Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs Lentile de Contact
Curs Lentile de Contact
INTRODUCERE
Lentilele de contact reprezinta un grup heterogen de instrumente oftalmologico protolice ce
se deosebesc prin scopul lor: diagnostic, corector optic, terapeutic corector, astatic si protector.
Pentru a ramane in cadrul prezentului raport, in cele ce urmeaza vom aborda numai rolul
corector optic al lentilelor de contact, care repezinta principala utilizare in perioada actuala.
CLASIFICARE
1. Dupa rolul lor :
a.optic:
corectia viciilor de refractie:
-statica: miopie, hipermetropie, astigmatism;
-dinamice: presbiopte
-asociate: afakie, anizometropie
b.estetic
de necesitate(avand si rol functional) oniridie, policorie, pseudopolicolire (congenitala sau
castigata)
de circumstanta
c. tectonic
keratocon sau alte octazii corneene sau sclerale porilimbice (stafilom intercalar);
d.terapeutic
e. adjuvant optico-muscular: in cazul nistagmusului
2. Dupa pozitia pe polul anterior
a. corneene cu diametrul mai mic decat cel al corneei, cuprins intre 8,2-10,7 mm, cel mai
frecvent avand 8,8: 9,2 si 9,5 mm; sunt lentile dure, permeabile sau nu la oxigen
b. corneosclerale sau semisclerale, cu diametrul de 12,5-13,5 mm. Se sprijina limb sau/si pe
sclera adiacenta limbului; pot fi dure sau moi.
c. sclerale. Sunt lentile ce acopera corneea complet si se sprijina pe sclera la distanta de
limbul sclerocornean au diametru intre 14-25 mm, mai frecvente intre 14-16 mm.
3. Dupa materialul din care sunt construite:
a. dure:
a. impermeabile la oxigen;
b. permeabile la oxigen
b. moi:
slab hidrofile
cu hidrofilie mare
35%HEMA(hidroxiotilmotacrilat)
75%HEMA
PVP(polivinilpirolidon)
85% SAUFLON 85
Astfel, formula care arata penetranta gazului prin lentila de contact este:
DK/L x p
Din acest punct de vedere materialele din care sunt confectionate lentilele de contact
pot fi:
-
Asa cum am aratat mai sus, un parametru important este presiunea partiala a oxigenului
in aer. In laborator se foloseste presiunea partiala a oxigenului de 160mmHg, dar in realitate
aceasta concentratie depinde de presiunea atmosferica. La presiune atmosferica mai mica,
presiunea partiala a oxigenului scade proportional. Astfel si Dpt scade.
Acelasi fenomen se petrece atunci cand suntem cu pleoapele inchise. In astfel de situatii,
presiunea partiala a oxigenului este de numai 55 de mmHg, deci si fluxul prin lentila va scadea
de 3 ori (160/55).
Cum valorile presiunii partiale a oxigenului nu le putem modifica in vivo, rezulta ca
imbunatatirea oxigenarii corneei de sub lentila de contact se poate face numai pe seama
ameliorarii coeficientului de transmisibilitate.
Un alt parametru important este comportarea lentilei fata de filmul lacrimal. Umezirea
suprafetei lentilei de contact permite preluarea si transmiterea gazelor. Aceasta se poate studia
prin unghiul pe care-l face picatura de lacrima pe lentila. Cu cat unghiul este mai mic, cu atat
inmuierea lentilei este mai buna si transmisibilitatea oxigenului mai ridicata.
Lentile dure
Impermeabile la gaz
a.
polimetilmetacrilatul (PMMA); au cost mic, sunt durabile, usor de confectionat si
de manevrat.
Dezavantajele: Impermeabile la oxigen, confort scazut. Astazi doar 5-10% din purtatorii de
lentile de contact utilizeaza astfel de lentile.
b.
polimetilmetacrilat reticulat: sunt lentile flexibile, rapid acceptate, cu toleranta
buna in timp si confort.
