Ministerul Snatii al RM

U.S.M.F N. Testimianu
Catedra Chirurgie OMF

Accidente i complicaii
generale ale anesteziei locoregionale
Profesor: Melnic Iurie
Student: Buraga Alexandra
Grupa 3203 13.03.3013

Anesteezia loco-regionala (ALR) poate

da accidente si complicatii numeroase
si variate:

Locale sau Secundare

Primare sau Grave
Tranzitorii sau Permanente

Aceste fenomene pot survenii in timpul injectarii

anestezicului, sau in perioada de instalare a
anesteziei accidentele imediate sau precoce;
sau in perioada urmatoare accidente
secundare sau complicatii. Accidentele sau
complicatiile pot fi datorate actiunii
substantelor folosite, greseli de tehnica.

CLASIFICAREA ACCIDENTELOR I
COMPLICAIILOR GENERALE
Pierderea strii de contiin
2. Lipotimia vagal
3. Lipotimia simpatic
4. Sincopa cardio-respiratorie
5. Stopul cardio-respirator
6. Convulsiile
7. Accidente alergice
8. Angina pectoral i infarctul miocardic
9. Criza de hipoglicemie
10. Criza de hiperglicemie
1.

Accidente toxice
determinate de
substana anestetic

Sunt provocate cel mai des de procaina:de

obicei uoare i tranzitorii, pot deveni grave
punnd n pericol viaa bolnavului.

Sunt determinate de trecerea prea rapida a

anestezicului n circulaie sau prin
supradozare

Sunt de graviditate variabil, n raport cu

calea de administrare, vascularizaia zonei n
care sa injectat, cantitatea i calitatea
soluiei si starea generala a bolnavului

Aspectele clinice determinate

de accidentele
toxice:lipotimia, convulsiile,
sincopa, colapsul

Lipotimia
Lipotimia (leinul) este o satre de
pierdere a cunotinei pe o
durata scurta de timp, de la
cteva secunde pna la 4-5
minute. Provocat printro anemie
acuta a sistemului nervos central
provocata de o scadere brusca a
irigatiei sanguine la nivelul
creierului.

LIPOTIMIA VAGAL
Clinic: tegumente palide; uscate sau transpirate;
puls bradicardic, mai mic de 60 bti/min., slab
btut; tensiunea arteriala cu valori sub cele
obinuite (fa de valorile obinute prin
anamnez sau prin msurare).

Dac TA tinde s scad progresiv, iar respiraia devine

superficial, se trece la tratamnetul simptomatic al
accidentelor vagale cu hipotensiune arterial, cu
medicaie simpatico-activ:
- Efedrin, fiole 1ml 5% i.m., sau efedrin n ser fiziologic
i.v. lent;
- Clorur de calciu, fiole 10 ml 10% numai i.v. foarte lent;
- HHS, hidrocortizon 100 200 mg i.v.;
- Nazoxin (Aramin) 10 20 mg i.v.

LIPOTIMIA SIMPATIC
Clinic: tegumente foarte palide, cianotice

la extremiti; reci, transpirate; puls

tahicardic, peste 90-100/min, bine btut,
uneori aritmic; TA crescut (frecvent cu
minima peste 100 mm Hg); agitaie psihomotorie; anxietate.
Fenomenele se pot declana dup injectarea
anestezicului care conine adrenalin.Se
pot asocia cefalee, senzaie de constricie
toracic, ghear precordial.

Ajutorul de urgena
1.
2.
3.

4.
5.

Pacientul trebuie scos ntr-un spaiu rcoros bine aerisit;

Trebuie culcat cu faa n sus i cu capul pe o parte ;
Sub mini i picioare se recomanda de a pune obiecte mari
daca e posibil trebuie de asigurat o poziie n care minile i
picioarele se afla mai sus dect corpul iar capul mai jos dect
corpul;
Daca este posibil se da de mirosit un tampon cu amoniac, se
stropete faa cu apa rece;
Se deschid nasturii, se slabete cravata, cureaua;

Daca pacientul nu-si revine se solicita

ajutorul medicului!

Convulsiile
Convulsiilesunt disfunctii manifestate
brusc care determina pierderea
cunostintei, contractii, tremuraturi
sau alte tulburari cerebrale
temporare.
De regula, convulsiile sunt cauzate de
descarcari electrice anormale sau de
scaderea fluxului sanguin la nivelul
creierului, influentand functionarea
optima a organismului.

