ELECTROENCEFALOGRAMA si ELECTROOCULOGRAMA

ELECTROENCEFALOGRAMA

1. Generalitati
In urma stimularii periferice, la nivelul cortexului pot fi inregistrate potentiale evocate.
Aceste potentiale evocate au fost interpretate ca fiind suma curentilor extracelulari din
neuronii corticali activati simultan. Totusi, in absenta stimularii periferice pot fi
inregistrate fluctuatii spontane ale potentialului de membrana in toate regiunile cortexului.
Aceasta inregistrare a primit numele de electroencefalograma sau EEG. EEG are o mare
importanta atat pentru neurofiziologia experimentala, cat si pentru diagnosticul clinic.
La om, inregistrarea traseelor EEG se face la nivelul craniului, deoarece acesta nu este un
izolator electric. In acest caz, electrozii de inregistrare sunt departe de cortex si de aceea
amplitudinea potentialelor inregistrate este mica. Daca inregistrarea s-ar face direct de la
nivelul cortexului, amplitudinea curentilor ar fi de 10 ori mai mare. Electrozii de
inregistrare, care au o suprafata mare, inregistreaza un amestec de curenti extracelulari de
la nivelul tuturor neuronilor aflati in vecinatatea lor. Daca inregistrarile se fac direct de la
suprafata cortexului cu un electrod avand, sa zicem, o suprafata de 1mm2, atunci
aproximativ 100.000 neuroni vor fi localizati sub electrod pe o adancime de 0,5 mm. Cand
inregistrarea este facuta prin craniu, se poate estima ca aria de pe care inregistreaza
electrodul este de 10 ori mai mare. Electrodul inregistreaza astfel activitatea a aproximativ
106 neuroni.
Fluctuatiile de mare amplitudine ale potentialelor se pot produce cand majoritatea neuronilor de sub electrod sunt activati in acelasi timp (sincron). De aceea, se poate presupune ca principala sursa a curentilor EEG sunt neuronii cu dendrite orientate
paralel cu scoarta cerebrala sau neuronii localizati ceva mai profund in scoarta cerebrala
care se extind spre suprafata.
Cercetarile au aratat ca EEG poate fi folosita ca un indicator al starilor normale sau
anormale de functionare acreierului.
2. Analiza traseelor EEG
La omul adult in stare de veghe, de alerta, EEG inregistrata in derivatie bipolara prezinta
de obicei doua tipuri de unde: alfa si beta.
Daca subiectul este in repaus senzorial (ochii inchisi) si mental, asistam la inscrierea
undelor alfa (). Acestea au o frecventa de 8-13 Hz (c/s) si o amplitudine de 50 V (10100 V). Intr-un caz tipic, amplitudnea lor creste si descreste regulat si undele se
grupeaza in fusuri (bufeuri) caracteristice. Originea undelor alfa este mai ales occipitala.
Ele traduc, dupa unii autori, activitatea electrica sincrona a neuronilor din cortexul vizual
(regiunea occipitala).

Ritmul alfa

(evident la
inchiderea ochilor)

Sub influenta activitatii senzoriale, si in special a excitatiilor luminoase (deschiderea ochilor), are loc o
reactie de oprire a ritmului alfa si de inscriere a undelor beta (). Acelasi fenomen se petrece si sub
influenta unui efort intelectual, a unei stari emotive puternice, etc. Ritmul beta se caracterizeaza prin o
frecventa de 15-50 Hz (c/s) si o amplitudine de 5-30 V. Spre deosebire de ritmul alfa, undele beta sunt
foarte neregulate si semnifica o desincronizare a activitatii neuronilor corticali. Incidenta lor maxima este
in regiunile parietala anterioara si frontala posterioara din creier.

Ritmul beta (selectat de pe o derivatie anterioara

fronto-centrala)
La 15% din subiectii normali se intalneste in regiunea
frontala ritmul teta (). El se caracterizeaza prin o amplitudine maxima de 20 V si o frecventa de
4-7 Hz (c/s), sub forma de unde izolate, nedepasind 25% din lungimea totala a traseelor.

Ritmul

theta
(unde tipice, ascutite si plate)

In timpul somnului profund, gradul de sincronizare creste si mai mult. Frecventa predominanta este ritmul delta (.

