UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE TIINE POLITICE, ADMINISTRATIVE I ALE COMUNICRII

EXTENSIA BISTRITA

Strategii de amenajare a teritoriului in

Uniunea Europeana

Prof. coordonator: dr. lect. Elena Minea

Student: Raluca Elena Iloie
Administratie Publica
An II

Cuprins

Introducere
Definitii / sensuri ale amenajarii teritoriului
Scurt istoric al evolutiei domeniului AT in Europa
Carta amenajarii teritoriului
Cele 8 reuniuni ale cemat ulterioare adoptarii Cartei AT
AT in Romania - scurt istoric
Amenajarea teritoriului national
Amenajarea teritoriului la nivel UE
Compararea strategiilor de amenajare a teritoriului romanesc cu cel al
celorlalte state membre UE
Concluzii

Strategii de amenajare a teritoriului in UE

Introducere:
Istoria spatiilor umane este nsotit si marcat de nelinisti, cutri si confruntri, generate
de ncercrile grupurilor umane de a-si gsi si constitui zone favorabile de locuit, de
creare a conditiile propice satisfacerii nevoilor, trebuintelor si intereselor, determinate att
de necesittile de vietuire, de supravietuire ca entitate corporal nsufletit, ct si de
mplinirea valorilor, motivatiilor, dorintelor si idealurilor, n calitate de fiint rational,
deschis spiritului universal.

<<

Teritoriul Romaniei constituie spatial necesar procesului de dezvoltare durabila si

este o parte a avutiei nationale de care beneficiaza toti cetatenii tarii.
Gestionarea spatiala a teritoriului tarii constituie o activitate obligatorie, continua si de
perspectiva, desfasurata in interesul colectivitatilor care il folosesc, in concordanta cu
valorile si aspiratiile societatii si cu cerintele integrarii in spatiul european.
Gestionarea spatiala a teritoriului asigura indivizilor si colectivitatilor dreptul de folosire
echitabila si responsabilitatea pentru o utilizare eficienta a teritoriului.
Gestionarea se realizeaza prin intermediul amenajarii teritoriului si al urbanismului, care
constituie ansambluri de activitati complexe de interes general ce contribuie la
dezvoltarea spatiala echilibrata, la protectia patrimoniului natural si construit, precum si
la imbunatatirea conditiilor de viata in localitatile urbane si rurale.
Activitatea de amenajare a teritoriului trebuie sa fie: globala, urmarind coordonarea
diferitelor politici sectoriale intr-un ansamblu integrat; functionala, trebuind sa tina seama
de cadrul natural si construit bazat pe valori de cultura si interese comune; prospectiva,
trebuind sa analizeze tendintele de dezvoltare pe termen lung a fenomenelor si
interventiilor economice, ecologice, sociale si culturale si sa tina seama de acestea in
aplicare; democratica, asigurand participarea populatiei si a reprezentantilor ei politici la
adoptarea deciziilor.
Scopul de baza al amenajarii teritoriului il constituie armonizarea la nivelul intregului
teritoriu a politicilor economice, sociale, ecologice si culturale, stabilite la nivel national
si local pentru asigurarea echilibrului in dezvoltarea diferitelor zone ale tarii, urmarinduse cresterea coeziunii si eficientei relatiilor economice si sociale dintre acestea.
Activitatea de amenajare a teritoriului se exercita pe intregul teritoriu al Romaniei, pe
baza principiului ierarhizarii, coeziunii si integrarii spatiale, la nivel national, regional si
judetean.
Obiectivele principale ale amenajarii teritoriului sunt urmatoarele:

a) dezvoltarea economica si sociala echilibrata a regiunilor si zonelor, cu respectarea

specificului acestora;
b) imbunatatirea calitatii vietii oamenilor si colectivitatilor umane;
c) gestionarea responsabila a resurselor naturale cu protectia mediului si a peisajului
cultural;
d) utilizarea rationala a teritoriului;
e) conservarea si dezvoltarea diversitatii culturale. >>
<< LEGEA 350/2001 PRIVIND AMENAJAREA TERITORIULUI SI URBANISMUL >>

DEFINITII / SENSURI ALE AMENAJARII TERITORIULUI

este expresia spatiala a politicilor economice, sociale, culturale si ecologice a oricarei

-

societati (Carta AT de la Torremolinos, 1983)

este un ansamblu de activitati complexe, cu caracter global si inter-disciplinare, avand

ca obiectiv final organizarea fizica a spatiului; ca obiective specifice pot fi
mentionate: localizarea activitatitor industriale, a marilor infrastructuri teritoriale,
dinamica fenomenele demografice si migrationiste, protectia mediului, dezvoltarea
urbana s.a.

necesita

coordonarea activitatilor economice, sociale, culturale si ecologice pentru

obtinerea unui cadru natural si construit armonios, menit sa satisfaca nevoile si sa
raspunda valorilor general recunoscute ale unei comunitati

este o activitate de interes general, cu caracter continuu si care se desfasoara dupa

caz, la nivelul unui teritoriu sub-regional, regional (intra- national), national sau supranational

finantarea activitii de AT se realizeaza din fonduri publice (bugete nationale si

locale, fonduri comunitare, federale etc.)

de activitatea de AT sunt responsabile institutii publice la nivel central si local (in

Romania: Parlament, Guvern, Consilii Judetene, Municipale, Orasenesti si Comunale)

cadrul institutional, legal si procedural este diferit de la tara la tara, dar principiile
si mijlocele de aplicare sunt asemanatoare

este o disciplina de sinteza care utilizeaza teorii, metode de analiza si I metodologii

de cercetare si investigare, specifice altor domenii (economie, demografie, sociologie,
ecologie, geografia asezarilor etc.)

este

o disciplina cu caracter aplicativ, care fundamenteaza in mod obiectiv

(utilizand instrumente cu caracter stiintific) decizia institutiilor cu responsabilitati in
domeniu oferind o anumita conceptie de organizare /modelare a teritoriului

are

un caracter prospectiv; urmareste identificarea trenduritor economice,

demografice, riscurilor ecologice, sociale etc.

AT este o activitate bazata

pe informatii statistice, pe rezultate ale unor investigatii

specializate si pe interpretarea si corelarea acestora de catre echipe pluri-disciptinare de
specialisti;

activitatea de AT este o activitate interdisciplinara

AT se ocupa de niveluri teritoriale superioare celor aferente politicii urbane
instrumental principal al AT este PLANUL; planul este o expresie a unei strategii
globale de organizare /modelare a teritoriului si poate avea componente sectoriale si
regionale (planul de amenajare a bazinelor hidrografice, planul de amenajare a zonei
montane etc...}

"planul" este de regula un mijloc grafic de reprezentare, care se bazeaza pe tehnici

si metode specifice precum si pe un ansamblu de semne conventionale legiferate sau nu,
care compun totusi un anumit limbaj cunoscut de specialisti, dar accesibil si
nespecialistilor

in

Romainia AT este inspirata de modelul francez, unde statul joaca un rol

important; AT se preocupa de distributia oamenilor si activitatilor in teritoriu,
combinand dezvoltarea economica cu habitatul, transporturile si comunicatiile
Denumiri ale AT:
~ Amnagement du territoire (fr.)
~ Town and country planning (engl.)
~ Raumordnung (germ.)
~ Ruimtelijke ordenind (oland.)
~ Planeamiento del territorio (it.)
Accent pus pe:
~ planificare economica ( Franta )
~ utilizarea eficienta a terenului ( Olanda )
~ sisteme de reglementare ( Marea Britanie )
~ abordare cuprinzatoare si integrate ( Danemarca )
~ design urban/control, silueta urbana etc. (puternica relatie cu arhitectura Italia )
Sens comun acceptat la nivel UE: ansamblu de metode utilizate de sectorul public
pentru a asigura o organizare rationala a teritoriului, protectia mediului si atingerea
obiectivelor economice si sociale (in echilibru conform principiilor de dezvoltare
durabila).
Problemele majore pe care le abordeaza amenajarea teritoriului:

Amenajarea teritoriului

Functiuni teritoriale (zone economice, centre de polarizare,

rol administrativ, nod functional)
Demografie regionala si mari miscari de populatie/
mobilitatea populatiei
Macro-economie, structuri regionale, sectoare de activitate
economica, localizarea activitatilor
Echipare majora a teritoriului, gospodarirea apelor,
amenajari hidrotehnice
Magistrale, coridoare de transport
Centurile verzi din jurul marilor orase
Localizarea ariilor de dezvoltare rezidentiala
Reabilitarea marelui peisaj (a peisajelor culturale), protectia
mediului
Poluare, factori de mediu, exploatarea resurselor
Fenomene macro-geografice, riscuri naturale

Amenajarea teritoriului este expresia spatiala a patru tipuri de politici:

economice, sociale, ecologice si culturale.
Specificatii:

Teritoriul este suportul de lucru al amenajatorului

Amenajarea teritoriului nu este o simple organizare si distributie de activitati si resurse
la un moment ci una virtuala, potentiala, prospective, care tine cont de nevoi si evolutii
viitoare

Corect ar fi sa vorbim despre planificarea dezvoltarii unui teritoriu

Cand planificam / amenajam trebuie sa tinem cont de multe elemente, de la cadrul
,

natural si relief pana la diversele activitati umane si evolutii tehnologice

Azi,

planificarea dezvoltarii ar trebui sa se subordoneze cel putin urmatoarelor

constrangeri: protejarea factorilor de mediu si servirea intereselor comunitare pe termen
lung, (aceasta ar insemna o amenajare a teritoriului conform cu principiul dezvoltarii
durabile)

AT poate fi inteleasa si la nivelul unei asezari, atunci cand scara este mica si nivelul de
abstractizare mare (in Romania, totusi se considera ca AT se ocupa de niveluri teritoriale
care cuprind cel putin 2 UATB - unitati administrativ - teritoriale de baza)

A nu se uita totusi ca in conformitate cu prevederile legii 350 /2001, PUG-ul se

intocmeste pentru teritorii administrative; acestea pot avea uneori peste 100 sau 200 de
kmp; practic e vorba de o amenajare a unui teritoriu; de fapt la nivelul PUG-ului AT si U
se intalnesc!

 Suportul unui PAT ( Planul de Amenajare Teritoriala ) este un plan topo in timp ce la
urbanism suportul este unul cadastral, care asigura identificarea limitelor de proprietati;
pentru PAT se mai utilizeaza si cadastrul agricol, unde sunt evidentiate categoriile de
folosinta a terenurilor agricole.

Conform Legii 350/2001, planurile de AT au caracter director (orientativ, de

ghidare a politicilor de dezvoltare), in timp ce planurile de urbanism au caracter
reglementator si operational (pe baza acestora se elibereaza certificatul de
urbanism-CU si apoi autorizatia de constructie-AC).

SCURT ISTORIC AL EVOLUTIEI DOMENIULUI AT IN EUROPA

MOMENTE PRINCIPALE

sfarsitul anilor '40 - formarea Consiliului Europei (Londra 1949 - 10 state)

anii '50 - formarea Uniunii Europene (Roma 1957 - 6 state)
anii '60 - incepe sa se discute despre AT ca un domeniu de interes european
anii '70 - reuniunile regulate ale CEMAT (Conferinta Europeana a ministrilor
Amenajarii Teritoriului)

anii

'80 - promovarea si adoptarea Cartei Amenajarii Teritoriului de la

Torremolinos (Spania) - la a 6-a reuniune CEMAT - din 20 mai 1983 (adoptata"

in ianuarie 1984)

anii '90 - caderea comunismului in estul Europei, destramarea URSS, RSFSI,

extinderea UE si asocierea statelor din est la CE (47 state membre in prezent) - se
intocmesc primele scheme de amenajare a teritoriului european

anii '2000 - preocupari consistente pentru coeziune teritoriala

CEMAT - organism al Consiliului Europei, are un rol major in
promovarea AT ca domeniu si politici de interes european.
Intre 1970 - 1980 au loc primele 5 reuniuni ale CEMAT, care pregatesc
documentul Carta amenajarii teritoriului european
1968 - Adunarea consultativa a CE - AT devine o problema de nivel european

 1970 - Bonn - AT obiectiv politic fundamental

se stabilesc:

principii
teme majore
obiective prioritare
1973 - La Grande Motte - se discuta obiectivele unei politici
europene de amenajare a teritoriului
1976 - Bari - despre urbanizare si amenajarea teritoriului
1978 - Viena - se decide elaborarea unei carte a amenajarii
teritoriului si se dezbate problematica spatiului rural
1980 - Londra bilant si perspective a AT in Europa

REUNIUNEA DE LA BONN - crearea bazelor pentru o politica europeana de

amenajarea teritoriului
Principiile majore:

dezvoltarea regiunilor ramase in urma

integrarea economica a zonelor transfrontaliere
realizarea unui echilibru intre mediul urban si cel rural si intre economie si
ecologie

Teme majore:
readaptarea structurilor urbane
revitalizarea zonelor rurale
restructurarea regiunilor in declin
conservarea si valorificarea resurselor naturale
o politica pe termen lung in domeniul infrastructurii si cailor de comunicatii si
colaborare in domeniul cercetarii si armonizarii metodelor
Obiective prioritare:

reducerea dezechilibrului istoric intre centrele industrializate si urbanizate din

nordul si vestul Europei si regiunile periferice ramase in urma
reducerea diferentelor ca standard general si nivel de populare
concilierea dezvoltarii economice cu protectia mediului
crearea de locuri de munca si de activitati in zonele de reconversie industriala
echilibrarea retelelor de transport si telecomunicatii

CONJUNCTURA ANILOR '70

se trece de la hegemonia centrului industrial la descentralizare

se numesc sectoarele cheie ale dezvoltarii: fluxurile de investitii,
platformele industriale - poluare, structurile de schimb
(intermodale),fluxurile turistice
se proclama necesitatea reducerii disparitatilor sociale si in infrastructura
prelungirea axelor puternice catre tarile si regiunile adiacente (cooperarea
transfron taliera)
echilibru urban - rural (readaptare, revitalizare)

echilibru economie - ecologie (conservare, valorificare resurse)

Se fac resimtite implicatiile politicilor comunitare (Fondurile Structurale):

politica agricola si spatiul rural

politica de mediu si conflictul economie - mediu

politicile comerciale, industrials, concurentiale

politicile de formare profesionala si de localizare a activitatilor

politica regionala ca o componenta de baza a politicii de amenajare a

teritoriului

politica transporturilor si retelele urbane

Se discuta tot mai mult despre rolul oraselor s i problemele acestora.

CARTA AMENAJARII TERITORIULUI - promovata de a 6-a reuniune CEMAT,
de la Torremolinos - Spania, 1983
CONTINUT:
Definirea AT :expresie spatiala a politicilor economice, sociale, culturale,
ecologice ale oricarei societati

o disciplina---stiintifica
9

o tehnica---administrativa
o politica---implica o abordare interdisciplinars
CONCEPT DIRECTOR
1. Dimensiunea europeana
2. Caracteristici
A.
B.
C.
D.