Permeabile la gaz
a. celuloza acetat butirat (CAB) are ca avantaje o buna penetrabilitate la gaz, dar o
durabilitate foarte scazuta.
b. siliconul 100% are o permeabilitate foarte mare, dar monomerul este hidrofob.
Materialul poate fi totusi folosit sub forma de rasina (rigida) sau elastomer (flexibil), care sunt
tratate prin bombardarea ionica pe suprafata pentru a deveni hidrofile. Aceasta hidrofilie scade
insa in timp;
c.
silicon acrilat; se obtine prin combinarea siliconului cu PMMA. Copolimetrul
obtinut syloxanil metacrilat are un DK ridicat si o hidrofilie relativ buna;
d. T butil stirenul (sau simplu stirenul) este usor, dand un confort excelent, dar are
durabilitate mica si creeaza ebluisare;
e. fluoropolimerii: fluoropolimer pur, fluorosiloxanil metacrilat, perfluoroalkil
itaconatsiloxan.
Aceste materiale au un DK foarte mare, umezirea suprafetei este foarte buna, iar
durabilitatea materialului este relativ buna. Sunt folosite pentru lentilele cu port prelungit.
f. Alte substante folosite: PMMA modificat, PMMA + PVP, PMMA + CAB + silicon.
Recent au fost folosite lentile de colagen cu scop de pansament cornean.
2. Lentile moi :
a. hidroxietilmetacrilat (HEMA). Hidratarea lor variaza intre 25 - 85%. Sunt
confortabile si rapid acceptate de pacient.
Dezavantajele: mai scumpe, durabilitatate scazuta, manevrabilitate mai dificila;
b. alte materiale folosite pentru lentilele moi sunt: N vinil pirolidon (NVP), polivinil,
pirolidon(PVP), metil metacrilat (MMA), glicerol metil metacrilat (GMA). Aceste materiale
simple sau combinate in diferite proportii cu HEMA sau intre ele au dat posibilitatea obtinerii
unor lentile suple cu hidrofilie foarte ridicata, necesara lentilelor cu port permanent.
3. Lentile hibride: combina un centru optic rigid din t-butil stiren cu o periferie
haptica din hidrogel. Aceasta lentila de contact este confectionata printr-un proces numit
polimelizare diferentiala, ce permite obtinerea unei lentile dintr-o singura plasa cu proprietati
diferite central si periferic.
O alta problema de discutat este coloratia lentilelor, introducerea lentilelor de contact
colorate s-a facut in 1980, initial cu scop estetic, apoi destinatia lor s-a diversificat:
-estetic( ex. Schimbarea culorii Irisului, mascarea unei opacitati corneene, coloboarne Iriene)
-protectiv( ex. Albinism, aniridie midriaza fixa post- traumatica)
-indicator (pentru a fi gasite si vazute mai usor de catre unele persoane cu vicii mari de
refractie).
Cele mai utilizate culori sunt albastru si verdele.
CARACTERISTICILE OPTICE ALE LENTILELOR DE CONTACT
A. Parametrii definitori ai unei lentile de contact se refera la:
a. indicile de refractie al materialului din care este confectionata lentila de contact.
b.razele de curbura ale suprafetelor: anterioara si posterioara, centrala si periferica.
c. diametrul suprafetelor cu o anume raza de curbura.
d. grosimea lentilei
a. Indicele de refractie:
In general materialele plastice folosite au un indice de refractie de 1,42- 1,52, deci
mai mare decat al corneei, care este estimat intre 1,33 si 1,375. Acest indice de refractie crescut
confera posibilitatea crearii unor lentile de contact cu atat mai subtiri cu cat indicele de refractie
este mai mare.
b. Razele de curbura ale lentilelor de contact confera forma mai plata sau mai
convexa a suprafetei respective. Cu cat raza de curbura va fi mai mare, cu atat suprafata
respectiva va fi mai plata si invers. Raza de curbura se exprima in cifre cu doua zecimale, ex:
8,00 mm; 7,50 mm. Aceste raze de curbura se mai pot exprima si in dioptrii: de ex. O lentila cu
7,50 mm raza de curbura se poate scrie ca o surafata de 45,00 Dpt. Formula de transformare a
razei de curbura (R) in dioptrii (D) este: D:337,5/R
c. Diametrul lentilei de contact cu o anume raza de curbura este determinat de
lungimea corzii segmentului de cerc cu raza data. Aceasta marime se exprima in cifre cu o
zecimala, ex: 9,0 mm, 12,5 mm etc.
