Hipnoza nu este o psihoterapie n sine, ci o tehnic pe care o combini cu alte tehnici,

n funcie de nevoile pacientului. Este o tehnic pe care uneori o foloseti, alteori n-o
foloseti, n funcie de pacient i de problemele pe care acesta le are. Deci, s nu
vedem hipnoza ca un panaceu.
Hipnoza este o tehnic psihologic prin care cu ajutorul unor sugestii se induc
modificri la nivel emoional, la nivel cognitiv adic, cum gndete omul -, la nivel
comportamental, la nivel fiziologic de exemplu, ritmul cardiac, conductana electric
a pielii.
Hipnoza clinic este, practic, utilizarea hipnozei cu scopul de a promova strile de
sntate i a ameliora condiia de boal. Spre exemplu, dac vorbim de control
emoional, ncerci s reduci strile de anxietate, strile de stres, strile de tip
depresiv. La nivel cognitiv, ncercm s reducem gndirea iraional i s dezvoltm
gndirea raional. La nivel comportamental ncercm, spre exemplu, s stimulm
comportamente sntoase, comportamente adaptative, iar la nivel psiho-fiziologic,
ncercm s eliminm consecina stresului, punnd n loc o stare de relaxare.
Asta este, foarte pe scurt spus, hipnoza clinic.
- n ce a constat studiul dvs i care snt concluziile acestui studiu?
- Am fcut mai multe studii privind utilizarea hipnozei n domeniul oncologic. Vedei,
n cazul unei persoane care are cancer, de obicei snt trei mari clase de intervenii:
intervenii chirurgicale, intervenii care in de radioterapie i intervenii care in de
chimioterapie. Fiecare dintre aceste intervenii are o serie de efecte secundare. Spre
exemplu, n cazul interveniilor chirurgicale apare durerea, apare stresul i apare
anxietatea pre i postoperator. n cazul radioterapiei apare, pe lng stres, senzaia
de oboseal, de epuizare. n cazul chimioterapiei, pe lng stres apare, de exemplu,
ca simptom foarte puternic, senzaia de grea, senzaia de vom. i atunci, noi
ncercm, cu interveniile psihologice, s controlm aceste efecte secundare ale
tratamentelor medicale, astfel nct s cretem calitatea vieii pacienilor i acetia s
fie mai motivai s se angajeze n tratamentele medicale.
- Care este mecanismul principal?
- Printre alte cauze psihologice ale acestor stri de care vorbeam, o cauz foarte
important se refer la ceea ce noi numim ateptrile oamenilor. Snt studii care
arat c dac oamenii se ateapt c o s-i doar intervenia X, probabilitatea s-i
doar va fi foarte mare. Dac se ateapt c o s le fie grea, c o s fie stresai, c
o s fie anxioi, probabilitatea s fie stresai i anxioi este foarte mare. i atunci, cu
ajutorul hipnozei, ce facem: modificm aceast probabilitate, ateptare, pe care o au
ei. Induci o stare de relaxare i dai sugestii legate de faptul c durerea va fi sczut,
c vor fi calmi i relaxai, c nu vor trece prin stri de anxietate. Deci, le modifici prin
sugestie ateptrile pe care le au. Modificndu-le ateptrile, evident c le modifici
efectiv reaciile pe care le pot avea n situaiile amintite.
Acesta este, aadar, mecanismul psihologic de baz. Iar studiile fcute pe sute de
subieci n Statele Unite, att cu paciente care au trecut prin intervenii chirurgicale, ct
i prin radioterapie, ct i prin chimioterapie, au artat c aceast intervenie,
adugat tratamentului clasic, medical, este mai eficient dect tratamentul clasic luat
singur. Mai mult, nu duce doar la ameliorarea condiiei clinice, ci duce de multe ori la
scderea costurilor medicale per pacient. De exemplu, ntr-un studiu publicat n urm
cu mai muli ani, tot la Mount Sinai School of Medicine, din Statele Unite, am artat
1

