Sunteți pe pagina 1din 16

NEVOIA DE A SE MICA I DE A AVEA O BUN POSTUR

Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura


I.

Asigurarea unei miscari si posturi corespunzatoare.

II. Tehnici de evaluare si satisfacere a nevoii de a se misca si de a avea o buna postura.


III. Culegerea datelor in vederea evaluarii si satisfacerii unei miscari si posturi corespunzatoare.
IV. Transportul bolnavilor si accidentatilor (tehnica).
I.
Asigurarea unei miscari si posturi corespunzatoare.
Definitie
A se misca si a avea o buna postura sunt o necesitate a fiintei vii de a fi in miscare, de a-si
mobiliza toate partile corpului prin miscari coordonate, de a pastra diferitele parti ale corpului
intr-o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor organismului.
I. 1. INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII
Mentinerea independentei miscarii corpului si a bunei posturi sunt determinate de
integritatea aparatului locomotor, a sistemului nervos si aparatului vestibular.
I. 1. 1. FACTORII CARE INFLUENTEAZA SATISFACEREA NEVOII

I. 1. 1. 1. Factori biologici
dezvoltarea: copilul mic are miscarile mai putin coordonate; este foarte activ, se mobilizeaza si ia tot felul de
pozitii;
o adultul este activ, da suplete miscarilor, le coordoneaza;
o varstnicul, are forta fizica redusa
b)
Constitutia si capacitatile fizice influenteaza intensitatea efortului fizic pe care il depun individul
I. 1. 1. 2. Factori psihologici
Emotiile pot fi exprimate prin miscari ale corpului; pulsul si tensiunea arteriala se modifica in raport cu
emotiile, stresul, teama
b)
Personalitatea: temperamentul, determina ca individul sa fie mai activ, inflacarat, sau calm, grav
a)

I. 1. 1. 3. Factori sociologici
Rolurile sociale
b)
Organizarea sociala
c)
Cultura
d)
Traditiile, religia
I. 1. 2. MANIFESTARI DE INDEPENDENTA

I. 1. 2. 1. Postura adecvata (sau atitudinea) = functia corpului omenesc, cu ajutorul careia se


mentine stabilitatea, echilibrul si raporturi constante intre corp si mediu si intre diferite segmente
ale corpului
a) in picioare -ortostatism capul drept inainte;
- spatele drept;
- bratele pe langa corp
- soldurile, gambele drepte
- piciorul in unghi de 90 de grade cu gamba
b) sezand capul drept
- spatele drept, rezemat
- bratele sprijinite
- coapsele orizontale
- gambele verticale
- piciorul in unghi de 90 de grade cu gamba, sprijinit pe podea
c)culcat clinostatism- decubit dorsal (pe spate)
- decubit lateral, stang sau drept (intr-o parte)
- decubit ventral (pe abdomen)
I. 1. 2. 2. Miscari adecvate
a) Tipuri de miscari:
abductie miscari de indepartare fata de axul median al corpului
adductie miscari de apropriere fata de axul median al corpului
flexie / extensie miscari de apropiere sau indepartare a doua segmente apropiate (brat, antebrat,
gamba-coapsa)
rotatie miscare realizata in jurul axului care trece prin lungul segmentului care se deplaseaza
pronatie este miscarea de rotatie a mainii, prin care palma priveste in jos
- la picior, planta priveste lateral, cu marginea externa ridicata
supinatia - este miscarea de rotatie a mainii, prin care palma priveste in sus
- la picior, planta priveste lateral, cu marginea externa in jos
circumductie miscare complexa, care totalizeaza flexia, extensia, abductia si le asociaza cu
rotatia

citii fizice: - sunt activitati fizice efectuate cu scopul de a imbunatati randamentul muschiular si circulatia
active executate de catre individ
pasive miscari ale articulatiilor, executate de catre o alta persoana
izomerice contractii musculare in care lungimea muschiului ramane neschimbata, crescand
numai tensiunea sa
de rezistenta exercitii fizice in care creste tonusul muscular
A. caracteristicile exercitiilor: coordonate, armonioase, complete
B. executie a se scula, a merge, a alerga, a se apleca, a se aseza pe vine, a ingenunchia, a ridica, a
apuca obiecte
I. 1. 2. 3. Tensiune arteriala - se modifica in raport cu intensitatea efortului depus
I. 1. 2. 4. Puls - creste frecventa si amplitudinea lui, in functie de intensitatea efortului

