Sunteți pe pagina 1din 15

TEMPERAMENTUL, CARACTERUL SI CELE

4 TIPURI DE PERSONALITATE
Oamenii de stiinta spun ca aproximativ jumatate din variatiile personalitatii umane sunt
definite de factorii genetici. Cu toate acestea, personalitatea este construita din doua
trasaturi complet diferite: caracterul si temperamentul. Cei mai multi dintre dintre noi
suntem un amestec unic al celor patru tipuri diferite de personalitate, si toate trasaturile
acestora sunt prezente, intr-o anumita masura, in noi. Unele trasaturi de personalitate sunt
insa predominant, iar acestea dicteaza personalitatea noastra de baza.
Diferenta dintre caracter si temperament
Trasaturile de caracter se nasc in urma experientelor de viata pe care le-am avut fiecare dintre
noi, si sunt influentate de obiceiurile, preferintele si valorile parintilor nostrii, de normele
societatii in ceea ce priveste exprimarea iubirii si urii, de ceea ce considerau a fi normal si
acceptabil persoanele apropiate si multe alte aspecte culturale.
Temperamentul, spre deosebire de caracter, este trasatura care echilibreaza personalitatea.
Trasaturile de temperament sunt tendinte innascute, mostenite de la parinti si se manifesta prin
modul personal de a vedea lucrurile, de a gandi si de a simti care isi face aparitia in copilaria
timpurie.
Cele 4 tipuri principale de personalitate
Inca de pe vremea Greciei Antice se stie ca existau patru tipuri de personalitate: sangvinic,
flegmatic, coleric si melancolic. Aceste patru tipuri de personalitate sunt, mai mult sau mai putin,
prezente in fiecare dintre noi si definesc modul in care gandim, simtim si ne purtam.
Cu mult timp in urma, fiecare din aceste tipuri de personalitate a fost asociat cu existenta unei
umori dominante, prezente in organism: tipul sangvin - sange, tipul flegmatic - flegma, tipul
coleric - bila galbena si tipul melancolic - bila neagra. Cercetarile recente arata ca aceste patru
tipuri de personalitate de baza sunt asociate cu anumite substante chimice, cum ar fi dopamina
pentru tipul sanvinic, estrogen pentru tipul flegmatic, testosteron pentru tipul coleric i
serotonina pentru tipul melancolic.
Caractersticile celor 4 tipuri de personalitate
Sangvinicul
Personalitatea sangvinica este caracterizata prin spontaneitate, optimism, entuziasm, energie la
cote maxime, flexibilitate in modul de gandire, cautarea de nou, impulsivitate si curiozitate.
Toate aceste trasaturi sunt asociate cu anumite gene influentate de nivelul de dopamina. Oamenii
sangvinici au de obicei fete expresive. Cuvintele lor preferate sunt ''aventura'', ''energie'', ''nou'',
''distractie'', ''activitate'', ''calatorie''.
Flegmaticul
Personalitatile de tip flegmatic sunt in principal definite prin aptitudinile lor sociale, capacitatea

de a-si exprima sentimentele si a citi alte persoane dupa expresiile fetei si limbajul corpului.
Flegamticii se pricep de minune sa faca legatura intre fapte si au capacitatea de a vedea
"imaginea de ansamblu" a unei probleme sau situatii. Ei au o mare capacitate de empatie, de a-i
ingriji pe ceilalti, sunt agreabili si expresivi din punct de vedere emotional. Unele dintre aceste
trasaturi de personaliatte sunt legate de estrogen, care este prezent atat la femei, cat si la barbati.
Din punct de vedere fizic, flegmatici au pielea neteda, buze pline, fata rotunda si nas mic.
Cuvintele lor preferate sunt "pasiune", "pasional", "sensibilitate" si "dulce".
Colericul
Tipul coleric este asociat cu nivelul de testosteron din organism, care, de asemenea, este prezent
la barbati si femei. Colericii sunt oameni directi, concentrati asupra sarcinii pe care o au de
indeplinit, duri, analitici, logici si au o mare capacitate de a elabora strategii. Sutn foarte curajosi
si le place competitia. Fizic, ei au adesea maxilare patrate, pometi mari si fruntea mare. Folosesc
des cuvinte ca "inteligenta", "ambitie", "provocare".
Melancolicul
Cei care apartin tipului melancolic, tind sa fie calmi, loiali si ordonati. Melancolicii sunt precauti
si se poarta intotdeauna dupa normele conventionale ale societatii. Acest tip de personalitate este
legat de nivelul de serotonina. Cuvintele preferate ale melancolicilor sunt "familie", "loial",
"respect", "grija", "valori" si "moral".
Personalitatea si comportamentul profesional
Tipuri de personaliti i influene ale acestora asupra procesului muncii.
n literatur exist mai multe clasificri ale tipurilor de personalitate. Dac lum n consideraie
tipul de temperament deosebim:
1. Tipul de personalitate coleric: se caracterizeaz prin manifestri inegale, atitudini
extremiste, trecnd cu uurin de la entuziasm la pesimism, de la activism debordant la
abandon. Avnd o rezisten inconstant n activitile de munc datorit consumului energetic
neeconomic, colericul acioneaz cu toat energia de care dispune la un moment dat fr s-i
dozeze eforturile n funcie de mrimea dificultilor sau a obstacolelor.
Din aceast cauz curba randamentului la coleric are numeroase neregulariti prin
intersectarea cu curba oboselii. Nelinitii, agitai, plini de elan, acioneaz sub impulsul
momentului fiind oamenii marilor iniiative i avnd o mare capacitate de mobilizare proprie i
a altor persoane. Datorit ns a oboselii sau a plictiselii survenite prin scderea caracterului de
noutate, al aciunilor ntreprinse, colericul abandoneza activitatea nainte de a o finaliza.
Din acest motiv este necesar s fie nsoit de persoane echilibrate care s preia i s duc la bun
sfrit lucrul nceput.
Surprinztor prin tot ceea ce face, colericul dovedete n ciuda caracteristicilor sale
temperamentale mult rbdare chiar i atunci cnd activitatea i capteaz interesul mai mult
timp (cazul cercetrii tiinifice). Inconstant i impulsiv, mprind oamenii n buni i ri,
prieteni i dumani, om al extremelor i nu al nuanelor, colericul este un factor de stres pentru
cei din jur, creind stri tensionale n colectivul de munc.
2. Tipul de personalitate sangvinic are o mare rezisten n activitatea de munc n
sensul nu al unei robustei fizice deosebite, ci al rezistenei fa de fenomenul de oboseal.
Reaciile persoanelor aparinnd acestui temperament sunt rapide i adecvate stimulilor,

