CURSUL NR.

Data: 21.01.2009

NOTIUNEA DREPTULUI PROPRIETATII INTELECTUALE

In privinta obiectului Dreptului de proprietate intelectuala evidentiem
2 laturi :
dreptul de autor ;
dreptul de proprietate industriala.
Proprietatea industriala constituie o institutie juridica care inglobeaza
totalitatea normelor juridice care reglementeaza raportul dintre
creatiile intelectuale aplicabilein industrie si semnele distinctive.
Avem in vedere creatiile industriale propriu-zise si semnele distinctive
referindu-ne la conventiile de la Paris privind protectia proprietatii
industriale (1883), conform dreptului de proprietate industriala are ca
obiect brevetele de inventie, modelele de utilitate, desenele sau
modelele industriale, marcile, numele comerciale, indicatii de
provenienta, denumirile de origine si eliminarea concurentei neloiale.
Doctrina juridica a considerat ca proprietatile industriale cuprind 2
categorii :
creatiile noi in care include inventiile, desenele si modelele industriale
si modelele de utilitate ;
o reprezinta semnele noi care includ marcile, denumirile de origine,
indicatiile de provenienta si numele comerciale.
O alta parte a doctrinei a apreciat ca obiectul proprietatii industriale il
reprezinta creatiile noi, semnele distinctive, adaugand si reprimarea
concurentei neloiale.
Este vorba cu privire la aceasta din urma clasificare despre concurenta
neloiala, implicand masuri de interzicere si reprimare ale unor acte
abuzive in activitatea economica.
DREPTUL DE AUTOR - ca si institutia juridica implica totalitatea
normelor juridice care reglementeaza raportul privind realizarea si
1

valorificarea oerelor literare, artistice, stiintifice. Nu importa nici form,

nici valoarea si nici destinatia acestor opere de creatie.
Conform conventiei de la Berna (1886) prin opere literare si artistice
vom avea in vedere toate lucrarile din domeniul literar, artistic si
stiintific. Pentru a se bucura de protectie operele trebuie sa
indeplineasca urmatoarele cerinte :
sa fie rezultatul unei activitati creatoare ;
sa imbrace o forma concreta de exprimare care sa fie perceptibila
simturilor ;
sa fie susceptibila de aducere la cunostinta publicului.
Cele 2 laturi despre care am amintit : dreptul de proprietate industriala
si dreptul de autor constituie proprietatea intelectuala cu privire la care
conventia de la Stockholm pentru instituirea Organizatiei Mondiale a
Proprietatii Intelectuale (1967), prevede ca proprietatea intelectuala
cuprinde drepturi referitoare la operele literare, artistice, stiintifice,
interpretarile artistilor interpreti si executiile artistilor executanti,
fonogramele si emisiunile de radioficare, inventiile in toate domeniile
umane, descoperirile stiintifice, desenele si modelele industriale,
marcile de fabrica, de comert, de serviciu, numele comerciale,
denumirile comerciale, protectia impotriva concurentei neloiale
precum si toate celelalte drepturi specifice activitatii intelectuale.
Dispozitiile esentiale ale Conventiei de la Paris si ale Conventiei de la
Berna au fost inglobate in acorduri de la Marachech privind
constituirea Organizatiei Mondiale de Comert anexa 1 Trips care
prevede ca expresia de proprietate intelectuala desemneaza dreptul
de autor si drepturi conexe, marcile de fabrica sau comert, desenele si
modelele industriale, brevetele si protectia informatiilor nedivulgate.
Dreptul de proprietate industriala si dreptul de autor se aseamana prin
obiectul protectiei juridice si prin natura drepturilor subiective ale
autorilor.
Dreptul de proprietate intelectuala cuprinde ansamblul normelor
juridice care sunt chemate sa reglementeze raportul privind sistemele
2

