instanei de recurs se pronun integral sau doar dispozitivul, urmnd a fi redactat
n cel mult 3 zile.
2.3 Evaluati gradul de perfectiune privind recursul
Instanta recu5rsului reprezinta o institutie importanta dreptului contraventional si o parte
importanta a procesului contraventional. In cazul savirsirii unei erori de catre istanta
judecata,recursul permite persoanei interessate posibilitatea de a identifica aceasta eroare
si de a schimba sau anula hotarirea instantei de judecata. Termenul pentru depunerea
recursului este unul relativ scurt,insa este oferita posibilitatea de a repune in termen
recursul in cazul existentei unor motive intemerate ceea ce este foarte favorabil. De
asemenea, pina la pronuntarea unei noi hotariri executarea hotaririi anterioare se
suspenda.Exista si o parte negativa si anume ca recursul poate fi refuzat, insa in caz de
admitere a lui rejudecarea cauzei se face in prima instanta.(ideea principala,mai departe
fiecare dezvolta )
Test nr.6
1.1 Definiti si enumerati sanctiunile contraventionale principale
Sanciunea contravenional-este o msur de constrngere statal i un mijloc de
corectare i reeducare ce se aplic, n numele legii, persoanei care a svrit o contravenie.
Sanctiunile contraventionale principale sunt:
-avertismentul
-amenda
-munca neremunerata in folosul comunitatii
-arestul contraventional
1.2 Clasificati si caracterizati sanctiunile contraventionale principale
Clasificarea se face in dependenta de subiect (applicabile persoanei fizice si persoanei
juridice) si enumerarea de la p.1.1
Avertismentul const n atenionarea contravenientului asupra pericolului faptei svrite,
recomandndu-i s respecte pe viitor dispoziiile legale. Avertismentul se aplic n scris de
278
ctre organul competent a soluiona cauza contravenional, n modul stabilit de lege.
Amenda este o sanciune pecuniar, care se aplic n cazurile i n limitele prevzute de
Codul contravenional. Amenda se stabilete n uniti convenionale. O unitate
convenional este egal cu 20 de lei. Amenda aplicat persoanelor fizice este n mrime
de la una la 150 de uniti convenionale, iar persoanelor cu funcie de rspundere i
persoanelor juridice - de la 10 la 500 de uniti convenionale.
Persoana vinovat de comiterea unei fapte contravenionale i supus amenzii este n drept
s achite jumtate din amenda stabilit, dac o pltete n cel mult 72 de ore din momentul
stabilirii ei. In acest caz, se consider c sanciunea amenzii este executat integral.
Munca neremunerat n folosul comuniti
Munca neremunerat n folosul comunitii este o sanciune nou introdus n legea
contravenional i const n antrenarea contravenientului persoan fizic, n afara
timpului de serviciu de baz sau de studii, la munca stabilit de autoritatea administraiei
publice locale. Munca se stabileste de la 10 pina la 60 ore si se executa in jurul de la 2
pina la 4 ore pe zi.In caz de refuz a efectuarii muncii,aceasta sanctiune se inlocuieste cu
arestul contrav. si se calculeaza o zi de arest p-u 2 ore de munca,dar nu mai mult de 30
zile.
Arestul contravenional
Arestul contravenional este o sanciune contravenional excepional care const n
Test 7
Caracteristica sanctiunilor contraventionale aplicabile si ca complimentare
1.1.sanctiuni contraventionale aplicabile si ca complimentare-=completare a
raspunderii in cazul unor contraventii cu un grad prejudiciabil mai sporit sau in cazul unei
pluralitati de contraventii.
* Privarea de dr de a desfura o anumit activitate, privarea de dr de a deine anumite
funcii, punctele de penaliz pot fi aplicate i ca sanciuni complementare.
Expulzarea se aplic numai ca sanciune complementar i este destinat subiecilor
speciali ai rspunderii contravenionale - cetenii strini i apatrizii.
