1.Structura si proprietile molecule de apa.

Molecula de apa e formata dintrun atom de oxygen si 2 atomi de hydrogen,uniti de atoml de oxygen prin legaturi
covalente.Prin metoda de difractie cu raze X sa constatat ca molecula de apa poseda forma triunghiulara.Fiecare
legatura OH cu lungimea de 0,96A reprezinta un dipole electric.Legaturile OH formeaza intre ele un unghi de
104grade28min.
Conventional directia momentului e considerate de la sarcina negativa in directia axei dipolului.Momentul dipolar al
apei este de 1,84 debye
CARACTERISTICI
Moleculele de apa se contracta usor cu moleculele vecine legaturi(punti)de hydrogen.

Legaturile de hydrogen reprezinta un tip de interactiuni intermoleculare slabe raspindite in structurile

macromoleculare
Apa lichida obisnuita e formata dintrun amestec de ,molecule libere:monomer
H2o,dimeri(H2o2),tretameri(H2o3) si octameri H2o8.procentul fiecarei dintre aceste fractiuni depend de
temperature.

2. Disocierea molecule de apa.Notiune de PH.Valorile PH in lichidurile Biologice.

1. Apa se disociaza in ioni H+ si OH-.Ionul H+nu are invelis electronic,Poseda o mare capacitate de
hidratare.Daca se leaga de o molecula de apa formeaza ionul de hidroniu (H 3O+)avind si o mare
mobilitate,protonul trece de la o molecula la alta.Gradul de disociere al apei la t=250

[ H+]=[OH-]=10-7mol/l.

2. Logaritmul zecimal cu semn schimbat al concentratiei ionilor de hidrogen se numeste PH

PH=-lg[H+]

3.

Daca: PH=7 solutie neutral

PH>7 solutie bazica
PH<7 solutie acida
La om PH=7,4
Solutie tampon sunt acele lichide biologice unde se poate adauga cantitati relative rari de acizi sau baze fara
ca PH-ul sa se schimbe simtitor.In singe solutiile tampon sunt Seroproteinele.
PH-ul in unele lichide biologice:
Lichidul
PH
Singe
7,4
Sucul gastric
1,8
Urina
5,6
Sucul pancreatic
8,0

3 Proprietatile fizice ale apei.Apa grea (D2O) si apa tritiata (T2O)

1. Caracterul dipolar al apei si capacitatea de ase angaja in legaturi de hydrogen cu moleculele vecine explica
proprietatile apei in cele 3 stari de agregare.
Masa specifica a apei dupa densitate se are forma:

= V

a apei in stare solida e mai mica ca a apei in stare lichida la 4 0.

Oopunctul de congelare a apei
100oC punctual de fierbere la presiunea atmosferica normal.
Pentru apa pura densitatea la 4oC are valoarea =1000kg*m3.
Pentru gheata =910 Kg*m-3.
Viscozitatea apei.
La curgerea laminara a unui fluid forta de frecare dintre straturile fluiduluiin
contact se determina de relatia lui Newton.Ea are forma:

V
F=S x

-coeficient de

viscozitate.
Unitatea de viscozitate in SI este Pascal*secunde(Pa*S).In medicina este folosit
mai des centipoises(CP) 1CP=10-3Pa*S
Pt apa pura l-a 200 =10-3Pa*S
Tensiunea superficial.
Fortele de tensiune superficial iau nastere c-a urmare a interactiunii
moleculelor l-a frontiera dintre 2 faze ce tinde sa micsoreze suprafata
interfazei.

Marimea ce revine l-a o unitate de lungime a conturului suprafetei

F N

( )

lichidului e numit coeficient de tensiune superficial. = l m

sau

J
m2
dw )
=
ds

Pt apa pura la temperature de 200C

=72,6103 Nm1 . Fortele de

t.s.sunt implicate intr-o serie de fenomene:copilaritate,embolie

gazoasa,fagocitoza.
Proprietati calorice
Calorie-unitatea asistemica de masura a energiei termice utilizata si in
present in practica cercetarile medico-biologice.
O calorie reprezinta cantitatea de energie termica necesara pt a ridica
temperature unui gram de apa pura de la 14,50 pina la 15,50C.
Capacitatea termica specifica.
a necesara pt a ridica temp unei mase m de subst cu
Energia termica
t

grade se determina din relatia:a=c*m*t pt apa pura

c=4,2*103y*kg -10*K-1
Caldura specifica de vaporizare
Reprezinta cantitatea de energie termica necesara pt a transforma in
vapori 1 kg de subst la temp de fierbere.
Pt apa pura r=22.6*105y*kg-1
Formula Q=r*m.
Apa grea(D2O) si apa tritiata(T2O).Electroliza apei obisnuite la tensiuni
ridicate mareste procentul fractiunii de apa grea.
Asociera oxigenului cu izotopii hidrogenului conduce la formarea apei grele
si a apei triate aceasta fiind radioactiva.
Sunt 2 forme a apei grele D2O si DOH.
Dotajul apei grele in apa obisnuita poate fi masurata prin masurarea
indecelui de refractie.
Apa tritiata T2O poate fi detectata pe baza emisiei radiatiei de catre
titriu.
Apa grea provoaca sterilitatea anumalelor,adduce la inhibarea transportului
active si contractiei musculare.
4. Rolul biologic al apei si repartitia in organismul omului.

Apa unul din cele mai raspindite substante pe globul pamintesc e singurlul lichid anorganic din organismul uman fara
de care nui nici un process vital.
Rolul:
este elemental ce regleaza presiunea osmotic celor 3 sectoare hidrice

reprezinta mediul unde au loc multe reactii chimice shi biochimice

participa la mentinerea constanta a organismului
fiind un bun solvent formeaza o serie de substante solide care vehiculeaza din mediul intern al organismului
in celula si invers
proteina mecanica a fatului. In greutatea omului sunt 70%de apa.

m
V= C
Pentru a cunoaste volumul plasmei se folosesc macromolecule ce pot trensversa
endoteliu vascular cum ar fi serul de albumine marcat cu iod radioactive.