Democratica
Globala
Functionala
Prospectiva

3. Aplicare---Armonizare - interese, piata, administratii, conditii socioeconomice, mediu

OBIECTIVE MAJORE

Dezvoltarea echilibrata a regiunilor (sprijin preferential pentru regiuni periferice

si ramase in urma si control in zonele / regiunile aglomerate si prea dinamice)

Ameliorarea calitatii vietii (locuire, locuri de munca, cultura, recreere, relatii

intra-comunitare) - prin asigurarea de infrastructure si locuri de munca

Gestiunea responsabila a resurselor naturale si protectia mediului (resursele de

teren, factorii de mediu, arii naturale, resurse energetice, patrimoniu cultural si
arhitectural)

Utilizarea rationala a teritoriului (protejarea terenurilor agricole si silvice) - prin

localizare rationala a marilor dezvoltari urbane, industriale, sau a marilor
infrastructuri

Extrase CARTA AMENAJARII TERITORIULUI:

" A m e n a j a re a t e r i t o r i u l u i t re b u i e s a i a i n c o n s i d e r a re existenta a
numerosi factori decizionali care influenteaza organizarea spatiului,
10

incertitudinea prognozelor, presiunile p i e t e i , c a r a c t e r i s t i c i l e s i s t e m e t o r

a d m i n i s t r a t i v e s i c o n d i t i i l e socio-economice si de mediu diverse. Cu toate
acestea, AT t re b u i e s a c o n c i l i e z e a c e s t e i n f l u e n t e i n c e l m a i
a r m o n i o s mod posibil. "

" O r i c e p o l i t i c a d e a m e n a j a re a t e r i t o r i u t u i , t re b u i e s a f i e
i n s o t i t a " d e o p o l i t i c a d e u t i l i z a re a t e re n u r i t o r, p r i n c a re s a i si
ating obiectivele care sunt de interes public."
Nota: in textul englez se vorbeste despre regional /spatial planning
adica planificare regional / spatiala, iar in cel in francezd despre
amnagement du territoire.

IMPLEMENTAREA OBIECTIVELOR ADMINISTRARII TERITORIALE

Coordonare inter-sectoriala

Coordonare si cooperare pe verticala (niveluri teritoriale)

nivel local
nivel regional
nivel national
nivel european
Participarea populatiei-informarea clara si cuprinzatoare a cetatenilor in toate
fazele procesului de planificare, in cadrul structurilor institutionale si
procedurale

11

Se afirma rolul CEMAT ca factor de cooperare si initiativa in EUROPA

ARII OBIECTIV

Regiunile rurale - se disting arii rurale periferice si arii rurale in zone

urbanizate si se vorbeste despre conservarea si managementul peisajelor

Regiunile

urbane

structuri

echilibrate,

reducerea

mobilitatii,

conservarea si protejarea patrimoniului construit

Regiunile frontaliere - incurajarea cooperarii in astfel de zone

Regiunile montane - depozitare de resurse naturale

Regiunile cu slabiciuni structurale - legat de reducerea disparitatilor

Regiunile in declin - in special datorita proceselor de restructurare

industriale

Regiunile costiere si insulare - presiunea turismului vs. cerintele de

protectie a mediului

Anii '80 - preocupari deosebite ale CEMAT pentru

dezvoltarea turismulul
politicile de amenajare a zonele maritime si costlere - R18 (85)
dezvoltarea echilibrata a regiunilor - R1 (85)
Numeroase actiuni, documente si recomandari ale CEMAT au fost preluate de Adunarea
Parlamentara a CE (Comunitatii Europene), de Comitetul de Ministrii ai CE si de Adunarea
permanenta a Puterilor locale si regionale din Europa, care au adoptat rezolutii c u
p r i v i r e l a AT
Actiunile CEMAT au exercitat o influenta importanta asupra UE si demersurilor
organismelor acestela in domeniul AT, determinand promovarea unor documente
precum ESDP (European Security And Defence policy) in 1999 sau Agenda
12

Teritoriala in 2007.
CELE 8 REUNIUNI ALE CEMAT ULTERIOARE ADOPTAR11 CARTEI AT

1985 - Haga - dezbaterea proceselor decizionale in domeniul AT

1988 - Lausanne - rezolutie privind utilizarea rationala a solului
1991 - Ankara - ameliorarea instrumentelor de utilizare rationala a solului
se publica SCHEMA EUROPEAMA DE AMEMAJAREA TERITORIULUI

1994 - Oslo - se discuta strategia de dezvoltare durabila si amenajarea teritoriului

a spatiului european dupa anul 2000

1997 - Limasol -amenajarea durabila a spatiului European si protejarea resurselor

de ape.
2000 - la Hanovra conferinta CEMAT adopta cele 10 principii ale dezvoltarii
spatiale durabile a continentului european

2003 - Ljubljana - implementarea strategiilor de dezvoltare durabila a Europei

2006 - Lisabona - se discuta despre crearea de retele pentru o dezvoltare
durabila
a spatiului european;
titlul reuniunii: "Bridges over Europe"

In Europa administrarea teritoriului AT are istorii si moduri de aplicare diferite de la tara la

tara. Interesul comun pentru acest domeniu la nivel continental, se manifesta pregnant odata
cu dezvoltarea si consolidarea pietei unice europene si cu procesul de largire a Uniunii
Europene dupa 1990. Totusi primele actiuni concrete dateaza din deceniul al 7-lea, si se leaga
de activitatea. si conferintele annuale ale ministrilor amenajarii teritoriului (CEMAT) si care
se remarca prin cateva momente cheie care ar fi Torino - 1970, Torremolinos -1983 si
Hanovra 2000.
Daca la sfaritul anilor '60 in Europa amenajarea teritoriului si planificarea. spatiala incep sa
fie o preocupare constanta a guvernelor din principalele tari europene, la sfarsitul anilor '90,
in prag de secol XXI, ministri amenajarii teritoriului din tarile membre ale Consiliului
Europei (in numar de peste 40) adopta o declaratie importanta si cu larg impact, petru o
dezvoltare durabila a teritoriului european.

13

CELE 10 PRINCIPII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA TERITORIALA

DURABILA A TERITORIULUI EUROPEAN (HANOVRA 2000)
1..promovarea coeziunii teritoriale prin intermediul unei dezvoltari socio-economice

echilibrate si prin ameliorarea. competitivitatii

2.promovarea impulsurilor de dezvoltare generate de functiunile urbane si de ameliorarea

relatiilor dintre orate si sate;

3.promovarea conditiilor de accesibilitate mai echilibrate;
4. dezvoltarea accesului la informatii si cunoastere;
5.reducerea atentatelor asupra mediului;
6.valorificarea si protectia resurselor si patrimoniului natural;
7.valorizarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare;
8.dezvoltarea resurselor energetice in mentinerea securitatii;
9.promovarea turismului calitativ si durabil;
10.limitarea preventiva a efectelor catastrofelor naturale.

