Sunteți pe pagina 1din 45

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC


SECIA: INGINERIE AEROSPATIAL

PROIECT LA DISCIPLINA

ECHIPAMENTE SI SISTEME
HIDROPNEUMATICE DE BORD

STUDENT: Cioi Dumitru Marian


GRUPA:9305

PROFESOR COORDONATOR:
conf.dr.ing LIVIU

DINCA

TEMA DE PROIECT:
S se proiecteze instalatia de actionare a suprafetelor aerodinamice (eleron,flaps,directie)
pentru un avion de tipul Airbua A 320
Punctele care vor fi tratate obligatoriu sunt:
1.Definirea geometriei suprafetelor aerodinamice actionate;
2.Alegerea presiunii nominale si a vitezei de curgere in conductele instalatiei hidraulice;
3.Dimensionarea cilindrilor hidraulici de actionare;
4.Calculul debitelor necesare fiecarei actionari ;
5.Alegerea servovalvei electrohidraulice;
6.Elaborarea schemei bloc a fiecarei actionari;
7.Calcululregulatorului fiecarei actionari;
8.Simularea actionarii in trei conditii de zbor;
Proiectul va contine urmatoarele material grafice:
1.Desenul in trei vederi al avionului;
2.Schite pentru definirea geometriei suprafetelor de comanda ale avionului;
3.Schemele hidraulice ale instalatiei proiectate;
4.Grafice care sa prezinte rezultatele functionarii instalatiei hidraulice in conditiile impuse;
Date de intrare:
Date caracteristice avionului:
Lungime[m]=37.57;
Anvergura[m]=33.91;
Inaltime[m]=11.80;
Greutate gol [kg]=39777;
Greutate maxima la decolare[kg]=73500;
Greutate maxima combustibil[kg]=18812;
Viteza maxima[Mach]=0.86;
Numarul de pasageri=2+179;

Date caracteristice ale actionarii fiecarui fiecarui element al avionului.

F
STALL[N]

Bracaj
Maxim[]

Viteza
maxima de
bracaj[/]

Masa[kg]

1.Act. Eleron

45000

30

35

30

2.Act.
Profundor

70000

25

80

60

3.Act. Directie

55000

30

55

100

1.DETERMINAREA GEOMETRIEI SUPRAFETELOR DE


COMANDA

ELERON
Lungimea
14.5........................................33.91

Le=1.5*33.91/14.5=3.51m

1.5..........................................Le
Latimea
14.5.......................................33.91
0.4........................................le

Moment de
inertie[kg*

l e=0.4*33.91/14.5=1.17m

25
45
80

PROFUNDOR
Lungimea
14.5........................................33.91

L p=2.5*33.91/14.5=5.85m

2.5..........................................Lp
Latimea
14.5.......................................33.91

lp=0.5*33.91/14.5=1.17m

0.5........................................lp

DIRE

CTIA
Lungimea
14.5........................................33.91

L d=2.6*33.91/14.5=6.08m

2.6..........................................Ld
Latimea
14.5.......................................33.91
0.6........................................ld

lp=0.6*33.91/14.5=1.40m

Lungime[m]
3.51
5.85
6.08

ELERON
PROFUNDOR
DIRECTIE

Latime[m]
0.93
1.17
1.40

2. ALEGEREA PRESIUNII NOMINALE A INSTALATIEI DE


ACTIONARE PROIECTATE
Presiunea nominala a instalatiei proiectate se alege in functie de sirul de presiuni
specificate in standardul ISO 2944.
Am ales presiunea nominala standardizata de: 210 [bar].

3.DIMENSIONAREA CILINDRILOR HIDRAULICI


Calculam
pentru
suprafata
comanda
: unghiul maxima
maxim
de
in [rad]
-
Acceleratia
punctului
de articulatie
cilindru siunghiulara
suprafata
de
comandaa, masa
suprafetei
de
viteza
de fiecare
bracareintre
,de
acceleratia
maxbracaj
,timpul
de
bracare ,
/ , maxma
comanda redusa la tija cilindrului hidraulic M:
ELERON:

max =30=0.523 [rad];

max =35[/]=0.6105[rad/s] ;
=

20.523

= 0.6105 =1.71[ s];

t a =0.15*t b =0.15*1.71=0.256s;

max=

0.610

=2.442[rad/

];