In concluzie, daca pe o lentila este scris 7,50/ 10,5 aceasta codifica o lentila de
contact cu raza de curbura de 7,50 mm cu diametrul de 10,5 mm.
Fig3-3 : diametrul lentilei de contact este egal cu lungimea corzii segmentului de cerc cu raza LC
Fig. 3-5: Zona optica anterioara trebuie sa fie suficient de larga pentru a acoperi intrarea
pupilara proiectata. Descentrarea unei lentile creeaza in periferie o pelicula de lacrimi
deformata ce induce tulburari de vedere .
7.
A.P.C. (Anerior Peripheral Curve). Unele lentile au la nivelul hapticii o curbura diferita
fata de optica pe fata anterioara .Nu va fi specificata de medic. Ea este necesara numai
constructorului lentilei de contact pentru situatii deosebite ( ex: lentilele pentru miopia
forte).
8. Diametrul lentilei de contact exprima lungimea corzii totale a lentilei de contact dintr-o
margine in alta.
9. Zonele de amoritizare (blends) sunt destinate sa elime discret diferentele dintre optica si
haptica, creand o jonctiune , cat mai perfecta intre P.C.C si P.I.C.; precum si intre P.I.C
si P.P.C. Rezulta astfel o suprafata asferica; ea confera un confort deosebit de bun.
10. Puterea lentilei precizeaza in dioptrii puterea vertexului posterior si lentilei de contact in
trepte de 0,12 Dpt.. Suprafata critica a lentilei este A.O.Z. care devenind interfata
sistemului optica ochi-lentila, are cea mai mare vergenta. O suprafata optica apare la
lentilele pentru corectia afakiei.
11. P.A.R. (Posterior Apex Radius) se noteaza pentru lentilele asferice in sensul definirii
curburii apexului lenticular posterior.
Contactologul va nota in reteta acesti parametri, alaturi de culoarea dorita a lentilei de
contact. Ex:
PCC/POZ Putere
Diametru
PPC/W
7,5/1,5
0,5
0,5/0,5
+14,5
PIC/W
Culoare
B. Lentilele torice: pot fi dure sau moi. Ele sunt folosite in astigmatismele corneene
mari care nu pot fi rezolvate prin lentile dure asferice sau atunci cand lentilele dure nu sunt
tolerate. De asemeni, se folosesc atunci cand corneea este sferica dar apare un astigmatism
lenticular. Lentila de contact torica are una sau ambele suprafete cu raza de curbura diferite in
meridianele principale. Dupa cum este construita, poate fi torica anterioara, torica posterioara,
sau bitorica atunci cand ambele suprafete ale lentilei de contact sau torice.
Fortele care influenteaza mentinerea si pozitia pe glob a lentilei de contact sunt:
Fig: 3-6
A. Lentila cu balast prismatic
aceasta lentila se face mai greu, au fost realizate gauri in periferia lentilei pentru a mari fluxul
de lacrimi retrolenticualar.
Numerosi autori au observat o deformare a corneei de maniera ortokeralogica in sensul
unei transformari conoide: centrul corneei bomba sub lentila, capatand o raza de curbura mai
mica, iar periferia corneei este aplatizata. Aceste inconveniente au dus la eliminarea lor din
practica.