I. 1. 3. INTERVENTIILE ASISTENTEI PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI MISCARII


stabileste impreuna cu pacientul nevoile de exercitiu fizic
planifica un program de exercitii moderate, adaptat capacitatii fizice ale pacientului
invata pacientul sa foloseasca tehnici de destindere si relaxare
educa pacientul sa evite tabagismul, mesele copioase, surplusul de greutate
II. Tehnici de evaluare si satisfacere a nevoii de a se misca si de a avea o buna postura.
Cand aceasta nevoie nu este satisfacuta, survin urmatoarele probleme de dependenta:
Imobilitate
Hiperactivitate
Necoordonarea miscarilor
Postura inadecvata
Circulatie inadecvata
Refuzul de a face activitati
Edeme ale membrelor
II. 1. SURSE DE DIFICULTATE
II. 1.1. SURSE DE ORDIN FIZIC
Alterarea centrilor nervosi(AVC)
Alterarea integritatii aparatului locomotor(fracturi, entorse, luxatii)
Piedici ale miscarii(pansamente, aparat gipsat, extensie continua)
Dezechilibre(durerea)
Dezechilibre endocrine
Reactii medicamentoase , alcoolism
Deficit senzorial
Leziuni ale S.N.C.
Boala Parkinson
Dezechilibru hidroelectrolitic
Efect secundar al unor medicamente, droguri
Lezari ale oaselor si muschilor
Defecte de structura osoasa
Dispnee
Orice impiedica mobilizarea
II. 1. 2.SURSE DE ORDIN PSIHOLOGIC
Tulburari de gandire
Anxietate
Stres
Senilitate
Separatie
Pierdere
Situatii de crize
II. 1. 3. SURSE DE ORDIN SOCIOLOGIC
Esec

Izolare
Mediu necunoscut
Conditii de munca inadecvate
II. 1. 4. LIPSA CUNOASTERII
Lipsa cunoasterii de sine
Lipsa cunoasterii despre mediul inconjurator
Lipsa cunoasterii despre altii
II. 2. IMOBILITATEA
Aceasta reprezinta o diminuare sau o restrictie a miscarii, fiind recomandata, adesea ca
metoda terapeutica sau poate fi cauzata de traumatisme si boli organice sau functionale.
II. 2. 1. MANIFESTARI DE DEPENDENTA

II. 2. 1. 1. Dificultate de deplasare a se ridica


- a se aseza
- a merge
a miscarii - prezenta parezelor = scaderea F musculare (mono, para, tetra pareze sau paralizii)
- prezenza paraliziilor = absenta F musculare
II. 2. 1. 3. Atonie musculara - scaderea tonusului muscular
II. 2. 1. 4. Atrofie musculara - diminuarea volumului muschiului, a contractibilitatii sale
II. 2. 1. 5. Hipertrofie musculara - marirea volumului unui muschi
lasciditate) scaderea F musculare exprimata prin lipsa de rezistenta la miscarile pasive
ra musculara - contractie involuntara si permanenta a unuia sau mai multor muschi care determina o pozitie
inadecvata
II. 2. 1. 8. Ras sardonic (tetanos) - contractia muschilor masticatori determina trismus si rasul
sardonic
II. 2. 1. 9. Anchiloza - diminuarea sau imposabilitatea miscarii unei articulatii
. 10. Crampa - contractie spasmodica involuntara si dureroasa a unuia sau a mai multor muschi cauzata de o
pozitie incomoda, de compresiunea unui nerv sau de deficitul de calciu

II. 2. 1. 11. Escara de decubit - ulceratii ale pielii


a interesului - tulburarile psihice pot determina lipsa interesului pentru miscare, mentinerea timp indelungat a
unei stari de imobilitate
II. 2. 2. INTERVENTIILE ASISTENTEI
II. 2. 2. 1. Pacientul sa aiba tonusul muscular si forta musculara pastrata
planifica un program de exercitii, in functie de cauza imobilizarii si de capacitatea pacientului
II. 2. 2. 2. Pacientul sa-si mentina integritatea tegumentelor si activitatii articulare
schimba pozitia pacientului la fiecare 2 ore
maseaza regiunile predispuse la escare, pudreaza cu talc
efectueaza exercitii pasive, la fiecare 2 ore
invata pacientul care este postura adecvata si cum sa efectueze exercitii musculare active
II. 2. 2. 3. Pacientul sa-si mentine functia respiratorie
invata pacientul:
a. sa faca exercitii de respiratie profunde

b. sa tuseasca si sa indeparteze secretiile


administreaza medicatia prescrisa de medic
II. 2. 2. 4. Pacientul sa fie echilibrat psihic
pregateste psihic pacientul, in vederea oricarei tehnici de ingrijire
reda increderea pacientului ca imobilitatea sa este o stare trecatoare si ca isi va putea relua mersul
II. 2. 2. 5. Pacientul sa-si mentina satisfacute celelalte nevoi fundamentale
suplineste pacientul in satisfacerea nevoilor sale, il serveste la pat cu cele necesare
II. 3. HIPERACTIVITATEA
Aceasta problema de dependenta consta in cresterea ritmului miscarilor si a activitatilor
individului, determinata de instabilitatea emotionala si de pierderea ideilor.
II. 3. 1. MANIFESTARI DE DEPENDENTA

