Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PD
D 2 Logica Juridica Dumitrescu Florin PD
LOGIC JURIDIC
-Manual de studiu individual-
FLORIN DUMITRESCU
LOGIC JURIDIC
-Manual de studiu individual-
CUPRINS
NOTIUNI INTRODUCTIVE...........................................................................6
I. FORMELE FUNDAMENTALE ALE LOGICII.............................;............9
NOTIUNEA .............................................................................................9
- Continutul si sfera notiunilor.............................................................11
- Operatiile gandirii si formarea notiunilor...........................................11
- Tipologia notiunilor...........................................................................13
- Definirea notiunilor............................................................................15
- Regulile definitiei......................................................................16
- Tipologia definitiilor..........................................................................17
- Operatii care inlocuiesc definitia........................................................18
- Clasificarea........................................................................................18
- Regulile clasificarii...................................................................19
- Tipuri de clasificare.................................................................20
JUDECATA..........................................................................................20
-Tipologia judecatilor..........................................................................21
RATIONAMENTUL.............................................................................24
- Legile fundamentale ale gandirii........................................................24
-Tipuri de rationament........................................................................26
- Rationamentul deductiv.................................................26
- Silogismul; legile silogismului..............................26
- Rationamentul inductiv.................................................27
- Inductia completa................................................28
- Inductia incompleta.............................................29
- Observatia...........................................................29
- Experimentul.......................................................29
5
-Erorile in inductie...........................................................30
II. LOGICA SI LIMBAJUL..........................................................................32
- Limbajul si limba..............................................................................32
- Limbajul si gandirea..........................................................................33
- Functiile limbajului...........................................................................35
- Functia de comunicare...................................................35
- Functia practica............................................................35
- Functia afectiva............................................................36
- Functia ludica...............................................................37
- Functia cathartica.........................................................37
- Alte perspective asupra functiilor limbajului...................................37
- Formele limbajului...........................................................................38
NOTIUNI INTRODUCTIVE
In viata de toate zilele intalnim frecvent situatii in care
pot fi auzite atentionari sau apostrofari de genul:Ce spui tu,
nu are nici o logiga, Explicaiile tale sau argumentele tale
sunt lipsite de orice logica, Ai un comportament
total
treapta
senzorial
asigur
cunoaterea
(este
profunzimea
perceptibil),
treapta
raional
perceptibililului, la nivelul
merge
in
esenialului, a
10
corecte.
Normalitatea,
funcionalitatea
sinonima
mecanismelor
cu
integritatea
neurocerebrale
tine
i
de
11
carui
domeniu
apartine,
juridic,
medical,
corecte
care
guverneaz
procesul,
edictrii,
13
NOTIUNEA
Revenim la gandire ca proces psihic, ca sediu al
ratiunii i teritoriu al logicii.
Gandirea este declanat de situatii problematice;
situatiile problematice sunt situatii neobisnuite, inedite pentru
care nu avem soluii imediate.
Soluionarea unei situatii problematice e precedat de
trei etape i anume: 1) percepia problemei insotita de
intrebari autoadresate de genul Ce fac? Cum fac?;
2) explorarea mental a soluiilor posibile care este sinonima
14
reflect
fapt
caracterele
generale,
15
16
17
(asemntoare),
total
diferite,
opuse,
necomparabile.
- Analiza duce la o mai bun (profund) cunoatere a
elementelor
analizate
si
este
operaia
de
18
Tipologia notiunilor
ntre noiuni sunt numeroase deosebiri din punctul de
vedere al sferei i al coninutului. Ex.: unele reflect un
singur obiect, fiin, fenomen, altele mai multe obiecte, fiine,
19
fenomene.
Prin urmare vom avea:
1. Noiuni singulare (individuale). Ex.: Tour Eiffel,
Transfgranul, Cascada Niagara, preedintele actual al
S.U.A. La notiunile singulare coninutul este individualizat,
iar sfera limitat la un singur exemplu.
2. Noiuni generale. Ex.: tunel, pete, copac.
Coninutul este relativ restrns, iar sfera foarte larg,
general.