5
0.25
6

Am ales b=0.085[m];
2

a= max*b*cos max =2.442*0.85*cos 30= 1.79[/ ];


=4613.61 [kg]

25
=
M= 2
2
2

0.85
30

PROFUNDOR:

max =25=0.4376[rad];

max =80[/]=1.3956[rad/s] ;
2

20.4376

1.3956

=0.63[s];

ta =0.15*tb =0.15*0.63=0.09[s]

1.395

=15.5

[rad/ 2 ];

max

max=
ta
=

0.0
9

Am ales b=0.08[m];

a= max*b*cos max =15.5*0.8*cos 25= 1.12[/ ];


2

M=

45

b 2 co s 2
max

=8560.14 [kg];

0.82
2 25

DIRECTIE:

max =30=0.523 [rad];

max =55[/]=0.96 [rad/s] ;


t b =2max=20.523
=1.09;
max

0.96

t a =0.15*t b =0.15*1.09=0.16 [s];


max=
=

ta

max0 .9

=6

[rad/ 2 ];

6
0.1
6

Am ales b=0.75[m];

a= max*b*cos =6*0.75*cos 30= 0.39[/2];


M=

J
2
b co s 2
max

ELERON
PROFUNDOR
DIRECTIE

80

=18962.96 [kg];

0.75 2 co s 2
30

t a [s]
0.25
0.09
0.16

max[rad/2 ];
2.442
15.5
6

a[/2];
1.79
1.12
0.39

M[kg];
4613.61
8560.14
18962.96

In continuare vom calcula forta necesara actionari instalatiei hidraulice pentru


fiecare actionare:

Fcalc=F stall
1.5

ELERON:
45000=30000 [N];
F =
calc

1.5

PROFUNDOR:
70000=46666.67[N];
F =
calc

1.5

DIRECTIE:
55000=36666.67 [N];
F =
calc

1.5

Fcalc[N];

ELERON
30000

PROFUNDOR
46666.67

DIRECTIE
36666.67

In cazul actionarii proiectate s-a considerat ca aceeasi forta maxima la ambele curse ale
cilindrului hidraulic. Se tine cont de presiunea nominala a instalatiei hidraulice pa aleasa
la

punctul anterior si se calculeaza aria necesara: Anec= ;

Se calculeaza si diametrul pistonului cu formula

dnec=
Am ales cilindri hidraulice din catalogul urmator:

4
0.75

10

ELERON:
2

30000
Anec=
=0.00142[m ];
210 10 5
40.001 =0.049[m];

dnec=

42
3.140.
75

Am ales:
dp ales=50 cm;
dt ales=22cm;
(50 2 22 2 )
=23263.63
4

Fcapabil=0.07*210*

d

d 2 p ales d 2 t ales

p ales

[N];

1.242

PROFUNDOR:
46666 .67
=0.00223[m
210 10 5
40.002 =0.061[m];

Anec=
dnec=

];

23
3.140.
75

Am ales:
dp ales=80cm;
dt ales=25cm;
(80 2 25 2 )
=66640.61
4

Fcapabil=0.07*210*

d

d 2 p ales d 2 t ales

p ales

[N];

1.112:

DIRECTIE:
36666 .67
=0.00175 [m
210 10 5
40.001 =0.055[m];

Anec=
dnec=

];

75
3.140.
75
11

Am ales:
dp ales=50cm;

12

dt ales=36cm;
(50 2 36 2 )
=13893
4

Fcapabil=0.07*210*

d

d 2 p ales d 2 t ales

[N];

p ales

22:

dnec[m]
0.049
0.061
0.055

Anec [m ]
ELERON
0.00142
PROFUNDOR 0.00223
DIRECTIE
0.00175

dp ales[cm]
50
80
50

dt ales[cm]
22
25
36

Fcapabil[N]
23263.63
66640.61
13893

4. CALCUL DEBITELOR NECESARE ACTIONARII


Calculul debitelor necesare actionarii hidraulice se face la viteza maxima necesara actionarii.
Servovalva va fi dimensionata la acest debit, urmand sa se calculeze performantele
sistemului si pentru cursa de retragere a tijei. n cel de-al doilea caz viteza de bracaj a
suprafetei de comanda va rezulta superioara celei impuse. n vederea alegerii ulterioare a
servovalvei se calculeaza caderea de presiune pe cilindrul hidraulic la incarcarea maxima.
ELERON
2