de creatie intel ;ectuala in domeniile : stiintific, literar, artistic,

industrial si cu privire la semnele distinctive ale activitatii de comert.
Din dreptul recunoscut si ocrotit se evidentiaza in primul rand dreptul
titularului de a fi indreptatit sa exploateze obiectul dreptului sau de
proprietate intelectuala si posibilitatile acestuia de a interzice altor
persoane orice folosinta a creatiei sale fara acordul sau.
NATURA JURIDICA A DREPTULUI DE PROPRIETATE
INTELECTUALA
Aceasta reprezinta o problema controversata.
Opiniile care au fost exprimate in decursul anilor sunt :
s-a sustinut ca drepturile de creatie intelectuala se pot caracteriza ca si
drepturile de proprietate, condiderandu-se aceasta in baza dreptului
natural.
s-a precizat ca dreptul de creatie intelectuala este o categorie distincta
de drept, dreptul suigeneris (particular), autorii le-au denumit dreptul
intellectual.
In cadrul acestei opinii au existat mai multe orientari, asfel unii au
considerat ca alaturi de drepturile reale si drepturile de creanta, trebuie
sa recunoastem existenta si drepturilor intelectuale care prezinta un
caracter patrimonial conferit titularului, un monopol de exploatare si
care sunt opozabile erga omnes, acestea deosebindu-se de drepturile
reale pentru ca au ca obiect gandirea umana.
Intr-o alta varianta s-a precizat ca deosebim drepturile reale, drepturile
de creanta si drepturile intelectuale acestea din urma avand o valoare
pecuniara fara sa poarte asupra unor bunuri corporale si fara sa
constituie creante in raport cu debitorii. Asemenea drepturi au ca
functie aceea de atragere a clientelei si prin opozabilitate erga omnes
sunt inrudite cu drepturile reale.
Intr-o alta varianta a acestei teorii s-a precizat ca prerogativele care
alcatuiesc drepturile intelectuale nu mai sunt separate si este necesar
ca dreptul de creatie intelectuala sa fie inteles sub aspect moral si
patrimonial al acestuia, dreptul proprietatii intelectuale situandu-se in
3

categoria drepturilor asupra bunurilor unde deosebim bunuri corporale

si bunuri necorporale.
Intr-o alta teorie privind distinctia dreptului de creatie intelectuala s-a
sustinut intr-o varianta denumita teoria dreptului asupra bunurilor
imateriale ca trebuie avut in vedere utilitatea sociala si titularul unei
opere de creatie are asupra acestuia un drept absolut. Aceasta nu are si
un drept perpetuu pt ca opera destinata sa faca parte fondul comun al
umanitatii.
Intr-o alta varianta, denumita teoria personalitatii dreptului, se
considera ca dreptul de creatie isi are izvorul in opera intelectuala care
reprezinta o prelungire a personalitatii autorului.
Intr-o alta varianta, denumita teoria dreptului de clientela, s-a sustinut
ca drepturile privative urmaresc formarea unei clientele pt a obtine un
castig in concurenta aceasta creand opozitie favorabila titularului lor si
ajungand in lupta cu concurenta.
Intr-o alta varianta, denumita teoria dreptului de monopol, este
evidentiata tot functia de concurenta ce rezulta din activitatea de
creatie coroborat cu elementul esential care consta in posibilitatea
titularului de a interzice tertilor care au dobandit obiectul inventie sau
opera de a-l reproduce, multiplica si vinde.
Analizand aceste teorii se observa o conceptie dualista sau monoista.
In conceptia dualista, dreptul de creatie intelectuala este compus din 2
elemente : dreptul privatim de exploatare si dreptul moral la
paternitatea si respectarea creatiei intelecuale.
Se considera ca exploatarea tinde a fi un drept real, iar dreptul moral
este o manifestare a personalitatii.
In conceptia monoista elementul material si elementul nepatrimonial
nu sunt separate, iar drepturile de creatie intelectuala sunt incadrate in
categoria drepturilor reale sau in categoria drepturilor de creanta.
Doctrina romana a cunoscut si ea mai multe teorii.
Conform unei terorii, dreptul de creatie intelectuala reprezinta drepturi
complexe care includ atribute patrimoniale si atribute nepatrimoniale,
strans legate intre ele, iar conform unei alte teorii, ne-am afla in
4