5.Dinamica fluidelor.Ecuatie de continuare.Curgerea laminara si

turbulent.Numarul lui Reynolds.

Fluidele le vom considera incomprimabile iar curgerea-in regim

stationar(viteza de curgere itr-un timp nu variaza intimp).
In aceste conditii V de scurgere a fluidului printr-un tub cu sectiunea variata
situate orizontal variaza in asa mod incit produsul dintre viteza V si aria
sectiunii transversale S in orice loc al tubului este acelasi:S1V1=S2V2=
=SnVn.
Conform legii conservarii energiei in mecanica,energies totala a unei mase

mv 12
m in lichid perfect in orice loc al tubului trebuie sa fie acelasi: P1V+
2

+mgh2.Aceasta relatie este ecuatia de continuare.

Marirea vitezei de curgere a unui fluid real duce la aparitia virtejilor si
miscarea devine turbulenta.Spre exemplu single capata posibilitatea sa
treaca prin lumenul mic al arterei aceasta devine turbulenta.In acest
regim viteza particolelor in orice punct variaza continuu si haotic.
Pt a determina care este regimul de curgere se foloseste numarul lui

Reynolds.Re=

qvr

Re<1000-curgere laminara ; 1000<Re<2000-curg.nestabila ; Re>2000-curgere turbulent

6.Ecuatia lui Bernoulli.Aplicatia ei la sistemul vascular.Presiunea arteriala

(sistolica,diastolica si medie).
2
PV
Ecuatia lui Bernouli P+
+qgh=const. P-presiune static
2

q-densitatea lichidului
V-viteza de curgere
h-inaltimea
In cazul ingustarii prin arteroscleroza,fenomenul duce la accentuarea inchiderii
lumenului vascular in locul abstructiei,aici se aplica aceasta lege.
PA este surplusul de presiune in vasul sanguine arterial in raport cu presiunea
atmosferica,masurat l-a nivelul cordului.Cauzata de caracterul pulsabil al sist
vascular,PA variaza in timp intre valoarea maxima in momentul sistolei Ps si
valoarea minima in momentul diastole Pd.
Ps(om sanatos)-130mm Hg(17 RPA)
Pd(om sanatos)-80mm Hg(10 KPA)
Ps+ 2 Pd
Pm(valoare medie)=
3
La om PA variaza si in spatiu:
Cord PA=13KPA
Cerebral=8,1KPA
Picioare=25,74KPA.

7. Rezistenta vasculara

Cresterea rezistentei este direct proportionala cu lungimea vaselor de sange si invers proportionala cu grosimea vaselor de sange.
Cresterea rezistentei vasculare este intalnita atunci cand avem de a face cu tensiuni sistolice si diastolice usor crescute, insomnie
corelata cu deficiente ale inimii si ale splinei, insomnii provocate de hipervascozitatea secretiei bronsice, etc.
Declinul apare atunci cand avem de a face cu un declin al tensiunii sistolice si diastolice, hipotesiune usoara, deficienta Yin si Huo,
insomnia provocata de exuberanta, etc.

8. Entalpia.Termodinamica starilor de echilibruale sistemelor.

1.

ENTALPE Mrime termodinamic de stare a unui sistem fizic egal cu diferena dintre energia intern i lucrul mecanic
efectuat de sistem n orice transformare reversibil, izentrop i izobar. Pentru ca un sistem termodinamic s fie n echilibru
fa de transformrile reversibile, trebuie ca variaia e. s fie nul.

Ea este legat de alte mrimi termodinamice fundamentale prin relaia[1]

2. Termodinamica se ocup cu studiul macroscopic al fenomenelor, de orice natur, n care are loc un transfer de energie sub
forma de cldur i lucru mecanic. Pentru orice disciplin a fizicii, obiectul de studiu este un sistem. n contextul termodinamicii

acesta va fi un sistem termodinamic: o poriune finit, precis delimitat, din realitatea material, care poate include
att substan ct i radiaie. Pentru ca un sistem s se afle n echilibru termodinamic este necesar (dar n general nu i
suficient) ca lumea nconjurtoare cu care se afl n contact s ofere condiii neschimbate n timp. Urmtoarea constatare, de
natur experimental, este numit uneori principiul zero al termodinamicii:[1][2]

9.Entropia.Caile principale de mentinere a entropiei scazute in sistemele vii.

1. ENTROPE mrime care, n termodinamic, permite a evalua degradarea energiei unui
sistem. msur care indic gradul de organizare a unui sistem.

10. Circulatia energiei in biosfera.Transformarile de energie la nivelul biosferei.

1. Activitatea sistemelor vii este integral sustinuta de fluxul de energie solara care se revarsa asupra

Pamantului.Din cantitatea totala, 2/3 strabate atmosfera, 1/3 fiind reflectata in spatiul cosmic. Cantitatea
interceptata intr-un an este de ordinul a 5 x 1020 kcal (1.75 x 1017 W), Aceasta energie se repartizeaza
inegal, pe continente 1.4 x 1020 kcal, iar pe intinsul oceanelor 3.6 x 1020 kcal.Suprafetele cu vegetatie
absorb energie in proportie mai mare decat cele fara vegetatie. Pentru o vegetatie densa din zona temperata
17% din radiatia solara este reflectata, 70% absorbita de vegetatie si 13% transmisa de ea in sol.Energia
termica contribuie direct la desfasurarea proceselor fiziologice cum sunt: fotosinteza, respiratia, transpiratia,

2. Transformarile de energie la nivelul biosferei:

11. Energetic celulara a organismelor aerobe.

Mitocondriile au o compozitie chimica strict specializata, capabila de a cataliza reactiile etapei (fazei) oxigenice a procesului
de respiratie. Prin urmare, functia esentiala a mitocondriei este cea legata de respiratia celulara In timpul unei reactii de
oxidare, un atom sau o molecula pierde electroni. Intrucat in natura nu exista electroni in stare libera, inseamna ca ei vor fi
luati de la un atom al altei molecule. Achizitia unui electron constituie o reactie de reducere. Reducerea este o reactie care
absoarbe energie. Dimpotriva, oxidarea este o reactie care degaja energie.

