Rolul arborelui cotit :

este organul motorului care preia si transmite in exterior lucrul mecanic produs in
cilindrii ; totodata transforma miscarea de tranzlatie a pistonului in miscare de rotatie
proprie .

Partile componente ale arborelui cotit:

1. capatul liber
2. fusurile paliere
3. fusurile manetoane
4. bratele
5. contragreuatti
6. partea posterioara
7. volantul
CONSTRUCTIA ARBORELUI COTIT
Constructia si dimensiunile arborelui cotit depind de o serie de factori si anume :

Numarul si dispozitia cilindrilor

Ordinea de aprindere

Echilibrarea motorului

Tipul motorului

Lungimea totala a unui cot (lungimea fusurilor si grosimea bratelor) depinde de distanta
dintre doi cilindri alaturi, care se afla in limitele L 0 = (l,l---l,5) D
La m.a.s., care lucreaza in conditiile unor presiuni de ardere mai mici, se folosesc arbori
cotiti cu fusuri paliere dupa fiecare cot (fig. 7.116), sau cu fusuri paliere dupa coturi
(fig.1). La motoarele in V fusurile paliere se aseaza dupa fiecare portiune de doi cilindri. La
aceste motoare lungimea arborelui se reduce cu 3040%. La m.a.c. fusurile paliere se aseaza
dupa fiecare cot la motoarele cu cilindri in l i n i e si dupa un grup de doi cilindri la
motoarele cu cilindri in V.
Micsorarea numarului de reazeme, necesita marirea rigiditatii arborelui, ceea ce se poate
obtine prin marirea diametrelor fusurilor si micsorarea lungimii lor, precum si prin marirea
bratelor.
Capatul liber. In majoritatea constructiilor pe capatul liber al arborelui cotit (fig. 1) se
amplaseaza elementele de etansare pentru ulei, defectorul 1 garnitura de etansare 2 pinionul
pentru actionarea distributiei 3, fulia pentru ventilator 4, clichetul (racul) pentru pornire 5.
Pentru montarea acestor organe capatul liber se executa in trepte; diametrul lui este
determinat de diametrul butucului rotii conducatoare.
In unele cazuri la partea din fata se face fixarea axiala a arborelui in care scop se mai
monteaza inelele 6 si 7, stranse cu saiba S pe palier si capacul palierului 9 (fig. 1, a).

Fig.1

Pentru amortizarea vibratilor de torsiune se utilizeaza amortizoare montate pe

capatul din fata al arborelui unde amplitudinile vibratiilor ating valorile maxime. La
motoarele pentru automobile cel mai mult sant utilizate amortizoarele cu frecare interioara
(cu cauciuc si amortizoare cu frecare uscata (amortizoare cu frictiune). In figura 7.119,
a este aratat amortizorul cu masa de inertie 1, vulcanizat cu elementul de cauciuc 2 de
paharul de otel 3. La regimul de rezonanta fucrul mecanic al momentului excitant se pierde
in deformatiile elastice ale stratului de cauciuc. Marirea efectului de amortizare
inconstructia din figura 7.119, b se obtine prin lucrul mecanic suplimentar de frecare
uscata, prin faptul ca masa 1 se fixeaza cu stifturile 3, de discul de frictiune 4 strins cu
arcurile 5 de corpul 6. In ultima vreme se utilizeaza amortizoare cu frecare lichida (fig.
7.119, c). Spatiul intre masa 1 si corpul ermetic 3 in care se introduce cu joe bucsa de
reazem 2, din bronz, se umple cu silicon, un lichid cu mare vascozitate.
Fusurile paliere.
In mod obisnuit se executa toate la acelasi diametru. adesea lungimea fusului palier
mijlociu e mai mare cu 3060%, determinat de fortele care incarca fusul. La unele motoare
in patru timpi in locul fusului palier mijlociu arborele e prevazut cu o contragreutate (fig.
7.120). In scopul intaririi rigiditatii arborelui se maresc diametrele fusurilor realizand
supra-punerea acestora.

B-B

E-E

Contragreutate

Fig. 7.120. Arbore cotit

cu contragreutate in
regiunea mediana;

. 7.120. Arbore cotit cu

contragreutate in regiunea mediana;

b.

Fusuri gaurite ale a rborelui cotit

Pentru dilatarea libera a arborelui fata de carter se practica fixarea axiala a arborelui cu
borduri de fixare ale cuzinetilor (fig. 7.27) sau cu inele de fixare acoperite cu material
antifrictiune (fig. 7.25si 7.118 inelele 6 si 7). In multe constructii cuzinetul de fixare se monteaza
la capatul posterior al arborelui. In acest caz jocul la ambreiaj ramane neschimbat dar roata
conducatoare a mecanismului de distributie se deplaseaza putin. Cand distributia este actionata
cu lant este bine ca fixarea axiala a arborelui sa se faca la palierul din fata deoarece la deplasari
axiale functionarea lantului se inrautateste. La unele motoare se prefera fixarea axiala la palierul
din mijloc.