c utiliznd hipnoza n combinaie cu tratamentul medical sigur, ca pregtire

operatorie -, s-au redus costurile interveniei chirurgicale cu aproximativ 700-800 de
dolari pe fiecare pacient. V dai seama, dac ai sute de pacieni, ai redus foarte mult
costurile! De ce le-ai redus? Fiindc, dac pacientul, spre exemplu, nu mai simte
durerea, consum mai puine medicamente pentru controlul durerii, st mai puine
zile n spital, evoluia postoperatorie este mai bun i toate astea duc, practic, la
scderea costurilor serviciilor medicale.
- Practic, ce se activeaz n creier n stare de hipnoz?
- n stare de hipnoz, cum deja am spus, crete nivelul de sugestibilitate al
individului. Adic, este mai sugestibil i mai deschis la sugestiile pe care i le d
profesionistul. De aceea am i avertizat, cu diverse ocazii, c ar trebui, cu hipnoza,
s fim foarte ateni i s nu mergem la tot felul de demonstraii sau alte lucruri.
- Nu snt puini cei care confund hipnoza cu tehnicile parapsihologice
- Eu v-am dat o definiie a hipnozei. N-are nici o legtur cu parapsihologia. Dar dac
cineva vrea s spun c hipnoza e parapsihologie, poate s spun! Dac cineva
crede lucrul sta, poate s-l cread!
Revenind la ce se ntmpl: crete nivelul de sugestibilitate al subiectului i atunci
este mai deschis la sugestiile pe care i le d clinicianul. De aici am spus c este
riscul: dac tu mergi i accepi s fii hipnotizat de te miri cine, care n-are pregtire
medical sau pregtire psihologic, i crete gradul de sugestibilitate i poi s fii
manipulat de persoana respectiv. N-are cod etic, are interesele lui
n domeniul clinic, practic, intervenia este ghidat de binele pacientului. i atunci, n
sensul acesta spun c trebuie s avem grij cu utilizarea hipnozei. Hipnoza este o
tehnic psihologic i medical care trebuie s fie utilizat n domeniul psihologic i
n domeniul medical, de ctre un profesionist, psiholog sau medic.
- Ai ncercat, n cadrul studiilor dvs, i tehnici de telehipnoz?
- Hipnoz la distan? Noi nu lucrm cu telehipnoz. Snt studii care arat c s-ar
putea s funcioneze, n anumite situaii. Noi n-am lucrat. Am lucrat doar cu hipnoza
n spitale.
- Ce tehnici folosii pentru inducerea hipnozei?
- Este o procedur de inducie tipic, n care se vizeaz cteva componente. n prima
faz se refer la concentrarea ateniei subiectului pe un stimul monoton, deoarece
concentrarea ateniei pe un stimul monoton ncepe s induc, dup aceea, o stare
de relaxare. Deci, concentrarea ateniei, inducerea relaxrii progresive. Dup ce se
realizeaz cele dou componente, apare o stare de trans hipnotic, o stare
caracterizat prin aceea c subiectul, concentrat pe un stimul monoton, ncepe s fie
calm i relaxat. Iar dup ce ai partea de trans hipnotic, vin sugestiile specifice,
clinice: dac vrei s modifici anxietatea sugestii legate de anxietate, dac vrei s
modifici durerea sugestii legate de durere, dac vrei s modifici iraionalitatea
sugestii legate de iraionalitate .a.m.d. Iar dup aceea, dup ce apar efectele,
urmeaz deinducia hipnotic, prin care anulezi transa hipnotic, starea de relaxare
i focalizarea ateniei pe un stimul monoton, reconectnd subiectul cu mediul
nconjurtor.
- n timpul transei hipnotice se sugereaz subiectului i durata strii de bine, dorite?
2

- Nu. Depinde de scopul clinic, v-am spus. Starea de bine rezult prin simplul fapt c
subiectul a trecut printr-o stare de relaxare.
- Este exclus riscul ca pacientul s devin dependent de terapeut? Adic, faptul c
pacientul asociaz starea lui de relaxare, de mai bine, cu persoana terapeutului, nu i
creeaz o oarecare dependen de acesta?
- Nu creeaz o dependen mai mare dect atunci cnd te uii la un film bun i-i
genereaz o emoie pozitiv. Nu devii dependent de filmul respectiv. Snt multe alte
filme pe care le vezi i multe alte activiti pe care le faci. Nu apare, deci, o stare de
dependen mai mult dect apare pentru orice alt tratament medical. Nu apare o
dependen mai puternic dect apare pentru un masaj. Dac mergi s primeti un
masaj, eti relaxat, dar nu devii dependent de maseur. Practic, este o tehnic
psihologic, medical, care nu creeaz dependen.
n plus, hipnoza nu este un antinevralgic. Psihoterapeutul nu face un tratament
simptomatic. Tratamentul hipnotic este un tratament care vizeaz cauza, nu
simptoma. Altfel spus, eu nu vizez doar s reduc simptomul, cum face antinevralgicul
care-i reduce durerea de cap, i care poate fi generat de o tumor. Practic, dac
vrei s scapi de durerea de cap, cu adevrat dac-i generat de o tumor -, atunci
faci intervenie chirurgical s-i scoat tumora, i nu mai apare durerea.
- V-ai gndit s aplicai tehnicile utilizate n cadrul studiului dvs n clinci clujene?
- Studiile s-au fcut n Statele Unite. Aici colaborm cu colegi de la Institutul
Oncologic. S-au fcut lucrri de doctorat cu utilizarea tratamentelor de tip relaxare,
le-am spus noi! -, i ne-am focalizat mai mult pe relaxare dect pe sugestie. Probabil
c se vor generaliza.
Practic, principalele componente pe care ar trebui s acionm se refer la partea de
intervenii chirurgicale, radioterapie i chimioterapie, care au loc la Institutul
Oncologic. Deja colaborm foarte bine cu colegii de acolo. n ce msur se pot
generaliza, asta depinde foarte mult de dou lucruri. nti: cum reuim s pregtim
specialitii care lucreaz deja n aceste sisteme medicale, din Cluj sau din Romnia,
n utilizarea acestor tehnici, fiindc trebuie s le nvei, ntruct simplul fapt c eti
psiholog sau medic nu ajunge, trebuie s i tii s le foloseti. Apoi: n ce msur snt
resurse financiare n sistem, pentru a putea trimite oamenii respectivi la training. Sau,
dac vrei s angajezi un specialist psiholog, de exemplu la Oncologie sau ntr-o alt
clinic, n ce msur ai resurse financiare s-l plteti.
Dac prima component n-ar fi foarte complicat, deoarece noi facem traininguri, i
de multe ori le facem gratis, a doua component s-ar putea s fie, deoarece dac
vrei s ai stabilitate, ar trebui s ai un psiholog angajat, acolo. Dar cnd se pune
problema angajrii oamenilor n sistem, nu snt bani.
- Spuneai c n stare de hipnoz crete gradul de sugestibilitate al persoanei.
Aceast stare se anuleaz la ncheierea unei edine de hipnoz?
- Desigur. Cnd ai anulat hipnoza, ai anulat i starea crescut de sugestibilitate.
Deinducia hipnotic anuleaz sugestibilitatea. Nu mai eti n trans, nu mai eti
sugestibil; sau, eti la fel de sugestibil cum ai fi fost fr s fi fcut vreodat hipnoz.
- Difer, gradul de sugestibilitate, de la o persoan la alta?
- Da, difer.
3