12. Elasticitatea peretilor vasculari.Unda pulsatila.

1. Elasticitatea vasculara se refera la rata de expansiune a elasticitatii vasculare in timpulejectiei
sistolice.

2.

Cu cat este mai mare volumul bataie cu atat este mai mare fractia de ejectie.
Daca volumul bataie nu este mic, viteza de ejectie nu este mare si fractia de ejectie este de asemenea mica, deci avem
posibilitatea ca vasele de sange sa se fi intarit . Cresterea elasticitatii vasculare este intalnita cand avem de a face si cu o
tensiune sistolica usor crescuta,sau o tensiunea diastolica usor scazuta,
Unda pulsatila:

13. Difuzia simpla.Legea lui Fick.Coeficientul de difuzie.Relatia lui Einshtein.

1. Difuzia este un proces de amestecare spontan iniiat a particulelor a dou substane, acionnd treptat pn
la completa i ireversibila omogenitate a acestora.Daca intro eprubeta turnam solutie de Eozina si Ionii sau
Moleculele treptat migreaza din solutie in apa pura fenomenul se numeste Difuzie simpla.Sub aspect
cantitativ difuzia intrun mediu support omogen este descrisa de legile lui Fick Masa de substanta ce se
difuzeaza normal printr-o suprafata oarecare este proportional cu aria
suprafetei,gradientul de
concentratie si durata timpului.legea lui Fick are urmatoarea forma:

m=DS

cm
t
x

2. Coeficientul de difuzie Reprezint componenta densitii curentului de particule dup o ax dac gradientul numrului
volumic de particule pe aceast direcie este egal cu unitatea.. metru ptrat/secund

3. Intrun mediu fluid,coeficientul de difuzie se determina din relatia lui Einshtein

i.

D=

b. Unde: T-temperatura absoluta

c. K- constanta lui Boltzman(1,38*10-23J*0k-1)
d. F Coeficient de frecare

KT
f

14. Difuzia prin membrane artificial.Membrana pentru dializa.

1. Membranele artificiale pot fi semipermiabile sau selective permeabile.cele semipermeabile permit trecerea

2.

moleculelor solventului,insa nu si trecerea moleculelor solvitului.ca urmare are loc difuzia solventului din
compartimentrul cu solutie hipotonica in compartimentul cu solutie hipertonica.asa solutie se numeste
osmoza.M.A. cum sunt cele din celofana sau de masa plastic sunt intrebuintate in practica
medicala.Proprietatea lor este ca sunt substante poroase ce permit trecerea micromoleculelor si retin
macromoleculele.
In medicina se foloseste pe larg membrane artificial pentru Dializa.Ca exemplu poate servi principiul
functionarii rinichiului artificialsi permite de a purifica,odata la 2-3 zile single pacientului cu insuficienta
renala.
Aceste membrane de dialize pot fi utilizate pentru purificarea solutiilor ce contin particule de dimensiuni in
cercetari fizico-chimice si farmaceutice.

15. Difuzia prin membrane celulare.Coeficientul de permeabilitate.

1. Membrana celulara reprezinta o structura hidrofoba care separa solutiile apoase intra shi
extracelulare.in compozitia acestor membrane sunt o multime de protein ioni si apa.Proteinele
fiind macromoleculele responsabile pentru organizarea spatial a membranelor celulare precum si
functionarea lor.Astfel cu ajutorul lor are loc difuzia prin aceste membrane.

2.

Factorii care determin Coeficientul de permiabilitate al membranei celulare::

1. Coeficientul de partiie,raportul dintre solubilitatea unei substane ngrsimi (sau solvenii lor) i solubilitatea ei n ap.

Compui nepolari substane ai cror electroni sunt repartizaiuniform. Au o solubilitate mare n grsimi i sczut n ap (mare).Se numesc compui liofili i
traverseaz foarte uor membranele.

b. Compui polari neionici au o distribuie neuniform a electronilor,avnd grupri electropozitive i electronegative. Coeficientul de partiieeste moderat, deci
traverseaz mai uor membrana.

c. Compui ionici substane care disociaz n ioni pozitivi i negativi(electrolii). Ionii rezultai formeaz un strat de hidratare n jurul lor, n acest fel micndu-se
independent n soluie. Sunt solubili n ap iaproape insolubili n grsimi.

16. Transport pasiv.Sisteme de transport pasiv.Transportul facilitat.

1. substanta difuzeaza spontan din regiunea cu concentratie mairidicata spre cea cu concentratie scazuta, la care in cazul
particulelor incarcate electric, intervine suplimentar sarcina si diferenta de potential electric dintre celedoua suprafete ale
membranei, existand permanent tendinta deplasariiparticulelor catre acea fata a membranei incarcata cu sarcina de semn
contrar).Gradient de presiune osmotica/presiune hidrostatica (apa si substantelemicromoleculare traverseaza membrana
celulara dinspre partea cu Ph mai marespre partea cu Ph mai mica; acest mecanism sta la baza transportului.

2.

Transportul facilitata se produce de la o concentratie mai mare la una mai mica, dar substantele
transportate trec mult mai rapid (de 100.000 de ori) decat ar fi de asteptat pentru dimensiunea si
solubilitatea lor in lipide. Substantele sunt transportate de proteine specifice, care se comporta ca niste
enzime legate de membrana, deoarece difuziunea facilitata are caracteristici comune cu cataliza
enzimatica.Fiecare proteina transportoare are un loc specific de legare a substratului (substanta
transportata). Viteza transportului atinge valoarea maxima (V max) caracteristica pentru fiecare transportor,
atunci cand acesta este saturat (toate locurile de legare sunt ocupate). Apoi, fiecare transportor are o
constanta caracteristica de legare a substantei ce o transporta, numita KM, egala cu concentratia substantei
cand viteza de transport atinge din valoarea maxima.

