Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Conductor tiinific:
Prof. Dr. CRISTIAN DINU POPESCU
Doctorand:
EMILIAN-BOGDAN IGNAT
2011
CUPRINS:
I. CONTEXTUL STIINTIFIC SI INFORMATIONAL CURENT IN
CEEA CE PRIVESTE STIMULAREA ELECTRICA
FUNCTIONALA, STIMULAREA MAGNETICA TRANSCRANIANA
SI APLICATIILE ACESTORA IN RECUPERAREA PACIENTILOR
CU ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL
1
II. EVALUAREA EFECTULUI FES ASUPRA PARAMETRILOR
CLINICI AI MERSULUI LA PACIENTI CU HEMIPAREZA
SPASTICA DUPA ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL
ISCHEMIC
8
II.1 MATERIAL SI METODA
8
II.2 REZULTATE
11
II.2.4 EVOLUIA PARAMETRILOR SECUNDARI
21
II.3 DISCUII
23
II.4 CONCLUZII
27
29
29
31
36
40
IV CONCLUZII FINALE
43
BIBLIOGRAFIE
45
0,13 m/s (IC 95%, 0,07-0,2 m/s), dar rezultatele privind PCI au fost
neconcludente (doar doua dintre studii au fost luate in calcul pentru
aceasta). Intr-o alta metaanaliza27 concluzioneaza ca forta si vitezade
mers au crescut statistic semnificativ (in medie cu 0.18 m/s - IC 95%
0.08 0.28 m/s pentru viteza). Efectul a fost mai amplu in studiile
care au inclus pacienti in stadiul subacut comparativ cu pacientii in
stadiul cronic, si mai amplu pentru sistemele multicanal in
comparatie cu stimulatoarele cu un singur canal. In 2004, Peppen si
colab28, trecand in revista 5 studii cu FES concluzioneaza ca exista
unele dovezi privind un efect pozitiv asupra vitezei mersului si fortei
musculare, dar nu si asupra activitatilor curente.
In general sistemele de stimulare electrica functionala sunt
bine tolerate de pacient, iar folosirea pe termen lung imbunatateste
abilitatile functionale, reintegrarea sociala si viteza de mers29.
II.
Evaluarea
efectului
FES
asupra
parametrilor clinici ai mersului la pacienti
cu hemipareza spastica dupa accident
vascular cerebral ischemic
10
N. sciatic
SPI
SPE ram superficial
SPE ram profund
Fig.II.2 Pozitia electrozilor pentru stimularea electrica functionala
II.2 Rezultate
Valorile obtinute pentru parametrii masurati au fost prelucrate
statistic, fiind obtinute elemente descriptive (media, deviatia
standard, valori maxime si minime, valoare mediana). In comparatia
dintre grupuri au fost folosite proceduri statistice ANOVA (care
permite identificarea de diferente intre grupurile testate), calcularea
coeficientilor de corelatie, testul TStudent. Prelucrarea statistica a
fost efectuata cu ajutorul programului SPSS.
Loturile au fost analizate in functie de vechimea AVC, fiind
impartite in 3 subloturi: persoane care au suferit AVC cu mai putin
de 6 luni in urma; persoane cu AVC suferit intre 7 si 18 luni in urma;
persoane cu AVC mai vechi de 19 luni.
In functie de viteza initiala au fost identificate trei grupuri:
viteza initiala >0,4 m/s, viteza initiala intre 0,4 si 0,8 m/s, viteza
initiala peste 8 m/s.
n cele trei grupuri studiate au fost evaluate evoluia vitezei,
evoluia indicelui de cost fiziologic, evoluia lungimii pasului,
evoluia parametrilor secundari (scala Ashworth, scala Brunstromm,
scala MRC, indicele Barthel).