semnalelor venite din mediu sau de la echipamentul tehnic, avnd o bun adaptabilitate i
stpnire
de
sine.
Sangvinicul acioneaz prompt pentru gsirea de soluii, pentru depirea dificultilor i
nvingerea obstacolelor, dar msurile luate de el n acest sens au adesea un caracter de moment,
nu sunt de durat i profunzime.
n relaiile interpersonale se remarc ca o persoan agreabil, deschis sufletete, cu valene
pentru integrarea n grup i nchegarea de prietenii. Robust psihic, suport mai uor dect alte
temperamente dificultile muncii i ale vieii. Cu persoanele aparinnd acestui temperament
se poate discuta n mod deschis, direct, ei avnd tria de a privi adevrul n fa. Mobil, agreabil,
prompt, cu resurse energetice deosebite, sangvinicul reuete cu eforturi mai mici i de aceea nu
este deosebit de perseverent, uneori manifestnd chiar o anumit superficialiate n munc i n
raporturile interumane.
3. Tipul de personalitate flegmatic are i el o mare rezisten n activiti, ns ntregul
su comportament este dominat de inerie. Aceasta face ca att startul ct i sfritul activitii
s aibe o laten foarte mare. Reaciile lui sunt lente ns adecvate. nclinat spre meditaie, spirit
analitic i nzestrat cu mult rbdare, flegmaticului i se pot ncredina lucrri de anvergur, care
se pot realiza n tempoul propriu i nu presat de termene scurte. Cntrete mult pn s adopte
o decizie, dar odat decis trece hotrt la aciune i este perseverent pn la ncpnare n
ndeplinirea ei. Refuz compromisurile luptndu-se pentru propriile idei. Adaptabil mai greu la
situaii noi prefer lucrurile cunoscute, este reticent fa de inovaii, fiind cunoscut ca o
persoan cu manifestri conservatoare. n cazul raporturilor interpersonale, este reinut i
reticent, i din acest motiv se integreaz mai greu n colectivitate. Are prieteni puini, alei dup
ndelungate reflexii, fa de care manifest devotament.
Sunt leni, calmi, meticuloi. Nu ocolesc detaliile i nu abandoneaz activitatea pn nu ajung la
rezultat, dei pentru aceasta cheltuiesc mai mult timp dect sangvinicii i colericii. Schimb greu
activitatea, sunt ataai de ceea ce fac i sunt disciplinai. Se adapteaz greu la situaii noi. De
regul au sentimente foarte durabile i stabile.
4. Tipul de personalitate melancolic este puin rezistent din punct de vedere nervos.
Persoanele aparinnd acestui tip obosesc uor i sunt susceptibile la stri depresive n condiii
de suprasolicitare, sau stri conflictuale.
Este un excelent muncitor pentru activitile de rutin, desfurate n condiii cunoscute i
obinuite, care nu necesit decizii prompte i reacii rapide, ei putnd desfura activiti de
mare finee, dar fr presiune exterioar. nzestrat cu mult rbdare, melancolicul are nclinaie
spre analiz, precizie i minuiozitate. Fire anxioas, ntr n panic n faa unor situaii noi fa
de care reaciile lui sunt lente, nu ntotdeauna adecvate i uneori chiar paradoxale. Timid n
relaiile interpersonale, subapreciindu-i posibilitile se integreaz cu dificultate n grup,
atandu-se mai degrab de persoane i nu de colectivitate. El trebuie ncurajat chiar prin
supraestimarea calitilor sale pentru a putea face fa muncii i problemelor care apar.
C.G.Jung (1997) lund drept criteriu relaionarea la mediu clasific tipurile de personalitate n:
1. Tipul de personalitate extrovertit care se caracterizeaz prin expansivitate, sociabilitate,
tendine spre relaionare i contact, comunicativitate, etc. Persoanele aparinnd acestui tip de
personalitate
lucreaz bine n grup i i asum cu uurin responsabiliti sociale. Prefer micarea, au un
control redus al sentimentelor, sunt optimiti, veseli i au un sim practic deosebit.
2. Tipul de personalitate introvertit: persoanele care fac parte din aceast categorie sunt
introspectivi, linitii, rezervai, distani. Au o lume interioar foarte bogat. Ei evit riscurile i
responsabilitile sociale. Serioi, exigeni, i controleaz bine sentimentele i atitudinile.