1.2Clasificati si caracterizati sanctiunile cotraventionale aplicabile si ca
complimentare
a)Privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate. Privarea de dreptul de a
deine anumite funcii-sunt prevazute la art 35 CK RM< sunt aplicabile atit persoanelor
fizice cit si juridice,consta in interzicerea temporar a persoanei fizice de a desfura o
anumit activitate, inclusiv privarea acesteia de un drept special.Poate fi aplicat n cazul
n care activitatea a fost folosit la svrirea contraveniei sau n cazul n care
contravenia reprezint o nclcare a regulilor de desfurare a acestei activiti. *exceptie
de la aplicarea sanctiunii consta in faptul ca aceasta nu poate fi aplicata persoanelor cu
dezabilitati ce folosesc vehiculul ca unicul mijloc de transport , decit doar in caz ca acestia
lau condus atribuindui cu buna stiinta un nr de inmatriculare fals, sau lau condus in
stare de ebrietate, sau sa eschivat de la examenul medical de constatare a acestei stari, sau
a parasit locul accidentului rutier la care a aparticipat. Se aplica de instanta de jud pe
termen de la 3 luni la 1ani, tininduse cont de caracterul contraventiei , iar in caz de
Privare de dr de a conduce vihicule se aplica pe termen de la 6 luni la 3 ani
b) Privarea persoanei juridice de dreptul de a desfura o anumit activitate (art 39 CK
RM) const n stabilirea interdiciei de a ncheia anumite tranzacii, de a emite aciuni sau
alte titluri de valoare, de a primi subvenii, nlesniri i alte avantaje de la stat sau de a
desfura alte activiti.
Testul nr 9.
Subiectul I: Caracteristica generala a partii speciale drept material a Codului
contraventional.
1.1 Definiti si caracterizati partea speciala drept material a Codului
contraventional.
Partea speciala drept material parte a dreptului contraventional care cuprinde
ansamblul normelor de drept ce stabilesc contraventii, precum si sanctiunile aplicabile
persoanelor vinovate de comiterea faptelor respective.
Partea speciala a Dr.Contrav, are o deosebita importanta deoarece cuprinde
componentele concrete de contraventii in baza carora se aplica raspunderea
contraventionala. Normele partii speciale reprezinta un exemplu de norme de drept
clasice deoarece contin toate elementele unei norme: ipoteza, dispozitia si sanctiunea.
Normele partii speciale sunt grupate in peste 340 de articole si 15 capitole.
1.2 Determinati corelatia dintre prevederile partii speciale ai ale partii
generale.
Partea generala include in sine normele, principii precum si prevederi generale despre
legislatia contraventionala,contraventie, raspundere contraventionala. Partea speciala se
refera la componente concrete de contraventii din diferite domenii de vieti sociale.
Intre partea speciala si partea generala exista o unitate organica, acestea fiind parti
componente ale aceleiasi ramuri de drept- Dr.contrav. Aplicarea articolelor partii
speciale este de neconceput fara aplicarea concomitenta a articolelor partii
generale.Nu se poate solutiona corect cazul contraventional in baza normei speciale,
fara a cunoaste articolele partii generale privind firma de vinovatie, cauzele care
inlatura caracterul contraventional al faptei.
1.3 Apreciati legislatia in aspectul concurentei diferitor norme ale CC.
Prin concurenta normelor se intelege savirsirea unei fapte prejudiciabile cuprinse in
intregime de dispozitie, a 2 sau mai multe norme. Cc Rm nu contine o prevedere expresa
referitor la concurenta diferitor norme ale Cc. Daca sa luam ca exemplul pentru
comparatie prevederile art 115-118 din CP RM, atunci putem vedea cum se solutioneaza
concurenta normei.penale, care va servi ca un exemplu elocvent si pentru concurenta
normei contraventionale. In cazul concurentei dintre norma generala si norma speciala,
prioritate are norma speciala. In cazul concurentei dintre 2 norme speciale, situatia se
rezolva astfel: a)daca exista concurenta intre 2 componente de infractiune cu circumstante
atenuante si alta cu circumstante agravante, atunci infractiunea se califica in baza
componentei de infractiune atenuante. b)daca exista concurenta intre 2 componente cu
circumstante agravante, infractiunea se va califica in baza normei care prevede o pedeapsa
mai aspra. c)In cazul concurentei dintre 2 norme, in care una cuprinde in intregime fapta
prejudiciabila,iar cealalta numai partea infractionala se va califica in baza normei care va
cuprinde in intregime fapta prejudiciabila. Dupa cum am mentionat, Cc nu contine
prevederi referitoare la concurenta normei contraventionale, si unele din ele ar putea fi
luate din dr.penal. conform art.1,5,7,41, prevederile Cc treb sa fie previzibile si se
interzice intrepretarea defavorabila la aplicarea raspunderii contraventionale.
2.1 Definiti si determinati fazele procesului contraventional.
Testul nr 10.
Subiectul I: Sistemul contraventiilor partii speciale drept material a Codului
Contraventional.
1.1 Descrieti sistemul contraventiilor partii speciale drept material a Codului
Contraventional.