Pentru fiecare dintre obiectivele principale au fost urmrite
urmtoarele elemente de studiu:
11
y = 0.007x + 0.6087
0.683
0.65
0.656
0.650
0.636
0.633
0.6
m/s
Activ cu FES
0.672
R = 0.5636
0.635
0.654
0.658
0.641
0.632
0.625
Martor
y = 0.0184x + 0.4798
2
0.591
R = 0.9929
0.577
y = 0.0243x + 0.482
2
R = 0.9931
0.55
Pasiv
0.609
0.605
0.591
0.590
0.654
Linear (Activ cu
FES)
Linear (Pasiv)
0.561
0.550
0.527
0.5
0.503
0.499
0.492
0.515
0.505
Linear (Martor)
0.535
0.519
0.504
0.507
0.500
0.519
0.517
0.523
y = 0.0029x + 0.4959
R = 0.7411
0.45
ziua 1
ziua 2
ziua 3
ziua 4
ziua 5
ziua 6
ziua 7
ziua 8
ziua 9
Fig. II.3 Variatia vitezelor medii zilnice in lotul activ (cu si fara
folosirea FES), lotul pasiv si lotul martor
In grupul cu FES pasiv se constata o crestere semnificativa
(p=0,001) a valorilor medii a vitezei cu 0,069m/sec. (viteza medie in
prima zi = 0,58, DS=0,178; viteza medie in ultima zi =0,66 DS=0,19).
Corelatia este una puternica; este astfel pus in evidenta faptul ca
viteza pacientului din lotul pasiv creste in fiecare zi.
In grupul martor se constata o crestere nesemnificativa
(p=0,057) a valorilor medii a vitezei cu 0,024 m/sec (viteza medie in
prima zi = 0,49, DS=0,195; viteza medie in ultima zi =0,52 DS=0,19),
insa aceasta crestere este mai redusa, comparativ cu cea a pacientilor
din celelalte loturi.
13
Nr
67
67
20
20
174
Media
0.1936
0.1491
0.0686
0.0244
0.1426
Deviatia
std
0.1183
0.1178
0.0753
0.0537
0.1218
Intervalul de
incredere 95% pentru
medie
Lim. inf.
Lim. up.
0.1647
0.1204
0.3335
-0.0007
0,1244
0.2224
0.1779
0.1038
0.0495
0.1609
Minim
0.0000
-0.0774
-0.0396
-0.0421
-0.0774
Maxim
0.4885
0.4807
0.2756
0.2094
0.4885
14
Viteza medie
(m/s)
Lotul de pacienti
Vechime<6 luni
Vechime 6-18 luni
Vechime >19 luni
Total
Nr
35
91
48
174
Media
0.499
0.567
0.682
0.585
Deviatia
standard
0.182
0.199
0.306
0.239
Interval de incredere
95% a mediei
Limita inf.
Limita sup.
0.436
0.526
0.593
0.549
0.561
0.608
0.771
0.620
Minim
0.215
0.205
0.202
0.202
Maxim
0.957
1.027
1.378
1.378
16
y = -0.018x + 0.289
2
R = 0.902
0.33
0.279
0.265
batai/m
0.26
0.19
0.244
0.344
0.279
0.278
y = -0.001x + 0.250
2
R = 0.007
0.270
0.273
0.201
0.275
0.238
0.201
0.197
0.204
Grup martor
0.164
0.150
0.142
y = -0.009x + 0.158
2
R = 0.650
Linear (FES
activ, mers
neasistat)
0.191
0.181
0.161
0.109
0.122
0.114
0.092
0.084
Linear (FES
pasiv)
0.138
0.087
0.079
0.05
z1
FES pasiv
0.219
0.181
0.12
0.242
0.236
0.231
0.214
0.140
y = 0.009x + 0.178
2
R = 0.173
z2
z3
Linear (Grup
martor)
Linear (FES
activ, mers cu
FES)
Fig. II.4 Variatia valorii medii zilnice ale PCI in lotul activ (cu si fara
folosirea FES), lotul pasiv si lotul martor
Comparatia evolutiei PCI intre grupuri
Valorile medii ale PCI au fost de 0.11 (DS=0.09) in grupul
activ in timpul folosirii FES, de 0.19 (DS=0.15) fara folosirea FES,
de 0.22 (DS=0.17) in grupul cu FES pasiv si de 0.24 (DS=0.13) in
grupul martor (media fiind calculata de la toti pacientii in toate
zilele).
Analiza statistica realizata pentru verificarea existentei
diferentelor intre cele patru grupuri si a semnificatiei acestora a
evidentiat diferente semnificative intre grupul cu FES activ in mersul
asistat de FES comparativ cu toate celelalte grupuri. Nu s-au
evidentiat diferente semnificative din punct de vedere statistic intre
evolutia PCI calculat in celelalte grupuri (intre grupul cu FES activ
pentru mersul neasistat, grupul cu FES pasiv, grupul martor).
