Unio Trium Nationum este pactul de ajutor reciproc ncheiat la 16

septembrie 1437, ntre trei grupuri sociale din Transilvania: nobilimea (majoritar
maghiar), orenii sai i rzeii secui prin care s-a stabilit eliminarea complet a
romanilor din viaa politic i social din Transilvania. Ei erau considerai doar o
naiune "tolerat" si de asemenea religia ortodoxa, nu era recunoscuta in cadrul
principatului.
Burghezia romaneasca din Transilvania, nemultumita de lipsa drepturilor
sociale si politice ale romanilor transilvaneni, supusi stapanirii Imperiului Austriac,
isi exprima doleantele intr-un memoriu intitulat Supplex Libbelus Valachorum
Transsilvaniae ( Suplica(ruga cu supunere) a romanilor din Transilvania)
1791 , prin care cerea recunoasterea romanilor din Transilvania ca natiune
egala in drepturi cu celelalte.
Scoala Ardeleana este miscarea ideologica, istorica si culturala cu
caracter iluminist, apartinand intelectualitatii romanesti din Transilvania din
ultimele doua decenii ale secolului al XVIII-lea si primii treizeci de ani ai
secolulului al XIX-lea (17801-1829)
Referitor la domeniile de activitate ale reprezentantilor Scolii
Ardelene putem vorbi de doua directii:
O directie practica ce urmarea emanciparea poporului, in special a taranilor
prin infiintarea de scoli rurale si tiparirea de manuale, brosuri de popularizare,
calendare, catehisme, abecedare, aritmetici, carti de popularizare stiintifica,
manuale de economie practica, etc.
O directie stiintifica, erudita, militanta ce cuprinde tratatele de istorie si
filologie; se realizeaza o prima trecere de la cronica spre istoria autentica.
Lucrarile istorice ale corifeilor Scolii Ardelene dovedesc o
conceptie clara asupra scopului pentru care scriau: argumentarea
romanitatii poporului si a continuitatii lui.
Istoria, lucrurile si intamplarile romanilor pre scurt (nepublicata) de Samuil MicuKlein.
Hronica romanilor si a mai multor neamuri de Gheorghe Sincai.
Istoria pentru inceputurile romanilor din Dachia de Petru Maior - marcheaza
debutul istoriografiei romane moderne.
Lucrarile filologice au un rol important in adoptarea alfabetului
latin, in impunerea normelor limbii literare si in fixarea unor norme
ortografice, dovedind, in primul rand, latinitatea limbii romane.
Elementa linguae daco-romanae sive valachicae de Samuil Micu si
Gheorghe Sincai prima gramatica tiparita a limbii romane si intaia lucrare cu
adevarat stiintifica despre limba noastra.
Carte de rogacioni pentru evlavia homului chrestin.de Samuil MicuKlein prima opera romaneasca cu litere latine.
Disertatie pentru inceputul limbei romanesti de Petru Maior prima
lucrare filologica in care se afirma ca limba romana isi are originea in latina
vulgara.
Lexiconul de la Buda - primul dictionar etimologic al limbii romane.
Temeiurile gramaticii romanesti de Ioan Budai-Deleanu in care se afirma
originea indoeuropeana a limbii noastre si in care se admite existenta in limba
romana a cuvintelor de alta origine decat cea latina.
Singura lucrare literara este epopeea eroica, comica si satirica
Tiganiada sau Tabara Tiganilor.
Poemul are 12 canturi si este apreciat drept a doua opera literara ca importanta
dupa Istoria ieroglifica a lui Dimitrie Cantemir si unica epopee a perioadei cand
a fost scrisa. Autorul satirizeaza societatea feudala cu toate institutiile si
defectele ei morale: monarhia, biserica, justitia, venalitatea clerului si a
magistratilor, talharia negustorilor, falsa vitejie a cavalerilor ratacitori.

Intr-o viziune caricaturala, plina de verva satirica, Ioan Budai-Deleanu a

sintetizat artistic in Tiganiada ideile iluministe ale epocii sale si a facut cea mai
spectaculoasa demonstratie pana la el despre virtutile poetice ale limbii romane.