3
50 2
Aefectiv =

10 3

=
10
4
4

=0.019[m ]


=b*
=0.085*0.6105=0.051[m/s]
Qmax =Qnec=Aefectiv* =0.019*0.051=58.11[l/min]

30000=157[bar]

PL=

0.01
9

QNL= Qmax

=58.11*

210
210
157

=115.67[l/min]

Qr=1.1* QNL=1.1*115.67=127.23[l/min]
PROFUNDOR
2


Aefectiv =

10
4

80 2 10=0.05[m


=b*
=0.08*1.3956=0.112[m/s]


Qmax =Qnec=Aefectiv*
=0.05*0.112=33.58[l/min
]

PL=

46666 . =93[bar]
67
0.0
5

QNL= Qmax

= 33.58

210
210
93

=44.99 [l/min]

Qr=1.1* QNL=1.1*44.99=49.49[l/min]
DIRECTIE
2


Aefectiv =

10
4

50 2 10=0.019[m

=b*
=0.075*0.096=0.072[m/s]
Qmax =Qnec=Aefectiv* =0.019*0.072=8.20[l/min]

36666 . =174[bar]

PL=

67
210

QNL= Qmax

= 8.20

210
210
174

=19.8 [l/min]

Qr=1.1* QNL=1.1*19.8=21.78[l/min]
2
Aefectiv[m ]

ELERON
0.019
0.051
[m/s]
PROFUNDOR 0.05
DIRECTIE
0.019

0.112
0.072

Q max[l/min] PL[bar]

QNL[l/min] Qr[l/min]

58.11
33.58
8.20

115.67
44.99
19.8

157
93
174

127.23
49.49
21.78

Deoarece fortele si debitele necesare rezulta de valori relativ mari, pentru


aceasta aplicatie se va alege o servovalva, nu o supapa proportionala.

5.CALCULUL PULSATIILOR DE REZONANTA ALE ACTIONARII


SUPRAFETELOR DE COMANDA
Pulsatia de rezonanta a suprafetelor de comanda este importanta in alegerea
servovalvei electrohidraulice.
Se calculeaza pentru cilindrul hidraulic ales ariile A1 si A2 cu relatiile :

A1=

A2=

Rigiditatea utilizata pentru calculul frecventei maxime de rezonanta va fi :


2

Kof max=E*(

22

);

K of max K

+2

KA= K of max +K ;
s
Se calculeaza frecventa de rezonanta, in care se considera masa M egala cu masa redusa a
suprafetei de comanda la tija cilindrului, calculata la punctul 2 cu formula:
1

fr=2 *

ELERON
2

2
50 =0.00196[m
2

=
4

A1=

2
(

A2=

];

2
(50
22 2 )
)
=0.00158[m2];
4

2
2

Kof max=E*(

K A=

)=2000(

+ 2

K of max K 324 .91324 =162.455;


.91

=
K of
s

fr=2 *

.91+324 .
max +K 324
91

= *
2

162 .
455
4613
.
61

PROFUNDOR

=0.029Hz;

0.00196

0.00158

)=324.91;

0.00002365 0.00002365 +0.00158 60


1


2
2
50 =0.00196[m ];
2
=
4

A1=

2
(

A2=

2
(50
25 2 )
)
=0.00149
4

[m ];

2
2

Kof max=E*(

2
1

)=2000(

0.00196

.89

=
K of
s

fr=2 *

.89+324 .
max +K 324
89

= *
2

162 .

=0.021Hz;

44
8560
.
14

DIRECTIE
A1=

2
50 =0.00196[m
2

=
4

4
2
(

A2=

];

2
(50
36 2 )
)

0.00149

)=324.89;

0.00002365 0.00002365 +0.00149 70


1

+ 2

K of max K 324 .89324 =162.44;

K A=

=0.00095 [m2];

Kof max=E*(

2
2
2
2

K A=

)=2000(

fr=2 *

0.00095

)=324.88;

0.00002365 +0.00095 63

=162.44;

324 .88

=
K of

0.0000236
51

+ 2

K of max K324 .88

0.00196

.88324
max +K 324
.88

162 .