3.

Transportul pasiv,care se realizeaza fara consum de energie rezultata dinmetabolismul celular, substantele strabatand
membrane conformgradientului de concentratie (pentru substantele neincarcate electric) sauelectro-chimic pentru ioni;

17.Transportul active.Sisteme de transport active.Pompa Na + K+

1.

Transportul moleculelor si a ionilor contra gradientului electrochimic,realizat de celula din contul energiei proceselor
metabolice,se numesc transport activ.De exemplu la om in repaos cca 30-40% din energia proceselor metabolice e
cheltuita pentru asigurarea transportului active.

2.

Sistemele de transport active reprezinta cel mai efectiv mechanism ce determina permeabilitatea selective a membranelor
celulare,comunicindule totodata si anumite proprietati.Cel mai raspindit sistem present la toate celulele vertebratelor este
pompa Na+ K+ .

3.

Na + / K + pompa se gaseste in membranele de mai multe tipuri de celule. n special, aceasta joac un rol foarte
important n membranele celulare nervoase. Observai c 3 ioni pozitivi (Na +) sunt pompate din celula pentru fiecare 2
ioni pozitivi (K +) pompat n celul . Acest lucru nseamn c nu exist taxe mai pozitive care prsesc celula dect
introducnd-o. Ca urmare, taxa de pozitiv se acumuleaza in afara celulei, comparativ cu interiorul celulei.Diferena dintre
taxa n exteriorul i interiorul celulei permite celulelor nervoase de a genera impulsuri electrice care duc la impulsuri
nervoase.Na + / K + pomp ilustreaz "transport activ", deoarece se mic Na + si K + impotriva gradieni de
concentraie lor. Asta se datoreaz faptului c exist deja o concentrare mare de Na + n afara celulei i o concentraie
mare de + K in interiorul celulei. n scopul de a muta ionilor (Na + si K +) Incredibil pante lor, energia este necesar.
Aceast energie este furnizat de ATP

18. Originea potentialelor bioelectrice.Relatia lui Nernst.Biopotentialul fibrelor nervoase ne-excitate.Ecuatia

lui Goldman

1. O caracteristica de baza a celulei vii este existenta unei diferente de potential electric intre fata interna si cea externa a
membrane celulare, generate de o repartitie inegala a sarcinilor electrice in cele doua compartimente.

2. Cel mai simplu model al sursei de biopotential membranar este elemental de concentratie a lui Nernst. In el solutiile ionice
de diferita concentratie ale unei sari sunt separate de o membrana care poseda(!!!!)
Vloarea potentialului de echilibru dse determina prin ecuatia lui Nernst:

V eq =V iV e =

RT C i
ln
ZF
Ce

Z- sarcina ionului
F- numarul lui Faraday
R- constanta universal a gazelor
T- temperature absoluta
Ci si Ce- concentratiile categoriei de ioni pe partile respective ale membranei
3. Biopotentialul fibrelor nervoase neexcitate. Prin membrane celulara au loc in permanenta fluxuri dionice passive in sensul
reducerii gradientului electrochimic,dar acesta sunt compensate de fluxurile active ce se desfasoara in sens contrar cu consum
de energie metabolic.potentialul membranar de repaos reprezinta acea diferenta de potential electric dintre cele doua fete ale
membrane,pentru care curentul electric total prin membrana datorat tipurilor de ioni se anuleaza.
4.
Ecuatia lui Goldman
Teoretic, potentialul de repaus al celulei se calculeaza cu relatia Goldman-Hodgkin-Katz

+ K
+ Na
Cl
i

+ K
+ Na
Cl
PK
RT
PR=
ln
F

Unde:

[] Concentratia P- permeabilitatea pentru categoria de ioni.

Potentialul de repaos poate fi calculate si cu ajutorul unui milivoltmetru si a doi electrozi,a caror dispunere este prezenta

19. Biopotentialul fibrelor nervoase excitate. Potentialul de actiune. Graficul potentialului de actiune.
1. Atunci cind asupra fibrelor nervoase actioneaza un stimul de durata are loc o acomodare manifestata pin cresterea pragului

2.

3.

de excitabilitate.Acomodarea poate fi rapida sau lenta.Daca depolarizarea locala este superioara pagului de excitabilitate
dupa perioada refractata absoluta unui spike se produce si in al doilea rind,fibra prezentind un raspuns repetitiv.prin aceasta
se realizeaza codificarea in frecventa a amplitudinii stimulilor.
Potentialul de actiune este o depolarizare trecatoare a membranei celulare prin care interiorul celulei devine mai putin
negative decit in stare de repaus si diferenta de potential dintr-o parte si din alta a membranei celulare scade.Este o
depo;arizare trecatoare a membrane celulare pin care interiorul celulei devine mai putin negative decit in stare de repaus si
diferenta de potential deo parte si de alta a membranei celulare scade.
Graficul potentialului de actiune.

AB- Faza de prepotential

BCD- Spike-ul apare numai atunci cind stimulul depaseste nivelul pragului de excitatie
DE- Potential negativ
EF- Potential pozitiv

20. Bazele fizice ale electrografiei.Electrocardiografia

1. Aparatul detecteaz ECG i amplific modificrile mici electrice de pe piele, care sunt cauzate atunci
cand muschiul inimii depolarizesla fiecare btaie a inimii . La restul, fiecare celula muchiului inimii are o sarcina
negativa, numit potenial de membran, n ntreaga samembranei celulare . Reducerea aceast sarcin
negativ spre zero, prin afluxul de cationii pozitive, Na + i Ca + + , este numit depolarizare, care activeaz
mecanismele din celula pe care o cauzeaza s se contracte.