Personalitate i comportament profesional n funcie de tipul de personalitate se pot


defini mai multe tipuri de comportament profesional:
1. Ambiiosul: are un dezvoltat spirit de competiie, lucreaz ntr-un ritm alert, avnd un
randament mare n munc, i asum responsabiliti, poziia n sistemul (organizaia) din care
face parte este important pentru el, manifestnd tendine de ascensiune social
2. Conformistul: are o personalitate care ader la normele grupului, evit s-i exprime ideile,
fiind de acord cu ceilali, este loial efului, l preocup beneficiile companiei i caut ci de
reducere a costurilor, nu declaneaz conflicte, manifest dorina de a fi n asentimentul
celorlali.
3. Dependentul: este interesat de stabilitatea locului de munc, avnd nevoie de un mediu
securizant i de un salariu fix, evit n mod sistematic situaiile de competiie, nu este preocupat
de ascensiunea social.
4. Profesionistul: caut o profesie corespunztoare aptitudinilor sale profesionale i nivelului
de cunotine de care dispune, n care meritele s-i fie recunoscute i n care s existe condiii
pentru schimb de experien; vrea s fie n contact cu noile descoperiri; este creativ, prefer
probleme abstracte, teoretice; apreciaz un ef competent cel puin egal, dac nu superior;
dispune de o motivaie cognitiv.
5. Omul companiei: vrea s lucreze ntr-o organizaie cunoscut, cu cldiri i utiliti
moderne, fr program fix, unde activitatea s aib un status ridicat; confortul, condiiile de
lucru foarte bune sunt aspecte vizate atunci cnd caut un loc de munc (birou elegant, grup
recunoscut,
securitate,
climat
geografic
plcut).
6. Tigrul orientat spre sarcin: prefer un ritm alert, dinamic chiar situaiile tensionate;
este potrivit pentru activitile care cer luarea deciziilor ntr-un timp scurt, asumarea
responsabilitilor;
obine
satisfacii
reale
prin
munca
sa.
7. Analistul: i place s lucreze singur; este un spirit reflexiv, analizeaz problemele n
profunzime, cutnd soluia optim; face totul cu pasiune, prefernd problemele interesante; n
echip este omul cruia i se cere frecvent ajutorul.
8. Tehnicianul: este priceput n ceea ce face; execut operaiile n ordine, prefer s lucreze n
probleme de natur aplicativ, s utilizeze ndemnrile tehnice dect s descopere lucruri noi;
dorete opoziie ntr-un grup de lucru permanent cu sarcini bine circumscrise.
9. Omul de echip: i pune cel mai bine n valoare aptitudinile cnd lucreaz n grup, n
situaii de rezolvare a unor probleme; elaboreaz planuri, are o bun viziune de ansamblu; este
bine organizat, gsete soluii de ieire din situaii dificile; este autonom; caut o profesie care
s-i dea libertatea de care are nevoie (program lejer, climat de lucru liber); prefer o munc n
care s nu fie nevoit s adere la politica companiei; prefer situaiile necompetitive, unde
salariul i promovrile vin automat.
10. Business man-ul: are un spirit practic, este inteligent, dinamic, energic, prefer s
lucreze ntr-o organizaie eficient din punct de vedere administrativ; prefer poziia de lider
sau de membru al unei echipe lider, este interesat de politica firmei; i exprim ideile chiar dac
exist divergene de opinie; i place s dezvolte idei i tehnici noi. Psiholog Iulia Florea
http://www.terapiam.ro/personalitatea-si-comportamentul-profesional

Tipuri de personalitate Carl Jung


Teoriile psihologului si medicului elvetian Carl Gustav Jung stau la baza majoritatii sistemelor de
personalitate de mare prestigiu de astazi. Desi Jung este cel mai mare teoretician din toate
timpurile care si-a concentrat atentia asupra vietii si modului in care oamenii relationeaza cu
aceasta, aici vom face referire doar la teoriile sale privind intelegerea personalitatii.
Jung este unul dintre marile personalitati care s-au inspirat din modelul grecesc antic al celor
patru temperamente sau umori si interpretarea acestora de-a lungul secolelor. Cercetarile sale in
aceasta privinta sunt incluse in volumulTipuri psihologice, publicat in anul 1921. Acesta face
parte dintr-un set mai larg de idei privind energia psihica, in cadrul caruia Jung a dezvoltat
concepte importante pentru psihoterapie si psihanaliza clinica - diagnosticul si terapia psihiatrica.
Jung a abordat tipurile psihologice din perspectiva psihanalizei; acesta era un colaborator
principal al lui Sigmund Freud, un alt ganditor prolific in domeniul psihanalizei, psihologiei si
comportamentului uman. Oameni de stiinta pasionati, Jung si Freud erau preocupati de
descoperirea, dezvoltarea si cunoasterea profunda a mintii umane si a modului in care aceasta
functioneaza.
Dovada a durabilitatii valorii si importantei teoriilor lui Jung sunt faptul ca structura tipurilor
psihologice continua sa fie o baza a celor mai importante sisteme si instrumente psihometrice
utilizate astazi, inclusiv Myers Briggs si Keirsey.
Tipuri de atitudini generale: introvertit si extravertit
Jung a impartit energia psihica in doua `tipuri de atitudini generale` de baza: introvertit si
extravertit. Aceste tipuri sunt imbinate cu celelalte, explicate mai tarziu, pentru a crea tipurile de
personalitate Jung. In plus, `tipuri de atitudini generale` introvertit si extravertit ale lui Jung
apar ca doua caracteristici total opuse in cadrul mai multor sisteme de personalitate moderne,
inclusiv Myers Briggs si Keirsey.

extravertit
energia psihica este directionata extern, spre lumea din afara persoanei
obiectiv - spre exterior

"... pastreaza o relatie pozitiva cu obiectul. Isi afirma importanta atat de pregnant, incat atitudinea sa subiectiva e

"o atitudine extravertita este motivata din exterior si este directionata de factori obiectivi si externi, precum si de
"comportamentul este directionat spre exterior, pentru a influenta factorii si evenimentele din afara" (Benziger)
Cele `patru tipuri functionale`

Pe langa cele doua atitudini - introvertit si extravertit, Jung a mai dezvoltat si un cadru de `patru
tipuri functionale` ale psihicului. Acestea sunt:
- reflexiv si