3. Noiuni colective. Ex.: pdure, omenire, studenime.
4. Noiuni vide. Coninutul reprezinta o asociere, o
alctuire bizar de obiecte, fiine, nsuiri , in timp ce sfera
lipseste. Ex.: ptratul cu 5 coluri, anticii din sec.19,
dinozaurii actuali, mortul acrobat, petii vorbitori,
elefanii zburtori s.a.m.d. Cu noiuni de acest gen poate
opera cel mult creaia artistic.
5. Noiuni concrete. Ex.: cldiri, automobil, plant etc.
6. Noiuni abstracte. Ex.: justiie, frumusee, fermitate,
victorie etc. Toate acestea sunt nsuiri abstrase din obiecte,
fenomene, situaii etc., concrete.
7. Noiuni pozitive. Acestea reprezinta o concordan.
20
Definirea notiunilor
21
Regulile definitiei
22
23
Tipologia definiiilor
24
25
26
Regulile clasificrii
O clasificare utila, operationala, presupune o serie
de reguli dupa cum urmeaza:
1. Fiecare dintre obiectele pe care le clasificm trebuie
distribuit ntr-o clas.
2. Nici un obiect nu poate fi aezat n doua clase
deosebite.
3. Asemnrile pe baza crora grupm obiectele n
aceeai clas trebuie s fie mai importante dect deosebirile
dintre ele.
4. Constituirea claselor pe o treapt a clasificrii
trebuie s se fac pe baza acelorai nsuiri.
Tipuri de clasificri
27
JUDECATA
28
Tipologia judecilor
In clasificarea, respectiv tipologizarea judecatilor se
poate rcurge la un numar extins de criterii dupa cum
urmeaza:
29
30
de clasificare a judecilor.
Afirmaie
Negaie
Universal
Particular
E
O
31
32
RATIONAMENTUL
Pentru
intelege
mai
bine
dinamica
33
34
este
cunoscut.
Ele
constituie
premisele
rationamentului.
Informaia A = B este o judecat nou derivata din
premise. Ea este concluzia.
Raionamentul propriu-zis are chiar aceast form:
A = C; B = C premise
Deci: A = B concluzie
Tipuri de rationament
1.
35
36
37
trebuie
existe
certitudinea
nsuirea
incomplet
presupune
obinerea
unei
38
repetate.
Acestea
se
recolteaza
prin
EXPERIMENTUL
Experimentul consta in observarea unor evenimente
provocate. Evenimentele se pot provoca n laborator sau n
teren. Un exemplu de experiment de teren de natura
39
Erorile n inducie
1.O prima eroare consta in generalizarea pripit;
aceasta presupune tragerea unei concluzii generale dintr-un
numar restrans de cazuri izolate.
2. O a doua eroare se ncadreaz n formula POST
HOC ERGO PROPTER HOC. (Dup aceasta, deci din cauza
aceasta) care consta in interpretarea greit a unei legturi
cauzale. Drept exemple stau numeroasele prejudecati si
superstitii potrivit carora unele intamplari sunt atribuite unor
40
noroc intrucat,prin
41
42
Obiective:
Intelegerea corelatiei dintre calitatile gandirii si
calitatile limbajului, intelegerea functiilor limbajului in
demersul juridic.
Termeni cheie: limbaj, limba, functiile limbajului
Limbajul si limba
Inainte de toate trebuie clarificata distinctia limbajlimba. Dac limbajul este o activitate psihofiziologic limba
reprezinta un ansamblu de semne prin care membrii unei
societi sau colectiviti comunic intre ei.
In sens larg
43
Limbajul si gandirea
44
independent,
iar
limbajul
exteriorizeaz
rezultatele
raionamentelor.
Mai apoi s-a ajuns la concluzia c gandirea si limbajul
nu pot fi identice ci total distincte dar aflate intr-o stransa
interdependenta..
Lipsa de identitate dintre gandire i limbaj se resimte
n situaia n care avem o idee i nu gsim cuvintele pentru a
o exprima dar i n situaia n care ne autoimpunem un
control raional al gandirii asupra a ceea ce vorbim.