2. ELECTROGRAFE Metod modern de investigare a organismelor vii cu ajutorul curentului electric. este o
interpretare electrica activitii inimia pe o perioad de timp , cum este detectat de electrozi anexate la
suprafaa exterioar a pielii i nregistrate de ctre un dispozitiv extern la corpul. nregistrarea produs de
aceastneinvaziv procedur este numit ca electrocardiograma (ECG sau EKG, de asemenea,).Un test ECG
inregistreaza activitatea electrica a inimii.ECG este utilizat pentru a msura rata i regularitatea batai de
inima, precum i dimensiunea i poziia camerelor, prezena de orice deteriorare a inimii, precum i efectele
drogurilor sau dispozitive folosite pentru a reglementa inima, cum ar fi un stimulator cardiac.Cele mai multe
ECG sunt efectuate n scopuri de diagnostic sau pentru cercetare pe inima omului , dar poate fi, de asemenea,
efectuate pe animale, de obicei, pentru diagnosticul de anomalii cardiace sau de cercetare.

21.Transmiterea informatiei prin canale biologice de comunicatie.

22. Luminiscenta.tipuri de luminiscenta.Fotoluminiscenta.legea lui Stokes.

1. Luminiscenta reprezinta radiatia suplimentara a corpului in raport cu radiatia lui termica la temperature data,care dureaza un timp mult
2.

mai mare decit perioada undelor de lumina.

Tipurile de luminiscenta :

3.

4.

Fotoluminiscenta ce apare ca rezultat al absorbtiei luminii

Electroluminiscenta conditionata de cimpul electric in care este plasata substanta
Catodoluminiscenta provocata de iradierea substaneti cu electroni rapizi
Triboluminiscenta determinate de actiuni mecanice
Chimiloluminiscenta ce apare in unele procese chimice
Bioluminiscenta ce se observa la unele bacteria,ciuperci,insect si altele

FOTOLUMINESC'ENT, se produce o emisiune de lumin prin iluminarea prealabil a substanei emitoare sau
prin iradierea ei cu radiaii ultraviolete ori cu raze X.Se clasifica in fluorescent (de scurta durata)si fosforescenta (de lunga
durata).Dupa mecanismul proceselor elementare sunt atestate fotolumiscente:de rezonanta,spontana,stimulate si de recombinare.Actul
initial al Fotoluminiscentei este excitarea atomului sau molecule cu un foton din exterior.
De regula fenomenul Fotoluminiscentei se supune legii lui Stokes-spectrul de luminiscenta in raport cu
spectrul de excitare este deplasat in domeniul cu lungimi de uda mai mari.

23. Analiza luminiscenta.Utilizarea luminiscentei in medicina.

1. Metoda de cercetare a diferitor abiecte,bazata pe luminiscenta lor se numeste analiza luminiscenta.

Se cerceteaza luminiscenta proprie a obiectului iar in cazul cind obiectul nu este luminescent se cerceteaza luminiscenta
luminuforului care se prelucreaza preventiv obiectul.
2. Este folosita pe larg in diagnosticarea diferitor maladii de piele,in criminalistica si alte domenii.Sta
la baza microscopului luminiscient. Terapia cu diode luminiscente (LEDT) este o forma de
fototerapie care implica aplicarea unei lumini monocromatice peste tesut biologic pentru a
declansa un efect biomodulativ in interiorul tesutului.

24.Ipoteza lui Louis de Broglie.Microscopia electronica.Limita de rezolutoie a

microscopului electronic.
1. ipoteza De Broglie este afirmaia c materia (orice obiect) are o
natur ondulatorie (dualitatea und-corpuscul). Relaiile De Broglie arat
c lungimea de und este invers proporional cu impulsul unei particule i
c frecvena este direct proporional cuenergia cinetic a particulei. Prima ecuaie De
Broglie leag lungimea de und de impulsul particulei sub forma
unde este constanta lui Planck,
este masa de repaus a particulei,
este viteza particulei, este factorul Lorentz, iar esteviteza luminii n vid.Cu ct energia
este mai mare, cu att este mai mare i frecvena i cu att este mai mic lungimea de
und. Dat fiind relaia dintre lungimea de und i frecven, rezult c lungimile de und
reduse au mai mult energie dect cele mai mari. A doua ecuaie De Broglie leag
frecvena undei asociate unei particule de energia total a particulei astfel:
unde este frecvena i este energia total.
2. Un microscop optic este microscopul care foloseste electronii in loc de fotoni sau lumina vizibila la
obiecte mici de imagine. Microscoape de electroni permite extensii ajungnd pn la 5000 de ori mai
puternic decat cel mai bun microscop optic , deoarece lungimea de und de electroni este mult mai mic
dect cea de fotoni "vizibile". Un microscop electronic, cum ar fi imaginea, opereaz cu un fascicul de
electroni generate de un tun de electroni, accelerat printr-un concentrat de nalt tensiune i
de lentile magnetice (toate la vid nalt i electronii sunt absorbite de aer) . Un fascicul de electroni trece
prin proba (corespunztor deshidratate i, uneori, acoperit cu un strat metalic subtire pentru a
mbunti textura) i amplificarea este produs de un set de lentile magnetice, care formeaz o imagine

pe o plac fotografic sau pe un ecran sensibil impact electronic transferul imaginii formate pe ecranul
unui calculator.