- afectiv,
acestea ajutandu-ne sa decidem si judeca (au fost numite functii `rationale`), precum si
- senzorial si
- intuitv,
despre care Jung a spus ca sunt necesare pentru a percepe si judeca (a aduna informatia si a
decide), in scopul de a supravietui si a avea un comportament normal. Potrivit psihologului
elvetian, fiecare dintre noi prefera una din doua modalitati prezente in fiecare pereche.
analitic,
obiectiv,
ceea ce este semnificatia
Reflexiv
principii,
ceva
si intelegere
standarde,
criterii

Afectiv

daca este
greutate si
bun sau nu valoare

perceptie
Senzorial ceva exista
senzoriala

Intuitiv

Reflexiv

Afectiv

de unde
vine si
unde se
indreapta

subiectiv,
personal,
apreciaza
intimitatea,
uman

ambele se opun functiilor


de judecata sirationament - oamenii
prefera in mod constient una sau cealalta
- Jung a numit aceste functii `rationale`

realistic,
rational,
practic,
sensibil

ambele se opun functiilor de perceptie oamenii prefera in mod constient una sau
cealalta - Jung a numit aceste
intuitii, viitor,
functii`irationale`
posibilitati si speculativ,
atmosfera
fantezie,
imaginativ

Functia `Reflexiv` este un proces `rational` de intelegere a


realitatii, implicatiilor, cauzelor si efectelor, intr-un mod logic si
analitic. Este sistematic, evalueaza adevarul si este atat de
obiectiv, incat evaluarea este bazata pe inteligenta si intelegerea
personala. `Reflexiv` este opusul lui `Afectiv.

judecativ

(functiile
`rationale` ale
Functia `Afectiv` emite judecati pe baze subiective si personale.
Este un proces `rational` de formare a opiniei subiective personale lui Jung)
in legatura cu un lucru: daca este bun sau rau, acceptabil sau
inacceptabil, etc. Implica sentimentalism si umanitate. `Afectiv`
este opusul lui `Reflexiv`.

Senzorial Functia `Senzorial` transforma semnalele simturilor in date


efective. Nu exista o judecata despre caracterul bun sau rau,
implicatii, cauze, directiuni, context, posibilitati, teme sau

perceptiv
(functiile

concepte relationate. Senzorialul vede ceea ce este, asa cum este.


`Senzorial` este opusul lui `Intuitiv`.

Intuitiv

Functia `Intuitiv` transforma lucrurile, datele efective si detaliile


in imagini conceptuale mai largi, posibilitati, oportunitati,
misticism si idei noi. Intuitia ignora in mare parte faptele si
detaliile esentiale, logica si adevarul. `Intuitiv` este opusul lui
`Senzorial`.

`irationale` ale
lui Jungs)

Cele opt tipuri psihologice ale lui Jung


Informatia prezentata pana acum duce la cele opt Tipuri Psihologice majore ale lui Jung,
construite adaugand cate unul din cele patru tipuri functionale la un tip de atitudine generala
introvertita sau extravertita. Astfel sunt realizate cele opt tipuri psihologice principale. Acestea
nu includ functiile auxiliare si prin urmare nu reprezinta tipuri de personalitate complete.

denumirea tipului

caracteristicile tipului

Reflexiv Extravertit

analitic, strategic, planifica, implementeaza, ii organizeaza pe ceilalti

Reflexiv Introvertit

contemplativ, descopera, teoretic, urmareste autocunoasterea

Afectiv Extravertit

sociabil, sentimental, urmareste succesul personal si social

Afectiv Introvertit

inaccesibil, enigmatic, autonom, urmareste intensitatea interioara

Senzorial Extravertit practic, participativ, cauta placerea, inflexibil


Senzorial Introvertit

intens, obsesiv, detasat, cunoscator, expert

Intuitiv Extravertit

aventuros, inovativ, cauta noutatea, propune schimbarea

Intuitiv Introvertit

idealist, vizionar, esoteric, mistic, rezervat

Cele 16 tipuri de personalitate ale lui Jung


Aceste tipuri reies din teoria lui Carl Gustav Jung, desi psihologul elvetia nu le-a evidentiat in
mod special. Acestea ne ajuta sa avem o privire de ansamblu completa asupra teoriei lui Jung si
sunt legate in mod direct de interpretarea Myers Briggs si echivalentele aferente acestor tipuri
(pentru echivalentele respective Myers Briggs a utilizat doua dimensiuni aditionale: Judecativ Perceptiv, pentru a determina dominanta intre cele doua tipuri funtionale preferate, dupa
atitudinile introvertit sau extravertit).
1.

Extravertit Reflexiv Senzorial - ET(S)