II. 3. 1. 1. Vorbire caracteristica - vorbeste mult, precipitat


toti stimulii - stimuli luminosi, auditivi, din mediul extern, cat si stimuli interni; ei determina reactii din partea
bolnavului
II. 3. 1. 3. Miscari caracteristice - miscari rapide, frecvente
II. 3. 1. 4. Spasme - contractie involuntara a unuia sau mai multor muschi
II. 3. 1. 5. Ticuri - miscari convulsive, involuntare ale ochilor, gurii, ale unui brat sau unui picior
. 6. Manie - psihoza caracteristica printr-o stare de excitatie, in special, in sfera afectivitatii cunoasterii si
activitatii; bolnavul este nelinistit, tulburent; datorita ritmului rapid de desfasurare a activitatii
sale, nu duce nimic la indeplinire din ceea ce planuieste
II. 3. 1. 7. Euforie - buna dispozitie, de obicei, nemotivata
II. 3. 1. 8. Mioclonie contractii bruste, secventiale, repetitive, ale unui muschi sau a unui grup
muscular
9. Carfologie intalnita in stari patologice , grave cu alterarea starii de constienta, bolnavul face impresia ca
indeparteaza niste scame de pe lenjeria de pat si corp.
0. Convulsii
1. Tremuraturi
II. 3. 2. INTERVENTIILE ASISTENTEI
II. 3. 2. 1. Pacientul sa prezinte mobilitate normala
inlatura stimuli din mediul inconjurator
asigura conditii ca bolnavul sa faca bai caldute, sa consume lichide la temperatura moderata
II. 3. 2. 2. Pacientul sa-si mentina integritatea fizica
supravegheaza permanent pacientul, pentru a nu se rani
inlatura obiectele contondente
aplica constrangeri fizice, daca este cazul
administreaza tratamentul tranchilizant prescris de medic
II. 4. NECOORDONAREA MISCARILOR
Aceasta problema de dependenta reprezinta dificultatea sau incapacitatea individului de a-si
coordona miscarile diferitelor grupe musculare.

II. 4. 1. MANIFESTARI DE DEPENDENTA

II. 4. 1. 1. Akinezie - lipsa sau diminuarea miscarilor normale


II. 4. 1. 2. Ataxie - tulburari de coordonare a miscarilor active voluntare
o cerebeloasa (mers ebrios) = baza de sustinere larga, bv. Se clatina, se impleticeste
o tabetica(mers talonat) = poligonul de sustinere largit, cu ridicarea exagerata a gambelor si
atingerea solului cu calcaiele; se accentueazacand bv. Inchide ochii si la intuneric
1. 3. Convulsii - contractii repetate, involuntare, ale unui muschi sau grupe de muschi, urmate de relaxare;
contractia este instantanee
remuraturi - secuse repetate, involuntare, ale unei parti a corpului (maini, cap sau ale intregului corp)
II. 4. 1. 5. Tulburari ale mersului - mers tarsit, propulsiv
II. 4. 1. 6. Dificultatea de a trece din ortostatism, in pozitie sezand
II. 4. 1. 7. Expresie faciala caracteristica - fata rigida
II. 4. 1. 8. Miscari coreice = miscari bruste, involuntare, asincrone ale unei extremitati
o se accentueaza la miscarea intentionata si dispare in somn
II. 4. 1. 9. Miscari atetoide = misc. involuntare, serpuitoare ale degetelor
o dispar in somn
Hemibalism = miscari ample, bruste, involuntare ale membrelor superior si inferior de aceeasi parte a corpului
1. Mers spastic cosind = in hemiplegie, cu antebratul in flexie spastica si membrul inferior in extensie cu
rotatia interna a piciorului
2. Mers propulsiv boala Parkinson- trunchiul flectat, mainile atarnand inerte, privire si mimica fixxe, pasi
mici cu tendinta de accelerare si in acelasi timp la devierea corpului inainte (bv. fuge dupa
propriul centru de greutate)
Huntington- mers coreic, cu interpunerea de miscari grotesti, involuntare
II. 4. 2. INTERVENTIILE ASISTENTEI

brat psihic - pregateste psihic pacientul, in vederea oricarei tehnici de ingrijire