AT IN ROMANIA - SCURT ISTORIC

Reglementarile feudale de folosinta a terenurilor Colonizarile
Reglementarile si legiuirile teritoriale din sec. XVIII Reglementarea "urbariala" (Transilvania
1836) Cadastrul lui Alexandru Ghica Primele planuri de urbanism - sec. XVIII - XIX:
Timisoara, Giurgiu, Braila, Focsani, orase noi: Turnu Magurele, Oltenita (Regulamentele
Organice)
Ion lonescu de la Brad

Primele proiecte de organizare a teritoriului agricol

Primele monografii judetene (Dorohoi, Mehedinti, Putna) - 1866-69

Sistematizarea satelor (legea rurala) - Maier si Aurelian

1864 - Legea comunelor - planurile de aliniere si regulamentele de constructie

Primele structuri organizatorice:

Comitetele permanente de aprobare a planurilor (1864)
Casa lucrarilor orasului Bucuresti (1894)
Societatea comunala de locuinte ieftine (1911)
Amenajarea teritoriului in perioada 1918 - 1944
reorganizarea administrativa dupa Marea Unire
legea de unificare administrativa din 1925
14

 forurile de avizare si indrumare pentru sistematizare urbana si teritoriala (Consiliul Tehnic

Superior din 1919)
primele organisme de specialitate in domeniu: Institutul Urbanistic al Uniunii Oraselor
(Cincinat Sfintescu, Florea Stanculescu)
primele publicatii: Monitorul UOR, revista "Urbanismul" dezvoltarea invatamantului
superior in domeniu dezvoltarea economica si industrializarea Scoala romaneasca de
sociologie: Dimitrie Gusti Congresele Internationale de Urbanism
o Urbano-therapeutica
o Planurile de sistematizare teritoriala regionala
o Planul superubanistic
o Sistematizarea satelor
Amenajarea teritoriului in Romania se dezvolta in perioada interbelica ca preocupare
comuna pentru oras ca entitate si teritoriu.
Alte perioade semnificative in evolutia AT

1944 /1950: schimbari structurale si refacere

1951 /1960: primele studii regionale si de retea

1961 /1975: studii complexe, legislate, prognoza

1976 /1989: instrument politic

1990: schimbari legislative si principiale

dupa 1990: racordarea la practica europeana

"...iar daca urbanismul care a tratat intregul teritoriu al unui stat, in raport cu cladirile si
populatia tarei, pentru formarea si conformarea aglomeratiunilor din acel stat, atunci ia
numele de superurbanism (urbanism national, Reichsplannung, Raumordnung), insa scopul
urmarit este o avantajoasa repartitie, in anumite aglomeratiuni, a populatiei pe acel
teritoriu, pentru o productie maxima si un trai optim al populatiei..."
"Superurbanismul avand in vedere ca obiect studiul ;i pregatirea folosintei teritoriului in
raport cu distributia cu caracter permanent a populatiei unui stat, rezulta ca factorii de
studiat sunt:
a) teritoriul...
si b) populatia ..."
(Cincinat Sfintescu- autor al unei vaste opere teoretice se leag denumirea de
sistematizare si notiunea de plan superurbanistic echivalentul de azi al unui plan de
amenajare a teritoriului naional. El a propus realizarea de planuri regionale pentru o
serie de zone cu potential deosebit de dezvoltare (printre care Valea Prahovei, Litoralul
Mrii Negre). S-a preocupat, de asemenea de sistematizarea satelor, n conditiile efectelor
industrializrii asupra spatiului rural.)

15

Legea 58 din 1974 - legea sistematizarii teritoriului si localitatilor rurale si

urbane
Legea 50 din 1991 - autorizarea executarii lucrarilor de constructii
(republicata in 2005)
si

Ordinul 91 din 1991

- definefte continutul documentatiilor de AT si U Legea 18 din 1991 (rep. Tn 1998) - privind
fondul funciar
- destinatia in proprietatea asupra terenurilor Legea 33 din 1994 - exproprierea pentru cauza
de militate publica Legea 215 din 2001 - administratia publica locala
- responsabilitati ale APL (Administratiei Publice Locale) in AT si U Legea 350 din 2001 legea AT si U (LATU)
Legea 289 din 2006 - modificare si completare LATU (Legea Administrarii teritoriului si
urbanismului)
- conceptul strategic de dezvoltare spatiala
AT IN ROMANIA - CADRUL INSTITUTIONAL SI LEGISLATIV
1965 - Comitetul de Stat pentru Constructii, Arhitectura si Sistematizare
Consilii Populare, CPCP, institute de proiectare centrale si judetene Dupa 1989 - nou cadru
legislativ si institutional
La nivel central - minister de resort
- Comisia nationala, departament, directie
- Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului (MLPAT)
- Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei
- Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT)
coordonare si reglementare a activitatii
realizarea PATN (Planul Amenajarii Teritoriale Nationale) si a altor planuri de interes
national
ICLPUAT (INSPECTORATUL DE STAT N CONSTRUCTII BUCURESTI ) inspectiile judetene ale MLPAT
Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Urbanism si amenajarea teritoriului
"URBANPROIECT"
AT lN ROMANIA - CADRUL INSTITUTIONAL SI LEGISLATIV-din 2008
MDLR - MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE SI LOCUINTEI
Amenajarea teritoriului are o istorie foarte veche.
Controlul asupra organizrii si dezvoltrii asezrilor umane s-a practicat din vremuri
imemoriale. Civilizatiile timpurii din vile Tigrului si Eufratului au demonstrat abilitatea de a

16

pune ordine n locurile n care se desfsura viata unor comunitti cu mare densitate si au creat
un sistem elementar de asigurarea a serviciilor si utilittilor. Expansiunea colonial roman sa remarcat prin dispersia pe ntregul teritoriu al imperiului a unor planuri standardizate de
orase (azi le-am spune tipizate). Urmele unuia din aceste exemple se regsesc si n ara
noastr la Turnu Severin.
Nu numai c amenajarea teritoriului are o lung istorie, dar putem spune c ntr-o oarecare
msur orice dezvoltare este planificat. De ex. o locuin este gndit (planificat) si
construit astfel ca s maximizeze functia, aspectul estetic, lumina, dotarea si utilarea. La fel
se ntmpl si n cazul unui bloc de locuinte. Fr s fortm foarte tare comparatia, procesul
se repet la scara orasului si la scara unor teritorii mai largi. Ceea ce difer este scara
problemelor, multiplicitatea intereselor (actorilor) si a aspectelor care trebuie luate n
considerare.
Intr-o formulare sintetic amenajarea teritoriului are grij ca s existe terenul
potrivit la momentul potrivit pentru oamenii potriviti.
Evolutii si tendinte recente sporirea rolului amenajrii teritoriului
Incepnd din 1968 se manifest interesul la nivel european pentru amenajarea teritoriului. A
devenit tot mai evident pentru specialistii si expertii Comisiei Europene c planificarea
spatial nu poate fi fcut n mod izolat. Se recunostea prin aceasta rolul amenajrii
teritoriului n sprijinirea si orientarea cresterii economice la nivel continental, precum si
necesitatea de a pstra patrimoniul natural si construit al Europei.
Asistm astfel la o nou orientare prin care se recunosc efectele pe care dezvoltarea spatial
le poate avea nu numai n cadrul trilor membre, ci si asupra zonelor nvecinate si a Europei
n ansamblul ei.
Odat cu introducerea fondurilor structurale (de sprijin al dezvoltrii n trile membre)
devenea evident nevoia de a coordona investitiile publice si/sau private pentru a reduce
disparittile regionale, a spori eficienta acestor fonduri.
Intruct problemele nu se opresc la granitele statelor, este necesar abordarea acestora n
context transfrontalier sau transnational. Nu n ultimul rnd, Europa a devenit tot mai
constient de necesitatea dezvoltrii durabile si a stabilirii unui echilibru ntre cresterea
economic si protectia mediului si a patrimoniului construit.
A.T. trebuie s fie democratic, global, functional si prospectiv, avnd o dimensiune
european dar si national.
n acelasi timp, A.T. faciliteaz coordonarea si cooperarea ntre diverse nivele de decizie si
egalizarea resurselor financiare.
Nivelele de implementare sunt:
nivelul local: coordonarea planurilor de dezvoltare ale autorittilor locale, tinnd cont de
interesele esentiale ale A.T. la nivel regional si local;
nivelul regional este nivelul cel mai potrivit pentru politicilor de A.T.: coordonarea dintre

17

autorittile regionale, cu autorittile locale si nationale, dar si ntre regiuni din state vecine;
nivelul national: coordonarea diferitelor politici de A.T. si armonizarea obiectivelor
nationale si regionale;
nivelul european: coordonarea politicilor de A.T. cu scopul de a fi atinse obiectivele de
important european si pentru o dezvoltare general echilibrat.
La toate nivelele mentionate, politicile de A.T. trebuie s se bazeze pe participarea activ
a cettenilor.
Carta de la Torremolinos a pus astfel bazele formulrii unui concept de amenajare a
teritoriului european si se solicit tuturor institutiilor, administratiilor si organizatiilor ce
se ocup cu A.T. s tin cont, n activitatea lor, de continutul acestei carte.
Pentru diferitele categorii de teritorii au fost formulate obiective specifice: zonele rurale,
zonele urbane, zonele frontaliere, zonele montane, regiunile cu diferente structurale,
regiunile n declin, zonele costiere si insulele.