- Exist, din punctul dvs de vedere, i persoane nehipnotizabile?

- Nu. Doar c n-ai gsit procedura adecvat.
- Ai studiat efectele hipnozei i n alte domenii medicale, dect cel oncologic?
- Am lucrat mai ales n servicii clinice, pe stri de anxietate, atacuri de panic, fobii
simple. Hipnoza nu este considerat o psihoterapie n sine, ci este o tehnic pe care
o combini cu alte tehnici, n funcie de nevoile pacientului. Este o tehnic pe care
uneori o foloseti, alteori n-o foloseti, n funcie de pacient i de problemele pe care
acesta le are. Aa cum medicul are o mulime de medicamente i alege
medicamentul n funcie de problema pacientului, aa i noi, psihologii, avem o
mulime de tehnici, printre care i hipnoza, pe care uneori o folosim, alteori nu este
indicat. N-avem ce s facem cu ea! Deci, s nu vedem hipnoza ca un panaceu.
Este pur i simplu una dintre sutele de tehnici de psihoterapie pe care le avem i pe
care le utilizm pentru diverse condiii clinice.
- Este posibil nvarea limbilor strine n stare de hipnoz? Ai fcut studii n acest
sens?
- Nu. Au fost fcute studii i s-a artat c nu funcioneaz. Este o iluzie c hipnoza te
ajut s nvei mai uor limbile strine. N-are sens s faci astfel de studii n condiiile
n care au fcut alii i au artat c nu exist efect. Numai, sigur, dac cineva vrea s
promoveze partea asta, aa cum promoveaz diverse chestii de vrjitorie sau de
pseudotiin, sugernd c, vai de mine, reueti s nvei n stare de hipnoz, asta
este deja o prostire a publicului. V-am spus, este o mare diferen ntre hipnoza
tiinific i hipnoza folosit de tot felul de vraci i de tot felul de indivizi care vor s
fac bani pe spinarea celor naivi.
- Care este sfatul dvs ca psiholog i psihoterapeut pentru cei tentai s apeleze cu
orice pre la edinele de hipnoz?
- Prerea mea este s nu apeleze la edine de hipnoz. Prerea mea este c, dac
au o problem sau dac n-au o problem, dac vor s se optimizeze personal, vor
s obin ceva, s se adreseze unui specialist n psihologie sau n medicin, n
funcie de problema pe care o au. Dup ce va face o evaluare psihologic sau
medical, acel specialist le va recomanda sau nu utilizarea hipnozei, pentru c, aa
cum v-am spus, uneori n-o foloseti, fiindc ar fi pierdere de vreme. Dac ns tu ai
aceste naiviti, c hipnoza este un panaceu, puternic, care te ajut s rezolvi orice,
vei da o mulime de bani la tot felul de impostori, i nu te vei alege cu nimic;
dimpotriv, s-ar putea s i fac mai mult ru dect bine.
Spre deosebire de hipnoza clasica, in hipnoza ericksoniana, clientului i se induce o
stare de constienta intermediara (intre starea de veghe si somn), el pastrandu-si
controlul asupra actelor sale si integralitatea liberului arbitru.
Terapeutul doar sugereaza, nu impune nimic.
Dupa ce terapeutul exploreaza sistemul de convingeri si reprezentari al clientului
("mitologia personala"), el utilizeaza metafore in conformitate cu aceste mitologii
personale care au darul de a deschide spiritul clientului spre potentialitati - solutii
neexploatate inca.
In hipnoza ericksoniana, tehnicile utilizate urmaresc ca problemele (simptomele)
sa fie rezolvate de clientul insusi, la nivelul gandirii sale inconstiente, prin accesarea
4