= *
2

=0.0282[Hz];

44
18962
96 .
2

A1[m ]
ELERON
0.00196
PROFUNDOR 0.00196
DIRECTIE
0.00196

A2[m ]
0.00158
0.00149
0.00095

Kof max
324.91
324.89
324.88

KA
162.455
162.44
162.44

fr[Hz]
0.029
0.021
0.028

Cunoscand frecventele de rezonanta ale actionarii suprafetelor de comanda este importanta


nu numai pentru dimensionarea sistemului hidraulic(in special pentru alegerea servovalvei)
ci si pentru fenomenele aeroelastice ale suprafetelor de comanda. La apropierea de regimul
transonic apar unde de soc lambda pe aripa. Acestea induc pe suprafetele de comanda
fenomenul de buzz-flutter. Suprapunerea frecventei de rezonanta a actionarii pentru
frecventa de buzz-flutter poate duce la distrugerea suprafetei de comanda.

6. ALEGEREA SERVOVALVELOR ELECTROHIDRAULICE


Principalele tipuri de servovalve produse pe plan international sunt servovalvele cu
distribuitor
ajutaj-clapeta, servovalvele cu tub mobil si servovalvele cu comanda
directa. Servovalvele electrohidraulice pot fi utilizate in diferite tipuri de servosisteme.
Cele mai reprezentative sunt servosistemul de pozitie,servosistemul de viteza si
servosistemul de forta.
Parametrii caracteristici servovalvelor electrohidraulice:
Parametri electrici Curentul
de intrare; Curentul de
referinta; Impedanta
infasurarilor ; Semnal de
precomanda ;

Parametrii hidraulici
Debitul comandat;
Debitul de referinta;
Amplificarea in
debit;

Debitul la sarcina nula;


Debitul de pierderi interne;
Caderea de presiune pe sarcina
Performante:
Liniaritatea;
Simetrie;
Histerezis (hysterezis);
Pragul de sensibilitate
(threshold); Abaterea de la nul
(lap);
Amplificarea in presiune (pressure gain);
Nulul (null);
Curentul de nul (null bias);
Deviatia nulului (null
shift);
Raspunsul in frecventa (frequency response);
Consideratii practice privind utilizarea servovalvelor electrohidraulice
1.

Sursele de presiune

Se prefera alimentarea cu presiune constanta, cu variatii minime. Se recomanda utilizarea


hidroacumulatorilor si pompelor cu cilindree variabila. n cazul pompelor cu cilindree
constanta, utilizarea unui hidroacumulator este optionala.
Daca mai mult decat un sistem critic este alimentat de la o pompa, se izoleaza fiecare
system cu supapa unisons si se prevede pentru fiecare hidroacumulator.
Rezervoarele se prevad cu sisteme de aerisire dotate cu filter de 3 5 m (Nu se
aplica in cazul sistemelor presurizate de aviatie). Capacitatea rezervorului aprop iata de
capacitatea instalatiei.
Temperatura si presiunea trebuie reglate continuu daca este necesara o comanda
precisa timp indelungat.
Nu se recomanda utilizarea sistemelor de reglare a presiunii cu supapa de siguranta
reglabila, deoarece prezinta debit de pierdere permanent, deci pierderi mari de energie.
2.

Conducte si racorduri

Nu se utilizeaza conducte lacuit sau lacuri pentru etansare (Contin particule fine, dificil
de filtrat). n caz de necesitate pentru etansare utilizati banda de teflon.
Se utilizeaza doar scule corespunzatoare pentru taierea conductelor. Conductele se
debavureaza. Se prefera indoirea la rece a conductelor. Dupa indoire la cald sau sudare
conductele se detensioneaza. Utilizarea sarnierelor rotative poate produce span in lichidul
hidraulic.
Daca este necesara utilizarea de conducte flexibile se vor folosi de preferat conducte
de teflon, nylon sau furtune termoplastice in locul furtunelor de cauciuc (neopren) care
pot produce particule care impurifica lichidul hidraulic. Conductele flexibile se plaseaza
inainte, nu dupa filtre.

3.

Filtrare

Se utilizeaza un filtru de inalta presiune, cu finete de filtrare de 10 15 m, fara


by- pass, chiar inainte de servovalve.
Se utilizeaza daca este posibil un filtru de retur cu finetea de 3 m.
Se utilizeaza un filtru de retur cu finetea de 3 5 m pe conductele care nu intra in bucla
de filtrare.
Instalatia hidraulica se dimensioneaza astfel incat lichidul din rezervor sa fie
recirculat de minim 5 ori pe ora.
Aceste recomadari au urmatoarele justificari:
-

Servovalvele pot suporta impuritati cu dimensiunea maxima de 25 m.