Simptomele convulsiilor brusc

instalate, care au o durata de la
doar cateva secunde pana la un
minut, pot include:

pierderi ale constiintei: pacientul nu isi aminteste nimic

din perioada in care s-au manifestat convulsiile;
emotiiputernice: teama inexplicabila,panicasau
bucurie;
modificari la nivelul perceptiei vizuale: halucinatii;
pierderea controlului muscular manifestata brusc;
spasme musculare, tremuraturi;
tensiune musculara si rigidizarea muschilor;
gust amar sau metalic.
Simptomele se pot manifesta timp de 15 minute; rareori
depasindu-se aceasta durata. Tremuraturile si agitatia
intregului organism ar trebuie sa dureze maxim 5
minute.

Cauzele frecvente ale

convulsiilor:

traumatisme craniene, accident vascular sau

accident ischemic tranzitor;
renuntarea la consumul dealcooldupa o perioada
indelungata dealcoolism;
boli de rinichisauhepatice;
consumul decocaina,amfetaminasau alte droguri
recreative;
infectii (abcese cerebrale,meningita,encefalita,
neurosifilis,SIDA);
dementa,boala Alzheimer;
leziuni la nivelul creierului care pot sa apara in
timpul muncii sau in momentulnasterii;
nivelul scazut dezaharsausodiudin sange;

Primul ajutor

Nu introduceti victimei niciun obiect intre

dinti.
Impiedicati bolnavul sa se raneasca fara a-i
obstructiona miscarile.
Asezati persoana intr-o parte pentru a
impiedica inecarea cu propriavoma.
Daca victima isi schimba culoarea fetei sau i
se opresterespiratia, incercati sa ii tineti
capul intr-o pozitie care sa previna inghitirea
limbii si care sa faciliteze deblocarea cailor
respiratorii. La nevoie, recurgeti la
executarea tehnicii de repiratia gura la gura.

Sincopa
Sincopa este termenul medical ce

descrie clasicul lesin, adica

pierderea temporara a cunostintei si
imposibilitatea de a mentine
rectitudinea. Pacientii isi pierd tonusul
musucular si cad.
Sincopele apar de obicei cand fluxul
sangvin catre creier este intrerupt si
cand se instaleaza hipoperfuzia
cerebrala.

Simptomele
sincopelor

Sincopa vasovagala are drept simptome pincipale:

existenta unor semne prodromale de natura digestiva
(greata, varsaturi), tulburari vizuale, acufene.
Tegumentele sunt foarte palide, pupilele sunt dilatate
si pacientul transpira foarte mult (diaforeza);
Sincopa posturala apare in urma unor pierderi
sagvine;
Sincopa situationala are triggeri cunoscuti, pacientul
isi revine relativ repede;
Sincopa cardiaca se manifesta prin: aritmii, palpitatii,
dureri retrosternale, dispnee;
Sincopa neurologica se caracterizeaza prin tulburari
de echilibru,vertij,diplopie, tulburari de vorbire.
Tegumentele sunt normal colorate in timpul sincopei;

Cauze care duc la aparitia

sincopei

Aritmii, in principalaritmiile ventriculare

tahiaritmiile supraventriculare;
Obstructii cardiace care apar in cadrul unor
procese foarte variate: embolism pulmonar,
hipertensiune pulmonara, tamponada
cardiaca, cardiomiopatii;
Insuficienta cardiaca - in aceasta situatie
apar sincope deoarece forta inimii este
scazuta, ea nu mai poate face fata
necesitatilor.

MSURI ELEMENTARE DE SUSINERE A

FUNCIILOR VITALE ALE ORGANISMULUI

A - AIR WAY asigurarea libertii cilor aeriene

aezarea pacientului n decubit dorsal cu capul n extensie i cu mandibula

susinut n subluxaie anterioar;
deschiderea gurii cu: mna, instrumente improvizate sau deschiztor de gur;
ndeprtarea eventualilor corpi strini din oro-faringe (dini, eschile osoase,
proteze);
aspirarea sngelui, secreiilor, salivei, coninutului gastric;
aplicare de pip buco-faringian pentru meninerea libertii cilor aeriene;
n cazuri grave puncie traheal cu aplicarea unei canule traheale, sau
traheostomie;
n serviciile bine dotate se recurge la intubaie oro- sau nazo-traheal.

