Ministerul Educaiei i Tineretului al Republicii Moldova

Universitatea Pedagogic de Stat Ion Creang

Facultatea: Pedagogie
Catedra: Pedagogia nvmntului Primar
Specialitatea: P..P. i l. Englez

Referat
la educaia nonformal
Educaia pentru
sntate

A elaborat:
M. Podribenicov,

Chiinu 2009

Educatia pentru sanatate

Educatia pentru sanatate este o preocupare de maxima importanta a medicinii
omului sanatos care consta in dezvoltarea nivelului de cultura sanitara al diferitelor
grupuri de populatie, precum si mijloacelor si procedeelor educativ-sanitare
necesare formarii unui comportament sanogenic.
Pastrarea sanatatii si lupta contra bolilor se inscriu printre cele mai vechi
preocupari ale omului. De altfel cuvantul sanatate care evoca o stare atat de
pretioasa fiecaruia apare frecvent in vorbirea curenta nelipsind aproape niciodata
cu ocazia urarilor de bine. Scrisorile stramosilor nostri romani se incheiau de
obicei cu urarea : vale (fii sanatos).
Sanatatea nu este numai o problema individuala, ci priveste tot atat de mult
societatea in intregime sanatatea nu este totul, dar fara sanatate totul este nimic
(Schopenhauer).
Obiectivul de baza al educatiei pentru sanatate consta in formarea si dezvoltarea
in randul populatiei, incepand de la varstele cele mai fragede, a unei conceptii si a
unui comportament igienic, sanogenic, in scopul apararii sanatatii, dezvoltarii
armonioase si fortificarii organismului, adaptarii lui la conditiile mediului
ambiental natural si social, cat si al participarii active a acesteia la opera de ocrotire
a sanatatii populationale. In acest sens, este necesara formarea unei opinii de masa,
fundamentata stiintifica, fata de igiena individuala si colectiva, fata de alimentatie,
imbracaminte, munca si odihna, fata de utilizarea rationala a timpului liber si a
factorilor naturali de calire a organismului, fata de evitarea factorilor de risc,
precum si a modului de solicitare a asistentei medicale si a diferitelor mijloace de
invesigatie si tratament.
Educatia pentru sanatate a populatiei trebuie sa reprezinte un oboectiv major al
politicii sanitare nationale, stabilindu-se ca sarcini de baza, in domeniul asigurarii
sanatatii populatiei, dezvoltarea activitatilor medicael preventive si ridicarea
nivelului de cultura sanitara a intregii populatii, ceea ce implica desfasurarea unor
ample actiuni educative in domeniul sanatatii populationale.
Pe plan bio-medical, progresele extraordinare facute in ultimele decenii au
permis o explorare mult mai aprofundata a starii de sanatate. Dispunem astazi de
posibilitati de investigatie mult mai fine si mult mai precise, care depasesc cu mult
simturile noastre comune de apreciere, pt. descoperirea cat mai precoce a starilor
anormale, a devierilor de la sanatate. Introducerea unor tehnici noi au facut ca
organismul uman sa devina din ce in ce mai tramsparent si accesibil explorarilor