Fusurile manetoane. Se executa toate la aceleasi dimensiuni, de diametru mai mic

decat fusurile paliere. Pentru reducerea masei arborelui fusurile manetoane si chiar
fusurile paliere adesea se gauresc, diametrul gaurii ajungand pana la 60-80 din
diametrul fusului (fig. 7.121) . In acest fel se obtine si o distributie mai uniforma a
eferturilor ceea ce favorizeaza rezistenta la oboseala.
Bratele arborelui cotit. Constructiv se realizeaza sub diferite forme
(fig. 7.122); o utilizare mai larga o are forma d, cu sectiunea eliptica. Pentru micsorarea masei,
partea unghiulara a bratului G, care nu participa la transmi-terea efortului, se teseste.
Pentru atenuarea efectului de concentrare a eforturilor, trecerile
de la. brate la fus se executa cu raze de racordare cit mai mari p = (0,050,08) d, unde d este
diametral fusului (fig. 7.123). Pentru marirea suprafetei de sprijin a fusului razele de racordare
se executa sub forma unui arc cu raze variabile (fig. 7.123, b). O buna eficicienta o asigura
racordarea cu degajare (fig. 7.123, c, solutie adoptata si la motorul DACIA 1300 (v. fig.
7.116).
In scopul de a usnra rectificarea fusurilor, arborele e prevazut cu praguri p (fig. 7.122), cu
o grosime de 0,51,0 mm si cu un diametru mai mare cu 815 mm decit diametral fusului.
Contragreutatile pentru eehilibrare sant amplasate pe prelungirea bratelor (Cg, fig.
7.122) avand forma unui sector sau segment. Ele pot fi nedemontabile sau demontabile cand se
fixeaza cu suruburi (fig. 7.122, j) si prin imbinari care nu provoaca solicitari compuse in
suruburi.
Capatul din spate (fig. 7.124) se executa cu o flansa 1 pentru montareavolantului. Fixarea
volantului se face cu suruburi 2 care trebuie sa asigure prin strangere pe suprafata imbinarii
intre flansa si volant un moment de frecare mai mare decat momentul motor. Pentru a
descarca suruburile de fixare de forta tangentials se utilizeaza uneori stifturi prizoniere. La
unele motoare in partea din spate se monteaza pinionul pentru actionarea distributiei.
Dificultatile constructive nu au permis insa extinderea acestui procedeu.

Fig. 7.122. Forme ale bratelor arborelui cotiot

PROCESUL TEHNOLOGIC DE FABRICARE A ARBORILOR COTITI

Proiectarea unui proces tehnologic se realizeaza in trei etape :

-sinteza procesului tehnologic, in cursul caruia se stabilesc procesele de prelucrare

prin care semifabricatul poate fi transformat in piesa finita, se organizeaza aceste
procese in cadrul mai multor operatii si se precizeaza elementele de echipament
tehnologic necesare ( masini, unelte , scule, dispozitive ) .

-dimensionarea procesului tehnologic, in cadrul caruia se calculeaza valorile

parametrilor de desfasurare ai proceselor de prelucrare ( regimul de aschiere ,
adaosuri de prelucrare , norme de timp, consumuri de materiale )

-analiza procesului tehnologic, in cadrul careia se calculeaza paramnetrii tehnico

economici de sinteza (timp de baza, cost de productie ).

CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE :

Precizia de prelucrare a arborilor este determinata de conditiile de functionare ale
acestora. Astfel, dimensiunile diametrale ale fusurilor se executa in treptele de precizie 7-8, iar in
cazurile speciale in treptele 5-6 de precizie, in alte cazuri precizia corespunde treptelor 8-10 sau
nivelurilor indicate de STAS 2300-75 pentru cotele libere .
MATERIALE SI SEMIFABRICATE

OTELUL ( OL 37, 0L 42, OL 50, OL 60, OT 45, OT 50, OT 60, OLC 25, OLC 30,
OLC 45 )

OTELURI ALIATE ca : AUT 40, 41 Cr10, 41MoCr11, 13CrNi15

FONTELE de calitate superioara

Alte materiale metalice (alama, bronz )

TEHNOLOGIA DE OBTINERE A ARBORILOR COTITI

prin TURNARE in cazul arborilor de dimensiuni mari

din LAMINATE trase la rece sau la cald (d<150mm)

din LAMINATE care apoi se forjeaza pentru inbunatatirea proprietatilor fizicometalice .

prin FORJARE libera ( la arborii cu dimensiuni mari

prin MATRITARE in cazul productiei de serie mijlocie sau mare

TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE A ARBORILOR COTITI

OPERATII :
1.FREZARE :
o fazele operatiei : CENTRUIRE
o M.U : freza frontala cu placute TNGN
o SDV : burghiu de centrare
Prisme autocentrante
Subler de exterior
2. STRUNJIRE DE DEGROSARE A PRIMULUI CAPAT
o FAZELE OPERATIEI : strunjire
o M.U : cutit de degrosare (p20)
o SDV : universal
Varf rotativ
Subler
3.STRUNJIRE DE DEGROSARE A CELUI DE-AL DOILEA CAPAT
o FAZELE OPERATIEI : strunjire
o M.U : cutit pentru degrosare (p20)
o SDV : universal
Varf rotativ