Analiza in functie de vechimea AVC
Astfel, au fost identificate diferente intre pacientii cu
vechimea AVC mai mare de 19 luni si pacientii din celelalte doua
grupuri. Valorile PCI au fost mai mici in acest grup, dar au avut o
17
Nr
Media
Deviatia
standard
Interval de incredere
95% a mediei
Limita inf. Limita sup.
Minim
Maxim
67
0,603
0,256
0,541
0,666
0.202
1.378
67
0,572
0,244
0,512
0.631
0.203
1.357
20
20
174
0,644
0,510
0,585
0.197
0,184
0,239
0,551
0,424
0,549
0.736
0.596
0,621
0,325
0,205
0,202
1.027
0,939
1,378
0.99
y = 0.0226x + 0.8115
2
R = 0.9717
0.95
0.93
0.97
0.93
0.92
0.85
0.84
0.83
0.87
0.85
0.87
0.85
0.8
0.92
0.94
0.88
0.77
0.75
z1
z2
0.88
0.89
0.91
0.91
y = 0.02x + 0.7835
0.78
0.79
0.77
0.79
0.79
FES pasiv
Martor
Linear (FES activ
cu FES)
y = 0.0062x + 0.8549
2
R = 0.4462
0.79
0.75
0.87
0.96
0.91
R = 0.971
0.82
0.75
0.87
0.95
0.90
0.9
1.00
0.79
y = 0.0052x + 0.7492
Linear (FES
pasiv)
Linear (Martor)
R = 0.7418
0.7
z3
z4
z5
z6
z7
z8
z9
1.56
1.49
1.23 1.28
1.48
1.00
Activ
Pasiv
Martor
3.46
3.58
3.50
3.55
Activ
Scor Brunnstrom mediu initial
Pasiv
Martor
Scor Brunnstrom mediu final
22
100
87.46 89.70
91.50 91.50
85.50 87.25
90
80
70
Indice Barthel
initial
Indice Barthel
final
60
50
40
30
20
10
0
Activ
Pasiv
Martor
II.3 Discuii
n studiul propus aici, la nivelul grupului cu FES activ s-a
constatat o cretere a valorilor medii ale vitezei cu 0,149 m/sec
(30,6%) pentru mersul neasistat. n grupul cu FES activ n timpul
folosirii FES se constat o cretere semnificativ a valorilor medii
ale vitezei cu 0,194 m/sec (38%) (p<0.001). Viteza mersului cu
stimulator a crescut semnificativ mai mult (diferen medie ntre
prima i ultima zi a studiului) n mersul asistat comparativ cu cel
neasistat (p=0,031). Diferena de vitez este mai important n
comparaie cu celelalte dou grupuri luate n studiu.
Comparativ cu valorile obinute de noi, metaanaliza efectuat
de Robbins i colaboratorii acetia comunic o cretere a vitezei de
0,18 m/s. n toate aceste cazuri este vorba de viteza mersului fr
stimulator, adic de un efect ortotic.
Diferena important ntre studiile evaluate de Robbins i
studiul nostru este durata interveniei (3, 8, sau 12 sptmni) n
comparaie cu 9 zile n cazul nostru. Este dificil de anticipat
comportamentul parametrilor clinici n cazul unei intervenii de mai
lung durat. n studiul nostru viteza a avut o evoluie liniar, una
dintre posibilitile de evoluie pe termen lung fiind ca potenialul
maxim s fie atins rapid n primele zile, urmnd ca apoi s fie
consolidat, fr variaii importante. Cealalt variant implic o
continuare a ameliorrilor, urmat de orizontalizarea mai trzie a
23
II.4 Concluzii
Folosirea FES duce la creterea vitezei de mers att n pentru
mersul asistat ct i n mersul fr stimulator; aplicarea pasiv a
FES duce la imbunatatirea semnificativa a vitezei n comparaie
cu martorii.
Viteza a crescut semnificativ n lotul cu FES activ atat pentru
mersul asistat ct i pentru mersul fr FES; viteza a crescut
semnificativ n lotul cu FES pasiv
Variaia ascendent a vitezei a fost semnificativ mai mare
pentru pacienii din grupul cu FES activ, mers asistat, n
comparaie cu mersul neasistat i cu variatiile nregistrate n
celelalte dou loturi
Numrul de pacieni din fiecare clas funcional de vitez sa modificat semnificativ n cursul studiului doar n cazul
pacienilor cu FES activ
27
28
30
III.2 Rezultate
Evaluarea pacientilor din lotul cu FES activ investigati
prin TMS cu facilitarea potentialului evocat motor
La nivelul emisferului sanatos s-au obtinut initial urmatoarele
valori medii: intensitatea prag 81,67 % (DS = 6,16); amplitudinea
PEM la stimulare cu intensitatea prag 135,53 V (DS = 100,6);
amplitudinea PEM dupa stimulare cu 120% din valoarea IP 690,67
V (DS = 221,28). Numarul mediu de puncte responsive a fost de
2,82 1,16 (pentru axa anterioara 2.07 1.8, pentru axa posterioara
3.2 1.01, pentru axa mediala 3 1,07, pentru axa laterala 3 1,36).