E. Lentilele asferice: sunt lentile de contact la care fata posterioara nu are nici una,
doua sau trei cuburi, ci isi modifica raza de curbura continuu din centru spre periferie, capatand
un aspect de parabola. Aceste lentile se fiteaza mult mai bine pe fata anterioara a corneei, care
este asferica. Uneori insa aceasta fitare prea perfecta induce o hipoxie a epiteliului prin
minimalizarea meniscului de lacrimi.
F. Lentile multifocale: sunt destinate celor cu tulburari de vedere asociate: statice si
dinamice (afakul, presbiopul).
Lentilele de contact multifcale pot fi cu vedere (departe - aproape) alterna sau
simultana.
a. Lentile cu vedere alterna au un design asemanator cu cel al ochelarilor bifocali.
Lentila de contact are modelata in partea sa inferioara o zona cu putere focala mai mare
pentru vederea de aproape.
Fig3-7: Mecanismul vederii alterne intr-o lentila bifocala cu optica pentru aproape inserata
inferior.
- centrul pentru departe si periferia pentru apoape. Vederea de departe este oarecum limitata ,
existand o zona de incetosare periferica spre zona optica pentru aproape. Vederea de departe
este oarecum limitata, existand o zona de incetosare periferica spre zona optica pentru aproape.
- centrul pentru aproape si periferia pentru distanta. Marimea si localizarea obiectelor sunt
deficitare, totusi unii purtatori sunt foarte multumiti chiar la sofat.
2. Lentile asferice: realizeaza prin raza lor de curbura modificata progresiv de la centru
la periferie un efect optic ca cel al ochelarilor cu focar continuu. Aceasta permite purtatorului
sa selecteze preferential raze luminoase reflectate de obiectele de departe sau de aproape.
Imaginea retiniana ce se formeaza provine de la zone diferite ale refractiei de la zone diferite ale
refractiei lentilei de contact. Sunt lentile foarte usor acceptatate si bine tolerate; totusi
modificarea diametrului pupilar consecutiv reflexului fotomotor in mediul ambiant induce
uneori incetosarea vederii sau aparitia unor, umbre fantomatice. Sunt realizate prin modificarea
continua a razelor de curbura a ambelor fete ale lentilei de contact prin tehnologii moderne de
strujinire cu program asistat de calculator. Zona optica centrala este de 2,12mm 2,55 mm. Se
prefera lentilele de contact cu zona optica centrala mai mare pentru a reduce efectele nedorite
date de modificarea doiametrului pupilar in timpul reflexului fotomotor.
Harold A. Stein si colab. (1985) raporteaza o rata de succese de 64% - 74% (purtare 6 re/zi
cel putin 6 sap[tati ) cu lentile asferice multifocale.
Epiteliul cornean este nekeratinizat, format din trei tipuri de celule suprapuse: strat
bazat cu rol mitotic intens, cu atat mai evident cu cat se siteaza mai la periferia corneei
(reanoirea epiteliului cornean se face in 7 zile); 4-6 strate de celule intermediare cu atat mai
plate cu cat sunt mai la suprafata, si 2-4 straturi de celule superficiale aplatizate cu caractere de
degenerare din ce in ce mai evidente la suprafata, unde celule moarte sunt spalate de fluxul
lacrimal prin miscarea pleoapelor, realizand o suprafata neregulata. Lentilele de contact
impiedica aceasta spalare a celulelor moarte. Celule epiteliale sunt legate intre ele prin
desmozoni si zonula aderens. Portul prelungit al lentilelor de contact reduce numarul straturilor
epiteliale (datorita scaderiii metabolismului ), micsorand consecutiv grosimea corneei. In plus
reduce numarul de desmozomi, favorizand aparitia leziunilor corneene.