II. 4. 2. 2. Pacientul sa aiba tonusul muscular adecvat activitatii depuse
planifica un program de exercitii si de mers, in functie de capacitatea pacientului
invata pacientul sa utilizeze deiferite aparate de sustinere pentru activitatile cotidiene
ajuta pacientul sa faca bai calde, exercitii fizice, ii face masaje la nivelul extremitatilor
administreaza medicatie antiparkinsoniana
II. 4. 2. 3. Pacientul sa-si satisfaca toate nevoile organismului
II. 5. POSTURA INADECVATA
Orice pozitie care nu respecta principiile pozitiei anatomice a corpului si care predispune
individul la diferite deformari
Pozitiile inadecvata se pot intalni ca urmare a:
oboselii, slabiciunii musculare, anxietatii stresului sau durerii in cursul unor boli; pacientul
imobilizat la pat nu-si poate schimba pozitia si este predispus la alterari ale integritatii pielii, la
nivelul punctelor de presiune, la deformari, la complicatii pulmonare;
modificarile produse de boala in organism, cum ar fi contractura musculara;
reactiei, constiente sau inconstiente, ale individului;

masuri profilactice in prevenirea unor complicatii;


terapiei necesare vindecarii;
masurilor de prim ajutor;
examinarii endoscopice sau clinice a unor organe.
II. 5. 1. MANIFESTARI DE DEPENDENTA

ala musculara - reducerea temporara a capacitatii functionale a muschiului, consecinta a activitatii excesive,
prelungite
II. 5. 1. 2. Deformari ale coloanei vertebrale
cifoza = deviatia coloanei vertebrale, cu o convexitate posterioara
lordoza = accentuarea curburii lombare a coloanei vertebrale
scolioza = deviatia laterala a coloanei vertebrale
torticolis = deviatia coloanei cervicale caracterizata prin inclinarea capului pe o parte , cu usoara rotatia si
barbia intoarsa de partea opusa leziunii sau retractiei musculare de sterno-cleido-mastoidian si
trapez
II. 5. 1. 3. Deformari ale membrelor inferioare
genu valgum deformari in care genunchii sunt apropiati, iar picioarele departate
genu varum deformari in care genunchii sunt departati in schimb picioarele apropiate
picior stramb: - sprijinit pe antepicior = ecvin
- sprijinit pe calcai = talus
- sprijinit pe partea interna = valgus
- picior plat bolta plantara prabusita
II. 5. 1. 4. Deformari ale soldurilor - luxatie iesirea capului femural din articulatia
coxofemurala
II. 5. 1. 5. Pozitii inadecvate
cologica pacienta sta pe spate, cu genunchii flectati, departati, iar coapsele flectate pe abdomen;
u-pectorala pieptul pe plan orizontal, pacientul sprijinindu-se pe genunchi, pozitie utilizata pentru examenul
rectoscopic;
delenburg trunchiul, membrele inferioare mai sus decat capul (pozitia asigura circulatia sangelui la creier)
II. 5. 1. 6. Pozitii patognomonice - sunt specifice unei boli;
tetanos- opistotonus
pleurostotonus
in meningita pozitia cocos de pusca- capul in hiperextensie, membrele inferioare flectate atat
din articulatia coxofemurala cat si din cea a genunchiului
II. 5. 1. 7. Dificultate de schimbare a pozitiei
semisezand in pat (pacienti cu dispnee)
decubit ventral
II. 5. 1. 8. Torticolis - inclinarea capului intr-o parte, datorita contracturii musculaturii gatului
II. 5. 1. 9. Batatura (clavus) - hiperkeratoza usor reliefata, neteda
II. 5. 2. INTERVENTIILE ASISTENTEI
II. 5. 2. 1. Pacientul sa aiba postura adecvata
instaleaza pacientul in pat, respectand pozitiile anatomice ale diferitelor segmente ale corpului

foloseste utilajele auxiliare si de confort, pentru mentinerea pozitiei anatomice