Amenajarea teritoriului national

In articolul 3, alineatul 3, Constitutia stabileste ca teritoriul este organizat sub aspect
administrativ in comune, orase si judete si ca in conditiile legii unele orase sunt declarate
municipii. Prin organizarea administrativa a teritoriului se intelege delimitarea acestuia cu
unitatile administrative teritoriale in scopul situarii autoritatii administrative publice si
locale si judetene, precum si a instantelor judecatoresti, ca si cu scopul aplicarii
principiilor autonomiilor locale si al descentralizarii politice.
Reteaua de localitati.
Din legea cu numarul 351 din 24 iulie 2001, a fost aprobat de Parlamentul Romaniei
planul de amenajare al teritoriului national si reteaua de localitati.
Reteaua nationala de localitati este compusa din localitati urbane si localitati rurale
urbanizate pe ramuri. Potrivit legii, ierarhizarea localitatilor pe ranguri este urmatoarea:
a. rangul 0: Capitala Romaniei municipiul de importanta europeana;
b. rangul 1: municipii de imporntanta nationala cu influenta potentiala la nivel
european. Sunt 11 municipii de rang 1, galati-ul fiind pe locul 5 ca marime;
c. rangul 2: municipii de importanta interjudeteana, judeteana sau cu rol de
echilibru in reteaua de localitati. Exista 81 municipii in acest rang;
d. rangul 3: orasele; 172 ca numar;
e. rangul 4: sate, resedina de comuna;
f. rangul 5: sate componente ale comunelor sau sate incluse municipiilor si oraselor.

18

Trecererea localitatilor de la un rang la altul se face prin lege, la propunerea consiliilor

locale, dupa consultarea populatiei prin referendum, si a institutiilor implicate, in
conditiile legii cu respectarea principalilor indicatori cantitativ si calitativ minimali
prevazuti pentru localitatile urbanesi pentru localitatile rurale.
Principalii indicatori, elementele si nivelele de dotare prevazute de lege pentru
ierarhizarea localitatilor urbane si rurale, stau la baza criteriilor de stabilire a impozitelor
si taxelor.
In ceea ce priveste organizarea de noi comune, aceasta se face prin lege, la propunerea
consiliului local in urma consultarii prin referendum local a populatiei din unitatea
administrativa teritoriala de la care se preiau localitatile rurale in cauza pe baza
documentatiei prin care se atesta indeplinirea conditiilor minime de dotare.
Pentru dezvoltarea echilibrata a localitatilor urbane si rurale, Guvernul cu participarea
autoritatilor administrative publice locale, actioneaza pentru sprijinirea si revizuirea unor
comune in care s-au produs scaderi accentuate de populatie in ultimii ani. In vederea
dezvoltarii echilibrate a teritoriului din zona capitalei Romaniei si a municipiilor de
rangul 1, unitatile administrative teritoriale de baza sin aceste zone se pot asocia intr-un
parteneriat coluntar in scopul finantarii de zone metropolitane aferente spatiului urban.
Zonele metropolitane actioneaza ca entitati independente, fara personalitate juridica la
distante de pana la 30 km, si cuprind localitati urbane si rurale intre care s-au dezvoltat
relatii de cooperare pe multiple planuri.
Zonele metropolitane pot functiona pe un perimetru independent de limitele unitatilor
administrative teritoriale stabilite de comun acord de autoritatile administrative publice
locale.
In vederea optimizarii evolutiei marilor aglomerari urbane, se pot infiinta in cadrul
acestora, zone de dezvoltare cu acordul consiliilor locale si dupa consultarea populatiei.
Planurile de dezvoltare nationala regionala, inclusiv cele transfrontaliere si dezvoltare
pentru integrarea in spatiul european, precum si cele sectoriale se elaboreaza pe baza
planului de amenajare a teritoriului national.
Cadrul legal si institutional
Parlamentul Romniei
- Dezbate si adopt legile care constituie sectiunile specializate ale Planului de amenajare
a teritoriului national (PATN)
19

Guvernul Romniei
- Coordoneaz activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel national.
- Stabileste, n raport cu Programul de guvernare, programe prioritare, linii directoare si
politici sectoriale.
- Avizeaz sectiunile specializate ale Planului de amenajare a teritoriului national (PATN).
- Adopt Planul National de Dezvoltare.
Ministerul Dezvoltrii Regionale si Locuintei MDRL coordoneaz activitatea de
amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel national si dezvoltarea regional. Exercit
controlul statului privind aplicarea prevederilor cuprinse n documentatiile de amenajare
a teritoriului si de urbanism.
MDRL este organul specializat al Guvernului n domeniul amenajrii teritoriului si
urbanismului, avnd n aceast calitate urmtoarele atributiuni:
. elaborarea Planului de amenajare a teritoriului national (PATN);
. elaborarea Programului Operational de Dezvoltare Regional POR, care fundamenteaz
planurile de dezvoltare regional;
. elaborarea programelor de cooperare teritorial european;
. elaborarea Regulamentului General de Urbanism RGU;
. avizarea proiectelor de acte normative referitoare la activitatea de amenajare a
teritoriului, de urbanism si de locuire;
. colaborarea cu ministerele, precum si cu celelalte organe ale administratiei publice
centrale pentru fundamentarea din punct de vedere al amenajrii teritoriului si
urbanismului, a programelor strategice sectoriale;
. colaborarea cu agentiile pentru dezvoltarea regional, consiliile judetene si consiliile
locale, precum si urmrirea modului n care se aplic programele guvernamentale si
liniile directoare n domeniul amenajrii teritoriului si urbanismului la nivel regional,
judetean si local;
. avizarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism, potrivit
competentelor stabilite prin lege.
MDRL initiaz si finanteaz sectiunile specializate ale PATN n domenii de maxim
interes pentru dezvoltarea socio-economic echilibrat si durabil a teritoriului, precum si
studiile si cercetrile necesare pentru fundamentarea metodologiilor si reglementrilor
specifice din domeniul su.
Conceptul de amenajare a teritoriului n Romnia este racordat la principalele
documente europene din acest domeniu.
Acesta se concretizeaz prin studii, planuri, programe si proiecte care armonizeaz la
nivel teritorial politicile economice, sociale, ecologice si culturale n vederea asigurrii
dezvoltrii durabile n profil spatial a diferitelor zone ale trii.
Documentatiile de amenajare a teritoriului
Prin documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism ntelegem planurile de
amenajare a teritoriului, planurile de urbanism, Regulamentul general de urbanism si
regulamentele locale de urbanism, avizate si aprobate conform prezentei legi.
a) Planul de amenajare a teritoriului naional - PATN
b) Planul de amenajare a teritoriului zonal - PATZ
c) Planul de amenajare a teritoriului judeean - PATJ
Planurile de amenajare a teritoriului formeaz un tot ierarhic si au caracter director

