Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Livada de Nuci Plan de Afacere
Livada de Nuci Plan de Afacere
Rcani 2016
1
Propunem spre analiz o afacere n domeniul cultivrii nucilor (cod CAEN: 0113). Dorim s
cultivm o livad de nuci comestibile ecologice, ale carei produse s fie destinate exportului,
dar i pieei interne. Aceasta afacere se va organiza sub forma unei Gospodrii rneti,
denumit GCreu Cristian, si va avea capital privat. Principalul obiect de activitate l
constituie creterea nucilor, la care se adaug comercializarea acestora.
Dat fiind faptul c Moldova are un climat foarte bun pentru cultura nucului, i nucile sunt
produse ecologice cu o cretere susinut a exporturilor, dorim s valorificam aceasta
oportunitate prin cultivarea nucilor i vnzarea miezului de nuc pe pieele externe unde este
foare apreciat.
Puini dintre detintorii de terenuri agricole stiu, probabil, ca, pe piata comunitara, cererea de
miez de nuca este, la ora actuala, mult mai mare decat oferta. In plus, infiintarea unei
plantatii moderne de nuci, cu material saditor certificat, aduce serioase beneficii. In urma
studiilor facute s-a dovedit ca infiintarea unei plantatii de nuci reprezinta o solutie pentru
viitor in conditiile cresterii populatiei, creste si cererea pentru consumul de nuci,si totodata
extinderea suprafetelor cultivate pentru protejarea mediului inconjurator. Investitia a fost
considerata una rentabila deoarece costul privind obtinerea productiei este unul redus, motiv
pentru care aceasta se poate recupera intr-un timp scurt, in timp ce durta de exploatare
depaseste 25 de ani. Raportandu-ne la piata internationala realizam ca preul unui kilogram
de nuci in coaja variaz intre 3,5 i 3.9 euro, in funcie de calitate i de soi. Aceasta
echivaleaz la o producie de doar 3000 de kilograme la hectar , cu un venit anual minim de
10500 de euro. In conditiile in care soiul cultivat este unul foarte productive veniturile sunt
cu atat mai mari. Realizarea unei plantatii de nuci este cu siguranta o afacere foarte tentanta,
cu investitie mica si profit mare. Pentru succesul afacerii este insa necesar sa plantezi soiuri
productive de nuci.Este o afacere pe termen lung pe care o poti lasa mostenire si copiilor tai.
Curata, sanatoasa si cu profit garantat. Pretul unui kg. de miez de nuca pe piata iti arata clar
cat de profitabila este afacerea.
De mentionateste faptul ca in ultimii ani la mare cautare sunt produsele ecologice, cat mai
naturale pentru ca gustul lor este inconfundabil in comparative cu alte produse ajutate
genetic. Cand lansezi pe piata un astfel de produs, tendinta celorlalti producatori este de
imitatie. In acest caz nu putem pune in discutie problema imitatiei pentru ca nucile
moldoveneti asa cum am mai precizam si mai sus beneficiaza de niste bune conditii de
dezvoltare. Iar regimul proprietatii intelectuale nu se incalca, mai degraba am putea spuneca
este stabilit printr-un acord mutual de catre toti producatorii, fiecare isi respecta modulde
producere al nucilor sale.
Lista produselor care pot fi valorificate n urma sdirii i cultivrii unei livezi
de nuc pe termen lung.
Produsele care pot fi valorificate sunt urmatoarele:
- miezul de nuc
- nucile verzi
- frunzele
- lstarii
- mugurii
- cojile
- lemnul
Nucul este originar din Asia Central i din unele zone ale Peninsulei Balcanice. rile mari
producatoare de nuci sunt Maroc, S.U.A. Mexic, Chile, Argentina, China,Turcia, Ucraina,
Romania, Rusia, Italia, Iran. Nucul este una dintre cele mai importante specii pomicole.
Nucile contin, la 100g, 15 g de proteine, 60 g de lipide, 15 g de glucide si 2,4 g celuloz.