resurselor personale.
Este o terapie cu durata scurta (3-6 luni) - cu o sedinta saptamanala de 50 min; in
acelasi timp, este o terapie activa, terapeutul recomandand teme pentru acasa, lucrul
terapeutic continuand si intre sedintele saptamanale.
Hipnoterapia este indicata in:
- Terapia durerii (atat cea acuta, cat si cea din bolile cronice);
- Tulburari anxioase;
- Tracul de examen;
- Tulburari de somn;
- Tulburari de alimentatie;
- Stres posttraumatic;
- Tulburari fobice;
- Balbism;
- Boli psihosomatice (astm bronsic, boli dermatologice).
Atat hipnoza cat si meditatia duc la stare de relaxare (fiind utilizata de obicei
imageria ghidata), dar in sedinta de hipnoza se va utiliza acea stare a mintii pentru a
transmite sugestiile terapeutice care au scopul de a produce schimbari in inconstient.
Cei care practica meditatia vor avea beneficii doar de pe urma starii de relaxare si
calm mental. Pacea mintii duce la iluminare si la imbunatatirea calitatii intregii vieti.
In hipnoterapie se mai utilizeaza si imageria mentala, metaforele cu scopul de a
comunica mai bine cu inconstientul, pentru a se produce schimbari autentice.
Partea inconstienta a mintii este responsabila pentru comportamentul
persoanei, gandurile, actiunile automate si obiceiurile.
De aceea atunci cand spunem unui prieten ca fumatul este nesanatos, cu toate ca
asculta si este si el de acord ca nu este sanatos, nu renunta la acest obicei. Acest lucru
se datoreaza faptului ca mesajul se adreseaza constientului, iar mintea inconstienta
nu primeste mesajul. Acelasi princpiu se aplica si in cazul fobiilor. Poti explica cuiva
ca un paianjen este inofensiv, poate parea evident acest lucru pentru persoana care se
confrunta cu fobie dar la un nivelul mintii constiente. Cu toate acestea, mintea
inconstienta va declansa automat sentimentul de frica la intalnirea cu obiectul
fobogen. Prin hipnoterapie mesajul conform caruia paianjenul este inofensiv se
transmite inconstientului.
Astfel, hipnoza este doar o stare modificala de constiinta, asemanatoare cu
relaxarea sau cu stariIe meditative specifice unor culturi orientale. Terapia prin
hipnoza promoveaza schimbarea si rezolvarea problemelor prin facilitarea
raspunsului la sugestii si analizarea continului inconstient ce provoaca stari
patologice in constient. Hipnoterapia are trei forme esentiale: terapie centrata pe
simptom - eliminarea simptomelor; psihoterapia analitica sau hipnanaliza (o
imbinare intre hipnoza si psihanaliza); sisteme care imbina hipnoza cu psihoterapii
scurte de orientare comportamentala si experientala.

Cum functioneaza hipnoza? De-a lungul timpului au aparut diverse teorii care au
incercat sa explice fenomenul de hipnoza.
Fluidul vital - magnetismul animal. Este cea mai veche teorie si ii apartine lui
Franz Anton Mesmer, care credea in existenta unui fluid care circula dinspre corpul
hipnotizatorului spre cel al pacientului - magnetismul animal. Ipoteza a fost
infirmata, insa existenta fenomenului hipnotic nu a putut fi negata.
Hipnoza ca fenomen psihopatologic. Susceptibilitatea hipnotica a fost
considerata a fi un simptom al isteriei, crezandu-se ca o persoana sanatoasa si
echilibrata psihic nu poate fi hipotizata. Cercetarile ulterioare au infirmat aceasta
ipoteza.
Hipnoza si somnul. Datorita asemanarilor aparente dintre cele doua stari, s-a
presupus ca hipnoza face parte din aceeasi categorie de fenomene ca somnul.
Totusi, o persoana hipnotizata poate fi in acelasi timp activa, si s-a demonstrat ca
undele cerebrale din timpul hipnozei sunt specifice starii de veghe relaxata - unde
alfa, in timp ce pentru somn sunt specifice unde mai lente. O persoana este cu atat
mai hipnotizabila cu cat are unde alfa mai bine reprezentate.
Interpretarea unui rol. S-a considerat ca subiectul joaca rolul persoanei
hipnotizate, conformandu-se indicatiilor terapeutului si comportandu-se asa cum
crede ca trebuie sa se comporte o persoana aflata in starea de hipnoza. Teoria se
datoreaza legaturii intre susceptibilitatea hipnotica si talentul actoricesc. Totusi
aceasta ipoteza nu poate explica efectul de anestezie al hipnozei - folosit in
interventii chirurgicale majore, sau fenomenele de autohipnoza.
Hipnoza si psihanaliza. Pentru explicarea fenomenului hipnotic s-au utilizat
conceptele psihanalizei si astfel hipnoza a fost definita ca o intoarcere asubiectului
la trairile specifice varstelor copilariei. Relatia dintre terapeut si pacient este una
de subordonare, subiectul identificand medicul cu figura paterna sau materna si
adoptand o atitudine supunsa, respectiv protectoare. Daca practica terapeutica s-a
dovedit a fi utila imbinarea intre hipnoza si a psihanaliza, conceptele celei din
urma nu pot explica insa fenomenele de autohipnoza.
Teoria tridimensionala. Hipnoza este o stare alterata a constiintei, ce trebuie
privita din trei perspective: tendinta de a juca rolul unei persoane hipnotizate,
profunzimea transei hipnotice si fenomenul de regresie ce aduce in prezent
aspectele specifice copilariei. Nici aceasta teorie nu explica diferentele individuale
de profunzime a starii de hipnoza.
Teoria comportamentala. Se are in vedere rolul urmatorilor factori: motivatia si
atitudinea pacientului, precum si asteptarile in producerea reactiilor sugerate.
Atunci cand acesti factori sunt pozitivi, favorizeaza susceptibilitatea si se produc
6

fenomene asemanatoare ceor hipnotice - in speta analgezia moderata.