morfologice cele mai fine cu detectarea celor mai mici modificari anatomice prin :
tomografie comuterizata (scanner) care ne reda tot organismul uman in sectiuni
anatomice de 1-3mm. Tot atat de utile sunt : ultrasonografia (ecografie), scintigrafia, rezonanta magnetica nucleara etc. Putem explora, vazand in direct tot interiorul
tubului digestiv sau al arborelui traheobronsic cu ajutorul fibroscoapelor. Alte
progrese tehnice de explorare sunt tehnici de bio-chimie si histochimie, teste
imunologice complexe, electronoscopie, metode rapide de efectuare a analizelor.
Educatia pentru sanatate are trei laturi:
1. cognitiva, care consta in comunicarea si insusirea de noi cunostinte necesare
apararii si mentinerii sanatatii;
2. motivationala, adica asigura convingerea populatiei privind necesitatea
prevenirii si combaterii bolilor si a dezvoltarii armonioase a organismului,
prin respectarea regulilor de sanogenez ;
3. comportamenta-volitionala, care consta in insusirea deprinderilor si
obisnuintelor sanogenice, cu aplicarea lor in practica cotidiana.
Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste educatie pentru sanatate drept arma
cea mai eficace a sanatatii populationale, ceea ce impune sa fie asigurata educatia
pentru sanatate a populkatiei si sa fie determinate castele sectoare in care aceasta sa
participe la aplicarea tuturor programelor de sanatate publica, pentru a marca astfel
raspunderea personala si colectiva a tuturor membrilor societatii in ocrotirea
sanatatii umane .
De aici se sublinez importanta celor trei principii de baza ale educatie pentru
sanatate. Primul este cel al priritatii : cu cat interventia in cariera sanatatii este
mai timpurie, cu atat educatia pentru sanatate va fi mai eficace. Al doile principiu,
al specificitatii si autoritatii, considera ca opinia celor cu autoritate legitima este
mai credibila, mai cu seama daca acestia constituie un exemplu graitor de comportament sanogenic. Al treilea se refera la integrarea educatie pentru sanatate in
obiectivele politicii social-sanitare a statulu; educatia pentru sanatate trebuie sa fie
strans legata de conditiile concrete ale societatii si sa fie compatibila cu statutul
social-economic si cultural al acesteia, percum si cu progresele inregistrate in
domeniul stiintelor medicale.
Interconditionarea dintre educatie si sanatate este fundamentata prin functiile
majore ale educatiei pentru sanatate:
Functia sanogenica are ca scop optimizarea sanatatii individuale si
comunitare, pentru atingerea idealului de sanatate. Ea se adreseaza

populatiei sanatoase, educatia sanogenica constituind o parte integranta a

medicinii omului sanatos.
Functia preventionala vizeaza atingerea obiectivelor preventiei primare,
secundare si tertiare.
In practica activitatii educativ-sanitare pot fi utilizate o multitudine de forne si
mijloace, care urmaresc sa intervina activ in apararea sanatatii. Si acestea sunt :
Promovarea masurilor de igienizare a mediului inconjurator a localitatilor in care
traieste si munceste omul, pt. a face acest mediu cat mai favorabil sanatatii
Formarea unor deprinderi igienice (educatia igienica) la fiecare persoana,
folosind toate mijloacele de cultura si educatie, incepand cu scoala, reviste, carti.
Intr-un sens mai larg, formarea unei culturi sanitare, ceea ce incearca sa fie si
lucrarea de fata ca o contributie la acest important obiectiv. Sanatatea nu se vinde
in farmacii, ci se asigura prin deprinderi igienice : igiena alimentara, igiena muncii
fizice, igiena muncii intelectuale etc ;
Imbunatatirea conditiilor de mediu la loculm de munca si aplicarea tuturor
masurilor care privesc protectia muncii ;
Aplicarea unui complex de masuri pt. dezvoltarea normala, fizica si mintala a
copiilor, incepand cu supravegherea femeii in timpul sarcinii si continuand cu cea a
copilului si a adolescentului ;
Punerea in valoare a culturii fizice (gimnastica, sport) a excursiilor si a vietii in
aer liber, folosirea factorilor naturali de intarire a organismului: aer, soare, munte,
mare ; Exercitiile fizice reduc stresul, ne ajuta sa ne mentinem greutatea indeala, sa
ne mentinem mobili, fac ca inima noastra sa functioneze mai bine si ne ajuta la
scaderea nivelului colesterolului si a TA. De asemenea ne protejeaza impotriva
unor imbolnaviri serioase ca : bolile de inima, diabetul si comotia cerebrala.
Promovarea unei alimentatii rationale, stiintifice, cu combaterea atat a exceselar
alimentare,, cat si a subnutritiei, a dezechilibrului in utilizarea tuturor factorilor
nutritivi a prepararii greoaie ori complicate a alimentelor, erori care pot sa duca la
boli de nutritie si ale tubului digestiv.
Masuri de depistare precoce a unor anormalitati si tendinte morbide inainte ca
acestea sa se exprime prin suferinte si boala declarata.
O asistenta devine din ce in ce mai mult un consilier pt. toate activitatile umane
care pot afecta sanatatea, un consilier al sanatatii. Sfatul sau va trebui ascultat in
toate problemele care privesc mediul inconjurator si unde pot aparea factori de risc
pt. sanatatea omului. Sanatetea este mai mult decat o problema pur medicala : ea
angajaza raspunderea intregi societati.