La nivelul emisferului sanatos s-au obtinut la final
urmatoarele valori medii: intensitatea prag 73,87 % (DS = 9,69);
amplitudinea PEM la stimulare cu intensitatea prag 245,07 V (DS =
154,74); amplitudinea PEM dupa stimulare cu 120% din valoarea IP
205,13 V (DS = 126,44). Numarul mediu de puncte responsive a
fost de 3,72 0,78 (pentru axa anterioara 3,6 0.74, pentru axa
posterioara 3,6 0.83, pentru axa mediala 3,7 0.96, pentru axa
laterala 3,93 0.59).
Reprezentarea grafica a proiectiei corticale a membrului
inferior asa cum reiese din aceste date apare in figura III.3. Distanta
fata de punctul de raspuns maxim este codificata prin culori si
31
34
III.3.Discutii
Modificari ale suprafetei ariei motorii sunt raportate in relatie
cu diferite tipuri de proceduri. In cadrul acestui studiu majoritatea
parametrilor urmariti au avut o tendinta de ascensiune (mai putin
pragul motor, care in ansamblu a scazut).
36
III.4 Concluzii
Excitabilitatea corticala a crescut in cursul studiului atat la nivelul
emisferului sanatos, cat si a celui afectat.
Exista diferente semnificative de excitabilitate intre emisferul
lezat si cel sanatos;
o Diferentele sunt mai evidente la evaluarea fara facilitare a
potentialului evocat motor.
Valoarea pragului motor a scazut la nivelul ambelor emisfere, atat
pentru pacientii din lotul cu FES activ cat si pentru cei din lotul
cu FES pasiv.
o La nivelul emisferului lezat pragul motor a scazut mai mult
pentru pacientii din lotul cu FES pasiv.
Amplitudinea medie a potentialului evocat motor (masurat fara
facilitare) a scazut la nivelul emisferului sanatos, posibil ca
reflectie a ameliorarii echilibrului interemisferic ca urmare a
imbunatatirii activitatii emisferului afectat
o Pentru pacientii evaluati prin TMS cu facilitare
amplitudinea PEM la nivelul emisferului sanatos a crescut
(fara a atinge pragul de semnificatie statistica). S-au
constatat variatii interindividuale mari in ceea ce priveste
evolutia amplitudinii medii a PEM, 5 dintre cei 15 pacienti
avand o dinamica descendenta. Este necesara investigarea
unui lot mai mare pentru obtinerea unor date statistice
corecte.
o La pacientii cu FES pasiv amplitudinea medie a PEM a
crescut semnificativ la nivelul mabelor emisfere.
40
41
IV Concluzii finale
Folosirea FES pentru perioade relativ scurte de timp in
recuperarea accidentului vascular cerebral poate duce la
ameliorari ale parametrilor functionali ai mersului.
Aceste modificari pot fi suficient de ample pentru a
avea un impact functional asupra modului de viata al
pacientului.
Utilizarea FES in mers duce la imbunatatirea
pametrilor acestuia chiar si atunci cand stimulatorul
nu este folosit (efect de ameliorare a mersului
spontan).
In timpul folosirii FES parametrii functionali ai
mersului sunt semnificativ mai buni decat in mersul
neasistat (viteza si consumul energetic); diferenta
intre lungimea pasului in mersul cu FES si mersul fara
FES nu atinge semnificatia statistica in lotul nostru.
Utilizarea FES pasiv aduce unele ameliorari ale
parametrilor functionali ai mersului (crestere
semnificativa a vitezei in comparatie cu lotul martor),
dar de mai mica amploare decat utilizarea FES in
mers.
Folosirea FES pentru o perioada scurta nu a influentat
spasticitatea, functia motorie sau indicii functionali
asa cum sunt evaluati de instrumentele prezentate.