Normele contraveniilor prii special sunt prevzute att n Codul Contravenional, ct i n
alte acte normative. Dac normele contravenionale generale alctuiesc partea general a
legislaiei cu privire la contravenii, normele contravenionale special alctuiesc partea
special a legislaiei respective. Articolele din partea special a dreptului contravenional
calific anumite fapte drept contravenii i sunt redactate n mod necesar ntr-un stil mai
detaliat, pentru a putea stopa normativ multitudinea de modaliti sub care se poate prezenta
fiecare tip individual de contravenie. Contraventiile partii speciale drept material al Codului
contraventional sunt grupate reesind din importanta pt personae si societate in capitole.
2.2 Clasificati contraventiile partii speciale drept material a codului contraventional.
Contraventiile partii speciale drept material sunt grupate in capitole:
Contraventii ce atenteaza la d-le politice de munca si alte d-ri constitutionale ale persoanei
fizice. EX: impiedicarea exercitarii dr.electoral;afisajul electoral neutorizat.
EX: incalcarea legislatiei privind incalcarea dreptului muncii, incalcarea termenilor de plata
a salariilor.
Contraventii ce atenteaza la sanatatea populatiei, sanatatea persoanei si starea sanitarepidimiologica EX: eschivarea bolnavului de tuberculoza de la tratament, practicarea ilegala
a activitatii medicale si farmateutice. EX:aducerea minorului la stare de ebrietate. EX:
angajarea in intreprinderile sectorului alimentar a personalului fara examem medical sau fara
intruirea igienica sau calificarea necesara in materie de igiena, cultivarea ilegala a plantelor
ce contin substante narcotice sa alte substante psihotrope.
- Contraventii ce atenteaza la dr reale. EX: tainuirea informatiei despre fondul funciar
disponibil, incalcarea regulilor de constructie pe suprafete cu zacaminte utile.
- Contraventii in domeniul protectiei mediului. EX: incalcarea regimului de protectie a
apelor; taierea ilegala vatamarea arborilor si arbustilor.
- Contraventii in domeniul industriei,constructiilor,energeticii,gospodariei
comunale,locuintelor si amenajarii teritoriului. EX:incalcarea regulilor si si instructiunilor cu
privire la efectuarea in conditii de securitate a lucrarilor; incalcarea legislatiei si
documentelor normative in constructii; deconectarea neautorizata a energiei electrice;
incalcarea legislatiei cu privire la locuinte; conectarea neautorizata a sistemelor de
alimentare cu apa si de canalizare.
- Contraventii in domeniul agricol si sanitar veterinar.EX provocarea de daune plantatiilor
sau recoltei de culturi agricole; incalcarea regulilor si normelor sanitar veterinare.
- Contraventii ce atenteaza la regimul din transporturi. EX:incalcarea regulilor de securitate
in transportul feroviar.
- Contraventii in domeniul circulatiei rutiere. EX: incalcarea regulilor de exploatare a
vehiculelor; nerespectarea indicatiilor de semnalizare rutiera si de acordare a prioritatii de
Test nr. 11
Subiectul I: Cauzele care nltur caracterul contravenional al faptei i rspunderea
contravenional
1.1 Identificai cauzele care nltur caracterul contravenional al faptei i
rspunderea contravenional
Se consider cauze care nltur caracterul contravenional al faptei i rspunderea
contravenional, acele fapte care dei n aparen ntrunesc trasturile contraveniei,
legislatorul din considerente de importan sau siguran social nu le consider fapte
contravenionale i respectiv ele nu sunt pasibile de raspundere contravenional. n
calitate de asemenea cauze apar: starea de iresponsabilitate, legitima aparare, starea de
extrem necesitate, constringerea fizic i/sau psihic, riscul intemeiat, cazul fortuit.
1.2 Determinai specificul cauzelor care nltur caracterul contravenional al faptei
i rspunderea contravenional
Se consider stare de iresponsabilitate i se elibereaz de rspundere contravenional
situaia cnd persoana svrete fapta ilegal aflndu-se n imposibilitate de a contientiza
sau dirija aciunile sale din cauza unei boli psihice cronice sau din cauza unei tulburri
temporare a activitii psihice sau datorit altei stri psihice patologice. De asemenea nu
este pasibil de rspundere contravenional persoana care a svrit fapta n stare de
responsabilitate, ns pn la pronunarea hotrrii de sancionare, s-a mbolnvit de o
boal psihic, fiind lipsit de pasibilitatea dirijrii sau contientizrii aciunilor sale.