Este necesara antrenarea sistematica a studentilor medicinisti la actiuni

educativ-sanitare, pentru a deprinde arta de a comunica, de a se adresa oamenilor
si de a-i convinge,pentru a le trezi interesul nu numai fata de boala, ci in primul
rand fata de mentinerea sanatatii.
Trebuie sa stim ce nu trebuie sa facem pt. noi insine si in acest scop o buna
cultura sanitara are o valoare incomensurabila.

EDUCATIE PENTRU SANATATE LA PRESCOLARI

Cum dezvoltm un stil de via sntos la precolari?

Articol de Bursuc Bogdana, Centrul Expert, Universitatea Babe-Bolyai
Cluj-Napoca
bogdanabursuc@psychology.ro Aceasta adresa e-mail este protejata impotriva
spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina.
De ce educaia pentru sntate la precolari?
Sntatea este definit ca starea de bine fizic, mental i social a fiecrei
persoane. Sntatea nu este doar absena bolii sau a infirmitii (Organizaia
Mondial a Sntii, 2000). Starea de sntate i de boal este influenat nu doar
de factorii biologici, chimici sau genetici, ci i de factorii psihologici i sociali.
Factorii psihosociali care influeneaz starea de sntate i boal sunt:
comportamentele sntoase sau de risc, abiliti cognitive, emoionale i sociale,
atitudini i valorile personale relaionate cu sntatea, normele socio-culturale de
gen.
Principalii factori care au impact asupra strii de sntate i boal sunt
comportamentele care descriu stilul de via: alimentaie echilibrat, practicarea
exerciiului fizic, reducerea consumului de alcool, renunarea la fumat, folosirea
metodelor de prevenie a bolilor cu transmitere sexual, adoptarea altor
comportamente preventive (vaccinri, verificri medicale periodice, screeninguri),
respectarea orelor de somn.
Comportamentele sntoase sunt nvate social de ctre copii prin observarea i
imitarea adulilor. De exemplu, alimentaia, practicarea exerciiului fizic sunt
comportamnte care se nva din familie n perioada timpurie de dezvoltarea
(vrsta precolar) i au un rol definitoriu n dezvoltarea atitudinilor i practicilor
din perioadele ulterioare de dezvoltare i din viaa adult relaionate cu stilul de
via sntos.
La vrsta precolar copii nva comportamente prin observarea i imitarea
adulilor, i formeaz atitudinile fa de comportamentele sanogene i de risc. La
aceast vrst se formeaz i reprezintarea strii de sntate i de boal. Prinii i
adulii care interacioneaz direct cu copii au un rol major n dezvoltarea
comportamentelor sanogene cu rol protectiv asupra sntii. Adulii infleneaz
comporatementele adoptate de copii prin modelul pe care l reprezint. De
asemenea, acetia sunt principalii furnizori ai oportunitilor de petrecere a
timpului liber i ai diversitii alimentare. Prinii i educatorii sunt cei care
contureaz preferinele copiilor i atitudinile lor fa de comportamentul alimentar,
exerciiul fizic i comportamentul sexual, prin ntririle i reciile aversive pe care
le exprim.