2.
Extravertit Reflexiv Intuitiv - ET(N)
3.
Extravertit Afectiv Senzorial - EF(S)
4.
Extravertit Afectiv Intuitiv - EF(N)
5.
Extravertit Senzorial Reflexiv - ES(T)
6.
Extravertit Senzorial Afectiv - ES(F)
7.
Extravertit Intuitiv Reflexiv - EN(T)
8.
Extravertit Intuitiv Afectiv - EN(F)
9.
Introvertit Reflexiv Senzorial - IT(S)
10.
Introvertit Reflexiv Intuitiv - IT(N)
11.
Introvertit Afectiv Senzorial - IF(S)
12.
Introvertit Afectiv Intuitiv - IF(N)
13.
Introvertit Senzorial Reflexiv - IS(T)
14.
Introvertit Senzorial Afectiv IS(F)
15.
Introvertit Intuitiv Reflexiv - IN(T)
16.
Introvertit Intuitiv Afectiv - IN(F)
Cu ajutorul acestor informatii despre tipurile functionale si de atitudini, fiecare dintre noi poate
identifica si intelege mai bine propriul tip de personalitate Jung.
Desi teoriile lui Jung sunt utilizate pe scara larga in testele psihometrice si de personalitate,
acestea au fost initial destinate cercetarilor clinice pentru intelegerea si tratarea afectiunilor
mintale, precum si imbunatatirea calitatii existentei umane. Prin urmare Jung a pus un accent
mai profund pe subconstient decat se obisnuieste in psihometria moderna si teoriile comerciale
ale
personalitatii.
Daca privim dincolo de acest model de categorisire a personalitatilor, putem observa ca
acceptarea si constientizarea celor patru functii sunt importante pentru a beneficia de o
existenta sanatoasa, chilibrata. In schimb, reprimarea uneia dintre aceste patru functii, de catre
sine sau de cineva din exterior, este nesanatoasa si duce mai devreme sau mai tarziu la aparitia
unor
probleme.
Dovada celor spuse anterior este conditionarea parintilor care isi forteaza copiii sa adopte un
anumit comportament sau cazurile in care adultii isi reprima sau neaga sentimentele. Alte
exemple de iesire la suprafata si patrundere a subconstientului in comportamentul constient
sunt starile aflate sub influenta alcoolului sau a stresului. Subconstientul este un element
principal in teoriile analizei tranzactionale; acestea, impreuna cu teoriile lui Jung, ofera o
perspectiva importanta asupra personalitatii si comportamentului.
Scopul studierii si invatarii acestor idei duce chiar la obiectivele lui Jung si la recomandarile
acestuia de a incerca sa dezvoltam functiile care au fost reprimate si de a accepta toate cele patru
functii
ca
facand
parte
integranta
a
unei
persoane
normale.
http://www.la-psiholog.ro/info/tipuri-de-personalitate-carl-jung

TIPURI DE PERSONALITATE A SI B
Personalitatea de tip A
Indivizii ce detin personalitatea de tip A sunt independenti si ies in evidenta prin faptul ca vor sa
fie remarcati oriunde se duc. Psihologii ii descriu ca fiind buldozere. Ei sunt constienti de
importanta atitudinii pozitive, a motivatiei si a stabilirii unui tel pe care sa il urmeze in viata.

Sunt competitivi din fire si recunoscuti pentru mintea agera. Cei cu personalitatea A stiu cand
trebuie sa isi asume riscuri si sunt buni antreprenori. Au un caracter pragmatic si rezolva cu
usurinta problemele in momentul in care le blocheaza calea spre succes. Veti descoperi ca acest
tip de oameni sunt deschisi catre orice este nou si intampina cu bratele deschise schimbarea fie
ca este ea spirituala sau chiar tehnologica. Secretul acestor oameni de succes consta in faptul ca
nu le este frica sa isi scoata in evidenta propriile abilitati si personalitatea colorata.
Personalitatea de tip B
Oamenii cu personalitate de tip B sunt cunoscuti de psihologi sub denumirea de bombardieri.
Acestia sunt indivizi extrovertiti si sunt de parere ca viata inseamna sa te faci remarcat. Pentru
cei din jur ei sunt ca un adevarat magnet si pot atrage atentia fara prea multe efortuti. Acest lucru
ii face speciali in comparatie cu celelalte tipuri de personalitate. Oamenii B sunt comunicatori
innascuti. Datorita abilitatii lor de a-si acapara semenii, ei sunt considerati plini de carisma si
umor. Se pricep cel mai bine in domeniul marketingului si al vanzarilor si sunt profund raniti
atunci cand nu reusesc sa acapareze atentia cuiva. Interactiunea este cuvantul care defineste cel
mai bine indivizii ce detin personalitatea de tip B. (suport curs psihologie medicala)
Eneagrama este un instrument eficace pentru a ne cunoaste si intelege mai bine pe
noi insine si pe cei din jurul noastru.
- Ne arata de ce ne este frica cel mai tare si cum sa scapam de teama care ne limiteaza actiunile;
- Ne ajuta sa intelegem ce este cu adevarat in sufletul nostru si ce ne motiveaza sa mergem mai
departe pentru a ne atinge telurile;
- Ne descopera valorile care ne reprezinta;
- Ne ajuta sa intelegem de ce reactionam asa si nu altfel;
- Ne arata si relatiile care se stabilesc intre cele noua tipuri de personalitate si felul in care
suntem conectati cu totii, prieteni sau dusmani;
- Ne ajuta sa ne dam seama care sunt punctele noastre forte dar si care sunt punctele noastre
vulnerabile, cu care nu ne place sa ne confruntam;
- Ne imbunatateste atat comunicarea cu prietenii si familia cat si cu sefii sau clientii nostri,
deschizandu-ne calea unor relatii autentice si armonioase.
Iata mai jos o pilda sufita, care prezinta metaforic ce este si cum ne ajuta eneagrama.
A fost odata un fierar care fusese acuzat pe nedrept si care se afla inchis acum
intr-o temnita adanca si intunecoasa. Dupa un timp, sotia sa, care il iubea foarte
mult, a mers la rege si l-a rugat sa o lase sa ii duca macar un covoras pe care sasi poata face cele cinci rugaciuni zilnice. Regele a considerat fireasca cererea
femeii si a lasat-o sa ii duca sotului ei covorasul. Prizonierul a fost si el foarte
bucuros pentru darul primit si in fiecare zi, plin de recunostinta isi facea
rugaciunile pe covoras.
Dupa cativa ani, barbatul a evadat.