Se consider legitim aprare, situaia n care persoana svrete o fapt pentru a
respinge un atac direct, imediat, material i real ndreptat mpotriva sa, mpotriva unei alte
personae sau mpotriva unui interes public. Prin urmare n cazul legitimii aprri pentru a
nu crea premise de depire a acesteia este necesar s fie respectate urmtoarele condiii:
atacul s fie unul direct; atacul s fie imediat; atacul s fie material i real; atacul trebuie
s fie ndreptat asupra unei personae sau asupra ordinei publice.
Se consider stare de extrem necessitate, situaia n care o pers. Svrete aciuni pentru
a salva viaa, integritatea corporal ori sntatea sa, precum i viaa, integritatea corporal
ori sntatea unei alte personae, un bun preios sau alte interese publice de la un pericol
grav imminent, care nu poate fi nlturat altfel.
Nu constituie contravenie fapta prevzut de Codul Contravenional care este svrit din
cauza unei constrngeri fizice creia persoana nu i-a putut rezista i care nu putea fi
nlturat altfel. De asemenea nu constituie contravenie fapta svrit din cauza unei
constrngeri psihice exercitat prin ameninare, cu un pericol eminent pentru sine ori
pentru alt persoan care nu putea fi nlturat n alt mod.
Astfel nu constituie contravenie fapta prevzut de C.contrav. care a cauzat daune
intereselor ocrotite de lege n cazul riscului ntemeiat efectuat n scopul atingerii unor
interese socialmente utile. Se consider ntemeiat riscul fr de care scopul socialmente
util nu ar fi putut fi atins, iar persoana care a riscat a luat msuri de prevenire a cauzrii de
daune intereselor ocrotite de lege.
Nu constituie contravenie fapta prevzut de C.contrav. al crei rezultat este consecina unei
mprejurri care nu putea fi prevzut. Nu constituie caz fortuit mprejurrile create prin
concursul de contravenii.
1.3 Decidei asupra deosebirii dintre cauzele care nltur caracterul contravenional al
faptei i alte temeiuri care exclud sau influeneaz la aplicarea rspunderii
contravenionale
Prima categorie i anume cauzele care nltur caracterul contravenional al faptei se
refer la acele fapte care n aparen ntrunesc trsturile contraveniei, ns legislatorul nu
le consider fapte contravenionale, pe cnd cauzele care exclud rspunderea
contravenional, spre deosebire de prima categorie, se refer la faptele care conin
elementele constitutive ale contraveniei i sunt considerate contravenii, ns legislatorul
reieind din pericolul social redus permite excluderea rspunderii. n ambele situaii
survine nlturarea rspunderii contravenionale, dar referindu-ne la prima categorie,
observm c mai survine i nlturarea caracterului contravenional al faptei. Dintre
cauzele care nltur rspunderea contravenional putem specifica: renunarea benevol
de la svrirea contraveniei, svrirea unei contravenii nensemnate sau tentativa de
contravenie, mpcarea victimei cu fptuitorul, depirea termenelor de prescripie i
amnistia. Ceea ce privete a treia categorie i anume cauzele care influeneaz la aplicarea
rspunderii putem afirma c ele au efect doar asupra mrimii sanciunii i la aceast
categorie trebuie menionate n primul rnd circumstanele agravante i cele atenuante.
Acestea din urm nu exclud rspunderea contravenional i nici nu nltur caracterul
contravenional al faptei, contribuind doar la aplicarea sanciunii.
Subiectul II: Probele
2.1 Definii probele i enumerai mijloacele de constatare a lor
Probele snt elemente de fapt dobndite n modul stabilit de Codul contravenional, care
Test nr.12
Subiectul I:Noiunea i componena juridic a contraveniei
1.1 Definii i enumerai elementele componenei juridice a contraveniei
Componena juridic a contraveniei reprezint o totalitate de elemente fixate n lege,
prezena crora poate atrage rspunderea contravenional.
Elementele componenei juridice a contraveniei sunt urmtoarele: obiectul contraveniei,
latura obiectiv a contraveniei, subiectul contraveniei i latura subiectiv a contraveniei.
1.2 Generalizai i stabilii corelaia dintre elementele componenei juridice a
contraveniei
Temeiul juridic de tragere la rspundere contravenional a persoanei constituie existena
n aciunile sau inaciunile acestuia a tuturor elementelor i semnelor componenei juridice
a contraveniei. Absena mcar a unui semn al acestei componene are drept consecin
imposibilitatea tragerii persoanei la rspunderea contravenional. Fiecare componen
descris n lege constituie un ansamblu de semne caracteristice unei anumite contravenii.