II. 5. 2. 2. Pacientul sa aiba o pozitie care sa favorizeze respiratia, circulatia sangelui, drenajul
secretiilor bronsice
instaleaza de urgenta, pacientul cu tulburari respiratorii in pozitie semisezand
instaleaza, de urgenta, pacientul cu anemie acuta posthemoragica, in pozitie Trendelenburg
instaleaza pacientul cu secretie bronsica, in pozitie de drenaj postural
foloseste utilaje pentru confortul pacientului, in aceste pozitii
II. 5. 2. 3. Pacientul sa nu prezinte complicatii ca: escare de decubit, anchiloze, contracturi
schimba pozitia pacientului la interval de 2 ore
verifica pielea in regiunile cu proeminente osoase, odata cu schimbarea pozitiei
maseaza punctele de presiune la fiecare schimbara a pozitiei
asigura igiena tegumentelor si a lenjeriei de pat si de corp
efectueaza exercitii pasive si active
invata pacientul care este pozitia adecvata
II. 6. CIRCULATIA INADECVATA
Circulatia inadecvata a fost tratata in cadrul problemelor de dependenta ale nevoii de a respira
si de a avea o buna respiratie.
III. Culegerea datelor in vederea evaluarii si satisfacerii unei miscari si posturi corespunzatoare.
III. 1. CULEGEREA DATELOR (prezentarea de caz)
III. 1. 1. INTERVIUL:
:
III. 1. 1. 1. Pregatirea interviului - se anunta pacientul
III. 1. 1. 2. Inceperea interviului
- asistenta se prezinta: nume, functia
- se explica scopul interviului
- se cere acordul pacientului
- pacientul va fi asigurat de confidentialitatea interviului
III. 1. 1. 3. Desfasurarea propriu-zisa a interviului:
A . Informatii( date) generale:
nume, prenume
sex
stare civila
ocupatie
religie
surse de sustinere
B. Antecedente medicale personale
bolile copilariei, vaccinari
traumatisme
afectiuni ale sistemului osteoarticular si muscular in antecedente:
o procese inflamatorii

o infectii bacilare b. Koch


o tulburari hormonale : menopauza, STH etc.
o afectiuni metabolice : diabet
o accidente rutiere, casnice, la locul de munca
spitalizari (experienta pacintului cu ocazia spitalizarilor anterioare)
interventii chirurgicale
alergii medicamentoase, alimentare
utilizarea tratamentelor empirice
factori de risc: - alimentatia: -obiceiuri alimentare
- varsta
- sex
- conditii de mediu
- ocupatia
- imobilizarea unui segment
- malformatii congenitale
- conditii de munca
- sedentarism: - efectuati o munca sedentara?
- mergeti pe jos la servici?
- practicati vreun sport?
- stati timp indelungat in picioare
C. Antecedente familiale:
boli cronice
afectiuni psihice ale membrilor familiei

D. Probleme de sanatate actuala (motivul internarii: aparitia simptomelor, istoricul bolii):


sistemul osteoarticular si muscular- integritate
- amplitudinea miscarii
- mobilitate articulara
- forta musculara
mersul : - mod de deplasare
singur
- cu mijloace auxiliare (baston, carja, cadru)
echilibrul : gradul de stabilitate in timpul deplasarii sau al miscarilor
pozitia corpului si membrelor : atitudini in functie de viciile de conformatie si de
miscarile efectuate
mobilizare : - capacitatea de a se transfera de pe o suprafata pe alta
- dificultati in adoptarea unor pozitii (durere, rigiditate, oboseala, slabiciune)
efectele mobilizarii : - fizice musculo-scheletice
gastrointestinale
respiratorii
urinare
- psiho-sociale depresia
- modificari de comportament

Cunostinte despre sanatate


III. 1. 1. 4. Pregatirea incheierii interviului
Am sa va mai pun doua intrebari
Vom termina in doua minute
III. 1. 1. 5. Concluzia interviului: asistenta va trage concluziile asupra interviului
va multumesc ca mi-ati raspuns la aceste intrebari
am inteles care va sunt problemele dvs.
raspunsurile date de dvs ma vor ajuta sa va planific ingrijirile
III. 1. 2. STABILIREA PROBLEMELOR DE SANATATE ( DEPENDENTA - P - )

1. Imobilitate
2. Hiperactivitate
3. Necoordonarea miscarilor
4. Postura inadecvata
5. Circulatie inadecvata
6. Refuzul de a face activitati
7. Edeme ale membrelor
III. 1. 3. SURSELE DE DIFICULTATE (ETIOLOGIE - E - )
Vezi surse de dificultate
III. 1. 4. MANIFESTARILE DE DEPENDENTA (SEMNE SI SIMPTOME - S - )
Vezi manifestari de dependenta
III. 1. 5. ALTE DATE INVESTIGATII PARACLINICE: - investigatii radiologice
- investigatii endoscopice
- explorari functionale
- examene de laborator
III. 2. EVALUAREA UNEI MISCARI SI POSTURI CORESPUNZATOARE
III. 2. 1. ENUNTAREA DIAGNOSTICULUI DE INGRIJIRE
Enuntul problemei + legat de ... / cauzat de... + cauza / etiologia / sursa de dificultate semne
Imobilitate cauzata de / legata de... (se enunta sursa de dificultate)
Hiperactivitate cauzata de / legata de... (se enunta sursa de dificultate)
Necoordonarea miscarilor cauzata de / legata de... (se enunta sursa de dificultate)
Postura inadecvata cauzata de / legata de... (se enunta sursa de dificultate)
Circulatie inadecvata cauzata de / legata de... (se enunta sursa de dificultate)
Refuzul de a face activitati cauzata de / legata de... (se enunta sursa de dificultate)
Edeme ale membrelor cauzata de / legata de... (se enunta sursa de dificultate)
III. 3. SATISFACEREA UNEI MISCARI SI POSTURI CORESPUNZATOARE
III. 3. 1. OBIECTIVE:

Obiectivul trebuie sa aiba urmatoarele componente / caracteristici:


Specificitate ( S ) = cine face actiunea? = sa apartina unui singur subiect( ex. : dna / d-l X...)

rmanta ( P ) = ce ? (actiuni, comportamente asteptate de la pers.)


- activ :ce face pacientul?
- pasiv : ce se poate face pentru pacient?
- ex. : - d-na / d-l X
- d-na / d-l X va fi supravegheata la fiecare ora privind....(atunci cand pac. nu se poate implica
in efectuarea obiectivului).
Implicare ( I ) = verb activ
- cum se face actiunea? - nivelul de angajare al persoanei, actioneaza singur sau cu ajutor

O ) = cand?
-

- in ce masura se poate face actiunea?


dpdv al capacitatii persoanei ,
dpdv al disponibilitatii si abilitatii asistentei
in ce moment se face actiunea?
actiunile, atitudinile trebuie sa fie observabile, masurabile, evaluate
Formula mnemotehnica : S.P.I.R.O.

III. 3. 2. INTERVENTIILE ASISTENTEI AUTONOME SI INDEPENDENTE:


Asistenta medicala trebuie :
sa indice intervalul de ore
in ce moment al zilei
de cate ori pe zi
pe ce durata trebuie sa se desfasoare actiunea asistentei
sa urmareasca imbunatatirea pozitionarii corpului in timpul activitatii
minimalizarea efectelor imobilizarii
mentinerea tonusului muscular
cresterea tolerantei la efort
obtinerea independentei in satisfacerea nevoilor si indeplinirea rolului social
prevenirea diminuarii conceptului de sine
III. 3. 2. 1. Imobilitate
Obiective :
- ptr pacientii imobilizati in aparate gipsate :
obs. schimbarii culorii aparatului gipsat la nivelul plagii
sesizarea medicului daca pacientul acuza amorteli, furnicaturi, presiune la nivelul membrului
afectat
observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsat
urmarirea miscarilor si segmentelor distale
asezarea obiectelor de stricta necesitate langa patul pacientului si inlaturarea obstacolelor
ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale
aplicarea masurilor de combatere a efectelor imobilizarii la pat

educarea pacientului privind modul de folosire a mijloacelor auxiliare ptr schimbarea pozitiei si
deplasare
verificarea intelegerii recomandarilor facute

ingur....
zut fara ajutor ....min /zi......ore/zi
e pozitia de.....ori/ zi , timp de .....min/ zi.....ore/zi
u ajutorul unui baston / carja / cadru/ ...min / zi.....ore / zi
III. 3. 2. 2. Hiperactivitate
Obiective :
- asigurarea functionalitatii cailor respiratorii
- protejarea de traumatisme si leziuni
- efectuarea unui program zilnic de exercitii care sa-i creasca forta musculara
- intreruperea consumului de alcool sau droguri
III. 3. 2. 3. Necoordonarea miscarilor
III. 3. 2. 4. Postura inadecvata

III. 3. 2. 5. Circulatie inadecvata


Obiective:
uls periferic in termen de .....zile
xtremitati calde in termen de .....zile
rii in termen de .....zile
edemelor de la membrele inferioare in termen de ......zile

III. 3. 2. 6. Refuzul de a face activitati


Obiective :
-si dea acordul in indeplinirea anumitor activitati in termen de ....zile
indeplineasca singur / cu ajutor ......anumite activitati in termen de ......zile

ale membrelor
Obiective:
diminueze edemele cu ....cm in termen de .....zile
nu mai prezinte edeme in termen de .....zile
IV.

Transportul bolnavilor si accidentatilor(tehnica).