Educaia pentru sntate la precolari permite nvarea comportamentelor

sanogene i integrarea lor n rutinele comportamentale. n sens larg, educaia
pentru sntate este reprezentat de toate experienele de nvare care conduc la
mbuntirea i meninerea strii de sntate. n sens restrns, educaia pentru
sntate implic dezvoltarea abilitilor cognitive, sociale i emoionale cu rol
protector asupra sntii i dezvoltarea unui stil de via sntos prin ntrirea
comportamentelor sntoase i reducerea comportamentelor de risc.
Dezvoltarea comportamentelor care descriu stilul de via n perioada de
vrst precolar
Dezvoltarea comportamentul alimentar
Pentru precolari alimentele i servirea mesei reprezint o nou oportunitate de a
explora i de a culege informaii. Comportamentul alimentar n aceast perioad de
dezvoltare se caracterizeaz prin:
curiozitate (ntreab de ce morcovii sunt portocalii, n loc s i mnnce, sunt
fascinai de noile aimente i de modul de ale servi),
scop (precolarii mnnc cnd le este foame i se concentreaz asupra mesei i
rezut mncarea cnd s-au sturat sau nu le este foame),
fluctuan (apetitul copiilor crete dup periade de activitate intens i scade
cnd sunt obosii sau entuziasmai, preferinele culinare se modific de la o zi la
alta),
dorina de companie (precolarii doresc s mnnce mpreun cu alii i copie, de
multe ori, preferinele alimentare a celor din jur)
Dezvoltarea practicrii exerciiului fizic
La vrsta precolar copii au abilitile motorii suficient dezvoltate i sunt
capabili s mearg pe o triciclet, s urce scrile, s mearg pe vrfuri, s sar
peste un obstacol, s arunce i s prind o minge, s se mbrace singuri (cu ajutor
la fermoar sau ireturi), s foloseasc foarfeca, s deseneze sau s picteze o figur.
Activitatea fizic are un rol esenial n dezvoltarea fizic, cognitiv i socioemoional a copilului.
Dezvoltarea unei atitudini pozitive fa de activitatea fizic i activitile n aer
liber reprezint un bun predictor pentru practicarea sistematic a exerciiului fizic
n perioada imediat urmtoare, vrsta colar i adolescen.
Dezvoltarea comportamentului sexual
Sexualitatea este mai mult dect dorina sexual i contactul sexual.

Sexualitatea include gnduri, emoii, comportamente asociate cu faptul de a fi

brbat sau de a fi femeie cunoaterea i explorarea prin intermediul celor cinci
simuri (tact, gust, miros, auz, vz) .
Copii se manifest ca fiine active sexual nc nainte de natere.
De exemplu:
bieii pot avea erecie n perioada intrauterin, iar unii dintre ei se nasc cu
erecie.
fetele i bieii de pn la 2 ani ajung la orgasm, cu toate c organele genitalenu
nu sunt maturizat.
Precolarii i manifest curiozitatea n legtur cu toate aspectele lumii
nconjurtoare, inclusiv sexualitatea. Ei devin interesai de diferenele ntre fete i
biei i practic jocuri care includ privitul i pipitul.
Cel mai frecvent joc este jocul de-a doctorul care le d posibilitatea explorrii
corpului celuilalt i satisfacerea curiozitii. Acest joc poate fi jucat numai de fete,
numai de biei sau de fete i biei laolalt. Studiile arat c acest tip de explorare
nu este relevant pentru orentarea sexual a copiilor.
Un comportament tipic la aceast vrst este autostimularea . Frecvena acestui
comportament se ntinde de la o dat pe lun, la cteva ori pe zi i apare n special
cnd copilul este somnoros, obosit, plictisit sau ngrijorat, stresat (naterea unui
frate, prima zi la grdini). Autostimularea ocazional este un comportament
normal la precolari i la copii mai mici. Pe la cinci ase ani, cei mai muli copii
nva c acest comportament se poate desfura doar n spaiul privat. Cnd
comportmentul de autostimulare este foarte frecvent, este un indiciu important al
abuzului sexual la copil i trebuie contactate imediat, instituiile de specialitate.
Dezvoltarea altor comportamente preventive
Unul dintre comportamentele preventive care trebuie dezvoltate nc din perioada
de vrst precolar este comportamentul de protecie solar.
Comportamentele recomandate sunt folosirea cremelor de protecie solar (cu
factor de protecie cel puin 15, pn la vrsta de 18 ani), purtarea plriilor de
soare, a bluzelor cu mneci lungi i a pantalonilor lungi, staionarea n locuri
umbroase n orele de maxm intensitate solar (11,30 15,30) (National Cancer
Institute 1994).
Comportamentele de protecie solar sunt principala metod de prevenie a
cancerului de piele. Dezvoltarea acestor comportamente la precolari este necesar
ntruct studiile arat c la aceast vrst cea mai mare parte a timpului este
petrecut n aer liber i, de asemenea, pn la vrsta de 21 de ani are loc 80% din
expunerea la soare. Prinii i adulii care interacioneaz direct cu copii au un rol