20

a) Planul de amenajare a teritoriului national PATN este suportul dezvoltrii complexe

si durabile inclusiv al dezvoltrii regionale a teritoriului si reprezint contributia specific a
trii noastre la dezvoltarea spatiului european si premiza nscrierii n dinamica dezvoltrii
economico-sociale europene.
PATN are caracter director si reprezint sinteza programelor strategice sectoriale pe
termen mediu si lung si determin dimensiunile, sensul si priorittile dezvoltrii n
cadrul teritoriului Romniei, n acord cu ansamblul cerintelor europene .
PATN a fost conceput sub forma unor sectiuni specializate, care sunt aprobate prin lege de
ctre Parlamentul Romniei
Propunerile au la baz analiza critic a situatiei existente, cu evidentierea zonal si punctual
a disfunctionalittilor ce se manifest n profil teritorial, prospectarea evolutiei traficului n
concordant cu obiectivele generale de dezvoltare economico social a trii.
PATN Sectiunea I Ci de comunicatie
PATN Sectiunea II Apa
PATN Sectiunea III Zone protejate
PATN Sectiunea IV Reteaua de localitti
PATN Sectiunea V Zone de risc
PATN Sectiunea VI Turism
b) PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL PATZ
PATZ se ntocmeste pentru teritorii grupate ntr-o zon cu caracteristici comune,
geografice, economice sau/si de alt natur, care cuprinde n ntregime sau partial
teritoriul administrativ al mai multor unitti teritorial administrative.Acest tip de plan
genereaz politici teritoriale zonale pe probleme concrete de interes comun.
Planurile de Amenajare a Teritoriului Zonal in functie de teritoriul pentru care se
elaboreaz pot fi: regional, interjudetean, interorsenesc, intercomunal, periurban,
metropolitan (al municipiilor de rangul 1) si frontalier.
Aceste planuri definesc cadrul de desfsurare a activittilor economice si sociale n
concordant cu planurile de amenajare a teritoriului superioare.
Pe baza acestor planuri se stabileste profilul socio-economic si zonificarea teritoriului n
functie de posibilittile de dezvoltare a unittilor economice corelate cu disponibilul de
fort de munc, amplasarea constructiilor, dotrilor si echiprilor, respectnd patrimoniul
natural, trsturile specifice urbanistice si utilizarea rational a terenurilor n cadrul unei
organizri structurale a perimetrului construibil.
c) Planul de amenajare a teritoriului judetean - PATJ - se ntocmeste pentru teritoriul
administrativ al judetului si reprezint expresia spatial a programului de dezvoltare
socio-economic a acestuia. PATJ are rol de armonizare a dezvoltrii durabile a
teritoriului si preia prevederile planurilor de amenajare a teritoriului zonal sau national.

21

Elaborarea acestor planuri este o conditie pentru realizarea Planurilor Urbanistice

Generale ale unittilor administrativ teritoriale componente. 90% din judetele trii au
planurile de amenajare a teritoriului judetean avizate si aprobate conform legii.
Planurile de amenajare a teritoriilor zonale PATZ - si judetene - PATJ - contin programe
de msuri pe termen scurt, mediu si lung care privesc nlturarea sau ameliorarea
disfunctionalitatilor si disparittilor care se manifest n acea zon.
Amenajarea teritoriului la nivel UE:

TERITORIUL - este considerat o nova dimensiune a politicii europene (se adauga

politicilor sectoriale: economice, sociale, de mediu)

Scopul major: o dezvoltare echilibrata si durabila

Factorii determinanti ai dezvoltarii amenajarii teritoriului:

continua integrare si cooperare intre Statele Membre (SM)

cresterea rolului si importantei comunitatilor locale in AT
procesul de extindere a UE si relatiile de vecinatate

O DEZVOLTARE SPATIALA POLICENTRICA SI O NOUA RELATIE URBAN RURAL

Dezvoltare spatiala policentrica si echilibrata

Orate si regiuni urbane dinamice, atractive si competitive

Arii rurale productive cu dezvoltare endogena (prin valorificarea

resurselor locale) si diversificata

Parteneriat urban - rural

UN ACCES ECHIVALENT LA INFRASTRUCTURA SI CUNOASTERE

22

o abordare integrata in scopul imbunatatirii legturilor de transport si accesului la

cunoastere
Model de dezvoltare policentric: o baza pentru o accesibilitate mai buna
Utilizare eficienta si durabila a infrastructurii
Difuzarea inovarii si cunoasterii

O GESTIUNE INTELEAPTA A PATRIMONIULUI NATURAL SI CONSTRUIT

1.Patrimoniul natural si cultural ca resursa pentru dezvoltare

2.Conservarea si dezvoltarea patrimoniului natural

3.Managementut resursei de apa - o provocare pentru o dezvoltare durabila

4.Gestiunea /managementul creativ al peisajelor culturale

5.Gestiunea /managementul creativ al patrimoniului cultural

Compararea strategiilor de amenajare a teritoriului romanesc cu cel

al celorlalte state membre UE
Context si principii la nivelul celorlalte state member UE
Sunt trei factori contextuali care joac un rol fundamental n stabilirea
caracteristicilor sistemelor de amenajare teritoriala din trile membre ale Uniunii
Europene si anume:
Constitutia;
Structura guvernamental;
Cadrul legislativ.
Constitutia
Caracteristicile esentiale ale amenajarii teritoriului sunt de regul stabilite prin

23

constitutia trilor respective.

Diferentele ntre tri decurg din dou aspecte:

a) Msura n care constitutia defineste drepturile si responsabilittile individuale

si publice. In unele constitutii sunt definite drepturi speciale legate de dezvoltare,
proprietatea asupra terenului si drepturile de proprietate. Aceste drepturi la rndul
lor influeneaz organizarea, priorittile si functionarea planificrii spatiale.

b) Structura guvernamental stabilit prin constitutie si alocarea competentelor n

raport cu amenajarea teritoriului. Structura administratiilor publice este evident un
factor major n punerea n aplicare a planificrii, iar n unele tri constitutia
protejeaz si autonomia nivelelor inferioare ale autorittilor de interventia
nivelului national.
Exist exemple numeroase n care constituia stabileste drepturile fundamentale
cu implicatii asupra amenajarii teritoriale. De exemplu n Olanda si Spania,
constitutia prevede dreptul fiecrui cettean la o locuint decent, ceea ce explic
importanta pe care o dau ambele tri alocrii de locuinte. In Italia, de asemenea,
constitutia stipuleaz dreptul cettenilor la un loc de munc si la locuint. In
Germania principiul constitutional al conditiilor de trai egale pe tot cuprinsul trii
se reflect n mod foarte concret n mecanismul de redistribuire a resurselor ntre
landuri (Finanzausgleich).
Constitutiile stipuleaz si alte drepturi care pot veni n contradictie cu obiectivele
si politicile de amenajarea teritoriala. De exemplu, n Finlanda si Portugalia
constitutia garanteaz efectiv dreptul proprietarilor de a construi pe propriul lor
teren; apar astfel cabane de-a lungul litoralului, ceea ce vine n conflict cu
obiectivele de protectie a mediului.
In materie de proceduri, constitutiile pot garanta dreptul solicitantilor sau a unor
terte prti s fac obiectii sau s atace n justitie deciziile de planificare. In sfrsit,
constitutiile stabilesc obligatiile autorittilor publice, ale proprietarilor de teren si
ale promotorilor n probleme de echipare si compensatii.
In unele tri sunt putine prevederi specifice legate de planificarea spatial. In
aceste cazuri, drepturile si obligatiile cettenilor, precum si organizarea
problemelor legate de amenajarea teritoriului sunt stipulate prin legi speciale.
(Este cazul Angliei, care nu are o constitutie scris, dar si al altor tri n care
constitutiile nu acoper problemele legate de amenajarea teritoriala).
Structura guvernamental
Unul din rolurile majore ale constitutiilor este acela de a stabili nivelele
administratiilor publice, si competentele acestora, inclusiv cele legate de
amenajarea teritoriala
2 Prin structura guvernamental se ntelege structura autorittilor
24