La microscopul electronic suprafata acestor celule este acoperita cu o retea densa de
microvili la care adera o matrice de glicocalix ce interactioneaza cu patura de mucina a filmului
lacrimal. Prin aceasta, suprafata corneei este, regularizata perfect, iar filmul lacrimal adera intim
la cornee. La nivelul microviilor se realizeaza schimbul cu filmul lacrimal. Lentilele de contact
duc la scaderea numarului de microvii, micsorand schimburilor metabolice. Dupa 8 ore o
lentila de contact dura nepermeabila reduce practic la zero numarul microviilor iar o lentila de
silicon nu da modificari semnificative.
b. Deformarea corneana
Portul lentilelor de contact, in special cele dure, schimba curbura anterioara a
corneei. Modificarea este cu atat mai mare cu cat lentila de contact are raza de curbura mai
mica, deci este mai stransa pe cornee si cu cat diametrul este mai mare. Forest si colab. (1981)
efectueaza un studiu prospectiv pe 300 pacienti de lentile de contact suple 38% hidratare purtate
intre 1 si 7 ani la care a aparut un astigmatism regulat in 25% cazuri. Studii ulterioare au
deschis si lansat o noua stiinta ortokeralogia, care se ocupa cu modificarile induse de portul
unor lentile de contact. S-a incercat deci prin portul unor lentile de contact inductia de
modificari coreene care sa elimine diferite vicii de refractie mici. Practica a aratat ca a ceste
modificari sunt temporare. Cele mai bune rezultate au aparut dupa 90 de zile de port al lentilei
de contact orketoratologice, rezultatele mentinandu-se 15-18 luni. Primii ortokeratologi pot fi
considerati vechii japonezi, care puneau in cursul noptii saculeti cu alice pe pleoape pentru ca
dimineata sa vada mai bine.
D. Filmul lacrimal
- serveste ca lubrifiant intre pleoape si cornee;
- reprezinta mediul prin care circula gazele: oxigenul spre cornee si CO 2 spre mediul
exterior.
- rol bactericid, datorat la cel putin trei substante: lizozim, botalizin, lactoforin;
- asiguta o aparare imunitara prin imunglobilile prezente in lacrimi;-fluxul de lacrimi spala
globul ocular de detritusuri metabolice, celule moarte, corpi straini.
Filmul lacrimal are 7-10 mm grosime, un volum de 8 ml, este secretat cu un debit
de 1,2 ml/min si este format din trei straturi suprapuse secretate de glande diferite:
a. stratul lipidic superficial: secretat de glandele lui Meibornius si mai putin de cele ale lui
Zeiss si Moll de pe marginea ciliara a pleoapei. Acest strat are 800-2000 A grosime, rolul de
bariera hidrofoba si detine urmatoarele functii:
- impiedica evaporarea lacrimilor ;
- lubrifiaza suprafataa pe care aluneca pleoapele ;
-previne contaminarea filmului lacrimal de alte lipide de pe suprafata pielii pleoapelor.
- ingroasa si stabilizeaza filmul lacrimal;
- reduce deperditia de caldura.
b. stratul central este format din secretie seroasa produsa de glanda lacrimala principala
(95%) si cele conjunctivale secundare Krause si Wolfring. Reprezinta 90 % din grosimea
filmului lacrimal, creand mediul de difuziune si circulatie a substantelor nutritive si
detritusurilor aparute din metabolismul cornean.
c. stratul de mucina este secretat de glandele lui Mantz si Henle si de celulele mucipare
caliciforne ale conjunctivei. Mucina este formata din glicoproteine hidratate care adera intim la
matricea de glicocalix secretata de celulele epiteliale atasata la microvilii celulelor epiteliale
superficiale. Rolul mucinei este de a mentine aderenta filmului la cornee.
Instabilitatea filmului lacrimal este dependenta de evaporarea fazei apoase a
filmului lacrimal. Cand stratul lipidic ajunge in contact cu cel de mucina, se ajunge la ruptura
filmului lacrimal. Conditiile patologice se definesc prin insuficienta unuia din cele trei straturi
ale filmului lacrimal.
E. Pleoapele: au un rol protector al globului ocular, iar prin clipit inlatura vechiul film
lacrimal, intinzand un strat proaspat de lacrimi.