3. Diametrul limitat de deschidere nu se poate ajunge la imaginea detaliat, limitnd astfel rezoluia .
Contrastul de amplitudine (care este natura corpusculara electroni) de contrast se datoreaza

difractiei cauzate de pierderea de electroni din fascicul. Acesta este un contrast exemplare
dominante groase.
Contrast faza (care se afl n natura val de electroni) se datoreaz contrastului interferene cauzate
de schimbri n fazele relative ale porii faz. Acesta este un contrast exemplare dominante fine.
Exist, de asemenea, diverse aberaii cauzate de lentile: astigmatic, sferice i cromatice
Problema a funciei de transfer de contrast (CTF): CTF descrie rspunsul unui sistem optic la o
imagine valuri ptratice descompuse.
Materialul biologic prezint dou probleme principale: mediul vid i transferul de energie. Pentru a le
rezolva, folosind tehnici diferite, n funcie de mrimea eantionului:
Pentru probele de mari dimensiuni, cum ar fi organe, esuturi sau celule, folosind trei tehnici:
Fixare chimice sau cryofixation.Includerea n rini (Cryosubstitution).Replica din metal.

25. Ochiul ca sistem optic.Ochiul redus.

1. Ochiul ca sistem optic.
Componenta optica a analizatorului vizual este ochiul, care reprezinta un sistem optic centrat, format din
patru medii transparente: corneea, umoarea apoasa, cristalinul si umoarea sticloasa cu indice de
refractie (n) diefrit, corneea si umoarea apoasa cu n=1.337, cristalinul avind indicele de refractie intre 1.3751.473 si umoarea sticloasa cu n=1.336.

Este cunoscut ca puterea optica lentilelor sferice reprezinta marimea inversa a distantei focale:

Prezinta interes modalitatea de determinare a convergentei unui dioptru sferic, cu indicele de refractie n
situat in aer (n=1), din motivul ca un astfel de dioptru este si corneea ochiului. In acest scop se foloseste
relatia:

1 1
D= m
f

D=

R=SC

n1
R

Folosind aceasta relatie, se determina convergenta corneei, pentru care raza de curbura:

Dcor =

R 7.9mm

1.3371
0.337103
=
=42.13m1
3
7.9 m
7.910 m

2.

Ochiul redus.
In diverse cercetari ochiul normal se inlocueste simplificat, numit ochi redus. In el
reprezinta printr-un dioptru unic.

ansamblul dioptrilor sferici oculari se

26. Acuitatea vizuala.Ametropiile si corectiile lor.

1. Acuitatea vizuala.
Diametrul aparent limita, sub care imaginile celor doua puncte nu se suprapun, poarta numele de
distanta separatoare minima.Inversul distantei separatoare minime se defineste puterea de rezolutie
sau acuitatea vizuala. Ca unitate de acuitate se ia acuitatea unui ochi care vede separate doua
puncte, ale caror raze fac intre ele un unghi de un minut. Un ochi care separa numai doua puncte ale
caror raze formeaza un unghi de 10 minute are o acuitate vizuala egala cu 0.1 min -1.

Ochiul poate vedea separate doua puncte cind imaginele lor formate pe retina se afla la o distant de cel putin 4.5 m una de alta,
fiindca ele sunt separate numai daca se formeaza pe doua elemente diferite ale retinei, care au cam aceasta marime. Calculele arata
ca in realitate distant dintre cele doua puncte trebue sa fie cel putin de 60m, cind ele se afla la distant minima de vedere
distinctive(25cm).
Acuitatea vizuala variaza cu virsta: maximul ei este atins la baieti la 14 ani si la fete la 12 ani. In afara de virsta acuitatea vizuala
depinde de:
Factori dioptrici, cum ar fi aberatia de sfericitate si cromatica, ametropiile, diametrul pupilar si altele.

Factorii retinieni care sunt legati de structura discontinua granulara aretinei, centrul petei ce reprezinta imaginea trebuind sa

se gaseasca pe celule receptoare distincte.

Factorii privind sistemul, forma detaliului, contrastul de luminozitate, timpul de expunere, compozitia cromatica(lumina
monocromatica mareste acuitatea vizuala prin eliminarea aberatiilor cromatice)
Pentru a mari puterea separatoare a ochiului trebue sa-l ajutam cu diferite instrumente optice. Diminuarea acuitatii vizuale se
numeste ambliopie.
3 Defectele de vedere cauzate de incapacitatea ochiului uman de a se acomoda se numesc ametropii. Cele mai frecvente ametropii sunt
miopia, hipermetropia i prezbitismul (boala ochilor btrni). Ochiul miop are o convergen prea mare (este mai alungit dect cel normal), astfel
nct focarul su imagine se afl n faa retinei. Defectul se corijeaz cu lentile divergente, sau cu sisteme optice centrate de lentile echivalente cu o
lentil divergent, care s aib focarul principal imagine in punctul remotum al ochiului miop. Ochiul hipermetrop este mai turtit dect cel normal,
focarul su principal imagine este situat n spatele retinei. Defectul se corijeaz cu lentile convergente, care aduc imaginile pe retin. Lentila, sau
sistemul optic centrat echivalent cu o lentila convergent au focarul principal imagine in PR, astfel incat un fascicul de raze paralele incident pe
sistemul format din lentila corectoare i ochi devine un fascicul convergent

27. Retina ca transductor foto-chemio-electric.

Prima etap este cea a formrii imaginii optice, n care se colecteaz fotonii i se focalizeaz pe retin
A doua etap, numit fototransducere, este etapa traiectului vizual, n care, la nivelul retinei, celulele receptoare ale retinei absorb
fotonii i i transform ntr-un semnal electric, avnd loc aici o foto-chimico-transducere .A treia etap e o continuare a traiectului
fiziologic al vederii, pe care o vom discuta n subcapitolul urmtor al crii, moment n care se prelucreaz, la nivel neuronal,
mesajul electric format la nivelul retinei

28. Mecanismul vederii colorate.Teoria tricomatrica.

1.