Cand oamenii l-au intrebat cum a reusit, el le-a povestit ca au fost ani de zile in
care se prosternase si il rugase pe Dumnezeu sa-l scape din inchisoare. Si la un
moment dat a inceput sa vada ceea ce era atat de evident si care se aflase tot
timpul sub nasul lui. A vazut ca sotia sa tesuse in covoras modelul incuietorii
care il tinea inchis.
Avea acum toate informatiile sa poata evada si a inceput sa se imprieteneasca cu
paznicii. I-a convins ca si ei ar avea o viata mai buna daca s-ar uni si ar pleca cu
totii din inchisoare. Acestia au fost de acord cu el, pentru ca isi dadusera si ei
seama ca, desi erau gardieni, erau la randul lor inchisi in inchisoare. Si ei
doreau sa scape, dar nu stiau cum.
Asa ca fierarul si garzile sale au facut urmatorul plan: paznicii urmau sa ii
aduca bucati de metal, iar el urma sa mestereasca diverse lucruri pe care ei sa le
vanda in targ. Astfel vor aduna tot ceea ce era necesar evadarii iar din cea mai
puternica bucata de metal el urma sa mestereasca o cheie.
Intr-o noapte, cand totul fusese pregatit, fierarul si paznicii sai au reusit sa
descuie poarta inchisorii. Au iesit in sfarsit afara, in racoarea noptii unde ii
astepta iubitoarea sa sotie.
A lasat in celula covorasul de rugaciune, pentru ca orice prizonier care va fi
suficient de inteligent sa vada modelul incuietorii si sa poata evada.
Astfel, fierarul si-a regasit sotia. Fostii sai gardieni i-au devenit prieteni si toti au
trait intr-o deplina armonie. Iubirea si indemanarea au castigat.
Aceasta invatatura traditionala sufita a lui Idries Shah simbolizeaza studiul
Eneagramei: incuietoarea este personalitatea noastra, covorasul de rugaciune
este Eneagrama, iar cheia este munca pe care o avem de facut cu noi insine.
Observati ca desi sotia este cea care ii aduce covorasul, fierarul trebuie sa creeze
ceva folositor pentru garzile sale ca sa poata face rost de unelte.
El nu poate scapa singur si nici pe degeaba. Mai mult, tot timpul cat el s-a rugat
pentru eliberarea sa, mijloacele ii erau la propriu sub nasul lui, desi el nu
vedea modelul si nici nu intelegea semnificatia lui. Intr-o zi el s-a trezit, a vazut
modelul si astfel a reusit sa devina liber.
Morala povestii este clara: fiecare dintre noi se afla in inchisoare. Trebuie doar
sa ne trezim si sa citim modelul incuietorii pentru ca sa putem deveni liberi.
Fragment din cartea Intelepciunea Eneagramei, de Don Richardo Riso si Russ Hudson.
Traducerea si adaptarea Gabriela Marin, Professional Member of International Enneagram
Association. Carte in curs de aparitie la editura MIX.
Jocul de-a cine sunt eu?

Nu conteaza in ce domeniu vrei sa folosesti Eneagrama. Esti managerul unei firme? Poti sa
folosesti eneagrama pentru a-ti alege echipa potrivita ca sa termini la timp proiectul pe care l-ai
primit. Sau poti la fel de bine sa o folosesti in marketing, pentru a vorbi aceeasi limba cu clientii
si colegii tai. Vrei sa-ti imbunatatesti relatia cu iubitul? E perfect, vei intelege in sfarsit de ce
prefera el sa stea toata ziua in fata calculatorului si sa mai aiba si curajul sa spuna ca te iubeste.
De fapt, lucrul cu Eneagrama incepe din momentul in care ai reusit sa identifici ce
tip de personalitate esti si sa descoperi care sunt problemele tale de baza. Nu uita ca
desi ne vom recunoaste in multe din atitudinile celor noua tipologii, numai un singur tip de
personalitate ne caracterizeaza cu adevarat.
Iti propunem mai jos testul rapid al Eneagramei care in 5 minute te poate ajuta cu
destula precizie sa identifici carui tip psihologic apartii. Pentru a obtine rezultate cat
mai corecte, selecteaza un singur paragraf din cadrul urmatoarelor doua grupuri de afirmatii.
Alege-l pe cel care iti reflecta cel mai bine atitudinea si comportamentul, asa cum te manifesti
cel mai des in viata de zi cu zi.
Fii sincer cu tine insuti regulile testului
Nu trebuie sa fii de acord in totalitate cu fiecare cuvant din paragraf. Daca esti de acord cu 80 %
din el alege-l dintre celelalte doua. Important este sa fii de acord cu tonul general si cu ideea
generala a paragrafului selectat. Nu respinge un paragraf numai datorita unui singur cuvant
nepotrivit sau a unei fraze. Priveste tabloul in intregime.
Nu analiza si reanaliza alegerea facuta. Alege paragraful pe care il simti potrivit, chiar daca nu
esti 100% de acord cu el. Sensul general si sentimentul pe care ti-l lasa este mai important decat
fiecare element al lui luat separat. Lasa-ti intuitia sa aleaga.
Daca nu te poti decide ce paragraf ti se potriveste cel mai bine, poti face doua alegeri, dar numai
pentru un singur grup. De exemplu, C in grupul I , si X si Y in grupul II. Noteaza literele
corespunzatoare fiecarui paragraf selectat. Ai grija si nu trisa, nici un tip de personalitate nu este
mai bun ca altul!
Redam mai jos testel rapid al Eneagramei, TEST-ul QUEST, asa cum este descris in
lucrareaIntelepciunea Eneagramei, de Don Ricardo Riso si Russ Hudson, carte ce va aparea
in curand la editura Mix.
Grupul I
A. Am tendinta sa fiu destul de independent si imi place sa ma afirm. Am simtit ca este mai bine
sa iau viata in piept. Mi-am stabilit scopurile, imi place sa ma implic si sa fac ca lucrurile sa-mi
iasa. Nu-mi place sa stau deoparte vreau sa realizez lucruri mari si sa am impact asupra celor
din jur. Nu caut neaparat sa ma confrunt cu altii, dar nu las oamenii in nici-un caz sa ma dea la o
parte. Cea mai mare parte din timp stiu ce vreau si fac totul pentru asta. Am tendinta sa
muncesc din greu dar si sa ma distrez.