Nu este nici practic si nici economic a se utiliza filtre fine pe conductele de
inalta presiune. Mai ieftin este sa se utilizeze filtre de joasa presiune, de cateva
ori mai mari si care pot realiza filtrarea continuu si in conditii mai
avantajoase.(Curent stationar si viteze mici ale lichidului imbunatatesc filtrarea)

Daca apar variatii mari ale nivelului lichidului in rezervor, (de exemplu in
cazul utilizarii cilindrilor cu tija unilaterala), se recomanda utilizarea unui filtru de joasa
presiune cu finetea de 3 m ca sistem de aerisire. Nu este cazul la rezervoarele presurizate.
Se vor utiliza sisteme de filtrare cu avertizoare de colmatare pentru schimbarea
la intervale de timp corespunzator ale elementelor de filtrare.
Se utilizeaza sisteme filtrante de joasa presiune si finete ridicata pentru o instalatie
hidraulica inainte de punerea in functiune. Totdeauna un lichid hidraulic nou este un lichid
cu continut ridicat de impuritati de la transport si ambalare.

Lichidul din rezervor va fi trecut prin filtre de curatire de cel putin 50 de ori inainte de
punerea in functiune a instalatiei. Filtrul de curatire se schimba atunci cand este
activat indicatorul de colmatare, sau cand sistemul a functionat 6 pana la 8 ore fara a fi
nevoie de schimbarea filtrului de curatire.
4.

Amplasarea servovalvei

Servovalva se amplaseaza cat mai aproape de actuator pentru a reduce volumul de


lichid pe conductele dintre aceasta si actuator. Compresibilitatea lichidului hidraulic poate
inrautati comportarea sistemului.
Nu se justifica utilizarea conductelor flexibile intre servovalva si actuator.
Conductele flexibile scad rigiditatea actionarii si pot produce impuritati in lichidul hidraulic.
5.

Dimensionarea servovalvei

Se alege din cataloagele realizate de firma VICKERS Inc o servovalva care are debitul
de referinta mai mare sau egal cu debitul de referinta calculat pentru actionarea
respectiva.

19

20

Tabelul 6. Parametrii principali ai servovalvelor alese

Nr.

Actionarea

Qr

pr

ir

tr

(codul)
SM44510SS1

[l/min]
45

[bar]
210

[mA]
10

[ms]

[ms]

10

10

10

10

10

10

Crt.
1
Eleron
stanga

Tipul servovalvei

Eleron
dreapta

SM44510SS1

Profundor
stanga
Profundor

dreapta
Directie

45

SM47610SS1

76

SM47610SS1

76

SM4578S**

7.ESTIMAREA
FUNCTIEI
ELECTROHIDRAULICE

57

DE

210
210

10
10

210
210

TRANSFER

SERVOVALVEI

Pentru a estima functia de transfer a servovalvei electrohidraulice vom considera ca


aceasta este de tip aperiodic de ordinul intai.
Calculam pentru fiecare suprafata de comanda: Ksv,Tsv,.

ELERON
Psv=(0.8*Pn)-PL=(0.8*210)-157=11[bar];
QC=QRSV*

=45*

11 =10.29[l/min];

210

10 .
29
=
10

KSV=

TSV=

=0;

=1.029[l/min/mA];

10

=3.3383;

ln 0.0

ln 0.05
5

PROFUNDOR
21

Psv=(0.8*Pn)-PL=(0.8*210)-93=75[bar];
=76* 75 =45.42 [l/min];
QC=QRSV*
210

45 .
42
=
10

KSV=

TSV=

=4.542[l/min/mA];

10
=3.3383;
ln 0.05

=
ln 0.05
=0;
DIRECTIE
Psv=(0.8*Pn)-PL=(0.8*210)-174=6[bar];
QC=QRSV*

=57*

=9.63 [l/min];