prezenta unor drepturi nepatrimoniale care dau nastere si unor drepturi

patrimoniale, cele doua categorii formand un tot unitar.
Intr-o alta teorie, drepturile de creatie intelectuala au fost considerate
drepturi personale nepatrimoniale si esenta acestora este
nepatrimoniala, ceea ce in conceptia autorilor da nastere unui drept
fara vreo prerogativa patrimoniala.
Conform unei alte teorii, drepturile de creatie intelectuala reprezinta
drepturi reale care poarta asupra unor bunuri incorporale avand
destinatia utilizarii intr-un anumit domeniu de activitate.
Ca si concluzie, observam ca dintre teoriile prezentate, teoria dualista
este aceea care permite intelegerea drepturilor de creatie intelectuala
ca si element de sinteza, element care cuprinde atat drepturi
patrimoniale cat si drepturi personale nepatrimoniale.
Incercand sa definim drepturile de autor, recunoastem existenta a 2
acceptiuni :
in primul rand este vorba de institutia juridica a dreptului de autor care
inglobeaza ansamblul normelor juridice care decurg din crearea si
valorificarea operelor literare, artistice, stiintifice, sau a altor opere de
creatie intelectuala.
In al doilea rand avem in vedere drepturile subiective de autor, care
reprezinta o posibilitate recunoscuta si garantata titularului dreptului
de a folosi, de a dispune de opera sa de creatie, in conditiile
determinate de lege.
Dreptul de autor are in vedere posibilitatea recunoscuta titularului, de a
obtine foloase patrimoniale, urmare a activitatii de creatie desfasurata
si posibilitatea societatii de a interveni asigurand conditiile necesare de
creatie pt exploatarea lucrarilor autorului si in privinta operelor
publicate.
Importanta dreptului de autor are in vedere elementul constitutiv al
desavarsirii culturii universale si pt progresul umanitatii, iar protectia
operei autorului, cunoaste 2 sisteme :
in Europa protectia este independenta de indeplinirea unei formalitati
speciale ;
5

in SUA protectia este conditionata de inscrierea operei intr-un registru

special, sistem copy-right unde sunt protejate interesele economice,
fiind diminuata protectia laturii nepatrimoniala.
Conventia de la Berna pt protectia operelor literare si artistice,
consacra sistemul european, insa cele 2 sisteme mentionate continua sa
existe.
Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe,
reglementeaza ca au calitatea de autor, persoanele fizice sau
persoanele fizice care au creat opera. Se prezuma a fi autor, prezumtia
fiind relativa, persoana sub numele careia opera a fost adusa pt prima
data la cunostinta publica. Asemenea prezumtie poate fi combatuta
prin orice mijloc de proba.
Urmare a realizarii operei, creatorul dobandeste calitatea de subiect al
dreptului de autor, iar calitatea de autor al operei si calitatea de subiect
al dreptului de autor constituie notiuni diferite. Astfel, calitatea de
autor rezulta dintr-un fapt juridic, este o problema de drept, iar
calitatea de subiect al dreptului de autor constituie o problema de drept
rezultand fie din lege, fie dintr-un act juridic.
Intre cele 2 calitati exista o corelatie si dispozitiile legale arata ca
protectia dreptului de autor se acorda persoanei care are calitatea de
autor.
Calitatea de autor si calitatea de subiect al dreptului de autor, nu
implica in toate situatiile o identitate de persoana si se poate face
distinctie intre subiectele originale, denumite si primare (adica
persoanele fizice care au creat opera) si subiecte derivate, denumite si
secundare, adica persoanele fizice sau juridice care au dobandit
anumite prerogative fara a fi creatoare ale operei.
Legea permite ca o alta persoana sa beneficieze de protectia asigurata
autorului.
Pot constitui subiecte secundare ale dreptului de autor, conform legii
romane : mostenitorii autorului, cesionarii dreptului patrimonial de
autor care exercita drepturi transmise prin contract, angajatorul atunci
cand exercita drepturi patrimoniale de autor asupra unei opere create
6

in indeplinirea unei atributii de serviciu, organisme de gestiune

colectiva a dreptului de autor care exercita drepturi patrimoniale si
unele drepturi morale atunci cand nu exista mostenitori, persoana
fizica sau juridica care face publica o opera, avand consimtamantul
autorului, in conditiile in care acesta nu-si dezvaluie identitatea si
persoana fizica sau juridica sub initiativa si sub responsabilitatea si sub
numele careia a fost creata o opera colectiva.

CURSUL NR. 2

Data: 28.01.2009

PLURALITATEA DE AUTOR
Activitatea creatoare poate imbraca forma operei comune sau a operei
colective.
OPERA COMUNA este creata de mai multi autori in colaborare si
dreptul de autor apartine tuturor, dintre care unul poate fi autorul
principal.
Ne aflam in prezenta unei colaborari creatoare, opera de creatie fiind
unitara prin natura ei.
Operele comune pot fi divizibile sau indivizibile.
Ne aflam in prezenta unei opere comune divizibile, atunci cand
activitatea creatoare a fiecaui coautor este distincta si se realizeaza
separat. In acest caz contributia coautorilor formeaza un intreg. Fiecare
dintre coautori fiind autor al partii sale de contributie si a operei in
intregul ei.
In cazul operei comune indivizibile activitatea creatoare a fiecarui
coautor nu poate fi determinata pt ca, contributiile coautorilor se
contopesc in cadrul operei si nu poate fi separata activitatea fiecaruia
dintre acestia.
7