Cnd legea stabilete componena unei contravenii, ea nu face prin aceasta altceva dect s
descrie acea fapt i s determine acele elemente constitutive ale contraveniei respective.
Cu ajutorul tutror acestor elemente i semne se realizeaz ncadrarea faptelor concrete i
se realizeaz calificarea lor corect. Aceste semne i elemente sunt indispensabil legate
ntre ele, deoarece pentru stabilirea rspunderii contravenionale este necesar s existe un
subiect care s aib un comportament ilicit svrit n anumite circumstane, s atenteze la
o anumit valoare ocrotit de legea contravenional i s existe vinovia acesteia. Prin
urmare, lipsa cel puin a unui semn sau element conduce la imposibilitatea sancionrii
persoanei.
1.3 Decidei asupra importanei componenei juridice a contraveniei la stabilirea
rspunderii contravenionale
Componena juridic a contraveniei are un rol important n realizarea principiului
legalitii n domeniul dreptului contravenional, ntruct calificarea faptei drept
contravenie nu se poate face dect n conformitate cu legea. Componena juridic a
contraveniei reprezint baza juridic pentru calificarea contraveniei i respectiv pentru
stabilirea rspunderii contravenionale. Componena juridic a contraveniei constituie
temeiul stabilirii de ctre instana judectoreasc a tipului i termenului sanciunii
contravenionale, de asemenea componena juridic a contraveniei mai constituie i o
garanie a drepturilor i libertilor persoanei, contribuind la respectarea legalitii i
ordinii de drept n societate. O fapt poate fi calificat drept contravenie doar dac
conine elementele componenei juridice a contraveniei i doar n acest caz poate s apar
rspunderea contravenional. Observm c componena juridic a contraveniei are o
importan major pentru stabilirea rspunderii, constituind temeiul juridic al acesteia,
precum i pentru aplicarea corect a sanciunii contravenionale.
Subiectul II: Caracteristica participanilor la procesul contravenional
2.1 Identificai drepturile i obligaiile procesuale ale persoanei n a crei privin a
fost pornit procesul contravenional
Persoana n a crei privin a fost pornit proces contravenional are dreptul:
a)la aprare; b) s cunoasc fapta imputat; c) s fie asigurat, n cel mult 3 ore de la
reinere, cu un aprtor din oficiu dac este pasibil de sanciunea arestului
contravenional;
d) s anune, n cazul reinerii, prin autoritatea competent s soluioneze cauza
contravenional, dou persoane, la alegerea sa, despre faptul i locul reinerii; e) s
primeasc informaie scris i explicarea drepturilor sale expuse n Codul contarvenional,
inclusiv a dreptului de a tcea i de a nu mrturisi mpotriva sa, mpotriva rudelor sale
apropiate, a soului/soiei, logodnicului/logodnicei, precum i de a nu-i recunoate
vinovia; f) s fie audiat n prezena aprtorului dac accept sau cere s fie audiat; g)
s aib ntrevederi cu aprtorul n condiii confideniale, fr limitarea numrului i
duratei ntrevederilor; h) s ia cunotin de materialele din dosar i s i se elibereze, la
cerere, n cel mult 24 de ore, copii de pe procesul-verbal; i) s prezinte probe; j) s
formuleze cereri; k) s conteste decizia asupra cauzei; l) s recunoasc total sau parial
vinovia n comiterea faptei ce i se imput; m) s cear recuzarea reprezentantului
autoritii competent s soluioneze cauza contravenional, expertului, interpretului,
traductorului, grefierului; n) s solicite audierea martorilor; o) s fac obiecii mpotriva
aciunilor agentului constatator i s cear consemnarea obieciilor sale n procesul-verbal;
Persoana n a crei privin a fost pornit proces contravenional este obligat:
a) s se prezinte la citarea autoritii competent s soluioneze cauza contravenional;
b) s accepte, la cererea autoritii competent s soluioneze cauza contravenional,
examinarea i percheziia sa corporal; c) s accepte necondiionat, la cererea autoritii
competent s soluioneze cauza contravenional, testarea alcoolscopic, examenul
medical, dactiloscopia, prelevarea de snge i de secreii ale corpului pentru analiz; d) s
fie supus expertizei judiciare, la cererea agentului constatator competent sau a instanei;
e) s se supun dispoziiilor legale ale agentului constatator i ale preedintelui edinei de
judecat; f) s respecte ordinea n edina de judecat i s nu prseasc sala de edine
fr nvoirea dat de preedintele edinei.