Sunt bogate n minerale ca sodiu, potasiu, calciu, magneziu, clor, fosfor, sulf, fier, cupru, zinc
i iod.Contin vitaminele C, B1, B2, B5, vitamina PP i caroten.Lstarii si scoara se utilizeaza
pentru prepararea taninului, a unor coloranti, iar lemnul este deosebit de apreciat in industria
mobilei si pentru sculpturi. Nucile verzi sunt bogate in vitamina C si se utilizeaza pentru
prepararea lichiorurilor si dulceurilor. De mentionat, ca miezul de nuca contine vitamine de
5
noua ori mai mult decat macesul.Un kilogram de nuci contine 35 de mii de calorii sau de 1,5
ori mai mult dect carnea gras de porc, de 3 ori mai mult decat pinea i de 10 ori mai mult
decat cartoful,iar 400 de grame de miez de nuci asigura necesarul de calorii pentru o zi. Nuca
este bogata in acizi grai omega 3 si consumul lor poate duce la scaderea colesterolului.
Miezul de nuca poate fi consumat ca atare, dar poate fi utilizat si in prepararea unor
specialitati de cofetarie si patiserie. Din miez de nuca se extrage ulei, ce are calitati excelente
din punct de vedere alimentar.
Uleiul de nuca mai este folosit la fabricarea sapunului, a lacurilor, precum si la obtinerea
produselor cosmetice si farmaceutice.
Nucile verzi se folosesc pentru dulceturi, continand o cantitate foarte mare de vitamina C, de
40 de ori mai mult decat sucul de portocale: dintr-un kg de coji verzi de nuca poate fi extrasa
o cantitate de vitamina C egala cu cea extrasa din 10 kg de lamai.
Frunzele, lstarii, mugurii, scoarta si radacinile constituie materie prima foarte putin
folosita la noi in tara.
americani a demonstrat c nucile lupt eficient mpotriva obezitii, prin faptul c persoanele
care consum regulat acest aliment au parte de o diet mai echilibrat. Fiind bogate n
proteine i grsimi bune i consumate cu moderaie, acestea nu influeneaz greutatea
corporal i nu ngreuneaz metabolismul, ca alte produse.
6. Sunt un excelent remediu mpotriva insomniei - tii care este cauza insomniei? Lipsa de
magneziu din organism care conduce la producerea unei cantiti mai mici de melatonin,
ceea ce alung somnul i te ine treaz. Nucile sunt o foarte bun surs de magneziu, iar dac
mnnci o mn de nuci cu 1-2 ore nainte de a te culca, poi dormi linitit.
7. Pentru c alung stresul! - tot DailyMail.co.uk evideniaz relaia dintre stres i vitamina B
i susine c studiile realizate n privina stresului au artat c tot complexul de vitamina B
reprezint un remediu antistres, relaxnd sistemul nervos i totodat starea ta general.
Nucile sunt o important surs de astfel de vitamine.
8. Amelioreaz durerile! - datorit vitaminei B, mai exact celei B1, durerile se diminueaz n
intensitate. Aceast vitamin coninut de nuci ajut la funcionarea optim a musculaturii i
crete tolerana la durere.
9. Sunt eficiente n lupta cu diabetul! - un studiu recent, aprut n februarie 2010 n Diabetes
Care, a ajuns la concluzia c un consum de 56 g de nuci zilnic ajut la ameliorarea diabetului
de tip 2, prin dilatarea vaselor de snge, mbuntind astfel fluxul sangvin.
10. Previn cancerul! - prin coninutul bogat de acizi Omega-3, fibre, vitamina E, magneziu i
acid folic, nucile reprezint una dintre cele mai bune metode profilactice mpotriva
cancerului, relateaz EatingWell. com.
11. Previn constipaia! - prin coninutul bogat de fibre, nucile i asigur un tranzit intestinal
complet, asigurnd un sistem digestiv care merge ca uns.
12. Pentru un creier n form - pentru memorie, pentru sistemul nervos, dar i pentru o minte
mai abil, recurge la consumul zilnic de nuci.
13. Pentru o via mai lung - prin toate beneficiile pe care le aduc, per total, organismului,
cercettorii susin c nucile pot fi considerate alimente valoroase din punct de vedere antiaging: mbuntind calitatea pielii i contribuind la crearea de celule sntoase, regenernd
constant organismul.