In timpul somnului, fazelele de somn profund alterneaza cu faze de somn paradoxal in

care EEG este profund desincronizata, asemanatoare cu EEG din starea de veghe. Starea
de somn paradoxal este insotita si de alte modificari fiziologice cum ar fi: accelerarea ratei
batailor inimii si a respiratiei, miscari rapide ale ochilor. Din acest motiv, aceste faze de
somn sunt denumite si faze de somn REM (Rapid Eye Movements). Fazele de somn
paradoxal sunt asociate cu visele. Visele nu se produc si in timpul somnului profund.
Undele delta sunt considerate patologice daca apar in starea de veghe. Le putem intalni in
leziuni si tumori cerebrale, hipoglicemie, hipocalcemie, hipoxemie cerebrala, coma
barbiturica, etc. Intr-un cuvant, orice deficienta grava a creierului alimentara, metabolica,
endocrina, toxica, etc., se traduce prin aparitia acestor unde lente, nespecifice, de tip delta.
In geneza undelor lente sunt implicati nucleii profunzi subcorticali (hipotalamici,
mezencefalici). Aceste unde pot apare pe orice derivatie, neexistand practic zone corticale
de maxima incidenta.
3. Controlul nivelului de constienta de catre sisteme din trunchiul cerebral
Informatiile periferice sunt proiectate la nivelul cortexului pe doua cai: specific, pe caile
aferente specifice in arii senzoriale primare si nespecific, pe caile aferente nespecifice
(formatia reticulata si nucleii talamici nespecifici), difuz, la nivelul intregii scoarte
cerebrale.
Experimentele de stimulare electrica au aratat ca sincronizarea EEG, respectiv aparitia
ritmurilor si , se datoreaza formatiei reticulate si nucleilor talamici nespecifici. La
lezarea experimentala a unei anumite parti din formatia reticulata, animalul ramane
permanent inconstient iar EEG este puternic sincronizata (ca in timpul somnului profund).
Pe baza acestor informatii, a fost formulata teoria existentei unui flux activator aferent
permanent pe calea formatiei reticulate catre emisferele cerebrale care controleaza starea
de constienta. De indata ce acest flux activator se intrerupe, se instaleaza somnul sau o
stare asemanatoare somnului. In acest timp, EEG se sincronizeaza.
3

4. Semnificatia clinica a EEG.

EEG este folosita in clinica pentru:

a. Monitorizarea adancimii anesteziei.

Diferitele etape ale anesteziei pot fi recunoscute dupa caracteristicile EEG. Prin reglarea
administrarii anestezicului este posibil sa fie mentinuta o anumita adancime a anesteziei.
b. Diagnosticarea afectiunilor nervoase.
EEG se inregistreaza de obicei prin mai multi electrozi dispusi la nivelul intregului craniu.
Diferenta de potential se poate inregistra intre doi electrozi adiacenti sau intre un electrod
activ si un electrod indiferent (fixat pe ureche).
b.1. Hemoragii intre cortex si craniu
Se caracterizeaza prin amplitudine redusa a traseelor EEG. Hematomul impinge
cortexul in jos, marind astfel distanta dintre sursa de curenti electrici si electrozi.
Aceasta determina o amplitudine micsorata a traseelor EEG.
b.2 Crizele epileptice
EEG se caracterizeaza printr-o puternica sincronizare la o frecventa de aproximativ
3 Hz pe secunda. Drept rezultat, caile motoare care pleca din cortex sunt probabil
stimulate ritmic in acelasi timp, determinand puternicele convulsii musculare
asociate acestor crize.
In epilepsia petit mal (picnolepsie), EEG se caracterizeaza prin aparitia
complexelor varf-unda, cu o amplitudine de cateva sute de V si o frecventa de 3
Hz.

Traseu
EEG
cu
surprinderea unei crize de petit
mal absenta la copilul PL in
varsta de 10 ani; se observa o
descarcare de varf-unde cu
frecventa de 3 c/s, bilaterale,
sincrone si simetrice.
Criza epileptica grand mal EEG se
caracterizeaza
prin
trasee
hipersincrone, adica descarcari
electrice ample, de cateva sute de
microvolti, si rapide (30 Hz) pe
toate derivatiile.
4

Aspect EEG de criza grand mal tonico-clonica

b.3 Moartea cerebrala
Daca aprovizionarea cu oxigen a SNC este oprita pentru 8 pana la 12 minute (ca
urmare a socului circulator, spre exemplu), atunci SNC sufera leziuni ireversibile.
In acest caz, EEG dispare complet (linie de zero sau izoelectrica). Incetarea
activitatii creierului este un criteriu cert de moarte.