Extrapoland, s-a afirmat ca hipnoza este doar o manifestare mai accentuata a
receptivitatii la sugestii. Totusi nu putem presupune ca obtinerea unor situatii
asemanatoare celor din timpul hipnozei identifica sugestia cu starea de hipnoza.
Sugestia in hipnoterapie
Sugestia reprezinta o incitatie - situatie sugestie sau stimul sugestiv - capabila sa
obtina o reactie spontana, nemediata de instantele reflexive ale gandirii. Din
punctul de vedere al adaptarii la mediu, sugestiile negative provoaca reactii
neadecvate - confundari, distorsionari; sugestiile pozitive intaresc adaptarea la
realitate prin actualizarea disponibilitatilor latente ale psihicului; iar sugestiile
neutre provoaca reactii nerelevante pentru adaptare.
Pentru a fi eficiente in terapia prin hipnoza, sugestiile trebuie sa fie acceptate de
catre pacient, sa fie in acord cu sistemul de valori al acestuia, sa nu fie prea lungi,
sa fie exprimate in termeni pozitivi, sa fie simple si realiste, sa fie convingatoare si
sa serveasca obiectivului hipnoterapiei. Sugestiile hipnotice pot fi verbale directe
sau indirecte (insinuari, rugaminti), metafore, nonverbale - imagini mentale,
tonalitatea vocii, manipulare fizica.
In general sugestiile in hipnoterapie sunt de natura post-hipnotica, destinate
pentru a obtine o schimbare a comportamentului pe o perioada de la cateva zile
pana la intreaga viata. Pentru un maximum de eficienta, sugestiile sunt repetate in
mai multe sedinte de terapie.
Sugestibilitatea sau capacitatea subiectului de a reactiona la sugestii reprezinta
premisa transformarii situatiei sugestie in comportamentul sugerat. Sugestibilitatea
presupune existenta unor predispozitii ale subiectului: imaginatia; transpunerea empatizare, imitare si invatare sociala; conformarea sociala; subordonarea supunerea in fata incitatiei; captarea - orientarea selectiva spre sursa incitatiei.
Inductia hipnotica
Este procedeul prin care se realizeaza transa hipnotica. Inductia hipnotica
urmeaza mai multi pasi: etapa de pregatire, inductia hipnotica propriu-zisa si
adancirea transei hipnotice, urmata de dehipnotizare. Inainte de a trece la
etapa de inductie hipnotica propriu-zisa, terapeutul explica pacientului in ce
consta hipnoza, ce se asteapta de la el si ce efecte poate avea terapia, apoi se
testeaza gradul de sugestibilitate prin teste aplicate in stare de veghe - testul
oscilatiei corpului, testul catalepsiei pleoapelor, testul inclestarii degetelor,
testul rigiditatii bralului.
Inductia hipnotica propriu-zisa are loc in modul urmator: pacientul omite stimulii
perturbatori externi si se concentreaza pe un obiect de dimensiuni mici, plasat pe
o zona a corpului sau, in acelasi timp ascultand sugestiile terapeutului ce indeamna
7

la calm, relaxare si somnolenta. Exista mai multe variatii si tehnici de inductie