In functie de locul unde se afla bolnavul vorbim de :
a) Transport primar, atunci cand este necesar:
- evacuarea traumatizatilor de la locul accidentului
- transportul de la un spital la altul,
- transportulde la domiciliu la spital sau invers
- se realizeaza cu : - brancarda (targa)
- vehicule speciale: ambulante, elicoptere,avioane sau vase sanitare
- mijloace improvizate
b) Transport secundar

- transportul de la o sectie la alta sau de la un serviciu la altul


- se realizeaza cu : - brancarda (targa)
- carucioare
- fotolii rulante
- paturi rulante
- ascensoare
IV. 1. TRANSPORTUL CU BRANCARDA (TARGA)
- se face pe distante mici
- brancarda este formata din 2 bare de lemn prevazute la extremitati cu cate un maner
- legatura intre bare poate fi : - rigida, tapisata(cele din spital) ;
- pliante
- intre cele doua bare de lemn este intinsa o panzape care se va culca bv.
- la un capat al targii se gaseste un suport metalic reglabil ptr pozitionarea capului bv.
- targa este prevazuta cu 4 picioare metalice
- trga plianta se tine stransa si se desface doar in momentul utilizarii
- targile utilizate in autosalvari, elicoptere sau nave sanitare culiseaza pe roti in senile din vehicul

IV. 1. 1. PREGATIREA TARGII


targa se acopera cu o patura , cearceaf, al nevoie musama si aleza, perna subtire, si 2
paturi cu care va fi invelit bv.
IV. 1. 2. PREGATIREA PACIENTULUI
se informeaza pacientul si apartinatorii asupra scopului si locul transp.
se explica procedeul asezarii pe targa , daca este cazul pacientul este instruit ptr. a putea
colabora
daca pacientul are instalata o perfuzie sau sonda sau drenuri etc. se iau masuri de
siguranta :
- perfuzia se sprijina de un suport alaparatului de perfuzie
- in cazul sondelor fixarea sau pensarea acestora
- NU SE PENSEAZA DRENUL TORACICLA PACIENTII VENTILATI
pregatirea unei tavite renale in caz de varsaturi
pregatirea documentatiei pacientului
IV. 1. 3. ASEZAREA PACIENTULUI PE TARGA
asezarea pacientului pe targa necesita 2-3 persoane
in cazul unui transport primar
- brancardierii se aseaza de aceeasi parte a bv. / accidentatului pe podea in genunchi
- primul brancardier sustine extremitatea cefalica si toracele, sprijinand capul pe antebrat , si in
acelasi timp este persoana care va coordona miscarile si celorlalti brancardieri
- al doilea brancardier va sustine bv. in regiunea lombara si sub sezut
- al treilea brancardier va sustine membrele inferioare
- intre timp se aduce targa in fata brancardierilor , care vor aseza cu mare grija bv. pe targa
- daca bolnavul prezinta leziuni ale coloanei vertebrale sau este politraumatizat se face asa numita
punte olandeza: cei trei brancardieri se vor pozitiona astfel incat bv. sa fie intre picioarele lor
si aplecandu-se deasupra lui il vor aseza pe targa care este asezata fie lateral, fie este impinsa sub
bv.

- pozitia pe targa a bv. este in decubit dorsal, cu capul usor ridicat


- in functie de afectiune, pozitia bv. este adaptata :
periferica pozitia Trendelenburg = pozitia capului mai jos, iar membrele inferioare mai sus (10-15 )
- stari de inconstienta / coma pozitia drenajului postural = decubit lateral /
semiventral
- traumatisme craniene pozitie sezanda
- leziuni ale gatului pozitie sezanda , capul flectat pe torace
- traumatisme toracice pozitie sezanda
- insuficienta cardio-respiratorie pozitie semisezand
bdominale decubit dorsal cu genunchii flectati (pozitia Fowler), membrele inferioare fiind sprijinite cu suluri
sau perne in reg. poplitee
ubit dorsal membrul superior fixat de torace cu o esarfa
- membrul inferior sub el se aseaza o perna, si daca e cazul musama
- leziuni ale fetei decubit ventral, fata ridicata si sprijinita de frunte
- leziuni ale spatelui sau regiunea fesiera decubit ventral
- leziuni ale coloanei vertebrale decubit ventral si targa sa fie rigida
sihomotori initial vor fi calmati prin administrare de medicamente, si se transporta imobilizati pe targa