Clipitul apare la cinci luni, are o frecventa medie de 15-16/min ( limite 3-26/min),
pleoapele inchizandu-se spre marginea inferioara a corneei din unghiul extern spre cel intern.
Efortul, oboseala, factori psihici si iritanti cresc rata clipitului. Atentia si fixatia o
diminua.
La purtatorul de lentile de contact dure filmul lacrimal retrolenticular este reinnoit
prin doua modalitati:
1. mobilizarea lentilei de contact in timpul clipitului, permitand schimbarea peliculei
lacrimale sublenticulare.
2. mecanismul de pompa; in timpul clipitului pleoapele apasa pe fata anterioara a
lentilei de contact, impigand in afara aproximativ 10-20% din filmul lacrimal
sublenticular. La deschiderea pleoapelor lentila isi revine si aspira o cantitate noua
de lacrimi sub ea .
Pentru lentilele hidrofile schimbul se face circa 1% prin primul mecanism si 5% prin
cel de-al doilea.
4. Infiltrate corneene
- marginal
- central
- mixte
5. Modificari ale endoteliului (acute, tranzitorii sau cronice).
6. Modificari ale grosimii si razele de curbura ale corneei (dupa portul mai mult de 10
ani al lentilelor de contact)
7. Hipostezie corneeana
8. Keratite ulcerative
9. Keratoconjunctivita limbica superioara
10. Hiperemie conjuctivala tarsala
11. Conjunctivita cu papile gigante
12. Ulcere pseudo dendritice
Recomandari in fitarea lentilelor propuse portului prelungit: raza de curbura mare pentru ca in
timpul noptii :
- edemul cornean aplatizeaza corneea
- mediul acid nocturn modifica curbura lentilei de contact, facand-o mai stransa pe cornee
si astfel inducand compresiune si edem suplimentar;
- miscarile rapide din timpul viselor nocturne descentreaza lentila de contact si maresc
gradul de oxigenare a corneei.
O alta problema este durata portului prelungit. Toleranta personala este si aici principala
parghie care poate ridica portul unei lentile de contact de la cateva zile la cateva luni, fara a
aparea reactii nedorite. In concluzie, durata portului lentilelor de contact se face prin urmarire
individuala.
In principiu, se recomanda detasarea lentilelor de contact la sfarsitul fiecarei saptamani de
port prelungit, cu igienizarea ei riguroasa si a ochiului, precum si repaus ocular pentru noaptea
respectiva.
Schimbarea lentilelor de contact se face la 4-6-12 luni, functie de rezistenta materialului,
corectitudinea intretinerii si toleranta individuala.
Un concept relativ nou este acela al lentilelor de contact disposable. Evident ca
schimbarea lentilelor de contact cat mai frecvent confera un confort sporit, dar in acelasi timp
mareste mult costul acestui gen de corectie optica.
B. Corectia afakiei
Problema portului lentilei de contact la afak, depinde de etiologia cataractei, care este
diferita in functie de varsta:
la copil, cea mai frecventa este cataracta congenitala;
la adultul tanar, cataracta traumatica;
la batran, cataracta senila
Dintre toate acestea, cataracta senila insumeaza cele mai multe cazuri.
1. Catarcta congenitala
Cataracta unilaterala asociata cu alte anomalii oculare si/sau cerebrale se insoteste de
rezultate slabe, cu vedere sub 1/50 si 1/2, daca este corectata precoce (in prima saptamana si se
face ocluzia ochiului bun 5-6 zile/saptamana). Forma bilaterala a cataractei congenitale se
insoteste de rezultate functionale mai bune: acuitati vizuale cuprinse intre 1/50 si 1/3.
Pentru corectia copilului afak se prefera lentilele suple cu hidrofilie ridicata (80%), sau
lentilele foarte subtiri, in sistem disposable. Unii contactologi recomanda schimbarea lentilelor
de contact suple cu lentile de contact dure permeabile la gaz la varsta de 2-3 ani, daca portul
permanent al lentilellor suple nu este bine suportat.