hipnotica, insa majoritatea presupun pozitia culcata, relaxarea musculara si
fixarea privirii intr-un punct, urmata de inchiderea ochilor.
Odata intrat in transa hipnotica - cu ajutorul sugestiilor de relaxare verbalizate de
terapeut, pacientul este caracterizat de imobilitatea posturala in absenta
sugestiilor de miscare, pasivitate, lipsa dorintei de a comunica, un limbaj sarac,
orientarea selectiva a atentiei, expresia lipsita de efort, implicarea experientiala,
disponibilitatea de a experimenta, flexibilitate, modificari ale perceptiei,
distorsiunea timpului, amnezie.
Dupa instalarea transei hipnotice terapeutul va adanci aceasta stare - si implicit
cea de relaxare, tot prin sugestii hipnotice. In momentul in care pacientul se afla
intr-o stare profunda de transa hipnotica, i se administreaza sugestiile
terapeutice necesare vindecarii sau conforme cu scopul terapiei hipnotice (sa nu-si
mai doreasca sa consume tutun sau alcool, etc.).
Dehipnotizarea se realizeaza la fel ca intrarea in transa: gradual, prin sugestii
(sugestiile de trezire din transa trebuie sa le anuleze pe cele de relaxare). In cazuri
foarte rare pacientii prezinta dureri de cap, ameteli sau stari de voma dupa
revenirea din hipnoza. Aceste efecte se datoreaza unei hipnoze realizate prea
rapid, unor sugestii formulate eronat, sau rezistentei inconstiente a subiectului la
tratament, si se pot remedia prin repetarea hipnozei, de aceasta data terapeutul
sugerandu-i pacientului ca se va simti bine dupa incheierea tratamentului. Totodata
este indicata o terapie mai profunda decat hipnoza centrata pe simptom, care sa
analizeze rezistentele si conflictele inconstiente. Acest tip de terapie se numeste
hipnoanaliza.
Hipnanaliza imbina tehnicile de hipnoza: tehnici de inducere si adancire a transei
hipnotice, cu unele metode specifice psihanalizei: tehnica asociatiilor libere,
interpretarea rezistentelor si a mecanismelor de aparare, analiza transferului,
interpretarea viselor. Avantajul fata de psihanaliza este faptul ca hipnanaliza este
terapie de scurta durata.
Susceptibilitatea hipnotica
Este vorba de usurinta cu care o persoana poate fi hipnotizata. Acest lucru
depinde si de atitudinea pacientului fata de tratament - cooperarea. Din acest
punct de vedere subiectul trebuie sa creada ca tratamentul prin hipnoza ii va face
bine. In plus, un mediul relaxant este esential.
Testeaza-ti capacitatea de a fi hipnotizat.
De obicei stima de sine scazuta ofera o susceptibilitatea hipnotica ridicata. Copiii
cu varsta cuprinsa intre 7 si 15 ani sunt pacientii ideali, fiind foarte usor de
hipnotizat. In ceea ce priveste inteligenta, persoanele cu retard mintal aproape ca
8

nu pot fi hipnotizate. Totusi, pentru cei cu o inteligenta scazuta functioneaza

mesajele sugestive simple, iar persoanele inteligente sunt stimulate de mesajele
complexe. Pacientul trebuie sa inteleaga mesajul, sa fie stimulat de acesta si sa
aiba capacitatea de a se concentra.
Indicatii pentru terapie prin hipnoza
Cel mai adesea hipnoterapia este utilizata pentru tratamentul afectiunilor
nevrotice: fobii, atacuri de panica, obsesii, tulburari de anxietate, insomnie,
tulburari de atentie si memorie. Terapia prin hipnoza este eficienta in eliminarea
stresului, managementul relatiilor sociale si dezvoltarea unei gandiri pozitive.
Cu ajutorul hipnozei se pot realiza interventii chirurgicale fara anestezie sau cu o
cantitate mai mica de anestezic, aceasta terapie fiind utila si pentru reducerea
anxietatii asociate cu aceste interventii. Efectul analgezic obtinut prin
hipnoterapie este folosit in boli cronice, migrene, la nastere si in interventiile
stomatologice. Hipnoterapia este indicata in tratamentul aparatului
cardiovascular, respirator (astm) si endocrin (disfunctii sexuale si afectiuni
ginecologice), in tratamentele dermatologice (alergii, prurit, eczeme, psoriazis) si
in recuperarea motorie.
Hipnoza are aplicatii si in afara sferei clinicii, si anume in domeniile care necesita
optimizarea performantelor umane. Pentru obtinerea unui echilibru emotional
superior, pentru o mai buna capacitate de concentrare si pentru autoreglarea
comportamentului, hipnoza este utilizata in pregatirea sportivilor si a
cosmonautilor. Totodata hipnoza si autohipnoza reprezinta o modalitate eficienta
de a scapa de tracul sau emotiile excesive asociate cu reprezentatiile in fata
publicului si examenele din educatie.
Autohipnoza
Hipnoterapia moderna include si terapia prin hipnoza realizata de insusi pacient:
autohipnoza, ca o continuare a tratamentului din cabinetul psihologului terapeutul il va invata pe pacient principiile si tehnicile necesare. Autohipnoza
ofera o mai buna cunoastere de sine; relaxare dupa o zi stresanta; depistarea
problemelor si gasirea solutiilor; eliberarea de ganduri negative, stari anxioase si
depresive, insomnii si dureri; imbunatatirea concentrarii si memoriei; eliberarea
de obiceiuri nedorite - consum de tutun, alcool, medicamente, etc.
Prin autohipnoza se obtine un nivel de profunzime mai scazut decat in cazul
hipnozei conduse de terapeut, in special in cazul incepatorilor; de asemenea,
rezultatele nu sunt intotdeauna la fel de bune. Dificultatea vine din faptul ca
subiectul trebuie sa fie in acelasi timp activ si pasiv, alert si relaxat. Secretul
stapanirii tehnicii este practica repetata a autohipnozei, utilizarea unor propozitii
simple si afirmative, evitarea negatiilor si tratarea uneia sau a doua probleme per
sedinta.
9

