Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
7. Una din urmatoarele variante nu reprezinta o complicatie la nivelul zonelor donatoare de piele
pentru reconstructia precoce a arsurilor:
A: cicatrizare hipertofica
B: cicatrizare atrofica
C: modificarea pigmentarii
D: aparitia veziculelor
E: infectia
8. Pneumonia la pacientii arsi:
A: se datoreaza tehnicilor moderne de suport din sectiile de terapie intensiva
B: pneumonia hematogena e cea mai frecventa forma de infectie pulmonara la pacientii arsi
C: in leziunile prin inhalare infiltratele precoce reprezinta pneumonia bacteriana
D: profilaxia cu antibiotice e vitala, reducand incidenta pneumoniei
E: colonizarea CAS la pacientii care necesita intubatie si ventilatie mecanica semnifica infectia
tractului respirator
9. Tromboflebita supurata:
A: e o cauza minora de sepsis la pacientii arsi
B: poate fi evitata prin inserarea cateterelor venoase prin tehnica denudarii
C: plasarea cateterelor in venele cu debit mare nu previne aparitia acestora
D: schimbarea locului de inserare a cateterelor la 48-72 de ore poate preveni tromboflebita
E: cheagul de fibrina nu e implicat in tromboflebita
10. Arsurile termice sunt cauzate de urmatoarele cauze fizice cu exceptia:
A: lichide fierbinti
B: chimice
C: prin explozie
D: contact
E: uleiuri fierbinti
11. Despre sepsis sunt adevarate cu exceptia:
A: hipertemia indica in mod obisnuit sepsisul
B: poate apare leucocitoza
C: trombocitopenia reprezinta una din manifestarile majore ale infectiei
D: leucopenie
E: debut brutal al hiperglicemiei
12. Cel mai bun reper pentru o echilibrare volemica eficienta este
A: Na seric
B: debitul urinar
C: TA
D: DC
E: volumul circulant
13. Care este cauza cea mai frecventa de arsura la copii sub 8 ani:
A: Contact cu metale
B: Arsuri produse de grasimi
C: Contactul cu lichide fierbinti
D: Arsurile produse prin explozie
E: Accidentele rutiere
14. Care este cel mai semnificativ factor in scaderea majora a mortalitatii prin arsuri:
A: Prezenta emisiunilor televizate informative
B: Cursuri de ATI
C: Prezenta detectoarelor de fum
D: Lipsa detectoarelor de fum
E: Cresterea sperantei de viata
15. Transportul pacientului ars se realizeaza prin urmatoarele mijloace cu exceptia:
A: Avion
B: Ambulanta
C: Elicopter
D: Ambulanta aeriana moderna
E: Nu e necesara transportarea pacientului ars
16. Medicatia analgezica se administreaza in faza de soc pe cale:
A: intramuscular
B: subcutanat
C: intravenos
D: orala
E: intraarteriala
67. In reechilibrarea postarsura, adultii cu leziuni termice majore necesita un debit urinar de:
A: 1000 ml/24h
B: 100 ml/h
C: 150 ml/h
D: 1500-2000 ml/24h
E: 50 ml/h
68. Arsurile moderate intereseaza:
A: <15% din suprafata corporala totala(SCT)
B: 10-20% din SCT la adulti
C: <10% din SCT
D: 15-25% din SCT la adulti
E: >20% din SCT
69. Substanta de baza din substituentul dermic aprobat de FDA este:
A: Condroitin 6 sulfatul
B: Poliacrilamida
C: Actinina
D: Colsgen tip II
E: Glucozamina sulfat
70. Cea mai comuna localizare a infectiilor letale la pacientii arsi sunt la nivelul:
A: Tegumentului lezat
B: Tractului respirator
C: Tractului digestiv
D: Endocardului
E: Tractului urinar
71. In cadrul raspunsului mediat neuroendocrin in arsuri , la pacientii cu agresiuni termice:
A: glucagonul si insulina sunt mediatorii principali ai raspunsului hipermetabolic
B: catecolaminele sunt mediatorii principali ai raspunsului hipermetabolic
C: concentratiile T3 si T4 sunt crescute
D: concentratia reverse-T3 este scazuta
E: glucocorticoizii au rol inhibitor al activitatii catecolaminice
72. In cadrul reechilibrarii volemice la pacientii arsi, volumul solutiilor perfuzate trebuie sa mentina