Folosirea FES induce modificari ale excitabilitatii
corticale, atat in cazul folosirii FES in timpul mersului (activ) cat
si pentru FES aplicat pasiv, fara asocierea ctului functional.
Exista diferente semnificative intre reactivitatea
emisferului lezat si a celui sanatos la stimulare
magnetica.
A fost constatata cresterea reactivitatii corticale la
nivelul emisferului afectat (scaderea amplitudinii prag,
44
Bibliografie
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
Murray CJL, Lopez AD, 1997, Mortality by cause for eight regions of the world: Global burden of
disease study. Lancet 349:1269-1276
Sarti C, Raswtenyte D, Cepaitis Z, Tuomilehto J, 2000, International trends in mortality from
stroke, 1968 to 1994. Stroke 31:1588-1601
Bonita R, Solomon N, Broad JB, 1997. Prevalence of stroke and stroke-related disability.
Estimates from Auckland Stroke Studies. Stroke 28:1989-1902
Brandstater ME, deBruin H, Growland C, Clark B. Hemiplegic gait: analysis of temporal variabler.
Arch Phys Med Rehabil, 1983, 64:583-587
BEKEY, G. A.; CHANG, C. W.; PERRY, J.; and HOFFER, M. M.: Pattern-Recognition of
Multiple EMG Signals Applied to Description of Human Gait. Proc. Instit. Electr. and Electron.
Eng. , 65: 674-681 , 1977
von Schroeder HP, Coutts RD, Lyden PD, Billings Jr E, Nickel VL. Gait parameters following
stroke: a practical assessment. J Rehabil Res Dev 1995;32:2531
Wall JC, Ashburn A. Assessment of gait disability in hemiplegics. Hemiplegic gait. Scand J
Rehabil Med 1979;11:95103.
Kim CM, Eng JJ. Symmetry in vertical ground reaction force is accompanied by symmetry in
temporal but not distance variables of gait in persons with stroke. Gait Posture 2003;18:238
Roth EJ, Merbitz C, Mroczek K, Dugan SA, Suh WW. Hemiplegic gait. Relationships between
walking speed and other temporal parameters. Am J Phys Med Rehabil 1997;76:12833
Wall JC, Turbull GL: Gait asymmetries in residual hemiplegia. Arch Phys Med Rehabil 1986; 67:
550.553
Dettmann MA, Linder MT, Sepic SB: Relationship among walking performance, postural stability
and functional assessment of the hemiplegic patient. Amer J Phys Med 1987; 66: 77.90
Chen G, Patten C, Kothari DH, Zajac FE. Gait differences between individuals with post-stroke
hemiparesis and non-disabled controls at matched speeds. Gait Posture (2004)
Gaviria M, D.Angeli M, Chavet P, Pelissier J, Peruchon E, Rabischong P: Plantar dynamics of
hemiplegic gait: a methodological approach. Gait Posture 1996; 4: 297.305
Roth EJ, Merbitz C, Mroczek K, Dugan SA, Suh WW. Hemiplegic gait. Relationships between
walking speed and other temporal parameters. Am J Phys Med Rehabil 1997;76:12833.
Kwakkel G, Kollen BJ, Krebs HI. Effects of robot-assisted therapy on upper limb recovery after
stroke: a systematic review. Neurorehabil Neural Repair. 2008 Mar-Apr;22(2):111-21. Epub 2007
Sep 17
Wagenaar RC, Meijer OG, Wieringen PCW, 1990. The functional recovery of stroke: a
comparison between neurodevelopmental treatment and the Brunnstrom method. Scandinavian
Journal of Rehabilitation Medicine, 22, 1-8
Gordon J. Assumptions undelying physical therapy intervention: theorethical and historical
perspectives. In Movement Science. Foundations for Physical therapy in Rehabilitation, 2nd ed, ed
J. Carr and R. Sheperd. Gaithersburg, MD: Aspen, 1-32
BOBATH B, A study of abnormal postural reflex activity in patients with lesions of the central
nervous system Physiotherapy. 1954 Sep;40(9):259-67
Brunnstrom S. Motor testing procedures in hemiplegia: based on sequential recovery stages. Phys
Ther. 1966 Apr;46(4):357-75
Carr JH, Sheperd RB, 1989. A motor learning model for stroke rehabilitation. Physiotherapy, 75,
372-380
Carr JH, Sheperd RB, 1989. Neurological rehabilitation. Optimising motor performance. Oxford;
Butterworth Heinemann
Read J. Conductive Education 1987-1992: The Transitional years. Birmingham , UK: The
foundation for conductive education, 1992
Liberson WT, Holmquest HJ, Scot D, Dow M. Functional electrotherapy: stimulation of the
peroneal nerve synchronized with the swing phase of the gait of hemiplegic patients. Arch Phys
Med Rehabil 1961; 42: 101105
45
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
42.