B - BREATHING asigurarea respiraiei

dup eliberarea cilor aeriene superioare, dac nu se obine o respiraie

spontan se recurge la respiraie artificial: gur la gur, gur la nas,
sau prin dispozitive speciale.

C - CIRCULATION asigurarea circulaiei

se obine prin refacerea rapid a activitii miocardice;

n primul minut de la oprirea cardio-circulatorie prin metoda pumnului
presternal;
ulterior prin masaj cardiac extern;
cel mia adesea se realizeaz o resuscitare cardio-respiratorie standard:
compresiunile toracice pentru masajul cardiac extern sunt sincronizate cu
manevrele pentru respiraie: ritm de 2/15 pentru un reanimator , respectiv
1/5 pentru 2 reanimatori.

Accidente determinate
de substante
vasoconstrictoare
Aceste accidente se manifesta prin palpatii, tremurari,
cefalee, ameteli, neliniste, consrictie toracica.
n doze marindetermin anxietate, paloare, tegumentul
ia aspect de piele de gaina, transpiraii reci,
varsaturi, sete de aier, trahicardie, polipnee,
pierderea cunotinei .a.
Prevenirea acestor complicatii se realizeaza prin
preanestezie corecta si anestezie suficienta caci
emotiile si excitatiile dureroase din plaga determina
descarcari de adrenalina incirculatie.
Tratamentul consta n inhalarea de nitrat de amil (5-10
picaturi)
papaverina i.m. sau i.v. , miofilin i.v., diazepam i.m sau
i.v. Sau un barbituric u actiune scurta.

Manifestari isterice i nervoase

Manifestari isterice: rs, plns, ipete,
atitudine teatrala.

Accidente nervoase: stari de excitatie, delir,

logoree, depresiune, declansarea unei crize

epileptice la un bolnav diagnosticat sau care
face o prima criza. Pacientul trebuie asezat in
fotoliu sau canapee in decubit dorsal, i se
introduc comprese intre arcadele dentare
pentru a nu-si musca limba, se administreaza
i.v. un barbituric cu actiune rapida.

EDEMUL
QUINCKE

EDEMUL QUINCKE
Urticaria este o afectiune alergica cutaneo-

mucoasa ce se caracterizeaza printr-o eruptie

trecatoare de papule (basicute rosii), aparute brusc,
intens pruriginoase (care provoaca mancarime
intensa), similare celor care apar la atingerea pielii
cu o urzica (latina = urtica). Edemul angionevrotic
Quinqke este un edem acut si rapid tranzitor, bine
demarcat, implicand straturile mai profunde ale
pielii, inclusiv tesutul celuloadipos subcutanant. In
cele mai multe cazuri se dezvolta concomitent cu
urticaria generalizata. in 15-20% din cazuri EQ se
instaleaza fara manifestari de urticarie.

Tabloul clinic

Se manifesta prin tumefierea edematoasa a

capului si gatului, fara apartitia semnelor
inflamatorii. Apare edem glotic, laringean, ce
determina obstructia mecanica partiala sau
totala a cailor respiratorii superioare cu aparitia
dispneei, senzatiei de sufocare, cianozei,
tirajului si cornajului, si edemului masiv al
buzelor, obrajilor, limbii, aceste simptome
aparand brusc, dupa injectarea unui
medicament, putand duce la soc anafilactic.

Prognosticul si evolutia - edemul Quincke

dureaza maximal 10 - 14 zile. Prognosticul
EQ alergic in cele mai multe cazuri este
favorabil. Pericol pentru viata comporta
numai EQ cu localizare in laringe.
Semne si simptome Edem raspandit,
indurativ, palid, nepruriginos al pielii si
tesutului adipos subcutanat, la presiune nu
ramane amprenta (uneori si/sau al
mucoasei), eritem, senzatie de amortire
care poate asocia sau nu urticarie.