 Autosugestiile reprezinta o tehnica de autoprogramare a inconstientului si sunt

afirmatii prin care pacientul isi spune in gand cum doreste sa fie sau ce doreste sa
realizeze. Acestea se utilizeaza impreuna cu tehnica vizualizarii. Informatiile si
mesajele se construiesc astfel incat sa se adreseze problemei pe care o avem.
Continutul autosugestiilor trebuie sa fie unul pozitiv - spre exemplu, nu vom spune
"Nu voi dori sa ma sinucid", ci "Vreau sa traiesc si sa ma bucur de lucrurile
frumoase din viata mea". Exemple de autosugestii pentru imbunatatirea stimei de
sine - "Sunt o persoana echilibrata, eficienta si merit sa am succes", "Am un corp
sanatos si echilibrat", "Sunt fericit si am incredere in fortele mele".
Vizualizarea reprezinta formarea unei imagini mentale a modului in care dorim
sa fim sau a situatiei pe care ne-o dorim. Imaginea trebuie sa fie detaliata si sa
completeze autosugestia. Pentru a fi eficienta, este necesar sa repetati zilnic
sedintele de autohipnoza, cel putin 30 de zile.
Inducerea autohipnozei incepe cu tehnici simple de relaxare; pozitia trebuie sa
fie foarte comoda, corpul sa fie destins - relaxati fiecare zona a corpului si grupa
musculara in parte. Apoi, folosind autosugestii si vizualizarea, spuneti-va ca aveti
corpul tot mai greu, ca de plumb. Imaginati-va un mediu foarte placut, plin de
calm si liniste. Aceasta relaxare profunda reprezinta o prima parte a autohipnozei.
Revenirea se face tot treptat, fara a brusca organismul, vizualizand recapatarea
tonusului.
Dupa ce stapaniti bine tehnica de relaxare profunda puteti incerca tehnicile de
autohipnoza. Exista numeroase tehnici, bazate fie pe fixarea unui punc, fie pe
relaxarea progresiva. Fiecare persoana trebuie sa gaseasca modalitatea care i se
potriveste cel mai bine pentru a realiza acest lucru, in functie de imaginile,
cuvintele, tonalitatea vocii, amintirile pe care le prefera, etc. In general trebuie sa
folositi o modalitate prin care sa gradati intrarea in transa - numarati, spuneti
alfabetul, sau vizualizati cum coborati sau urcati niste trepte sau terase; aveti
libertatea sa va utilizati imaginatia. Fixati prima treapta sau primul numar ca
starea de veghe si pe ultima ca starea de hipnoza. Poate preferati sa va concentrati
asupra unui ritm / zgomot - tic-tacul ceasului, valurile marii, propria respiratie.
Dupa ce va concentrati cateva minute pe modalitatea aleasa, imaginati-va ca
intrati in starea de transa hipnotica. In starea de hipnoza puteti utiliza
autosugestiile si tehnicile de vizualizare pentru a va adresa problemei pe care o
aveti. Revenirea din starea de hipnoza se face treptat, in sens invers si in acelasi
ritm fata de inducerea autohipnozei.

Adncirea transei hipnotice

10

se realizeaz prin intermediul diferitelor tehnici: reprezentarea unei monede sau a

unei medalii care se scufund usor n ap, aplicarea unor pase lente deasupra
corpului, plecnd de la cap la bazin, timp de 15 minute sau mai mult (Hoareau,
1993), tehnica numrrii (Hartland, 1971), concentrarea pe propria respiratie, tehnica
treptelor , a asencesorului (atentie la fobii!) sau a covorului zburtor (pentru
copii). O alt tehnic este cea a inductiei fractionate (Vogt) care const n
dehipnotizri si rehipnotizri succesive, tehnic menit s antreneze o aprofundare a
transei hipnotice, ajungndu-se la o veritabil stare de letargie.
Starea de somnambulism nu este atins dect n 3% pn la 15% din cazuri. Acest
aspect nu are prea mare important, deoarece este nevoie de o trans usoar sau
medie pentru a obtine rezultate terapeutice. Este o idee preconceput faptul c doar
o trans hipnotic prodund ar putea s antreneze schimbri terapeutice majore.
Asadar, efectele terapeutice nu se obtin n functie de profunzimea transei hipnotice.
n faza de adncire a transei hipnotice se administreaz sugestiile terapeutice
specifice pentru care a fost indus hipnoza.
Tehnica sugestiilor directe este folosit n hipnoza traditional . De exemplu, pentru
o persoan supraponderal, sugestia terapeutic ar putea fi de tipul: De acum
nainte, cnd vei mnca, te vei stura foarte repede. Hrana ti va fi indiferent.
Sugestiile indirecte sunt sugestii deschise care au n vedere activarea resurselor
interne inconstiente n scopul autonsntosirii. Relund exemplul, terapeutul i poate
sugera pacientului o situatie magic de genul: ti imaginezi cum treci prin usi din
ce n ce mai strmte care ti provoac subtierea corpului.
Dac se impune o sondare mai adnc a conflictelor interne ale pacientului,
terapeutul poate utiliza, de pild, o tehnic care are la baz semnalizarea
ideodinamic cu ajutorul degetului (Erickson si Rossi, 1979). n aceast procedur
hipnoanalitic se stablilesc mai nti semnalele ideodinamice (ridicarea degetului
arttor al minii drepte pentru Da si a degetului arttor al minii stngi pentru
Nu ). n timpul hipnozei, aceste miscri inconstiente si involuntare vor constitui
modalitti de rspuns la ntrebrile terapeutului: Inconstientul tu poate s rspund
la ntebrile mele ridicnd degetul arttor al minii drepte sau stngi . Pacientul va
fi ntrebat n legtur cu originea conflictului su, semnalele involuntare ajutndu-l
s-si furnizeze rspunsul. Retrirea si reevaluarea experientelor conflictuale i permit
acestuia s aib imagini ale unui viitor n care problema sa nu mai exist.
Relund exemplul, o persoan supraponderal poate descoperi prin intermediul
acestei tehnici c hrana devine un rspuns pozitiv la orice stare afectiv negativ pe
care o trieste. De-a lungul terapiei, pacientul va nvta s se proiecteze n situatii n
care renunt s mai mnnce n exces, prin dezvoltarea unui reflex de liniste si calm.
Dehipnotizarea
se realizeaza intr-un mod gradat, printr-o numaratoare inversa. Hartland (1971)
propune urmatoarea procedura:
Imediat voi incepe sa numar de la 5 la 1. Cand voi ajunge cu numaratoarea la 1,
vei fi complet treaz. Te vei simti bine, inviorat, odihnit, ca dupa un somn bun.
11