2.2 Determinai categoriile i statutul procesual al altor participani la procesul
contravenional
n calitate de participant la procesul contravenional pot aprea urmtoarele persoane:
1) Agentul constatator care este reprezentantul autoritii publice care soluioneaz, n
limitele competenei sale, cauza contravenional n modul prevzut de Codul
contravenional.
2) Procurorul particip la procesul contravenional n limitele competenei stabilite de
ca orice persoana care comite o contraventie sunt egali in fata legii iar daca enumeram
toate categoriile de persoane observam ca unele de persoane nu li se aplica jurisdictia
contraventionala cum ar fi de ex.ambasadorii, astfel eu consider ca acest principiu ar
trebui sa prevada expres caror categorii de persoane li se aplica legislatia contraventionala
si carora nu pentru nu fi interpretat gresit si petru a fi de o maxima claritate.
2.1 Identificati si caracterizati autoritatile extrajudiciare competente sa solutioneze
cauzele contraventionale
Snt competente s soluioneze cauzele contravenionale:
a) instana de judecat-judeca cazurile conform competentei stabilita de CC.Cauza
contraventionala se judeca de catre un complet format dintr-un singur judecator iar in
recurs de un complet de 3 judecatori.
b) procurorul-egzamineaza foarte multe tipuri de contraventii.Prin ordonanta motivate
procurorul poate aplica orice sanctiune contraventionale cu exceptia sanctiuniia carei
aplicare este de competent instante de judecata;
c) comisia administrativ egzamineaza contraventiile prevazute la
art.62,75,76,92,108,180Sedinta comisiei administrative este deliberative daca la ea este
prezenta sipla majoritate a membrilor ei;
d) agentul constatator (organele de specialitate specificate la art.400423).
2.2 Dterminati limitele competentei autoritatilor extrajudiciare competente sa
solutioneze cauze contraventionalet
Autoritatile extrajudiciare competnte sa solutioneze cause contraventionale siunt
imputernicite in baza legii in special in baza codului contraventional lacarte a 2, titlul 2,
capitolul 3 si tot de aici pute distinge limitele fiecarei autoritati extrajudiciare in
parte.Desemenea observant ca sunt o serie de autoritati extrajudiciare care fiecare in parte
dispune de propriile sale competente si are atributii special in domeniu in care este
copetitiv.Observam ca cele mai importante contraventii se egzamineaza in cadrul instantei
de judecata si tot prin intermediul acestei autoritati contravenientul pote contesta
sanctiunea contraventionala ca ia fost aplicata.
2.3 Formulati corelatia dintre categoriile ,,autoritate extrajudiciara competent sa
solutioneze cazul contraventional si ,,agent constatator
Conform CC se solutioneaza de agentul constatator in acarui raza teritoriala a fost savirsita
contraventia.Agentul constatator poate constata contraventii a caror depistare, solutionare
si sanctionare tine de competent altor organe. In asa caz agentul constatator remite
organelor respective procesele verbale cu constatarea contraventiilor.(daca mai stiti scrieti
singuri)
TESTUL15
NOTIUNEA SI CARACTERISTICA RASPUNDERII CONTRAVENTIONALE
1.1) Definiti si caracterizati raspunderea contraventionala. Rspunderea
contravenional este o varietate a rspunderii juridice, care apare n toate cazurile de
comportament ilegal al persoanei i se manifest prin aplicarea fa de ea a anciunilor
juridice corespunztoare n ordinea stabilit de legislaia contravenional. Aceast
caracteristic se refer la toate categoriile de baz ale rspunderii juridice: penale,
disciplinare, administrative i de drept civil (patrimoniale).
Rspunderea contravenional are particularitile sale, care se manifest clar din
compararea ei cu alte categorii ale rspunderii juridice. Rspunderea contravenional este
caracteristic temeiul special. Se tie c nclcrile de legislaie se deosebesc dup obiect,
coninutul juridic etc. Acest fapt determin i consecinele lor juridice diferite.