important n dezvoltarea acestor comportamente de protecie, prin oferirea

propriului exemplu comportamental.
Un important comportament preventiv care trebuie dezvoltat de timpuriu la copii
este cel de autoigien . Acest comportament trebuie neles n sens larg.
Comportamentele de autoigien vizeaz att igiena propriului corp, ct i a
spaiului de joac sau de locuit. Programele educative pentru aduli trebuie s
dezvolte acestora abilittea de a aplica regula consecinelor logice i naturale i de
a modela prin propriu comportament, comportamentele de autoigien a copiilor.
Recomandri n dezvoltarea stilului de via sntos la precolari
Recomandrile pentru dezvoltarea comportamentului alimentar sanogen:
Educarea prinilor n legtur cu principiile alimentaiei sntoase la aduli i la
precolari.
Educarea prinilor n legtur cu rolul factorilor contextuali: De exemplu,
disponibilitatea i accesibilitatea alimentelor influeneaz comportamentul
alimentar al copiilor.
Educarea prinilor n legtur cu normelor socio-culturale de gen ca factor de
risc n dezvoltarea preferinelor alimentare i a comportamentului alimentar
nesanogen la precolari.
Nu sunt recomandate remarcile care fac referire la gen, de tipul: Ai mncat ca o
feti tu eti biat! .. bieii mnnc mai mult! sau A mncat foarte putin
aa mnnc fetele!
ntrirea comportamentelor alimentare sanogene la copii.
Identificarea surselor de ntrire dincolo de alimente i de comportametul
alimentar (metodele de disciplin sunt separate de comportamentul alimentar):
Copii nu sunt recompensai/gratificai cu alimente (dac au fcut ceva bine, dac
sunt suprai, triti).
Copii nu sunt ameninai cu retragerea unui aliment preferat..
Preferinele alimentare ale copiilor nu sunt pedepsite, ci redefinite prin controlul
disponbilitii i accesibilitii alimentelor.
Precolarii particip la mas alturi de aduli i sunt lsai s aleag din gama de
alimente servit la mas. Sunt ntrite alegerile sanogene.
Desertul trebuie considerat un aliment cu valene egale cu celelalte alimente
servite sau feluri de mncare.
Preferinele alimentare ale precolarilor trebuie respectate. Dac precolarii
refuz s mnnce anumite alimente sau refuz s mai mnnce un anumit aliment,
adultul nu trebuie s insiste, s foreze sau s amenine copilul.

 Controlul disponbilitii i accesibilitii alimentelor.

Se recomand folosirea termeniror de alimente din care putem mnca mult vs
alimente din care putem mnca puin atunci cnd nvm precolarii despre
alimentele sntoase i nesntoase.
Servirea mesei are loc ntr-un spaiu special amenajat (nu n orice zon a casei) i
nu este combinat cu alte activiti (vizionarea TV, coloratul, pictatul, cititul,
jocul).
Recomandrile pentru dezvoltarea practicrii exerciiului fizic:
Educarea prinilor n legtur cu importana implicrii active n activiti fizice
i coparticiparea alturi de copii.
Educarea prinilor n legtur cu normele socio-culturale de gen ca factor de
risc n dezvoltarea preferinelor pentru tipul de activiti de petrecere a timpului
liber i de relaxare.
Nu sunt recomandate remarcile care fac referire la gen, de tipul: Ai aruncat
mingea ca o fat! sau Hai! Alearg mai repede doar eti biat sau Nu te
mai urca pe scar! stai cuminte! Pe scar se joac doar bieii!
Se recomand fotografierea copiilor practicnd exerciii fizice sau excutnd
activiti n aer liber. Aceste fotografii sunt expuse (sunt nrmate i decoreaz
camera copilului sau alete spaii n cas).
Copiilor li se art imagini cu femei i brbai sportivi, sunt urmrite la TV
emisiuni sportive.
Prinii pot propune ca acivitte de familie partciparea la jocurile sportive la care
este permis prezena spectatorilor (baschet, handbal, fotbal, polo etc.)
ntrirea practicrii activitilor n aer liber la copii.
ntrirea practicrii activitilor n aer liber att la fete, ct i la biei, dincolo de
prescripiile comportamentale de gen.
Folosirea activitilor fizice n aer liber (clrie, nnot, jocuri cu mingea sau alte
accesorii) ca recompense pentru dezvoltarea preferinei pentru astfel de activiti
de petrecere a timpului liber i de relaxare.
nscrierea copiilor n cluburi sportive organizate.
ntrirea diferenial a activitilor fizice, dinamice ca mijloc de petrecere a
timpului liber, fa de activitile statice ca jocul pe computer, vizionarea TV.
Respectarea preferinelor copiilor pentru anumite activiti sportive. Dac
precolarii refuz s practice un anumit joc sau s participe la numite activiti n
aer liber sau cluburi sportive, adultul nu trebuie s insiste, s foreze sau s
amenine copilul.