ELECTROOCULOGRAMA
Miscarile pe care le fac ochii pentru urmarirea unei tinte sunt realizate cu ajutorul a trei perechi de
muschi extrinseci.
Miscarile ochilor pot fi inregsitrate deoarece intre cornea si retina unui glob ocular exista o diferenta de
incarcare electrica, cornea fiind incarcata pozitiv si retina fiind incarcata negativ. Potentialul de dipol care
se formeaza este determinat de proprietatile diferite ale membranelor si fluidelor din partea anterioara si
posterioara a globului ocular. Acest potential numit potential corneo-retinal variaza intre 300 si 1200 V,
cu valoare medie in jurul a 1000 V. Cand electrozii de culegere sunt plasati in apropierea ochiului, ei
inregistreaza modificarea pozitiei potentialului corneo-retinal sub forma de potentiale pozitive atunci cand
corneea ochiului se apropie de electrodul pozitiv sau potentiale negative atunci cand corneea ochiului se
indeparteaza de electrodul pozitiv. Aceste miscari inregistrate ca potentiale electrice sunt apoi amplificate
si pot fi citite ca semnale pe calculator. Aceasta este electrooculograma.
Nystagmus este miscarea neuniforma a ochilor. Ea se poate produce orizontal,vertical, oblic sau rotator.
Astfel, dac etse prezent unnystagmus orizontal, ochii se misca incet spre dreapta si poai se revin repede
spre stanga. Directia in care se produce nystagmus-ul este determinata de directia componenetei sale
rapide care in cazul de mai sus este spre stanga. Nystagmus-ul spontan este o miscare care se produce
atunci cand nu exista o stimulare externa sau o miscare rotationala si cand pacietul are capul drept.
Nystagmus-ul pozitional sau vestibular este cel care se produce din cauza unei schimbari de pozitie a
corpului. El poate fi modificat de afectiuni ce afecteaza organul vestibuar sau la echilibrului din urechea
interna. Nystagmus-ul poate fi masuratin diferite situatii, cum ar fi cu ochii inchisi, ochii deschisi in
intuneric sau ochii deschisi care urmarescun punct fix.

5. Aplicatie practica: Inregistrarea EEG in trei derivatii: frontala, parietala si occipitala.

Mod de lucru
1.

Pregatirea pentru inregistrare.

Se porneste calculatorul si unitatea centrala Biopac.
Se seteaza amplificatoarele EEG pe canalele corespunzatoare de inregistrare (amplificatorul 1derivatia frontala; amplificatorul 2- derivatia parietala; amplificatorul 3- derivatia occipitala), Gain
50.000, Filter ON, Alpha detector setat pe NORM.
Se seteaza amplificatoarele EOG pe canalul 4 de inregistrare, Gain 2000, Filter ON, cursor pe NORM
si respectiv 0.05 Hz.
Se plaseaza electrozii.
Pentru EEG
Electrodul de masa se fixeaza pe ureche.
Pentru electrozii activi, se degrezeaza cu alcool zonele de fixare dupa cum urmeaza:
pentru derivatia frontala, in partea superioara dreapta si stanga a fruntii;
pentru derivatia parietala, lateral 5 cm stanga/dreapta de vertex
pentru derivatia occipitala, lateral 5 cm stanga/dreapta de protuberanta occipitala
Pentru EOG
Se degrezeaza cu alcool zonele de fixare dupa cum urmeaza:
Pentru inregistrarea miscarilor orizontale tampla dreapta pentru electrodul pozitiv
si tampla stanga pentru electrodul negativ.
Pentru inregistrarea miscarilor verticale, desupra uni ochi pentru electrodul pozitiv
si sub un ochi pentru electrodul negativ.
Se ataseaza de electrozii activi discurile adezive de fixare.
Se umplu spatiile din electrozi cu gel electrolitic de inregistrare.
Se fixeaza in pozitiile finale.

ATENTIE! Dupa realizarea inregistrarii, gelul este indepartat din electrod prin spalare cu tampoane
umectate cu apa.

2.

3.

Se deschide programul de achizitie de date Acqknowledge (C://Lucrari practice/Acq/Acq35.exe).