2. Cataracta traumatica la adultul tanar
In general, cataracta traumatica apare consecutiv penetrarii globului ocular, cu deterioararea
structurilor corneene, iriene si cristalinene, uneori asociata cu tulburari vitreene si retiniene posttraumatice. Corectia optica la aceste persoane se face de preferat cu lentile dure permeabile la
gaz, care dau un confort bun si in plus reduc astigmatismele si neregularitatile corneene (ce
insotesc plagile penetrante).
3. Cataracta senila
Afakul dupa cataracta senila suporta foarte bine portul lentilelor de contact datorita unor
modificari in metabolismul local ocular care confera o toleranta mai buna. Ochiul batranului are
un metabolism redus, cu consum de oxigen mai scazut. Inca din 1982, numeroase studii arata ca
edemul cornean indus de portul lentilelor de contact la afakul senil este mai scazut decat la
subiectul normal. O lentila de contact supla induce dupa doua ore de purtare, pe ochiul inchis, un
edem de 7,5% la afak si 11 % la ochiul normal.
Aceasta observatie sustine ideea portului prelungit la aceasta categorie de persoane. Problema
manualitatii, deficitare la batrani, este astfel partial rezolvata. Sistemul disposable devine, din
aceste puncte de vedere, cel mai indicat portului la afakul batran.
Se recomanda mai ales in afakiile unilaterale, unde implantarea de pseudofak nu a fost
posibila sau a fost contraindicata.
Caracterele fizice ale lentilelor de contact prescrise la afak
Corectia optica cu o lentila convergenta de putere mare inseamna o lentila de contact foarte
groasa central si subtire periferic. Miscarea pleoapelor si greutatea lentilei tinde sa dizloce lentila
de pe cornee. In general, se prescriu lentile tenticulare si reticulate. Lentil ele dure se manevreaza
mai usor, deci sunt mai indicate la batrani. Aceste lentile lenticulare vor avea un diametru total de
9,5 mm Cele neleticulare se pot prescrie si cu diametre mai mici: 8,5 mm. Ele sunt indicate
pentru afakul tanar.
Se indica utilizarea unor coloranti pentru a face mai vizibile lentilele si astfel sa favorizeze
o manipulare mai facila.
Operatia de cataracta, in special prin tehnica intracapsulara, este generatoare de
astigmatisme corneene. Din acest punct de vedere sunt de preferat lentilele de contact dure, care
reduc mai bine astigmatismele corneeene.
Lentilele de contact moi se prescriu pentru afak cu 2-4 Dpt. mai plate decat cel mai plat
meridian corneean, dar in prezenta unui estigmatism cornean este indicata folosirea unei raze de
curbura mai mici.
In concluzie,cele mai indicate lentile pentru afakul senil sunt lentilele de contact dure,
permeabile la gaz, cu port prelungit.
AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE PORTULUI LENTILELOR DE CONTACT,
COMPARATIV CU ALE CORECTIEI AERIENE
A..Generale
a. Avantaje
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
b. Dezavantaje:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Lentilele suple
a. Avantaje.
1. oxigenare mai buna a corneei;
2. adaptare rapida si confort superior;
3. induc mai rar complicatii erozive si nu deformeaza corneea in timp ;
4. fiind sclerale sau semisclera, se descentreaza mai greu;
5. pot fi purtate un timp mai indelungat decat cele dure;
b. Dezavantaje:
1. costul mai ridicat;
2. nu reduc spontan astigmatisme mai mari de 1-1;5 Dpt;
3. manevrabilitate mai dificila ;
4. vederea este mai slaba decat la cele dure ;
5. nu sunt indicate in cazul persoanelor expuse la noxe:praf, substante chimice, corozive,
iritante, toxice.
6. durablilitate scazuta.
CONTACTOLOGIE
TEST 1
CARE
PORTUL
SUNT
LENTILELOR
DE
CONTACTOLOGIE
TEST 2
ALE PORTULUI
LENTILELOR DE
LENTILELOR DE