5 - Vei reveni curand din relaxare, 4 - Revii incet la normal, 3 - Revii tot mai mult,
2 - Cand voi ajunge cu numaratoarea la 1 iti vei reveni complet, 1 - Acum esti pe
deplin treaz, ai mintea limpede, clara .
Experinta clinica ne indica faptul ca subiectii care beneficiaza de hipnoterapie trec
printr-o perioada de latenta in cursul careia le vine greu sa gaseasca cuvintele
menite sa redea ceea ce au simtit si trait. Este esential ca acestia sa fie antrenati
sa vorbeasca despre impresiile lor subiective, despre senzatiile agreabile sau
dezagreabile aparute in hipnoza, in scopul unei mai bune adaptari la sedintele
ulterioare. Din acest moment, se poate profila o psihoterapie verbala pe care unii
pacienti o pot respinge la inceputul terapiei.
In literatura de specialitate se citeaza cazuri foarte rare in care unii pacienti pot
prezenta ameteli, cefalee, stari de voma la revenirea din hipnoza. Senzatii
neplacute pot sa apara in cazul unei dehipnotizari prea rapide. In aceasta situatie,
pacientul trebuie rehipnotizat pentru a suprima aceste senzatii dezagreabile,
terapeutul sugerand o stare de bine interior dupa terminarea sedintei.
De asemenea, aceste fenomene neplacute pot fi privite drept rezistente ale
pacientului la hipnoterapie. Dupa I. Holdevici si I. P. Vasilescu (1998), rezistentele
la revenirea din hipnoza pot avea mai multe cauze:
existenta unor sentimente de ostilitate fata de terapeut;
sugestii post-hipnotice pe care subiectul nu doreste sa le indeplineasca;
tulburari in sfera personalitatii (nevoia de a fi dominat, de a evita un conflict,
nevoia de a fugi de realitate);
transformarea hipnozei in somnambulism de tip isteric.
Teama nu a nu se mai putea trezi o regasim la un numar mare de pacienti inaintea
sedintei. De altfel, aceasta temere tine, pe de o parte, de mitologia cu privire la
hipnoza si, pe de alta parte, de ambiguitatea pe care subiectul o resimte fata de
puterea hipnotizatorului care manipuleaza diverse forte irationale pe care el,
subiectul nu le poate controla.
Faptul ca un subiect sa nu se poata trezi din hipnoza este un fenomen extrem de
rar intalnit. Atunci cand se produce, i se sugereaza subiectului sa intre intr-un
somn natural si sa se trezeasca dupa o perioada de timp data, lucru care se
realizeaza in mod sistematic. Mult mai simplu, unii hipnoterapeuti pot aplica mai
multe pase de-a lungul fetei subiectului, pana cand acesta se trezeste.
Hipnoza in sine nu este psihoterapie daca nu este integrata intr-un sistem
psihoterapeutic ori daca nu este asociata cu sugestii terapeutice specifice.
Practicarea ocazionala a hipnozei poate fi un exercitiu util pentru fiecare
psihoterapeut, permitandu-i acestuia sa-si varieze atitudinile, sa nu se
anchilozeze intr-un ortodoxism al unui anumit tip de abordare psihoterapeutica.
Tehnica hipnotica este atat de adaptabila si flexibila incat faciliteaza adesea
interventiile altor tehnici, potentandu-le, in acest mod, capacitatile curative
12

(tehnici comportamentale, psihanalitice, cognitiv-comportamentale,

experientiale). De asemenea, tehnica hipnotica permite accelerarea stabilirii si
intensificarii relatiei terapeutice. Hipnoza se foloseste cu succes atat in faza de
investigare a conflictelor, cat si in stadiul terminal, atunci cand sunt administrate
sugestii cu caracter general de intarire a Eu-lui pacientului.

13