1. N
2. K
29. Producerea radiatiei X.Tubul de radiatie Coolidge.
1. Razele X se pot obine n tuburi electronice vidate, n care electronii emii de un catod incandescent
sunt
accelerai de cmpul electric dintre catod si anod (anticatod). Electronii cu vitez mare ciocnesc
anticatodul care emite radiaii X. Electronii rapizi care ciocnesc anticatodul interacioneaz cu atomii
acestuia n dou moduri:

Electronii, avnd vitez mare, trec prin nveliul de electroni al atomilor anticatodului i se apropie de nucleu.
Nucleul, fiind pozitiv, i deviaz de la direcia lor iniial. Cnd electronii se ndeparteaz de nucleu, ei sunt
frnai de cmpul electric al nucleului; n acest proces se emit radiaii X.
La trecerea prin nveliul de electroni al atomilor anticatodului, electronii rapizi pot ciocni electronii atomilor
acestuia. n urma ciocnirii, un electron de pe un strat interior (de exemplu de pe stratul K) poate fi dislocat.
Locul rmas vacant este ocupat de un electron aflat pe straturile urmtoare (de exemplu de pe straturile L, M
sau N). Rearanjarea electronilor atomilor anticatodului este nsoit de emisia radiaiilor X.

2.

Tubul Coolidge , de asemenea, numit tub catod cald , este cel mai utilizat pe scar larg. Acesta funcioneaz cu un
aspirator de calitate foarte bun (aproximativ 10 -4 Pa, sau 10 -6 torr).n tubul Coolidge, electronii sunt produse de efect
termoionic de la un tungsten (wolfram)filament nclzit de un curent electric. Filamentului este catodul tubului.Potenial
de inalta tensiune este ntre catod i anod, electronii sunt astfel accelerate, iar apoi a lovit anod. Anodul este special
conceput pentru a disipa cldura i uzur care rezult din acest baraj intens concentrat de electroni. Tubul are o
fereastr conceput pentru evadare a generat X-ray fotoni.Puterea unui tub Coolidge, de obicei, variaz de 0.1 18 kW .

30. Radiatia X de frinare si caracteristica.Spectru de emisie a unui tub de raze X.

1. Cind un electron cu energie cinetica Ein trece in apropierea unui nucleu sub actiunea fortei de atractie electrostatic isi schimba

2.

directia si este frinat dind nastere unui foton de raze X.Energia acestui foton este hv=E in-Eext. in dependent de distant traiectoriei
electronilor de la nucleu,energia fotonilor de frinare variaza de la 0 pina la E max cind toata energia cinetica a electronului incident
este comunicata fotonului X,formind spectrul continu.
Daca vom cerceta spectrul de emisie al unui tub de raze X vom constata ca el are forma unui fond continuu pe care sunt suprapuse
citeva maxime.Aceasta compozitie dubla corespunde unui dublu mechanism de producer:ionizant pe de o parte si de frinare pe de
alta parte.

31. Metode de difractie cu raze X.Utilizarea in cercetarile Biofizicii.

1. Sa reusit realizarea acestei difractii cu ajutorul cristalului de calcit,unde pe placa fotografica,stabilita la o anumita
distanta de la cristal se va inregistra tabloul de interferenta al acestor doua raze.In rezultat difractia pe cristal formeaza
un ansamblu de pete luminoase pe fintunecat.Sunt alte 2 metode: metoda cu cristal turnat si metoda cu pulberi.In cazul
metodei cristal turnat cristalu se deplaseaza astfel incit axele lui principale sa fie perpendicular pe directia fluxului
incident de raze X.
2. Metoda cu pulbere substanta cistalizata se plaseaza sub forma de pulbere in calea razelor X.Fascicolul dispersat
va forma diferite conuri a caror axa este paralela cu directia fluxului incident.Daca se deplaseaza o placa fotografica
perpendicular pe directia fluxului incident,maximele de difractie vor avea spectrul unor cercuri concentric.
Punctul 2

32. Tomografia computerizata cu raze X.

Tomografie din greaca inseamna a sectiona.Deosebirea dintre el si razele Roentgen consta in faptul ca obtine o
imagine absolute clara a tesuturilor si organelor moi.La baza fiecarui computer Tomograf sta teorema lui A.Einstein
conform careia Imaginea complete a oricarui obiect restabilita dupa proiectiile lui este cu atit mai ampla cu cit mai
multe proiectii ale acestui obiect sunt folosite pu reconstructia lui
La acest computer cu raze X sunt folosite nu citeva proiectii ci sute de mii de proiectii deosebite,la trecerea(rotirea in
jurul axei)a unei raze X inguste printrun anumit sector al corpului uman intrun anumit interval de timp foarte scurt si
focusata pe multiple detectoare de raze X.Rotind combinatia laserului Detector-sursa este posibila obtinerea
informatiei la intersectia razelor X.
33. Interactiunea radiatiei X cu material vie.

34.Cimpul Magnetic.Momentele magnetice ale electronului.

1. Cimpul magnetic reprezinta o forma a materiei pin intermediul careia are loc actiunea de forta asupra sarcinilor
electrice in miscare.Caracteristica cantitativa a cimpului magnetic in vid este Intensitatea iar intrun mediu material
omogen nelimitat Inductia magnetic.Intre aceste 2 marimi are loc relatia:
B=0 H
Unde 0-Constanta magnetica (4*10-7N/m);
-permeabilitatea magnetic relative a mediului;
0= 0 -permeabilitatea magnetic absoluta a mediului.
Forta cu care un cimp magnetic omogen(B=constanta,liniile de inductie paralele si echdistale) actioneaza
asupra unui conductor liniar parcus de current electric se determina dupa legea lui Ampere:
F=I*B* sin
Unde: I-intensitatea curentului;
unghiul dintre directia vectorului B si conductor
L lungimea conductorului.
Inductia unui cimp magnetic omogen numeric este egala cu fort ape care acest cimp o exercita asupra unui
conductor liniar parcurs de current si situat perpendicular pe directia cimpului cind lungimea lui si
intensitatea curentului sunt unitare.
In SI unitatea de masura a inductiei magnetice este tesla (T)
In cazul cind vectorul inductiei magnetice B este perpendicular pe suprafata S(=0)relatia pentru fluxul
magnetic devine:
=BS.
Unitatea de masura a fluxului magnetic in SI se numeste Weber (WB).