B. Am tendinta sa fiu tacut si imi place sa fiu singur. Nu obisnuiesc sa atrag atentia asupra mea
si nu obisnuiesc in general sa ma afirm. Nu ma simt bine sa preiau conducerea sau sa fiu asa
competitiv ca ceilalti. Multi pot spune despre mine ca sunt un visator, o mare parte din trairile
mele se petrec in imaginatia mea. Ma simt bine daca nu este nevoie sa fiu tot timpul activ.
C. Am tendinta sa fiu foarte responsabil si devotat. Ma simt groaznic daca nu-mi tin
promisiunile si daca nu fac ceea ce ceilalti asteapta de la mine.Vreau ca oamenii sa stie ca sunt
aici pentru ei si ca voi face tot ceea ce cred ca este mai bine. Chiar daca ei nu stiu, de multe ori
am facut sacrificii mari pentru ceilalti. Deseori nu am grija de mine. Fac ceea ce trebuie facut si
ma relaxez (sau fac ceea imi place cu adevarat) numai daca mai ramane timp.
Grupul II
X. Sunt o persoana care are de obicei o imagine pozitiva despre viata si simte ca lucrurile se vor
sfarsi cu bine. Pot sa gasesc cu usurinta ceva care sa-mi trezeasca entuziasmul si gasesc
intotdeauna ceva de facut. Imi place sa fiu impreuna cu altii si sa ii ajut sa fie fericiti. Ma bucur
sa-mi impartasesc starea mea buna cu cei din jur. Nu ma simt intotdeauna grozav dar incerc sa
nu arat asta nimanui! Aman de multe ori sa-mi rezolv problemele.
Y. Sunt o persoana cu sentimente puternice, cei mai multi oameni pot spune cand nu-mi
convine ceva. Pot fi precaut cu ceilalti, dar sunt mult mai sensibil decat las sa se vada. Vreau sa
stiu pe cine ma pot baza si prefer sa-mi definesc clar relatiile cu ceilalti. Cand sunt suparat as
vrea ca cei din jur sami raspunda si sa fie alaturi mine. Stiu care sunt regulile si nu-mi place ca
oamenii sa-mi spuna ce sa fac. Vreau sa hotarasc eu insumi.
Z. Tind sa fiu logic si ma stapanesc bine dar nu ma simt in largul meu sa am de-a face cu
sentimente si emotii. Sunt eficient chiar perfectionist si prefer sa lucrez singur. Cand sunt
probleme sau conflicte personale, incerc sa nu ma implic emotional in acea situatie. Unii spun ca
sunt prea rece si detasat, dar nu vreau ca emotiile sa ma distraga de la ce este cu adevarat
important pentru mine. De obicei nu-mi manifest reactiile chiar daca ceilalti insista.
Punand impreuna cele doua litere pe care le-ati selectat, se formeaza un cod alcatuit din 2 cifre.
De exemplu, ati ales paragraful C din Grupul I si paragraful Y din Grupul II. S-a format codul
CY.
Pentru a afla carui tip de personalitate apartii, verifica unde corespunde codul ales
de tine si citeste indicatiile din tabel:
AX - 7 - Generalista: Spontana, implinita, impulsiva
AY - 8 - Conducatoare: Increzatoare in sine, hotarata,dominatoare
AZ - 3 - Competitiva: Adaptabila, ambitioasa, constienta de imaginea sa
BX - 9 - Mediatoare: Receptiva, convingatoare, automultumita
BY - 4 - Artista: Intuitiva, esteta, egocentrica

BZ - 5 - Observatoare: Perceptiva, inventiva, detasata


CX - 2 - Altruista: Generoasa, grijulie, posesiva
CY - 6 - Devotata: Atragatoare, responsabila, defensiva
CZ - 1 - Perfectionista: Rationala, principiala, controlata.
Prezentarea detailata a celor noua tipuri de personalitate asa cum le prezinta Eneagrama, ne
ofera incitante surprize despre noi insine. Descrierile de mai jos nu reprezinta intregul spectru al
unui tip de personalitate, ele sunt numai cateva puncte de reper care sa va trezeasca la maxim
curiozitatea.
Pe scurt: o noua privire asupra personalitatii
Tipul 1: Reformatul, Perfectionistul.
Este tipul principial, idealist. Sunt morali si constiinciosi, cu un deosebit simt pentru tot ceea ce
este corect. Lupta pentru dreptate, dorindu-si intotdeauna sa faca lucrurile cat mai bine dar
fiindu-le intotdeauna teama sa nu greseasca. Bine organizati, ordonati, pretentiosi, incearca sa
mentina standarde foarte inalte, dar din aceasta cauza pot ajunge sa fie prea critici si
perfectionisti. Problemele lor de baza sunt reprimarea maniei si nerabdarea. La cel mai sanatos
nivel, cei din tipul 1 ajung sa fie intelepti, realisti, cu discernamant, nobili, foarte morali.
Tipul 2: Cel care ajuta, Altruistul.
Tipul grijuliu, care are mereu grija de ceilalti. Persoanele care apartin tipului 2 sunt empatice,
sincere si foarte afectuoase. Sunt prietenoase, generoase, gata sa se sacrifice pentru cei din jur
dar pot fi si sentimentale, lingusitoare, cautand sa faca pe placul celorlalti. Tind sa fie aproape
de ceilalti, si fac deseori servicii numai pentru ca lumea sa aiba nevoie de ei. Problema lor este
faptul ca nu au grija de ei si nu sunt constiente de propriile lor nevoi. La cel mai sanatos nivel,
cei din tipul 2 sunt altruisti, lipsiti de egoism si au o dragoste neconditionata pentru ei si pentru
cei din jur.
Tipul 3: Cel care reuseste, Competitivul.
Tipul adaptabil, orientat spre obtinerea succesului. Cei din tipul 3 sunt persoane bine bazate,
pline de incredere, atractive, fermecatoare. Sunt ambitiosi, competenti si energici si pot fi foarte
constienti de pozitia lor sociala si foarte motivati pentru a se realiza. Sunt foarte preocupati de
imaginea lor si de ceea ce gandeste lumea despre ei. Problema lor de baza este ca sunt foarte
competitivi si ajung sa fie dependenti de munca lor. La cel mai inalt nivel, cei care apartin
tipului 3 se accepta pe deplin, sunt autentici, devenind modele de urmat pentru cei din jur.
Tipul 4: Individualistul. Artistul.
Romantic, introvertit. Cei din tipul 4 sunt constienti de sine, sensibili, rezervati si tacuti. Sunt
individualisti, introvertiti, sinceri cu sentimentele lor. Pot fi schimbatori, timizi, prea centrati pe
persoana lor. Sunt retinuti in relatiile cu ceilalti datorita faptului ca se simt vulnerabili si
imperfecti dar dispretuiesc si fug in acelasi timp de modul banal de viata al celorlalti. Au