administratiilor publice. Pe parcursul prezentei lucrari a fost pstrat termenul de

guvern (mai scurt) utilizat n limbile anglo-saxone att pentru nivelul central,
ct si pentru cel local.
Sistemele de amenajare teritoriala pot fi definite n raport cu 6 caracteristici
esentiale:
Sfera de cuprindere a sistemului: aceasta se refer la seria de
obiective politice care intr n competenta sistemului de planificare si
pe care acesta le poate influenta; gradul de integrare ntre sistemul de
planificare spatial si planificarea si investitiile din diferitele sectoare,
diferenta esential dintre diferitele sisteme constnd ntre sistemele
care integreaz planificarea economic si social cu planificarea
spatial si cele care se ocup mai strict numai de controlul
folosintelor de teren. Intr-o serie de state exist o semnificativ
integrare oficial ntre planificarea social, economic, de mediu si de
infrastructur si sistemele de planificare spatial - Austria, Franta,
Germania, Finlanda si Olanda sunt tri n care o asemenea integrare, de
diferite intensitti, exist; Marea Britanie, Irlanda si Portugalia sunt pe
cale s fac asemenea legturi cu celelalte sisteme de planificare.
Tipul de planificare la nivel national si regional: acesta este un factor
important, deoarece el ilustreaz n principal tendintele diferite dintre
trile membre; la nivel municipal si local toate sistemele de planificare
prezint abordri apropiate, utiliznd planuri si reglementri ca
instrumente principale; variatiile semnificative se manifest n
domeniul planificrii la nivel national si regional; unele tri, precum
Danemarca si Finlanda, au n mod explicit planuri la nivel national,
altele nu au planuri nationale cu o dimensiune spatial; planificarea la
nivelele nationale si regionale depinde n mare msur de structura
administrativ a trilor respective.
Danemarca: relatii ierarhizate intre nivelurile teritoriale
PLAN NATIONAL: cuprinde directive generale, puteri specifice (interventii),
proiecte pilot (PP), anchete si informatii, ghiduri informative etc.
PLANURI REGIONALE: (14 provincii/ comitate) : cuprind orientari pentru 12 ani
(revizuit la 4 ani) in ceea ce priveste: dezvoltarea urbana, mediul rural, protectia
cadrului natural, infrastructure majore;
PLANURI MUNICIPALE (275) au caracter predominant director, prevederi cadru

25

obligatorii (zone urbane, zone turistice etc.), sunt revizuite la 4 ani, impreuna cu
planuri sectoriale si financiare baza pentru planurile de actiune, fundamenteaza
politicile municipale;
PLANURI LOCALE: reglementeaza utilizari de terenuri, regimul constructiilor si
caracteristici arhitecturale; obligatorii pentru anumite categorii de proiecte
(consultarea publicului este obligatory)

Unitare

Regionale

Federale

Locul centrului de putere pentru operationalizarea sistemului se

refer la structura administrativ - la caracterul acesteia centralizat, regional sau local; n acest domeniu se observ o tendint
accentuat de trecere spre ntrirea puterii la nivel regional; n Austria,
Belgia, Germania, Italia si Spania se exercit puteri importante la nivel
regional, prin sisteme de guvernare regionalizate sau federale; creste n
general tendinta de a elabora planuri spatiale cu caracter de coordonare
si de a integra aceste planuri cu planurile de dezvoltare regionale si cu
documentele de programare convenite cu Uniunea European; n
evaluarea gradului de descentralizare este necesar s se fac distinctia
ntre (1) descentralizarea administrativ ctre puterile si factorii de
putere locali, precum si ctre consilii locale alese, cu putere de decizie
si (2) msura n care guvernul central si pstreaz influenta prin puteri
de supraveghere.
Puerea rezida la nivelul Guvernului
national, dar anumite competente pot
fi delegate, pentru anumite unitati
teritoriale, unor departamente ale
Guvernului sau administratiilor locale
Puterea rezida la nivelul guvernului
central si la nivelele imediat inferioare
si distributia competentelor este
stabilita direct prin Constitutie
Puterea este impartita intre guvernul
national si cele regionale, fiecare
dispunand de autonomie in anumite
domenii si de competente de legiferare

Danemarca, Finlanda,
Franta, Grecia, Irlanda,
Luxemburg, Olanda,
Portugalia, Suedia, Marea
Britanie
Italia
Spania
Austria
Belgia
Germania

Rolul relativ al sectoarelor public si privat: se refer la msura n

care realizarea politicilor de planificare spatial se bazeaz pe surse
publice sau private si dac dezvoltarea este orientat predominant de
plan sau de piat; n unele sisteme exist o relatie foarte strns ntre

26

planificare si implementare, statul avnd importante puteri n

implementare; este o practic curent n multe state membre ca sectorul
public s aib un rol important n procesul de implementare, ndeosebi
n cazul unor proiecte mari, complexe de dezvoltare urban; n schimb,
n Grecia, Spania si ntr-o oarecare msur n Anglia, implicarea
sectorului public n implementarea dezvoltrii este mult mai redus,
planificarea fcut de sectorul public avnd n principal rolul de a
promova si reglementa actiunile investitorilor privati.
Cadrul legislativ include legislatia care reglementeaz planificarea
spatial, msura n care planurile si politicile au putere de lege si
existenta unor drepturi constitutionale sau altele legate de teren si
proprietate; multe dintre statele membre au inclus ntr-o singur lege
sau un numr redus de acte normative cea mai mare parte a legislatiei
referitoare la planificarea spatial; acestea includ si problemele de
mediu si altele si indic importanta pe care amenajarea teritoriala o are
n activitatea guvernelor respective; Grecia, Italia si Portugalia au un
sistem legislativ mai fragmentat, ceea ce le face mai putin
comprehensive; n majoritatea statelor membre, instrumentele de
planificare, ndeosebi la nivel de detaliu, au fort de lege.

(Cadrul legislativ pentru planificare spatial (amenajare teritoriala) n trile Uniunii

Europene este foarte complex, mare parte constituind-o legislatia la nivel national si
regional. Modul de organizare a cadrului legislativ are implicatii importante pentru
analiza si ntelegerea functionrii planificrii spatiale, cu referire n special la numrul si
complexitatea legilor si la nivelul de administratie care initiaz legile. Desi fiecare stat
membru are cadrul su legislativ specific, pot fi identificate dou mari categorii.In prima
categorie sunt cuprinse statele membre care au o lege fundamental, cea care constituie
baza pentru reglementarea constructiilor si pentru elaborarea instrumentelor de
planificare. La aceasta se adaug, de regul, un numr mic de alte legi, cu referire
specific la probleme precum monumente istorice, renovare urban si evaluarea mediului.
Poate exista si legislatie suplimentar pentru probleme cum ar fi competentele
autorittilor locale si subdiviziunile propriettilor (parcelarea). Instrumentele de
planificare propriu-zise pot deveni prti ale legislaiei. Aceste legi sunt, desigur,
modificate n timp si completate cu legislatie secundar prin regulamente si ordine.Trile
din nordul Europei aplic acest tip de legislatie, care desi este complex, ofer oreferint
central de baz n legea principal.)