14. Pentru oase puternice - datorit coninutului de proteine, nucile sunt excelente n
ntreinerea sntii oaselor, dar i a muchilor, pielii i celulelor. ntrirea oaselor ajut la
prevenia osteoporozei!
15.65 de grame zilnic este suficient pentru un efect garantat!
Date de identificare:
7
Obiectivele
Obiectivul 1
Obiectivul 2
Obiectivul 3
Puncte tari
Puncte slabe
Oportuniti
Ameninri
-Concurena puternic:
- Dependena mare de condiiile climaterice
nestabile din ar;
- Aparitia produselor din strintate, care
nlocuiesc cererea de nuci.
- Exist riscul lunecarilor de teren;
Structura organizatoric
Conductor-contabil
Creu Cristian
Lucrtor permanent
Lucrtor sezonier
Lucrtor sezonier
Creu Cornel
Creu Aliona
Creu Petru
Organizarea productiei:
10
Analiza riscului
a. Riscuri interne
Exista riscul unor posibile neinelegeri ntre oamenii care muncesc la planta ie. Pentru a
evita acest risc se vor stabili de la inceputul afacerii, atribuiile fiecruia.
b. Riscuri externe
Exista riscul ca persoanele fizice-intermediari sa ofere preturi mici, la fel ca i pentru cei
care ofera cantitati de nuci din producie proprie.
Pentru a evita acest risc vom incheia contracte convenabile cu centre de achizitie, cu
termeni de plata, de colectare.
Posibilele condiii atmosferice nefavorabile pot duce la o slab producie a nucilor.
Descrierea pieei
Ne propunem ca prima recolt s o distribuim pe plan local, ncheind contracte cu diferite
11
Supermarketurile naionale.
Piaa din or. Rcani.
Preul produsului va fi pentru nceput stabilit cu cel al pieei, urmnd ca ulterior s
creasc.
Deasemenea o parte din miezul de nuc va fi realizat cu ajutorul intermediarilor.
Analiza concurenilor
12
Factorii
succesului
Creu
Cristian
ntreprinderile concurente
A
Asortimentul
Calitatea
Preul
Promovarea
Piaa
Amplasarea
Deservirea
Total puncte
27
28
24
35
A - NutLOOK
B- GOSPODRIILE DE LA SATE
C- AMG KERNEL
PLANUL DE MARKETING
13
Strategiile de produs
Strategii de pre
Strategii de plasare
Strategii de promovare
Reclame mass-media;
Promoii;
Produsele vor fi prezentate ntr-o form atractiv;
Wibe-site;
Anunuri;
Reclame mass-media;
Promoii n centre comerciale;
Prin efii de vnzri i agenii acestora;
De asemenea, promovarea se va face i prin
intermediul pliantelor, afiselor, ntalnirilor de
informare i mai ales din om n om.
PLANUL FINANCIAR
Veniturile firmei vor proveni din vanzarea produselor.
14
Denumirea poziiei
01.01.2016
31.12.2016
Sold iniial
*Intrri de mijloace
bneti:
Investiii proprii
Credit bancar
Total intrri de mijloace
bneti
*Ieiri de mijloace
bneti:
Procurarea puieilor
Efectuarea lucrrilor
agricole specifice(sparea
gropilor, combaterea bolilor
i a duntorilor)
Remunerarea lucrtorilor
5000
10000
30000
40000
10000
30000
40000
35000
35000
1000
1800
15
2500
3000
38500
39800
1500
200
Raportul Financiar
Raport Financiar
Primul an de rod
60000
3900
56100
0
Al doilea an de rod
80000
8000
72000
0
Al treilea an de rod
100000
20000
80000
0
5500
4500
3600
0
0
50600
-1000
40600
4872
0
0
67500
-1500
66000
7920
0
0
76400
-1050
75350
9040
35728
58080
66310
Pragul de rentabilitate
Venit din vnzri,
Primul an de rod
60
Al doilea an de rod
80
16
Al treilea an de rod
100
mii lei
Costuri. i
cheltuieli variabile,
mii lei
Costuri. i
cheltuieli
constante,mii lei
15
18
20
20
24
27
Marja de
contribuie
Rata marjei de
contribuie,%
Pragul de
rentabilitate, mii
lei
45
62
80
75
77.5
80
26,67
30,96
33,75
17