probleme datorita faptului ca sunt prea indulgenti cu ei si se autocompatimesc. La cel mai


sanatos nivel, tipul 4 sunt persoane foarte inspirate si creative, in stare sa fie mereu altele si sa-si
transforme propriile experiente de viata in elemente de evolutie.
Tipul 5: Ganditorul. Observatorul.
Tipul cerebral, intens. Persoanele din tipul 5 sunt intelegatoare, curioase si agere. Sunt capabile
sa se focalizeze si sa se concentreze foarte usor, sa dezvolte abilitati si idei complexe.
Independente si inovatoare, sunt foarte preocupate de gandurile lor si de constructiile lor
mentale. Se detaseaza usor. Au probleme cu singuratatea, excentricitatea si nihilismul. La cel
mai sanatos nivel, sunt vizionari, fiind pionierii a ceea ce va urma, au idei inaintea timpului lor
si sunt in stare sa impuna o viziune complet noua despre lume.
Tipul 6: Devotatul. Loialul.
Persoana de incredere, orientata spre siguranta personala. Cei din acest tip sunt fiinte vrednice
de incredere care muncesc din greu si sunt foarte responsabile. Pot fi si evazivi, batand tot
timpul in retragere, puternic anxiosi, traind tot timpul in stres. Sunt deseori ironici si indecisi
dar pot fi si rebeli, sfidatori, reactionand violent. Au probleme cu suspiciunea si neincrederea, pe
care le manifesta fata de ceilalti cat si fata de ei insisi. La cel mai inalt nivel de dezvoltare au
deplina incredere in ei, sunt increzatori in ceilalti, curajosi, fiind un sprijin pentru cei slabi.
Tipul 7: Entuziastul. Generalistul.
Tipul mereu ocupat, foarte productiv. Sunt inconstanti, multilaterali, optimisti si spontani.
Jucausi, spirituali, practici, pot fi si indisciplinate, imprastiate. Cauta in permanenta experiente
noi si excitante, dar devin zapacite si epuizate datorita acestei alergaturi nesfarsite. Au probleme
cu impulsivitatea si superficialitatea. La cel mai sanatos nivel, tipul 7 isi canalizeaza talentele
spre teluri valoroase, devenind fericiti, impliniti, si plini de recunostinta.
Tipul 8: Conducatorul.
Cel caruia ii plac provocarile. Puternic, dominator. Cei care apartin tipului Opt sunt fiinte
pozitive, puternice, au incredere deplina in ele. Protectoare, ingenioase, hotarate, pot fi si foarte
mandri si dominatori. Ei simt ca trebuie sa controleze totul, devenind agresivi si incercand sa
intimideze. Au probleme cu apropierea reala de ceilalti. La cel mai inalt nivel, sunt foarte stapani
pe sine si isi folosesc puterea sa imbunatateasca vietile celorlalti. Sunt marinimosi, curajosi,
putand sa devina mari personalitati istorice.
Tipul 9: Pacificatorul. Mediatorul.
Tipul calm, fara griji, multumit de sine. Sunt fiinte primitoare, stabile, de incredere. Sunt buni la
suflet, calmi, ii sprijina pe cei din jur, dar sunt mult prea dispusi sa faca pe placul celorlalti
numai ca sa evite scandalul. Ei doresc ca viata lor sa se desfasoare fara conflicte si tind sa se
complaca in orice situatie si sa minimalizeze orice tulburare care apare. Au probleme datorita

faptului ca sunt pasivi si incapatanati. La nivelul de dezvoltare cel mai inalt, devin neinfricati, in
stare sa cuprinda totul, sa impace oamenii si sa vindece conflictele dintre ei.
Eneagrama, acest instrument fascinant de autocunoastere si dezvoltare personala,
ne ajuta sa fim constienti de faptul ca desi fiecare dintre noi este unic si are un fel
propriu de a vedea si de a aborda lucrurile, la un nivel mult mai profund al
sufletului exista ceva comun care ne uneste si in care ne regasim.
Acest mister unificator care se afla in spatele valului personalitatii noastre limitate este chiar
esenta
noastra
ultima,
lumina
divina
care
se
afla
ascunsa
in
noi.
(https://www.damaideparte.ro/psihologie-practica/testul-eneagramei/)
Publicat de diana florentina radauceanu la 07:55