Rspunderea contravenional constituie reacia statului pentru o anumit categorie de
delicte, i anume pentru contravenie, care reprezint singurul temei juridic al rspunderii
contravenionale. Rspunderea contravenional, ca i toate msurile de constrngere, se
aplic, de regul, pe cale extrajudiciar, direct de organele statale mputernicite (de
persoanele de rspundere a acestora). Avnd n vedere modul extrajudiciar de aplicare a
rspunderii contravenionale, nu nseamn c toate cazurile de aplicare a constrnge-rii
contravenionale pot fi calificate ca rspundere contravenional. In special, nu snt
considerate rspundere contravenional msurile de prevenire (controlul documentelor de
identitate, controlul corporal i controlul bagajelor, supravegherea administrativ a unor
categorii de persoane), precum i cele de curmare (reinerea contravenional, aducerea
fptuitorului la organul de drept, aducerea prin mandat de aducere etc).
1.2)Comparati si delimitati raspunderea contraventional de alte forme de raspundere
juridica.
Rasp contraventionala poate fi determinata alte forme de rs jur cum ar fi: R.disciplinara,
materiala,civila si penala reesind din urmatoarele criterii:
1.temeiul raspunderii.
2.caracteristica subiectelor
3.caracterul sanctiunii
Spre deosebire de raspundere desciplinara care are ca temei abordarea disciplinei iar ca
subiect al raspunderii apare persoana f.angajat inclusiv f.pb, raspunderea contraventionala
are ca temei comiterea unei contraventii si subiect al raspunderii poate fi persoana fizica
care nu se afla in raport de subordonare ierarhica, precum si persoana juridica cu exceptia
autoritatii si institutiei publice. sanctiunea disciplinara poarta in temei un caracter moral
iar cele contraventionale-caracter precuniar.
In cazul raspunderii materiala ca temei al raspunderii serveste prejudiciul material, iar
subiect al raspunderii poate fi atit angajatorul cit si angajatul.
Raspunderea contraventionala vizeaza diferite persoane fizice sau persoane juridice care
comit contraventii in diferite domenii. Daca sanctiunea in cazul raspunderii materiale se
reduce la repararea prejudiciului material direct si doar ca exceptie si a prejudiciului moral
atunci sanctiunea contraventionala are un caracter mai complex.
teritorial a fost svrit contravenia. Acesta poate aplica sanciunile prevzute n partea
special a crii a doua n limitele competenei i numai n exerciiul funciunii.
(2) Agentul constatator poate constata contravenii ale cror constatare, soluionare i
sancionare snt atribuite competenei unor alte organe. n astfel de cazuri, agentul va
remite organelor respective procesele-verbale de constatare a contraveniilor
2.2)clasificati autoritatile competente sa solutionaze cauze contr
Autoritatile competente sa solutioneze cauzele contravent. Se clasifica in judiciare si
extrajudiciare.DIN cele judiciare insasi din denumire ne dam seama ca e vorba de instanta
de judecata pe cind cele extrajudiciare sunt :agentul constatator si comisia administrativa
care pot solutiona anumite conntraventii specifice reglementate de codul contr.
2.3)apreciati tendintele legislatiei privind sisitemul autoritatilor competente sa
solutioneze cauzele contr.La general tendintele legislatiei privind autoritatile competente
de solutionare acauzelor contraventionale sunt foarte practice intrucit ele sunt erarhizate la
nivel local in cazul unei singure contraventii comise de contravenient ,la nivel regional
daca sunt un sir dw contraventii adica este examinata de instanta de judecata .O tendinta
mai pronuntata este si sugestiile ONU cu privire la erarhizarea autoritatilor de
dr.contraventional,in R.M. pina cind sunt puse in discutie aceste propuneri.Legislatia
noastra face ca procedura de solutionare a cauzelor contravent sa fie una simplificata si
respectiv usureaza munca autoritatilor competente
In dependenta de caracterul crimei si de daunei ce le aduce societatii contraventiile sunt
solutionate de : organele de control financiar si fiscal al ministerul finantelor,comisia
nationala a pietii financiare etc.
Subiectul 17:
1.1 definiti si enumerati izvoarele dreptului contraventional.
Izvoarele dreptului contraventional in sens formal ar putea fi definite ca forme juridice
prin intermediului carora sunt exprimate normele de drept contraventional.
In calitate de izvoare formale ale dreptului contraventional sunt urmatoarele:
-Constitutia RM;
-Legile in temei organice;
-Hotaririle Parlamentului;
-Hotaririle si ordonantele Guvernului;
-Tratatele internationale;
1.2 Clasificati izvoarele dreptului contraventional;
-Izvoare formale:
Constitutia RM-legea fundamentala a statului care are o forta juridica suprema.
Legile in temei organice- care detin normele cu privire la contraventii;
Hotarirea Parlamentului-in masura in care cuprind norme ce reglementeaza raporturi
aferente contrav.