Subler de exterior
4.STRUNJIRE DE FINISARE A PRIMULUI CAPAT
FAZELE OPERATIEI : strunjire
Tesire
M.U : cutit pentru finisare
SDV : cutit incovoiat
Varf fix si rotativ
Subler exterior
5.STRUNJIRE DE FINISARE A CELUI DE-AL DOILEA CAPAT
o FAZELE OPERATIEI : strunjire
o M.U: cutit pentru finisare
o SDV : cutit incovoiat
Varf fix si rotativ
Subler de exterior
6. FILETARE :
o FAZELE OPERATIEI : filetare prin vartej
o M.U : cutit de filetat
o SDV : cap de filetat
Micrometru pentru filete
7. FREZARE CANAL DE PANA
FAZELE OPERATIEI : frezare canal de pana
SDV : freza deget
Varf fix rotativ
Calibru
8. TRATAMENT TERMIC DE INBUNATATIRE
o FAZELE OPERATIEI : calire ,revenire

9. RECTIFICARE CILINDRICA EXTERIOARA

o FAZELE OPERATIEI : rectificator cilindric exterior cu doua discuri simultane
o SDV : disc abraziv
Calibru inel
CONTROLUL FINAL OPERATIILOR DE PRELUCRARE
-

se inparte in 3 faze :

1.Controlul operational
o cuprinde urmatoarele operatii :

verificarea dimensiunilor fusurilor

verificarea lungimilor treptelor corespunzatoare diametrelor

masurate anterior .

verificarea razei de racordare

verificarea conicitatii

verificarea rugozitatii

2. Controlul interoperational
o cuprinde urmatoarele operatii :

verificarea tuturor parametrilor obtinuti prin prelucrare

verificarea calitatii materialului de strat superficial dupa

tratamentul termic

verificarea pozitiei reciproce a suprafetelor ( cilindricitate,

bataie frontala, coaxialitate ) .

4.Controlul final
o cuprinde urmatoarele operatii

verificarea parametrilor dimensionali si geometrici

verificarea defectelor de suprafata

verificarea duritatii materialului

incercari de rezistenta

Pentru imbunatatirea conditilor de munca si inlaturarea cauzelor care pot provoca accidente de
munca si imbolnaviri profesionale trebuie luate o serie de masurari sarcini ce revin atat conducatorului
localului de munca dar si lucratorului.
Acestea sunt :
-

asigurarea iluminatului, incalziri si ventilatie in atelier;

masinile si instalatiile sa fie echipate cu instructiuni de folosire;
sa fie asigurata legarea la pamant si la nul a tuturor masinilor actionate electric;
masinile sa fie echipate cu ecrane de protectie conform normelor de proiectie a muncii;
atelierele sa fie echipate in locuri vizibile cu mijloace de combatere a incendiilor
atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridica pentru manipularea pieselor mai mari de 20 kg
muncitorii sa poarte echipament bine ajustat pe corp cu manecile incheiate iar parul sa fie
acoperit sau legat
inainte de inceperea lucrului va fi controlata starea masinilor, a dispozitivelor de pornireoprire si inversare a sensului de miscare
se va verifica inaintea lucrului daca atmosfera nu este incarcata cu vapori de benzina sau alte
gaze inflamabile sau toxice
la terminarea lucrului se deconecteaza legaturile electrice de la prize, masinile vor fi oprite,
sculele se vor aseza la locul lor iar materialele si piesele vor fi stivuite in locuri indicate
muncitorii nu se vor spala pe maini cu emulsie de racire si nu se vor sterge pe maini cu
bumbacul utilizat la curatirea masinii. Daca pentru spalarea mainilor a fost necesara utilizarea
produselor usor inflamabile se vor folosi imediat apa si sapun
ciocanele trebuie sa aiba cozi de lemn de esenta tare, fara noduri sau crapaturi; este interzis
lucrul cu ciocanele, nicovalele care au fisuri, stirbituri, sparturi sau deformari in forma de floare
la folosirea trasatoarelor se cere atentie pentru a nu produce intepaturi iar dupa utilizare vor fi
asezate in truse speciale

BIBLIOGRAFIE
1.

Ciocarlia Vasilescu a,s.a.-Asamblarea,intretinerea si repararea masinilor si instalatiilor

2.

Fratila Gh.-Automobile,cunoastere,intretinere,reparare, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2007

3.

Internet

4.

Ruxandra Noia si Liliana Tenescu - Organe de masini si mecanisme, manual pentru clasa a XIa,specializare mecanica, Editura SIGMA, Bucuresti, 2002