1Wb=1T*m2
In aceasta si consta legea fundamental a inductiei electromagnetice descoperita de M.Faraday in anul 1831.Expresia
matematica a acestei legi e data de relatia:

Ei=- t

Aparitia t.e.m. de inductie in circuit la variatia intensitatii curentului prin acelasi circuit se numeste autoinductie-un
caz particular al inductiei electromagnetice:

I
Ea.i.=-L t

Forta Lorentz este forta cu care cimpul magnetic actioneaza asupra unei sarcini electrice in mishcare.Si e
determinat de relatia:

F L=q*V Bsin
Unde: q-sarcina particulei
V-viteza particulei
B-inductia cimpului magnetic
-unghiul format intre directia cimpului si directia miscarii
2 Este cunoscut ca sarcinile electrice in miscare (current electric) creeaza cimpul magnetic.Prin definitie moment
magnetic al unui current electric circular se considera produsul dintre intensitatea curentului I si suprafata S
limitata de circuit.Directia acestui moment se determina conform regulei burghiului.Un moment magnetic este creat
si de microcurentul I care rezulta din miscarea electronului in jurul nucleului fiind numit Moment magnetic orbital.

eVr
= 2

unde: V viteza electronului

r-raza orbitei.
Miscarea ce reprezinta o sarcina electrica in deplasarea si deci un microcurent care ii asociaza electronul un al doilea
momen magnetic numit moment magnetic de spin s.

35. Proprietatile magnetice ale substanelor.Temperatura Curie.

1. Dupa proprietatile magnetice toate substantele din natura se divizeaza in doua clase:Substante
paramagnetice si substante diamagnetice.
Paramagnetice sun substantele ai caror atomi poseda miment magnetic resultant permanent deoarece o
parte din momentele magnetice de spin ale electronilor din atom ramin necompensate(nu toate
momentele magnetice de spin sunt cuplate).Aceste substante amplifica inductia cimpului magnetic
exterior.
Diamagnetice sunt substantele atomii carora sunt lipsiti de moment magnetic permanent(toate
momentele magnetice de spin fiind cuplate).
2, Pentru fiecare substanta feromagnetica exista o anumita temperature numita Punctul CURIE la care
proprietatile feromagnetice dispar complet.Punctul Curie pentru fier e de 768 oC;pentru nichel-358oC si
pentru cobalt 1000oC.
Si omul are o concentratie feromagnetica in glanda suprarenala functia careea este de nedeterminata
pina in present.

36.Momentul magnetic al nucleului.Rezonanta magnetica.

1.
2. Rezonana Magnetic Nuclear, RMN, este o tehnic spectroscopic nuclear foarte des
folosit n chimie, chimie fizic,medicin nuclear, biofizic i inginerie nuclear pentru determinarea

structurii diverilor compui chimici, n biochimie pentru determinarea structurii proteinelor fiind singura
tehnic destinat determinrii structurii proteinelor n soluie (condiii mult mai apropiate de cele native)
sau n imagini diagnostice medicale sau radiologice pentru determinarea caracteristicilor fizicoanatomice a unor organe sau esuturi. De la bun nceput trebuie specificat faptul c
n RMN experimentele se realizeaz pe nucleii atomilor i nu pe electronii acestora, deci informaia
furnizat se refer la poziionarea spaial a acestor nuclei n compusul chimic studiat. Aceti nuclei au o
proprietate intrinsec numit spin dar pentru a explica fenomenologia care se ascunde n spatele acestei
tehnici trebuie s inem cont de urmtoarele considerente fizice:

Orice sarcin electric n micare genereaz n jurul su un cmp magnetic. Acelai lucru se ntmpl i n cazul
nucleilor (sarcini electrice pozitive) cnd, datorit rotaiei n jurul propriilor axe, se genereaz un cmp magnetic
caracterizat printr-un moment magnetic , proporional i de sens opus cu spinul nucleului I. n RMN nucleii de
interes sunt acei nuclei care au valoarea I=1/2 (1H, 13C, 15N, 19F, 31P).
Dac aezm un nucleu atomic ntr-un cmp magnetic extern Bo, atunci vectorul moment magnetic va putea fi
paralel (I=+1/2) sau antiparalel (I=-1/2) cu direcia acestui cmp. Trebuie specificat faptul c energia sistemului
antiparalel este mai mare dect energia sistemului paralel, iar aceast diferen este direct proporional cu
valoarea cmpului Bo (E=B/I).
Dac iradiem nucleul cu un cmp de radiofrecvene RF pe o direcie transversal cmpului constant Bo, acest
cmp transportnd o energie egal cu E, atunci nucleul (spinul) se va excita trecnd din starea de energie +1/2 n
starea de energie 1/2 caracterizat prin energie mai mare.
Dar cum n condiii naturale, orice sistem fizic tinde spre o stare de energie ct mai mic acest nucleu se va relaxa
revenind la starea +1/2 i emind un alt cmp de radiofrecvene din a crui parametri (frecven) se obin
informaii despre natura nucleului (poziia n molecul, respectiv tipul).
0

W0
2 se numeste frecventa Larmour.

Sub actiunea Radiatiei electromagnetice de radio fotonii carora poseda energia E=h 0 unde 0 corespunde frecventei
Larmour au loc 2 fenomene.
Un numar considerabil cu spin parallel absorbind energia fotonilor incidenti sufera o inversiune de spin si trec in
orientarea antiparalela.
Miscarea de precesie a tuturor protonilor se efectueaza in aceeasi faza.Asta si este fenomenul de rezonanta.
Peste un scurt timp dupa introducerea RMN in arsenalul diagnostic al medicinii contemporane termenul
nuclear a fost exclus pentru a nu produce asociatia cu arma nuclear.actualmente in literature medicala
mondiala e folosit termenul tomografie de rezonanta magnetic (TRM). (pag 164).