43.
44.
IJzerman MJ, Renzenbrink GJ, Geurts AC. Neuromuscular stimulation after stroke: from
technology to clinical deployment. Expert Rev Neurother. 2009 Apr;9(4):541-52
Glanz M, Klawansky S, Stason W, Berkey C, Chalmers TC. Functional electrostimulation in
poststroke rehabilitation: a meta-analysis of the randomized controlled trials. Arch Phys Med
Rehabil 1996;77:549-553
Kottink AI, Oostendorp LJ, Buurke JH, Nene AV, Hermens HJ, IJzerman MJ. The orthotic effect
of functional electrical stimulation on the improvement of walking in stroke patients with a
dropped foot: a systematic review. Artif Organs 2004;28:577-586
Robbins SM, Houghton PE, Woodbury MG, et al. The therapeutic effect of functional and
transcutaneous electric stimulation on improving gait speed in stroke patients: a meta-analysis.
Arch Phys Med Rehabil 2006; 87: 853-9
van Peppen R.P.S, Kwakkel G., Wood-Dauphinee S., Hendriks H.J.M., van der Wees Ph.J, and J.
Dekker. The Impact of Physical Therapy on Functional outcomes after Stroke: Whats the
Evidence? Clinical Rehabilitation, 18:833862, 2004
Laufer Y, Hausdorff JM, Ring H. Effects of a foot drop neuroprosthesis on functional abilities,
social participation, and gait velocity. Am J Phys Med Rehabil. 2009 Jan;88(1):14-20
Hebb DO. 1949. The Organization of Behavior; A Neuropsychological Theory. New York: Wiley
Laskawi, R., Landgrebe, M., Wolff, J.R., 1996. Electron microscopical evidence of synaptic
reorganization in the contralateral motor cortex of adult rats following facial nerve lesion. ORL J.
Otorhinolaryngol. Relat. Spec. 58, 266270
Nudo, R. J., & Milliken, G. W. (1996). Reorganization of movement representations in primary
motor cortex following focal ischemic infarcts in adult squirrel monkeys. Journal of
Neurophysiology, 75, 21442149
Butefisch CM. Plasticity in the Human Cerebral Cortex: Lessons from the Normal Brain and from
StrokeNeuroscientist 2004 10:163-173
Duffau H, Mandonnet E, Gatignol P, Capelle L. (2006) Functional compensation of the
claustrum : lessons from low-grade glioma surgery. J. Neurooncol
Kleim AJ, Jones TA. Principles of Experience-dependent neural plasticity: implications for
rehabilitation after brain damage.Journal of Speech, Language, and Hearing Research Vol. 51
S225S239
Meeting Report. Neuroimaging in Stroke Recovery: A Position Paper from the First International
Workshop on Neuroimaging and Stroke Recovery. Cerebrovasc Dis 2004;18:260-267
Johansen-Berg H, Rushworth MF, Bogdanovic MD, Kischka U, Wimalaratna S, Matthews PM:
The role of ipsilateral premotor cortex in hand movement after stroke. Proc Natl Acad Sci USA
2002;99:1451814523
Ward NS, Brown MM, Thompson AJ, Frackowiak RS: Neural correlates of outcome after stroke:
a cross-sectional fMRI study. Brain 2003;126:14301448
Barker AT, Jalinous R, Freeston IL. Non-invasive magnetic stimulation of human motor cortex.
Lancet May 11;1985 1(8437):11067
Roth BJ, Saypol JM, Hallett M, Cohen LG. A theoretical calculation of the electric field induced
in the cortex during magnetic stimulation. Electroencephalography and Clinical Neurophysiology/
Evoked Potentials Section 1991;81(1):4756
Wagner T, Gangitano M, Romero R, Theoret H, Kobayashi M, Anschel D, et al. Intracranial
measurement of current densities induced by transcranial magnetic stimulation in the human brain.