210

9.6 =1.2[l/min/mA];
3
=
8

KSV=

TSV=

10
=3.3383[ms];
ln 0.05

=
ln 0.05
=0;
Psv[bar]
ELERON
11
PROFUNDOR 75
DIRECTIE
6

QC[l/min]
10.29
45.42
9.63

KSV[l/min/mA]
1.029
4.542
1.2

TSV[ms]
3
3
3

0
0
0

8.ALEGEREA TRADUCTOARELOR UNGHIULARE DE POZITIE


Pentru a transmite comanda de la mansa la ctuatorul hidraulic este nevoie de traductoare
care sa transforme pozitia mansei intr-un semnal electric.
22

Pentru instalatia proiectata se aleg traductoare potentiometrice, atat pentru


pozitia mansei cat si pentru pozitia suprafetei de comanda. Principalii parametri care
caracterizeaza traductoarele unghiulare sunt:
-

cursa maxima;

semnalul de iesire;

acuratetea;

repetabilitatea;

23

rezolutia;

tipul senzorului;

incarcarea arborelui de intrare;

momentul de frecare;

rezistenta la intrare;

momentul de frecare;

rezistenta de intrare;

puterea absorbita;

tensiunea maxima de alimentare;

variatia semnalului de iesire in domeniul de masura;

domeniul de temperatura in care poate fi utilizat;

fiabilitatea (numarul maxim de cicluri de functionare);

Deoarece smnalul preluat de la traductoare este transmis pe distante relativ mari la bordul
avionului, este de preferat ca acesta sa fie o tensiune, care se amplifica mai usor si poate fi
prelucrata mai comod de echipamentele aferente sistemului comenzilor de zbor.
Alegerea traductorului de pozitie pentru mansa si suprafetele de comanda se va afce
pe urmatoarele criterii principale:
cursa maxima- trebuie sa fie mai mare cu aproximativ 20-30% decat cursa elementului
deservit;
tensiunea de alimentare- de obicei traductoarele de pozitie potentiometrice de la
bordul avionului sunt alimentate de la tensiunea de 28 V c.c;
acuratetea- traductorul trebuie sa poata sesiza deplasari cat mai mici ale
elementului deservit;
repetabilitatea- variatia tensiunii de iesire la pozitionari identice repetate ale
arborelui de intrare trebuie sa fie cat mai mica;
domeniul temperaturilor de lucru- in aviatie se recomanda un domeniu de temperatura
o
o
pentru traductoare de cel putin - 56 C 70 C. Acest domeniu poate sa varieze in functie de
pozitionarea concreta a traductorului pe avion;
reduse.

gabart si masa cat mai

Dupa alegerea traductorului se determina factorul sau de amplificare cu relatia:


U

KSV=

[v/];

Ktraductor [v/ ]

ELERON

PROFUNDOR

DIRECTIE

0.438

0.438

0.438

Am ales traductoarele realizate de firma RIVERT.

25

9.STABILIREA SCHEMEI BLOC SI A FUNCTIEI DE TRANSFER A


SISTEMELOR DE ACTIONARE PROIECTATE
K

Calculam: Constanta K cu formula:


K=

reg

se va determina produsul K convector

traductor

convector

SV

si

A efectiv

K SV ;
Se va modifica valoarea constantei Kales conform relatiei

=Kales*

=Kales*

Ktraductor=0.438;

ELERON
K=35;
Kales=50;
K

Kreg*Kconvector=

ales

efectiv

b
K
traductor
K
SV

0.085
0.438
1.029
ales

=Kales*

=K

=0.179[mA/mV];

50 0.019

=50*

50 2

=62.004;

50 2 22 2
2

PROFUNDOR

K=80;
Kales=80;
K

Kreg*Kconvector=

ales

b
K
traductor
K
SV

efectiv

80 0.05
0.08
0.438
4.542
26

=0.161
[mA/mV];
ales

K
_
ELERON
35
PROFUNDOR
80

DIRECTIE
55
=Kales*

=K K*
ales

50
80 2
60 2

=80* 50 2 =106.66;
Kreg*Kconvector

0.179
62.004
0.161 502 25 2 106.66
0.163
124.58

DIRECTIE

K=55;
Kales=60;
K

Kreg*Kconvector=

ales

K traductor

0.075

0.438 1.2

SV

=Kales*

ales

=K

=0.163 [mA/mV];

60 0.019

efectiv

=60*

50

=124.58;

50 2 36 2
2

Se fac simularile sistemului de actionare;


ELERON;
Intrarea treapta pentru Kales=50;

