Planificarea si gestionarea

nutreturilor destinate insilozarii

Metode de conservare a
furajelor
Obiectivele conservarii furajelor:
Mentinerea valorii nutritive a materialului conservat;
Pierderi minime pe parcursul prepararii si in timpul pastrarii;
Realizarea unui produs furajer cu grad ridicat de consumabilitate.

Conservarea furajelor se realizeaza pe doua cai:

Calea uscarii sau drumul uscat conservarea furajului
la un continut in substanta uscata (SU) superior sau egal valorii
de 85%;

Calea umeda pastrarea furajului la umiditatea de 65-70%

prin insilozare;

Prepararea furajelor in
Europa si America de Nord
(Wilkinson, 1998)
Regiunea

Fan

Siloz

Total

Milioane tone

Milioane tone

Milioane tone

Europa de Vest

60,10

91,60

151,70

Europa de Est

32,30

15,40

47,70

Rusia

59,70

45,00

104,70

TOTAL

152,10

152,00

304,10

Statele Unite

123,00

39,30

162,30

Canada

40,90

7,40

48,30

TOTAL

163,90

46,70

210,60

America de
Nord

Categorii de furaje
insilozate
Raportat la continutul de apa, furajele insilozate se grupeaza in :

Siloz (nutretul insilozat propriu-zis) continutul de apa este

de 70%, plantele sunt insilozate imediat dupa recoltare;

Semisiloz (furajul insilozat concentrat) plantele sunt

lasate pe camp dupa recoltare pentru reducerea continutului
de apa pana la 60-70%;

Semifanul (silozul cu umiditate foarte redusa) tehnologia

aplicata este asemanatoare cu a semisilozului, continutul de
apa este de 50-60%.

Avantajele insilozarii
Mentinerea unei cantitati mari de substante nutritive;
Pastrarea pe o perioada mai indelungata cu pierderi mici de
substante nutritive;
Silozul contine cantitati mai mari de vitamine si mai putine
seminte de buruieni;
Operatiile de recoltare, transport, preparare si utilizare se pot
mecaniza;
Insilozarea obliga la folosirea unor tehnologii adecvate de
preparare, pastrare si furajare, fapt care elimina posibilele
inconveniente (manipulare, transport, etc).

Tipuri de silozuri
Silozuri de suprafata verticale(sub forma de turn,
construite din beton, caramida, piatra, tabla, au capacitate
de 100 500 t (cele mai raspandite si economice) sau
orizontale, cu caracter permanent sau temporar,
capacitate foarte mare de 500-1000 t, peretii laterali sunt
din materiale durabile);
Silozuri semiingropate pe terenurile cu apa freatica
mai spre suprafata, au forma de transee sau de celule,
peretii de deasupra solului se confectioneaza din panouri de
lemn, placi prefabricate, baloti de paie;
Silozuri ingropate frecvent intalnit la noi, prezente
numai pe terenuri cu apa freatica la o adancime mai mare
de 3-4 m, capacitate de 50-500 t si dimensiuni variabile,
peretii laterali si podeaua se captusesc cu piatra, caramida,
sau alte materiale.

Calitatea silozului
Dupa Baldoni si Giardi (2002) rezultatul insilozarii este influentat
de :
Continutul in apa al materialului supus insilozarii (cea mai importanta
conditie);
Continutul in zaharuri fermentescibile si proteine;
Puterea de tamponare (rezistenta furajului la acidifiere) -depinde de
continutul de saruri organice si de continutul proteic.
C.H. Noller (1975) si J.C. Murdoch (1980) asociaza calitatea silozului
cu urmatoarele caracteristici:
Valoarea nutritiva ridicata a materialului vegetal, recoltat in faza optima
Valoarea pH-ului la silozul propriu zis este de 4,2, la semisiloz pH-ul este
de 4,5 iar la semifan valoarea pH-ului nu este un indice de calitate;
Continut de acid lactic cuprins intre 5 si 9% din substanta uscata la siloz
si semisiloz si continut de SU sub 60% in cazul semifanului;
Continut minim sau lipsa mucegaiurilor, amoniacului si acidului butiric
Culoare verde (nu bruna sau neagra).