Neurosci Lett Jan 9;2004 354(2):914. [PubMed: 14698446]
Ruohonen J (2003) Background Physics for magnetic stimulation. In W Paulus et al (eds),
Transcranial Magnetic Stimulation snd Transcranial Direct Current Stimmulation: Clinical
Neurophysiology, 56 (suppl), chap 1
Rossini PM, Barker AT, Berardelli A, Caramia MD, Caruso G, Cracco RQ, et al. Non-invasive
electrical and magnetic stimulation of the brain, spinal cord and roots: basic principles and
procedures for routine clinical application. Report of an IFCN committee. Electroencephalogr Clin
Neurophysiol Aug;1994 91(2):7992
Barker AT, Freeston IL, Jabinous R, Jarratt JA. Clinical evaluation of conduction time
measurements in central motor pathways using magnetic stimulation of human brain. Lancet Jun
7;1986 1(8493):13256
46
45.
46.
47.
48.
49.
50.
51.
52.
53.
54.
55.
56.
57.
58.
59.
60.
Marsden CD, Merton PA, Morton HB. Direct electrical stimulation of corticospinal pathways
through the intact scalp in human subjects. Adv Neurol. 1983;39:387-91
Ferbert A, Priori A, Rothwell JC, Day BL, Colebatch JG, Marsden CD. Interhemispheric
inhibition of the human motor cortex. J Physiol 1992;453:52546. 1992
Wassermann EM, Fuhr P, Cohen LG, Hallett M. Effects of transcranial magnetic stimulation on
ipsilateral muscles. Neurology Nov;1991 41(11):17959.
Chen R, Yung D, Li J-Y. Organization of Ipsilateral Excitatory and Inhibitory Pathways in the
Human Motor Cortex. J Neurophysiol March 1;2003 89(3):125664. 2003
Rosler KM, Magistris MR (2008). The size of the motor evoked potentials: influencing parameters
and quantification. In The oxford Handbook of transcranial stimulation, Wassermann EM, Epstein
CM, Ziemann U, Walsh V, Paus T, Lisanby SH (editors), Oxford University Press, 2008
Hess CW, Mills KR, Murray NMF (1986). Magnetic stimulation of the human brain : facilitation
of motor responses by voluntary contraction of ipsilateral and contralateral muscles with
additional observations on an amputee. Neuroscience Letters 71, 235-240
Andersen B, Rosler KM, Lauritzen M (1999). Non specific facilitation of responses to transcranial
magnetic stimulation. Muscle and Nerve 22, 857-863
Butler AJ, Wolf SL. Putting the Brain on the Map: Use of Transcranial Magnetic Stimulation to
Assess and Induce Cortical Plasticity of Upper-Extremity Movement. Physical Therapy Volume
87 Number 6, 719-736
Escudero JV, Sancho J, Bautista D, et al. Prognostic value of motor evoked potential obtained by
transcranial magnetic brain stimulation in motor function recovery in patients with acute ischemic
stroke. Stroke. 1998;29:18541859
Rapisarda G, Bastings E, de Noordhout AM, et al. Can motor recovery in stroke patients be
predicted by early transcranial magnetic stimulation? Stroke. 1996; 27:21912196
Trompetto C, Assini A, Buccolieri A, et al. Motor recovery following stroke: a transcranial
magnetic stimulation study. Clin Neurophysiol. 2000;111:18601867
DOlhaberriague L, Espadaler Gamissans JM, Marrugat J, et al. Transcranial magnetic stimulation
as a prognostic tool in stroke. J Neurol Sci. 1997;147:7380
Manganotti P, Patuzzo S, Cortese F, Palermo A, Smania N, Fiaschi A. Motor disinhibition in
affected and unaffected hemisphere in the early period of recovery after stroke. Clin Neurophysiol
Jun;2002, 113(6):93643
Liepert J, Storch P, Fritsch A, Weiller C. Motor cortex disinhibition in acute stroke. Clin
Neurophysiol Apr;2000 111(4):6716
Wittenberg GF, Bastings EP, Fowlkes AM, Morgan TM, Good DC, Pons TP. Dynamic course of
intracortical TMS paired-pulse responses during recovery of motor function after stroke.
Neurorehabil Neural Repair Nov-Dec;2007 21(6):56873
Cicinelli P, Pasqualetti P, Zaccagnini M, Traversa R, Oliveri M, Rossini PM. Interhemispheric
asymmetries of motor cortex excitability in the postacute stroke stage: a paired-pulse transcranial
magnetic stimulation study. Stroke Nov;2003 34(11):26538
47