 Controlul activitilor de petrecere a timpului liber a precolarilor (reducerea

accesului la jocurile pe computer sau vizionarea TV):
Este permis o or sau dou de vizionare TV n fiecare zi (emisiunea de vizionat
este aleas de printe).
Printele vizioneaz mporeun cu copilul emisiunea TV i discut pe baza ei
(copilul nu st singur la TV sau la computer)
Nu se recomand ca n camera copilului s fie TV sau computer.
Copilul nu folosete telecomanda.
Recomandrile pentru dezvoltarea sanogen a comportamentului sexual:
Folosirea termenilor neeufemistici pentru denumirea organelor genitale (penis,
vulv).
Realizarea distinciei ntre zone private, intime ale corpului ( Unde numai tu poi
s te atingi! Nimeni altcineva nu are voie s te ating, iat tu au dreptul s spui NU.
) i zone care nu sunt private.
Autostimularea nu este pedepsit, ci este circumscris doar spaiilor private, nu
i celor publice.
Reamintirea acestei disticii copilului ori de cte ori comportamentul de
autostimulare apare n locuri, spaii publice.
Jocul de-a doctorul nu este pedepsit, ci ntrerup, iar copiilor le sunt oferite
informaii suplimentare despre prile corpului i diferenele ntre fete i biei (
neleg c jucai un joc despre prile corpului, eu am o carte unde sunt multe
desene i lucruri interesante depre asta. Haidei s vi-o art! ).
Adulii trebuie s neleag corect domeniul la cere se refer ntrebrile copiilor (
De unde vin copii ? Copii se pot referi la o regiune geografic sau o regiune din
corpul uman i nu la procesul de reproducere sau de natere).
Copiilor li se ofer rspunsuri adevrate la ntrebrile pe care le pun, fr ns ca
acestea s depeasc sfera de coninut pe care copilul a solicitat-o.
Recomandrile pentru dezvoltarea comportamentelor autosecurizante:
Folosirea unor prompteri fizici sau a suportului vizual ori de cte ori este posibil.
Nu sunt recomandate explicaiile care se bazeaz doar pe cuvinte.
Este recomandat folosirea unor prompteri contextuali (copaci, cldiri) pentru
facilitarea orientrii n spaiu a copiilor i cunoaterii drumului spre cas.
Instruciunile date precolarilor trebuie s fie scurte i s includ n primul rnd
aciuni i exemplificarea lor n plan real.

 Expunerea de imagini cu practici securizante / nesecrizante pentru acceai

sitiuaie.
Implicarea activ a copiilor n sarcinile de nvare. Copii trebuie s exerseze
comportamentele de securizare.
Exersarea abilitilor nvate ntr-un context n ct mai multe i mai variate
contexte sau situaii petru facilitarea transferului i performarea constant a
comportamentului securizant.
Este recomandat realizarea a 4 follow-up-uri situate la un interval de dou
sptmni ntre ele, pentru a verifica nvarea i performarea unui comportament
securizant la precolari