Stabilitatea silozurilor

Silozuri stabile si instabile (dupa Baldoni si Giardini, 2002)

Cand furajul are un continut de apa de peste 70% si pH ridicat se
inmultesc bacteriile genului Clostridium care oxideaza acidul lactic
si aminoacizii rezultand acid butiric, amoniac si amine;
Cand furajele sunt bogate in SU apare necesitatea acidifierii;
La un continut mai scazut de SU trebuie coborat pH-ul prin

 Raportul intre glucidele fermentescibile si proteine este:

optim (in jur de 1%), acceptabil (in jur de 0,5%) si
necorespunzator (de 0,25%)(Baldoni si Giardini, 2002);
Un continut de glucide fermentescibile mai mare de 12%
(raportat de SU) este insuficient pentru a obtine un siloz de
calitate;
Insilozarea leguminoaselelor (continut de glucide
fermentescibile scazut de 8-10%) fara ofilire prealabila si
fara adaus de aditivi determina obtinerea unui siloz de
calitate inferioara;
Gramineele recoltate la inflorire au un continut in glucide
solubile de 28-30% din SU - concentratie corespunzatoare
de acid lactic in masa insilozata - furaje care se insilozeaza
cu usurinta.

Categorii de furaje insilozate

(depozitate)

Pierderi care au loc in timpul

depozitarii

Fermentatiile care au loc in timpul

insilozarii
Fermentatia lactica (cea mai importanta) generata de bacterii
lactice, anaerobe, gram-pozitive, homofermentative (Lactobacillus
plantarum , L. curvatum, L. casei, Streptococcus faecalis, Pediococcus
acidilactici, P. cerevisiae) si heterofermentative (Lactobacillus brevis,
L. buchneri, Leuconostoc cremoris);
Fermentatia butirica generata de bacterii anaerobe, gramnegative din genul Clostridium, zaharolitice sau proteolitice, intalnita
cand furajul are un continut de peste 70% apa;
Fermentatia acetica generata de bacterii lactice
heterofermentative aerobe - intalnita intr-o proportie redusa, nu poate
fi impiedicata;
Fermentatia alcoolica produsa de microorganisme de tipul
drojdiilor care se intalnesc in siloz; in limite normale, acest tip de
fermentatie nu este daunatoare - imprima silozului aroma si gust
placut.

Concepte privind: Silozuri de iarba, trifoi si lucerna

Plan

mbuntirea prin fermentaie, cresterea concentratiei de

energie, creterea performanei animalelor
+ Increase of aerobic
stability
Coeficientul de fermentare al
furajului (dificil/foarte dificil)
Coeficient de fermentare
< 35
Vreme rea
Continut scazut de materie uscata
si zahar
Poluare mare
Capacitate mare de tamponare
(Continut ridicat de proteine)

Situatie

Recomandare
Rata de aplicare

Aplicare
Cost (/t material
pentru insilozat)
1)

buffered formic acid

2)

Coeficient scazut spre

moderat de fermentare al
furajului
Coeficient de fermentare
> 35
Vreme buna
Materie organica suficienta si
continut de zahar in nutretul
insilo
Poluare scazuta

Coeficient scazut spre

moderat de fermentare al
furajului
Coeficient de fermentare
> 35
Insuficient nutret in siloz(<
2 m/saptamana)

BIO-SIL+
molasses

BIO-SIL +
Amasil*NA1)

only BIO-SIL

BIO-SIL +
Sila-fresh2)

1 g BIO-SIL
per t material
pentru insilozare
+ ca. 30 kg
melasa per t
material pentru
insilozare