debitul urinar intre:
A: 20-50ml/h la adulti
B: 30-60ml/h la adulti
C: 20-25ml/h la adulti
D: 30-50ml/h la adulti
E: 30-40ml/h la adulti
73. Dezavantaje ale agentilor antimicrobieni topici pentru tratamentul arsurilor sunt:
A: mafenidul acetat produce neutropenie
B: sulfadiazina argentica este dureroasa la aplicarea pe arsuri intermediare
C: mafenidul acetat are o penetrare limitata a escarei
D: nitratul de argint nu penetreaza escara
E: nitratul de argint produce hipersensibilitate in 7% din cazuri
74. Cataracta care se dezvolta in urma arsurilor electrice :
A: apare frecvent unilateral
B: este o complicatie extrem de rara
C: apare in cateva zile de la injurie
D: apare in timp de un an sau doi de la injurie
E: apare numai in prezenta marcilor de contact de la nivelul capului
75. Arsurile pot fi produse prin urmatoarele modalitati, cu exceptia:
A: Prin contact cu lichide fierbinti
B: Prin flacara
C: Prin explozie
D: Prin implozie
E: Prin contact
79. La ce temperatura a apei, arsura dermului profund sau a intregii grosimi a pielii apar intr-o
secunda
A: 45 grade C
B: 60 grade C
C: 79 grade C
D: 69 grade C
E: 50 grade C
80. Arsurile produse prin contact cu obiecte fierbinti sunt adesea de gradul
A: I
B: II
C: III
D: IV
E: superficiale
81. Arsurile de gradul trei:
A: afecteaza stratulreticular al dermului
B: produc vezicule
C: implica dermul in totalitate
D: afecteaza si stratul adipos subcutanat
E: au aspect carbonizat
82. Arsurile dermice superficiale se caracterizeaza prin:
A: exista 3 grade de arsuri superficiale: I,II,III
B: arsurile de gradul I sunt dureroase
C: arsurile de gradul II sunt dureroase, plaga fiind hipersensibila
D: leziunile de gradul III se vindeca spontan in 3 saptamani
E: leziunile de gradul II se vindeca spontan in mai putin de 3 saptamani dar cu dezvoltarea
impotentei functionale
83. La niveluri de 40 -50 % COHb pacientii intra in coma. In incendiile care produc foarte mult fum,
niveluri de CO de 40 - 50 % pot fi atinse in numai:
A: 2 -4 secunde;
B: 2- 4 ore;
C: 2- 3 minute;
D: ora;
E: Instantaneu.
84. Dupa agresiunea termica exista o diminuare marcata a concentratiei serice totale a:
A: GCSF
B: IgA
C: IgM
D: IgG
E: GM-CSF
85. Diferenta dintre o arsura dermica profunda si o arsura pe toata grosimea, poate fi mai mica de:
A: 2 mm
B: 5 mm
C: 1 mm
D: 3 mm
E: 4 mm
86. Are cea mai mare acuratete in stabilirea profunzimii unei arsuri:
A: coloratia vitala
B: examenul laser- Doppler
C: termografia
D: ecografia
E: biopsia si examenul histopatologic
87. Stadiul III al bolii arsului constituie
A: perioada socului postcombustional
B: perioada chirurgicala
C: perioada dismetabolica
D: perioada socului cronic
E: perioada metaagresionala
88. Care e mel mai eficient reper pentru eficacitatea echilibrarii volemice?
A: glicemia si glicozuira
B: masurarea intrarilor si iesirilor lichidiene
C: greutatea corporala
D: masurarea c% serice a Na
E: scaderea edemului
89. Reechilibrarea este considerata un succes cand:
A: debitul cardiac revine la normal
B: tensiunea arteriala revine la normal
C: nu se mai acumuleaza edem , de obicei intre 18-24 h de la arsura
D: pacientul traieste in primele 72 de h
E: concentratia de K se normalizeaza
90. Edemul cailor respiratorii superioare:
A: corelat cel mai bine cu inhalarea de fum
B: poate fi corelat cel mai bine cu inhalarea de CO
C: poate fi cel mai bine corelat cu o explozie
D: nu apare in cadrul arsurilor
E: apare la arsurile ce implica numai fata
109. Cea mai comuna localizare a infectiei letale, responsabila de sepsisul dezvoltat de pacientii cu
arsuri pe suprafete cutanate mari este:
A: renala
B: cerebrala
C: cutanata
D: pulmoara
E: intradermica