Se deschide din directorul corespunzator sectiei careia ii apartineti: C://Lucrari practice/Acq/EEG si
EOG/Biologie sau Chimie etc.
Se creaza un fisier nou cu numele studentului pe care se face inregistrarea. Mai intai se deschide
modelul (template.acq) care se salveaza cu numele studentului folosit ca subiect.
Se verifica in menu-ul MP100/Setup Acquisition parametrii de achizitie, care trebuie sa fie dupa cum
urmeaza:
Record and save once to memory
Sample rate 200 samples/second
Total length 1 min
Se verifica in menu-ul MP100/Setup Channels setarile canalelor care trebuie sa fie dupa cum
urmeaza:
Etichetele sa fie: A1, EEG frontal
A2, EEG parietal
A3, EEG occipital
A4, EOG
Sa fie activate toate optiunile (Acquire, Plot, Values) pentru fiecare canal.
Se verifica unitatile de masura in care se masoara curentii inregistrati care trebuie sa fie microvolti.
Inregistrarea
Se incepe achizitia de date facandu-se un click pe butonul Start.
Pentru traseul EOG pot sa treaca 90 de secunde pana la stabilizarea traseului. Dupa ce unda s-a
stabilizat la 0 V, realizati Autoscale (Display/Autoscale waveform). Unda inregistrata va indica
miscare ochilor in plan orizontal si vertical.
Pentru a marca evenimentele deosebite, pe parcursul inregistrarii se apasa tasta F9. Aceasta duce la
aparitia unui marker () in fereastra ingusta de deasupra ferestrei de inregistrare. Ulterior, se poate
scrie ce reprezinta fiecare marker.
Teme:
Inregistrarea unui traseu EEG in derivatiile F, P si O, cu subiectul deschizand si inchizand
ochii la intervale de 15 secunde. Se observa undele alfa si reactia de oprire la deschiderea
ochilor.
Inregistrarea unui traseu EEG in derivatiile F, P si O, cu subiectul executand calcule mentale
pe perioada in care este cu ochii inchisi. Se observa reactia de oprire la efectuarea unei
operatii corticale.
Inregistrarea unui traseu EEG in derivatiile F, P si O dupa o proba de hiperpnee (respiratie
accelerata tip de 3-5 min). Se observa efectul alcalozei asupra EEG.
Treceti amplificatorul EOG pe DC. Pe aceasta pozitie, semnalul corespunzator diferitelor
pozitii ale ochiului ar trebui sa ramana stabile pentru mai mult timp. Rugati subiectul sa se
uite intr-un punct fix (un creion) aflat la cativa metri departare. In timp ce subiectul
urmareste punctul, apropiati creionul miscandu-va perpendicular pe linia vizuala. Stabiliti
legatura dintre potentialul masurat si distanta pe care ati deplasat creionul.
Plasati electrozii celui de la doilea amplificator EOG deasupra si sub ochi. Incepeti sa
inregistrati si alegeti optioune XY din bara de unelte. Astfel veti obtine o harta in timp real a
locului a miscarilor oculare.Determinati daca subiectul isi misca ochii la fel de repede
orizontal si vertical.
Analiza traseelor inregistrate
Se copiaza traseele inregistrate pe celelalte calculatoare. Se lucreaza pe o singura derivatie odata.
Separarea tipurilor de unde in inregistraea EEG.
Activati canalul EEG occipital facand un click pe eticheta lui.
Realizati o copie a canalului activat facand click pe Edit/Duplicate waveform.
Faceti de doua ori click pe eticheta copiei noi si schimbati denumirea in alfa.
Filtrati traseul inregistrat pentru izolarea numai a undelor alfa, facand click pe
Transform/Digital filters/FIR/Band Pass. Mentionati valoarea inferioara a domeniului de

frecventa al undei alfa (low frequency) si valoarea superioara (high frequency). OK.
Realizati Autoscale (Display/Autoscale waveform). Observati noul traseu rezultat dupa
filtrarea. Ce forma au undele alfa?
Repetati operatiile de mai sus, aplicand filtre pentru undele beta, delta si teta. Tineti cont in
selectarea canalului pe care il activati si filtrati de zona cerebrala unde undele respective au
cea mai mare incidenta.
Determinarea vitezei de miscare a ochilor de la stanga la dreapta si invers.
Selectati canalul EOG.
Faceti click pe Transform/Difference. Alegeti o valoare de 10.