Cnd acest control se pierde, vorbirea noastr
(limbajul) devine ilogic, iraional. Acest lucru se poate
intampla in strile febrile, dupa ingestia de alcool sau
substante psihotrope, in starile de patologie i degradare
mentala etc. Si totui cuvntul (ca element al limbajului) are
un rol fundamental n formarea gndirii.
Pentru copilul mic cuvintele sunt simple sonoriti.
Asociate mereu cu aceleai obiecte, fiine, fenomene sau
relaii, cuvintele direcioneaz atenia, se fixeaz i nlesnesc
operatiile gndirii.
Treptat fiecare cuvnt devine un punct de cristalizare si
fixare a semnificaiilor. De exemplu, o interdictie de orice
45
46
se realizeaza si
47
sursei
persuasive
respectiv
48
si
sentimente.
Tonul,
intensitatea,
pauzele,
4. Funcia ludic
Copiii repet cuvinte sonore, inventeaz cuvinte noi,
rein rime si poezii pe care le repeta si de care se amuza in
timpul jocurilor lor. Cuvintele pot avea si o componenta
emoional tonica, amuzanta, distractiva pe care copiii o
exploateaza din plin. Si adulii se joaca si distreaza cu
cuvintele rebus, calambururi, bancuri, glume, catrene, rime,
ironii, insa incarcatura acestora, dincolo de latura emotionala
si sonoritate este in mai mare masura rationala logica.
5. Funcia cathartic sau eliberatoare de tensiune se
manifesta prin recurgerea la injurii, brf, defimare,
calomnie, denigrare. Pe de alta parte, a spune deschis ce crezi
49
despre
comportamentul
sau
atitudinea
unei
persoane
50
limbajul
exterior.
Limbajul
interior
este
utilizat
Intrebari
1. In ce consta corelatia dintre limbaj si gandire?
2. Care sunt functiile principale ale limbajului?
3. Cum poate functia cathartica a limbajului sa puna
o persoana in conflict cu legea?
4. Ce rol are limbajul in cadrul unui grup?
5. Care sunt formele limbajului si cum pot fi utilizate
in incalcarea normelor sociale?
51
ambiguitilor
provenite
din
omonimia
52
53
IV.
REGULI
DE
INTERPRETARE
JURIDICITII
54
Obiective:
antinomie
Intelegerea
precum
si
notiunilor
familiarizarea
de
cu
lacuna
regulile
si
de
interpretare a juridicitatii.
Termeni cheie: lacuna juridica, antinomie, tipuri de
lacune.
a legii) const n
55
56
57
58
59
60
de
norm
nu
este
clar,
astfel
aprnd
61
62
Intrebari
1. Ce este lacuna juridica?
2. Ce este antinomia?
3. Cand avem de a face cu o antinomie perfecta?
4. Ce tipuri de antinomiiputem intalni in practica?
5. Ce precizeaza art. 3 din Codul civil cu privire la
lacuna juridica?
6. Ce tipuri de lacune se pot intalni in practica
juridica?
63
Obiective:
principalelor
metode
de
de
interpretare
semnific
evidenierea
64
lege n special.
METODE UTILIZATE
n domeniul interpretrii legilor se folosesc doua tipuri
de metode:
I. Interpretarea ordinar cnd legea este obscur sau
ambigu.
II. Interpretarea extensiv cnd legea e lacunar.
I. Interpretarea ordinar se sprijin pe doua metode
metoda gramatical i metoda logic.
Metoda gramatical presupune trei etape: a) analiza
sintactic i morfologic a propoziiei din textul de lege; b)
determinarea sensului gramatical al frazelor sau cauzelor; c)
analiza nelesului etimologic al noiunii.
Metoda logic de interpretare a legii folosete metode
specifice logicii juridice, limitele acestora fiind determinate
de fiecare ramur de drept.
Regulile de interpretare logic
1. Interpretarea logic direct aceasta face trimitere
la nsui textul legii, analiza sprijinindu-se pe operaiuni
65
logice.