Belgia

1962 Legea pentru planificarea spatiala

1991 Ordonanta Organica a planificarii si urbanismului
1962 Legea pentru planificarea spatiala cu numeroase modificari
ulterioare, pentru Flandra
27

1984 Codul valon al amenajarii teritoriului, urbanismului si

patrimoniului (ultima editie 1994), Valonia
Danemarca 1992 Legea planificarii (amenajarii)
1986 Codul federal de constructii, modificat in 1990 prin Tratatul de
Germania
Reunificare si in 1993 printr-un supliment
1983 L. 1337 Legea pentru extinderea legii pentru planurile urbane si
Grecia
dezvoltarea urbana; l. 1577-1985 Regulament general de constructii;
legislatie extreme de complexa cu multe legi separate si regulamente.
1992 Texto Refundido de la Ley somber el Regimen de Suelo y la
Spania
Ordenacion Urbana si mai multe legi ale guvernelor regionale si
comunelor autonome
1995 Legea de orientare pentru dezvoltarea si amenajarea teritoriului;
Franta
Codul urbanismului
1963 Legea guvernelor locale (planificare si dezvoltare), modificata
Irlanda
prin Legile de Planificare ulterioare si prin Regulamentul guvernelor
locale din 1994
1942 Legea nr. 1150, 1967 Legea nr. 765, 1977 Legea nr. 10, Legi
Italia
regionale
1937 Legea privind amenajarea oraselor si a aglomeratiilor
importante;
Luxemburg 1974 Legea privind amenajarea generala a teritoriului;
1982 Legea mediului;
1993 Legea parcurilor naturale
1965 Legea pentru planificarea spatiala, cu modificari substantiale in
Olanda
1985 si 1994
Austria
Legile pentru planificarea spatiala a landurilor
Multe legi diferite pe sectoare de activitate, care definesc anumite parti
Portugalia ale sistemului, frecvent modificate prin decrete; principala Lege pentru
planificare spatiale este Decretul-Lege nr. 794/76 Lei dos Solas
1958 Legea pentru constructii; ultimele revizuiri: 1990, 1992, 1994 si
Finlanda
1996
Suedia
1987 Legea pentru amenajare si constructii
Marea
1990 Town and country Planning Act (1972 in Scotia), modificata in
Britanie
2007

Gradul de maturitate si de finalizare a sistemului: se refer la o serie

de factori, precum gradul de acceptare a legislatiei specifice de ctre
populatie; existenta instrumentelor moderne (de ultima or); gradul de
integrare pe vertical si cooperarea dintre diferitele nivele ale
administratiei; existenta unor mecanisme transparente de consultare.
Distanta dintre obiectivele formulate si rezultatele obtinute
reprezint msura n care dezvoltrile care se produc sunt n
concordant cu obiectivele formulate si cu politicile amenajarii

28

teritoriale; n acest context, se pune n evident rolul pe care l-a avut

amenajarea teritoriala n atingerea rezultatelor efective ale dezvoltrii.
In Romania exista legi si politici de amenajare a teritoriului, am preluat mare
parte a reglementarilor UE in domeniu, dar nu sunt pedepsite corespunzator
abaterile de la aceste legi si regulamente europene si astfel nu exista o traditie in
punerea in practica a acestor politici de dimensiune spatiala. Se speculeaza
lacunele legislative la nivelul administrarii teritoriului, ajungandu-se pana la nivel
micro al organizarii teritoriului - in situatia in care activitatea de constructii din orase
si sate a scapat de sub control public deci diferente intre interesul public si privat
in care sunt satisfacute interesele private (un numar restrans de actori decid modul
de utilizare nu numai al intravilanului; importante pentru unii sunt profiturile excesive
de pe urma exploatarii terenurilor, si nu calitatea amenajarii teritoriului etc.);
- legea este inechitabila, in sensul ca satisface cu precadere solicitarile (de locuire,
circulatie, loisir) adesea supradimensionate ale unei mici parti din populatie, pentru ca
accepta ocuparea privata de amplasamente cu vocatie publica, pentru ca permite
randamente imobiliare excesive ale unor cetateni in raport cu vecinii lor, pentru ca nu tine
cont de relativa egalitate in folosirea spatiului recomandata prin "zonning", deoarece
permite initierea de PUZ-uri de catre persoane private;
- este inegala sub raportul echilibrului dintre public si privat, deoarece promoveaza
preponderenta celui din urma: neglijeaza dezvoltarea retelei de spatii publice, nu impune
o tratare adecvata a acestora (imprejmuirile si vitrinele oarbe, parterele cu garaje si alte
servicii), ba mai mult, permite ocuparea unor spatii publice existente cu destinatii private
(proliferarea restaurantelor in parcuri) etc. cu efect asupra caracterului de reprezentare al
unor parti de localitate.
- dorim sa imbunatatim turismul la nivelul tarii, dar nu exista retele de transport si cai de
comunicatie adecvate care sa faca legatura cu tarile Uniunii Europene, nici macar in
interiorul tarii nu se poate discuta de o retea de transport dezvoltata. Strazile noastre
arata ca in urma unor bombardamente.
Lipsesc cu preponderenta gradul de maturitate (maturitate-precum gradul de
acceptare a legislatiei specifice de ctre populatie; existenta instrumentelor
moderne (de ultima or); gradul de integrare pe vertical si cooperarea dintre
diferitele nivele ale administratiei; existenta unor mecanisme transparente de
consultare) si de finalizare a sistemului si se gaseste o mare distanta intre
obiectivele formulate si rezultatele obtinute.

Concluzii:
Analiza gamei att de largi de probleme economice, sociale si de mediu n mod integrat si
echilibrat se poate realiza prin elaborarea comun a unui cadru de amenajare teritoriala cu
implicarea tuturor factorilor relevanti si adecvati si cu sprijinul societtii civile. Un astfel
de cadru trebuie elaborat n conditiile unei perspective pe termen mediu si lung deoarece
abordarea eficient a acestor probleme strategice necesit un interval lung de timp.
Sunt necesare: echilibrarea rennoirii urbane cu expansiunea urban, integrarea
folosintei terenului, transporturilor si infrastructurii, sustinerea vitalittii si

29

viabilittii centrelor orsenesti si municipale, asigurarea competitivittii economice

prin oferirea unor posibilitti de dezvoltare, promovarea includerii sociale,
evaluarea impactului dezvoltrii asupra mediului si protejarea resurselor valoroase.
n pofida unei evidente nevoi, o politic urban UE pe deplin dezvoltata este puin
probabil s se realizeze n urmtorul deceniu. Cel mult vom vedea problemele urbane sa
apara in ordinea de zi a agendei politicilor europene. Acest articol discut despre
recentele evoluii n "Europa urbana" din Uniunea European (UE), cu referire la
dezbaterile unei recente iniiative urbane lansat de ctre Comisia European (CE). CE a
publicat dou comunicari urbane, unul n mai 1997, Spre o Urban Ordinea de zi n
Uniunea European, i un al doilea, n octombrie 1998, Dezvoltarea urban durabil n
Uniunea European: Un cadru de aciune, urmat de o UE "European Urban Forum " la
Viena, n noiembrie 1998, sub prezentarea Presedentiei Austriece. Luate mpreun aceste
evoluii notabile reprezint un prim pas n elaborarea unei politici europene urbane. Cu
toate acestea crearea unui cadru complet dezvoltat de politici urbane Europene se afl
undeva mai departe in timp.
Astfel c nu ar trebui s ne atepteptam la dezvoltarea rapid a unei politici urbane n
UE.
Europa se afl n prezent n ceea ce se poate numi o etap de nvare.

Bibliografie
1.

Benedek, J. 2004 - Amenajarea teritoriului si

dezvoltarea regionala, ed. Presa
Universitara
Clujeana.
30

2.
3.

4.

Cardas, M. 1984 - Mic lexicon ilustrat al notiunitor de

sistematizare, ed. Tehnica, Bucuresti .
Candea, M et. all 2006 - Organizarea, amenajarea si
dezvoltarea durabila a spatiului geografic, ed.
Universitara Bucuresti.
Enache, C., Ianasi, L., Pascariu, G. 2003 - Dezvoltarea
resurselor umane 'in domeniile constructii, urbanism si
amenajarea teritoriului Modulul 1: Urbanism si
amenajarea teritoriului, 5 vol Conspress, Bucuresti
(bibl. UAUIM-III 3873).

31