Hotaririle si ordonantele Guvernului-in masura in care reglementeaza relatiile sociale
aferente contrav.
Tratatele internatioanale-tratatul poate constitui izvor al dreptului contraventional daca
indeplineste urmatoarele conditii:
-RM sa fie parte la tratat;
-tratatul sa contina norme juridice referitoare la relatiile sociale din sfera de reglementare
a dr.contrav.
-prevederile tratatului sunt de aplicare directa;
-Izvoare materiale:
Ca izvoare materiale ale dreptului contraventional sint realitatile extrajudiciare care
determina legiuitorul sa elaboreze norme juridice(legi si alte acte normative) sau creeaza
ele insele norma de conduita obligatorie(obiceiul sau cutuma).
1.3 Decideti asupra stiintei juridice si practicii judecatoresti interne si internationale
Testul 19
Testul 20
Subiectul 1: Notiunea si constituirea legislatiei contraventionale
Descrieti etapele constituirii si definiti legislatia contraventionala
Legislatia contraventionala s-a constituit treptat pe parcursul sec XX.
Pina in anii *80 ai sec. trecut raspunderea pentru contraventii, care la acel moment se numea
r.s administrativa , era reglementata de sute de acte normative. O data cu adoptarea la 23
octombrie 1980 de catre sovietul suprem al URSS a bazelor legislatiei URSS si a
Republicilor unionale cu privire al contraventiile administrative , anume au fost determinate
principiile de baza a legislatiei respective.Aceste baze ale legislatiei au servit drept temelie
pu kodificarea ulterioara a legislatiei privind raspunderea pentru contraventii.Ca rezultat la
29 martie 1985 a fost adoptat codul cu privire la contraventii administrative a RSS
Moldovenesti , acest cod a servit ca act de baza in reglementarea rs pentru contraventii
administrative pina la 31 mai 2009. La aceasta data a intrat in vigoare Codul Contraventional
al RM care a fost adoptat la 24 octombrie 2008.
Legislatia contraventionala reprezinta totalitatea nomelor de drept ce determina principiile
raspunderii contraventionale,faptele ce constituie contraventii,sanctiunile contraventionale
aplicabile precum si procesul contraventional ,aceste norme fiind prevazute in codul
contraventional si in alte acte normative expres prevazute de acesta.
1.2Determinati scopurile legislatiei contraventionale
Legislatia contraventionala are urmatoarele scopuri (art 2 CC ai RM):
aprarea drepturilor i libertilor legitime ale persoanei,
aprarea proprietii,
apararea ordinii publice, a altor valori ocrotite de lege,
soluionarea cauzelor contravenionale,
precum i n prevenirea svririi de noi contravenii
Prin urmare ligislatia contraventionala urmareste ocrotirea atit a intereselor private cit si a
celor publice utilizind in acest scop atit masuri de contraingere cit si de prevenire si
profilaxie
1.3 Evaluati rolul legislatiei contraventionale in sistemul de drept
In literatura de specialitate exista mia multe pareri referitor la rolul dreptului contraventional
.Unii autori afirma ca el reprezinta doar o institutie a dreptului administrativ si nu ar avea o
importanta prea mare.
Insa majoritatea autorilor afirma ca dreptul contraventional are o importanta care dovada
fiind si faprul ca el a fost codificat.
Dreptul contraventional este caracterizat printr-un sir de trasaturi care-l indentifica si
demonstreaza rolul lui in sistemul dreptului
dreptul contraventional cuprinde o totalitate de norme de drept ce reglementeaza relatii
sociale privind comiterea contraventiilor ca o categorie distincta de fapte ilegale
dr comtr este codificat, normele-i ffind prinse in CC al RM
Normele dreptului contraventional poarta un caracter imperativ adica sunt obigatorii si in
mare parte au un caracter coercitiv, adica cuprind masuri de constringere si mai rar
prescriptii sau permisiuni.
Normele dreptului contraventional la fel ca si majoritatea normelor de drept administrativ au
un caracter de mobilitate adica sunt supuse revizuirii fregvent deoarece dreptul
contraventional reprezinta un mecanism juridic ce asigura respectarea diferitor norme de
drept ,garanteaza stabilitatea unui anumit cerc de relatii sociale
Normele dreptului contraventional apara drepturile si libertatile legitime ale persoanelor,
proprietatea,ordinea publica si deasemenea ele previn savirsirea de noi contraventii sau alte
fapte ilegale.
Prin urmare dreptul contraventional are un rol important in realizarea mecanismelor de