Regulile de interpretare logic direct derivnd chiar
din termenii ntrebuinai de ctre legiuitor sunt urmtoarele:
a) O regul principal a interpretrii sensului propriu i
direct al termenilor regula a proprio sensu.
b) Reguli accesorii privind posibilitatea de a nelege
aceti termeni ntr-un sens larg (lato sensu) sau ntr-un sens
restrns (stricto sensu).
De aceste doua reguli pot fi legate cele doua argumente
juridice cunoscute sub numele de A generali sensu
(considerarea termenilor n sensul lor larg, general) si A
ratione legis stricta , adic interpretarea strict legat de
nelesul oferit de textul legii. Interpretarea strict sau
restrictiv se utilizeaz n principal n domeniul dreptului
penal.
66
67
68
69
70
71
72
73
74
general;
- legea general nu derog de la cea special.
Termenii de general sau special sunt relativi n acest
context n sensul c raportul general - special se realizeaz
prin comparaie ca operaie logic. O dispoziie poate fi
considerat special
Intrebari
1. Ce metode se utilizeaza in domeniul interpretarii
legilor?
2. Care sunt regulile de interpretare logica directa?
3. Care
sunt
regulile
de
interpretare
logica
semidirecta?
4. Care sunt regulile de interpretare logica indirecta?
5. Care
sunt
regulile
de
interpretare
semiindirecta?
75
logica
76
VI.
ANALOGIA JURIDIC
77
78
Intrebari
1. Ce este analogia juridica?
2. Ce presupune aplicarea analogiei in domeniul
dreptului?
3. In ce situatii nu se poate utiliza metoda analogiei?
79
de ex.:
80
81
Intrebari
1. Ce sunt constructele juridice si care este functia
acestora?
2. Ce este fictiunea?
3. Ce este prezumtia?
82
VIII. FUNDAMENTAREA
ADEVRULUI JURIDIC
Obiective:
Intelegerea
importantei
fundamentarii
cheie:
fundamentare,
demonstratie,
argumentare.
83
84
De ex.:
Avem de a face cu o demonstraie atunci cnd
procurorul aduce drept prob o pat de snge care poate fi
atribuit acuzatului cu ajutorul analizei ADN dup cum,
avem n fa o argumentare atunci cnd acelai procuror arat
c acuzatul s-a aflat n apropierea locului n care a fost gsit
victima omorului; c a ameninat-o pe aceasta de mai multe
ori cu moartea iar hainele cu care acuzatul a fost mbrcat (i
care ar fi putut fi ptate cu snge) au disprut.
Argumente irelevante pentru fundamentarea adevrului
juridic de nevzut.
1. Argumentul la persoan se face referire la calitile
personale -integritate, respectabilitate ale inculpatului.
2. Argumentul autoritii se face apel la competena i
poziia oficial a persoanei.
3. Argumentul prin apelul la opinia poporului la
pasiunile, prejudecile i sentimentele acestuia.
4. Argumentul prin apelul la mil in care se invoc
starea de boal, srcie etc. a inculpatului.
5. Argumentul prin apelul la modestie se face apel la
ideea de modestie; n raport cu o persoan cu autoritate sau
85
Intrebari
1. In ce consta fundamentarea adevarului juridic?
2. Care
sunt
cele
mai
importante
forme
ale
fundamentarii?
3. Ce argumente irelevante se intalnesc in practica in
incercarea de a fundamenta adevaruri juridice?
86
IX.
TEORIA
LOGICA
NTREBRILOR
Obiective:
Analiza
importantei
intrebarilor
in
ntrebrile n drept
ntrebrile numite i propoziii interogative detin un
loc i o importan deosebite att n activitatea tiinific
propriu-zis ct i n activitile noastre practice de zi cu zi.
Studiul i analiza ntrebrilor reprezint coninutul unei
discipline speciale numit logica interogativ sau logica
ntrebrilor. ntre aplicaiile acesteia ntlnim deopotriv
sisteme de ntrebri cu particulariti i caracteristici speciale
cum sunt instrumentele folosite n cercetrile psiho-sociale
87
cum
sunt
interogatoriul,
ancheta
sau
detecia
comportamentului simulat.