1 g BIO-SIL
per t material
pentru insilozare
+ 1 4 litre
Amasil*NA

1 g BIO-SIL
per t material pentru insilozare

1 g BIO-SIL
per t material pentru
insilozare

separata

separata

separata

0,68 0,87

1,60 5,00

0,52 0,77

2,10 2,29

potassium sorbate

+ 400 g Sila-fresh per t

material for ensilage

Concepte privind: porumb siloz, CCM, stiuleti de porumb (masa), porumb umed, silozuri cu
planta intreaga
Plan

Adaugarea de fermentanti, cresterea concentratiei de energie, cresterea performantei animale

+ Creste stabilitatea aerobiotica

Situatie

Recomandare

Rata de aplicare

Aplicare
Costs (/t material
pentru insilozare)

Pentru toate
tipurile de
silozuriindifere
nt de continutul
de materie
uscata

Continut nutritiv insuficient in

silozuri
< 2,0 m/saptamana vara
< 1,5 m/saptamana iarna

Incalzirea stratului superior

(tratament de suprafata)

only
BIO-SIL

BIO-SIL
+ urea

BIO-SIL
+ Sila-fresh

BIO-SIL
+ urea

BIO-SIL
+ Sila-fresh

1g
BIO-SIL per t
material pentru
insilozare

1g
BIO-SIL per t
material pentru
insilozare
+ 3 4 kg uree
pe t material
pentru insilozare

1g
BIO-SIL per t
material pentru
insilozare
+ 400 g Sila
fesh in 1 litru
apa la t material
pentru insilozare

1g
BIO-SIL per t
material pentru
insilozare
+ 600 800 g
uree pe m2 strat
superior

1g
BIO-SIL per t
material pentru
insilozare
+ 120 g Silafresh in 2 litri
apa pe m2

separate

separate

separate

separate

0,52 0,77

0,54 0,79

2,10 2,29

0,40 0,60 /m2

0,52 /m2

Concept pentru:

Cereale umede
(wheat, barley, triticale, rye)

Plan:

Conservarea prin insilozare

+ Creste stabilitatea
aerobiotica
grounded or crimped

Situatie:

Umiditate
> 25 %

Umiditate
14 25 %

Umiditate
> 25 %

Recomandare:

Rata de aplicare:

Aplicare:
Costs (/t material pe
insilozare)

doar
BIO-SIL

BIO-SIL
+ apa

BIO-SIL
+ Sila-fresh

1g
BIO-SIL per t material de insilozare

1g
BIO-SIL per t
material pentru
insilozare
+ 1 110 litri apa per
t material pentru

1g
BIO-SIL per t
material pentru
insilozare
+ 400 g Sila-fresh in
1 litri apa per t
material pentru
insilozare

separate

0,52 0,77

0,53 0,85

2,10 2,29

Pierderi la insilozare prin fermentarea

homo si heteromermentativa a acidului
lactic

Pierderi la insilozare (%)

8,0
6,0
4,0
2,0
0
homofermentative

heterofermentative

Valoarea nutritiva a silozurilor de porumb

datorita fermentarii homo si
heterofermentative a acidului lactic
MJ NEL 6,9
6,7
6,5
6,3
6,1

homofermentative

heterofermentative

Continutul in acid lactic si acid propionic

datorat fermentarii homo si
heterofermentative a acidului lactic
a+p
(% DM)

4,0
3,0
2,0
1,0
0
homofermentative

heterofermentative

Influenta continutului de acid acetic la

insilozarea ierbii

Insilozare DM, kg

(Eisner, Sdekum & Kirchhof, 2006)

Acetic acid, g/kg DM

Scaderea ph-ului datorita fermentarii homo si

heterofermentative a acidului lactic
Valoarea
ph-ului

heterofermentative (cauzate in special de

silozurile netratate)

homofermentative (cauzate de
culturile speciale)

Formare suplimentara de amine

biogene si enterotoxine

zile

Utilaj pentru balotare

Dozarea pe brazda

Thank you for

your attention