Cauze:

EQ este o maladie multicauzala, care poate fi

indusa de factori imuni si extraimuni. Astfel
se distinge:

EQ alergic: in rezultatul reactiei alergice de tip I la preparate

medicale (mai frecvent unele antibiotice ), produse alimentare,
muscatura de insecte;
EQ pseudoalergic: ca urmare a unei actiuni directe nonimune
(eliberatoare de histamina) a unor preparate medicale
(salicilate si alte preparate antiinflamatorii nesteroidene,
dextrane, etc.) sau produse alimentare (alergie alimentara);
EQ complement-dependent: congenital sau dobandit (de ex. in
tumori maligne limfoproliferative);
EQ idiopatic - etiologie necunoscuta.

Tratamentul

oprirea imediata a administrarii medicamentului

incriminat
administrare de corticisteroizi in cantitate mare:
hemisuccinat de hidrocortizon 300 - 400 mg. i.v.;
Fortecortin, 40 mg. i.v.;
Adrenalina, 1%, 1/2 f. de 1 ml. i.v.;
Suprarenalina, 1 mg.;
Tavegyl, 1 - 2 f. de 2 mg. i.v.;
Tagamet, 200 mg. i.v. (1 -2 f.);
oxigenoterapie sub presiune;
punctie cricotiroidiana;
internare in spital.

ocul
anafilactic

ocul anafilactic
Anafilaxiaeste o reactie alergica severa care poate
pune in pericol viata unei persoane. Aceasta poate
sa apara in cateva secunde sau minute de la
expunerea la un alergen, cum ar fi veninul rezultat
in urma unei intepaturi de albine sau consumul
unei alune. Semnele si simptomele anafilaxiei
includ puls rapid, slab, eruptie la nivelul
pielii,greatasi varsaturi. O persoana care sufera
de anafilaxie necesita solicitarea asistentei
medicale de urgenta si injectarea de epinefrina.

Factori declansatori

alimentele - in special oua, fructe de mare, nuci,

cereale, lapte, alune;
medicamente - mai ales antibiotice din grupul
cefalosporinelor sau penicilinelor;
intepaturi de insecte;
anestezice injectabile - procaina, lidocaina;
substante de contrast - utilizate in investigatiile cu
rol de diagnostic ce folosesc raze X;
produse industriale chimice -latexulsi produsele
din cauciuc folosite de catre lucratorii din domeniul
sanatatii;
preparate injectabile cu rol in dezvoltarea imunitatii.

Semne si simptome
Manifestarile unei reactii anafilactice pot sa apara in cateva secunde de
la expunere, la 15-30 de minute sau chiar o ora sau mai mult dupa
expunere (reactia tipica laaspirinasi la alte medicamente similare).
Primele simptome apar adesea la nivelul pielii si pot sa includa:
- inrosirea fetei;
- prurit (in zona abdomenului sau axile);
-urticarie.
Manifestarile sunt adesea insotite de:
- sentiment iminent de sfarsit al lumii;
-anxietate;
- puls neregulat si rapid;
Dupa aceste manifestari se declanseaza umflarea gatului, limbii,
raguseala, dificultati de inghitire si de respiratie. Pot sa apara
simptome derinita(febra fanului) sau astm bronsic, provocand
rinoree, stranut, respiratie suieratoare dar si dificultati de respiratie,
crampe stomacale si varsaturi.

Masuri de urgenta

Sunati imediat la serviciul de urgenta;

Daca pacientul dispune de un EpiPen, injectati
imediat epinefrina. Aceasta poate fi injectata in
exteriorul coapsei si poate fi administrata printro tesatura usoara. Frecati locul pentru a
imbunatati absorbtia medicamentelor;
Incercati sa intindeti persoana si sa-i ridicati
picioarele daca este posibil;
Stati cu bolnavul pana cand soseste ajutorul;
Daca sunteti instruiti, initiati masurile de prim
ajutor specifice (tehnicile de resuscitare) in cazul
in care persoana nu mai respira sau nu are puls.

Injectia cu epinefrina poate fi administrata print-o

imbracaminte subtire, cum ar fi pantaloni, fusta,
ciorapi.Se va injecta epinefrina doar daca
pacientul are un istoric de reactii anafilactice sau
sub indrumarea unui furnizor de asistenta
medicala. Dupa 10-15 minute, in cazul in care
simptomele sunt semnificative, puteti administra
o alta doza de epinefrina.
Alte tratamente care ar putea fi instituite sunt:
administrarea de oxigen, de fluide, medicamente
pentru usurarea respiratiei si chiar epinefrina.

V MULUMESC
PENTRU ATENIE!!!