27

28

PROFUNDOR

Intrarea treapta pentru Kales=80;

DIRECTIE
Intrarea treapta pentru Kales=60;

ELERON
Intrarea rampa pentru Kales=62.004;

PROFUNDOR
Intrarea rampa pentru Kales=106.66;

DIRECTIE
Intrarea rampa pentru Kales=124.58;

10.DIMENSIONAREA SURSELOR HIDRAULICE


Avand in vedere ca actionarile comenzilor de zbor sunt de maxima imprtanta pentru
aeronava, sursele hidraulice trebuie sa asigure functionarea acestora in orice conditii de zbor
(normale sau de avarie). Din acest motiv, sistemul hidraulic este divizat in mai multe
subsisteme, care
in mod normal alimenteaza fiecare un anumit grup de consumatori, dar care in caz de
avarie pot fi interconectate intre ele, astfel incat in caz de avarie actionarile comenzilor de
zbor sa ramana active.
Schema unei surse hidraulice pentru un avion de transport bimotor poate fi cea prezentata
in figura 15.

1- filtru de aer comprimat; 2- regulator de presiune aer comprimat; 3- supapa de


comutatie;
4- rezervor hidraulic principal; 5- supapa de siguranta rezervor principal; 6- traductor nivel
lichid hidraulic; 7- filtre hidraulice retur; 7- traductor temperatura lichid hidraulic; 8robinete de comutare retur; 9- rezervor hidraulic de avarie; 10- pompe hidraulice cu actionare
mecanica(de la motoare);
11- pompe hidraulice (cu cilindree fixa) cu actionare electrica; 12- supape unisens; 12filtre de presiune; 14- traductoare presiune hidraulica; 15- regulator de presiune hidraulica;
16- supape de comutare a alimentarii intre circuitele hidraulice.
10.2 ALEGEREA FILTRELOR
Filtrele cu care va fi dotata instalatia vor fi alese pe criteriul debitului vehiculat si al
presiunii de lucru.se vor alege din cataloage filtre de presiune cu element filtrant sita

metalica cu finete de filtrare 25m si presiunea de lucru mai mare sau egala cu presiunea
nominala a instalatiei proiectate.
Se extra din catalog pentru fiecare din filtrele alese urmatoarele
date: TUR

-presiumea nominala=320bar
-finetea de filtare=15 m
-debitul nominal=160 l/min
-codul de identificare al filtrului=6.780.316.200

RETUR

-presiumea nominala=160bar
-finetea de filtare=15 m
-debitul nominal=160 l/min
-codul de identificare al filtrului=6.780.345.500
10.3 ALEGEREA SUPAPELOR UNISENS

Se vor alege din cataloage supape unisens care sa aiba caderea de presiune de maxim
5 bar la debitul maxim care trece prin supapa respectiva.
10.4 ALEGEREA LICHDULUI HIDRAULIC
Lichidele hidraulice utilizate in instalatiile aeronavelor trebuie sa satisfaca o serie
de cerinte care sa asigure fibilitatea actionarii suprafetelor de comanda.

Cateva din cerintele impuse sunt urmatoarele:


-Compatibilitatea lichdului cu materiale utilizate in constructia instalatiei hidraulice.
-Modul de elasticitate cat mai ridicat.
- Spumare redusa.
- Proprietati de ungere ridicata.
- Vascozitatea in domeniu optim de functionare al echipamentelor instalatiei.
- Temperatura de congelare cat mai redusa.
- Temperatura maxima de utilizare cat mai mare.
- Inflamabilitate cat mai redusa.
- Sa nu degaje vapori toxici.
-Stabilitate cat mai buna a proprietatiilor in timp.
Pentru proiectul realizat se alege un lichid hidraulic care sa satisfaca cerintele ce
apar la bordul avionului studiat.In tabelul urmator este prezentat lichidul hidraulic
folosit inb comparatie cu apa pentru avionul Boeing 767-300.
Fluid

Temperatura

Vascozitatea

Densitatea

Modul
de Utilizare
elasticitate

Apa

1.79

1.00

21

38

0.69

0.993

23.5

100
-54

0.32
2500

0.956
1.12

23.5
21.6

38

11

1.05

21.6

105

3.5

0.99

21.6

Skydrol500

Lichidul
hidraulic de
aviatie
neinflamabil

S-ar putea să vă placă și