Pentru justa soluionare a diferitelor cauze cu care se
confrunt, investigatorul i mai apoi magistratul au nevoie de
anumite informaii pe care le vor obine prin intermediul
ntrebrilor.
ntr-o prim faz acestea vor viza faptele, persoanelor
implicate ntr-o cauz judiciar; aciunile n care acestea au
fost sau sunt angajate (ce s-a petrecut, sau se petrece, unde,
cnd, cum, din ce motive, n ce condiii, cu ce scop etc.).
Pentru ca rspunsurile la astfel de ntrebri s poat fi
valorificate ca probe pro sau contra anumitor ipoteze legate
de soluionarea unei cauze investigatorul (anchetatorul) sau
magistratul trebuie s respecte cu strictee o serie de exigene
privind felul n care ntrebrile se formuleaz sau se
adreseaz.
88
89
90
91
92
93
94
nchise
care
conin
sau
mcar
sugereaz
posibilitile de rspuns.
Acestea seamn cu ntrebrile decizionale simple sau
plurale exclusive sau neexclusive la care respondentul trebuie
s opteze pentru variantele pe care le consider adevrate.
B. Un alt criteriu de clasificare a ntrebrilor l
reprezint particula interogativ utilizat n construcia nsi
a ntrebrii : (ce, cine, cnd, unde etc.) dup care difereniem
ntrebri referitoare la: evenimente, persoane, timp, locuri,
moduri, scopuri, motivaii etc.
C. Dup datul ntrebrii avem ntrebri normative,
factuale prin care se solicit informaii concrete (ex.: unde
este ?, ct cost ? etc.), normative prin care se
solicit anumite instruciuni care trebuie normate pentru a
rezolva o problem, ex.: cum trebuie procedat pentru ?;
ce pai trebuie s urmez ca s .?.
95
D. Dup domeniu:
a) ntrebri cu domeniu vid (aberante, inconsistente,
fanteziste) la care nu se poate, e necesar (e inutil) a se
rspunde.
Ex.: d-ta crezi c eu m hrnesc cu aer?; d-ta crezi
c toat lumea e proast numai d-ta detept?.
b) ntrebri cu domeniu nevid (concret) se refer la
orice domeniu concret.
E. Dup contextul n care sunt formulate:
a) proprii contextului tiinific; acestea sunt sunt
ntlnite n situaia lacunelor de informare (cunoatere)
instituional (ex.: cercettori, oameni de tiin), cotidian,
orice persoan care dorete s afle ceva despre o situaie
concret de via.
b) proprii contextului didactic; acestea sunt intrebarile
specifice mediului scolar si universitar., de ex.: ntrebri test,
ajuttoare, pregtitoare, ncuietoare, capcan, indirecte.
Ele pot fi completive sau decizionale i pot fi
organizate n forma unor teste gril, extemporale, teze, lucrri
de control sau clasica ascultare la clas.
96
dreptului
cuprinde
ntrebrile
prealabile
prealabile
se
adreseaz
suspectului,
97
juridic
curs
(anchet,
audiere,
interogatoriu);
- scopul urmrit prin respectivele ntrebri.
Alte ntrebri utilizate n activitatea juridic: de sprijin,
de completare, de precizare, de control, de detaliu, ajuttoare,
neutre, critice.
98
la
respondent:
furie,
nervozitate,
nemulumire;
6) Intrebarile nu trebuie s sugereze explicit
sau implicit respondentului promisiuni ce nu pot fi
respectate.
99
(abundente)
Rspunsuri aberante
Intrebari
1. Prezentati cateva elemente de teorie a intrebarilor.
2. Prezentati cateva repere de analiza logica a
intrebarilor.
3. Care sunt tipurile clasice de intrebari care pot fi
utilizate si in domeniul dreptului?
4. In ce consta specificul intrebarilor utilizate exclusiv
in drept?
5. Ce exigente trebuie avute in vedere in formularea si
adresarea intrebarilor specifice dreptului?
Ce tipuri de raspunsuri pot oferi persoanele interogate?
100