- in timpul transportului trebuiesc evitate oscilatiile , targa sa fie tinuta orizontal , iar bv. sa fie
pozitionat cu fata in sensul de deplasare
- daca situatia o impune si bv. trebuie urmarit pe toata perioada transportului acesta sa aiba pozitia
capului a.i. sa poata fi supravegheat de brancardierul din spate
- la urcatul scarii / sau a pantelor pozitia capului sa fie mai ridicata, deci se accepta abatere de la
regula
in cazul unui transport secundar
- in principiu se face la fel ca cel primar
- ptr transferul bv. din pat pe targa brancardierii vor aduce targa de-a lungul patului
- 2-3 asistente vor ridica pacientul din pat
- asistentele se vor afla de aceiasi parte a patului
- introducand mainile sub bv., asistenta care sprijina capul bv. va comanda
ridicarea bv
- vor face un pas inapoi
- targa va fi adusa in pozitie orizontala de catre brancardieri sub bv.
- asistentele vor aseza cu grija bv. pe targa
- transbordarea bv. de pe targa pe pat / masa de examninare / masa de operatie se face in mod
similar, prin miscari in sens invers
IV. 2. TRANSPORTUL CU CARUCIORUL
- carucioarele utilizate in transportul persoanelor au inaltimea meselor de operatie , ptr a de putea
realiza mai usor transbordarea
- unele carucioare au numai un suport pe care se aseaza targa adaptabila la carucior
- caruciorul se aseaza cu perpendicular pe patul bv.
- se blocheaza rotile caruciorului
- bv. este mutat din pat pe carucior urmandu-se aceiasi timpi ca la transportul pe targa
- bv. va fi asezat a.i. sa poata fi supravegheata fata bv. in permanenta de catre brancardier si in
sensul deplasarii

IV. 3. TRANSPORTUL CU FOTOLIUL RULANT


ile rulante sunt carucioare in care bv. pot fi deplasati in pozitie sezand
stinerea picioarelor fotoliul are suporturi corepunzatoare
lizeaza ptr deplasarea in interiorul spitalului
a fi asezat in fotoliu de catre 2 asistente care se afla de o parte si alta a patului
o initial bv. ,imbracat cu halatul gros, este adus in pozitie sezand in pat si rotit apoi a.i. sa ajunga
transversal pe pat , fiind sprijinit de catre asistente in tot timpul mobilizarii lui in pat
o asistenta de la spatele bv. il va sustine de sub axile si il va trage spre ea pana ajunge cu spatele la
marginea patului
o cealalta asistenta ii va aranja pozitia picioarelor , si apoi va aduce fotoliul pana la marginea
patului chiar in spatele bv
o asistentele se vor pozitiona de-o parte si de alta a fotoliului , vor sustine bv. de sub axile cealalta
mana o vor introduce sub genunchi , il ridica si il vor aseza in fotoliu
- asistentele vor aranja picioarele pe sustinatorul de picioare
- bv. va fi acoperit cu o patura pe membrele inferioare
- fotoliul va fi impins din spate de catre asistenta / brancardier a.i. bv. sa stea pozitionat in directia
de mers
IV. 4. TRANSPORTUL CU PATUL RULANT
- este modul ideal ptr deplasarea bv. in incinta spitalului, acesta fiind astfel menajat ne mai fiind
necesara transbordarea pacientului din pat in carucior apoi pe masa de operatie / masa de
examinare
- paturile pot fi prevazute cu un sistem de roti sau pot fi racordate la un dispozitiv cu roti , a.i. orice
pat putand deveni rulant
- este necesar o dimensionare corespunzatoare a holurilor, a usilor spitalului, sa nu existe praguri
iar deplasarea intre etaje sa se faca cu ascensorul
IV. 5. TRANSPORTUL CU ASCENSORUL
- ascensoarele trebuie sa fie suficient de incapatoare ptr a permite deplasarea bv. cu mijlocul sau
de transport
a) - brancardierul va impinge patul in ascensor si va intra dupa bv
o la iesire va trage patul , parasind liftul inaintea bv
b) - la transportul cu fotoliul rulant / caruciorul asistenta / brancardierul va intra primul in ascensor si
va trage dupa sine fotoliul / caruciorul
- va orienta fotoliul a.i. bv. sa poata privi usa ascensorului
- la iesire fotoliul / caruciorul va fi impins afara , asistenta ramanand in spatele bv.
IV. 6. TRANSPORTUL IN AFARA SPITALULUI
- pacientul va fi pregatit din timp ptr transport
- se comunica mijlocul de transport
- va fi imbracat corespunzator anotimpului, duratei transportului, si mijloacelor de transport
- se va asigura o pozitie cat mai confortabila deplasarii
- asistenta va fi tot timpul langa bv. si il va urmarii pe toata durata deplasarii
- asistenta va fi cea care va preda pacientul medicului de garda la institutia unde a fost transportat
- ptr linistea bv. ea ar trebui sa ramana pana cand bv. va ajunge in patul sau
- MIJLOCUL DE TRANSPORT VA FI DEZINFECTAT DUPA TRANSPORTUL BOLNAVULU