Ne aflam in cazul operei comune in situatia existentei unui drept de

autor cu mai multi titulari. Unul dintre acestia poate fi autor principqal.
Atunci cand partile de contributie ale tuturor coautorilor sunt
indivizibile se va aplica regula unanimitatii si in lipsa unei conventii,
contractul operei creata utilizata, implica acordul tuturor coproprietarilor.
Fiecare dintre coautori trebuie sa-si dea acordul pt a opera punerea in
circulatie a operei respective.
Atunci cand partea de contributie a fiecarui coautor este distincta,
aceasta parte poate fi folosita separat cu contributia de a nu prejudicia
utilizarea operei comune sau drepturile celorlalti coautori.
In situatia utilizarii operei create in colaborare, remuneratia se cuvine
coautorilor in proportiile pe care acestia le-au convenit si in lipsa unei
conventii, remuneratia se imparte proportional cu partile de contributie
ale autorilor, iar daca aceste parti nu pot fi determinate, remuneratia se
imparte in mod egal.
Opera colectiva este creatia in cadrul careia contributiile personale ale
autorilor constituie un intreg, fara a fi posibil sa se atribuie vreuneia
dintre acestia un drept distinct asupra intregului operei realizate.
Daca coautorii nu au incheiat o conventie, dreptul de autor apartine
persoanei fizice sau juridice sub responsabilitatea si sub numele careia
opera a fost creata.
Existenta operei colective implica doua conditii :
opera sa fie creata din initiativa, sub responsabilitatea si sub numele
unei persoane fizice sau juridice ;
contributiile coautorilor sa formeze prin fuziune un tot unitar care sa
faca imposibila atribuirea de drepturi distincte cu privire la opera
realizata.
Opera colectiva se realizeaza din initiativa unei persoane care
coordoneaza intreaga activitate, iar activitatea intelectuala a fiecarui
coautor este limitata la o anumita parte (exemplu : enciclopediile,
dictionarele, ziarele, etc).
8

Opera comuna este si opera colectiva au ca element comun scopul de

a elabora o opera care se caracterizeaza printr-o comunitate de
inspiratie si unitate de timp in ce priveste elaborarea acesteia.
OBIECTUL DREPTULUI DE AUTOR
Avem in vedere operele de creatie intelectuala din domeniul literar,
artistic, stiintific, iar stabilirea obiectului, implica o enumerare
exemplificative a acestora, completata cu determinarea caracteristicilor
generale privind obiectul dreptului de creatie.
Protectia dreptului de autor urmareste forma in care sunt exteriorizate
ideile si nu insesi ideile respective.
Protectia operei de creatie este asigurata indiferent de modalitatile de
creatie, de modul sau forma de exprimare si independent de valoarea
sau destinatia operei respective.
Modalitatea de creatie are in vedere genul operelor, iar forma de
exprimare are in vedere procedeele de realizare a operei respective.
Valoarea operei nu prezinta importanta pt protectia unei opere de
creatie intrucat toate operele sunt ocrotite in mod egal, indiferent de
valoarea acesteia.
Destinatia operei nu prezinta interes pt protectia acesteia.
Pt a se bucura de protectie, opera de creatie trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
sa reprezinte rezultatul unei activitati creatoare ;
sa imbrace o forma corecta de exprimare, perceptibila simturilor ;
opera sa fie susceptibila de aducere la cunstinta publicului.
1.Sa reprezinte rezultatul unei activitati creatoare
Prin opera realizata autorul isi exprima propria personalitate artistica si
opera trebuie sa prezinte caracterul originalitatii, caracter subiectiv si
relativ, originalitatea fiind influentata de natura operei de creatie.
Subiectivitatea originalitatii o separa de noutatea care reprezinta un
element obiectiv.
9

Opera se bucura de protectie chiard aca a fost inspirata de o creatie

anterioara. Sub acest aspect operele pot fi absolut originale sau relativ
originale.
2.Sa imbrace o forma corecta de exprimare, perceptibila
simturilor, adica opera sa aiba o existenta obiectiva.
Conform legii romane, opera este protejata oricare ar fi modul sau
forma de exprimare.
Opera se bucura de protectie prin simplul fapt al realizarii acesteia,
chiar daca este neterminata.
Opera de creatie are o existenta obiectiva astfel incat dreptul de auto
ria nastere din momentul in care opera se gaseste chiar sub forma de
manuscris, partitura, schita, tablou, care nu au fost comunicate
publicului.
Forma de exprimare nu necesita si fixare operei pe un suport material.
In conformitate cu legea romana nu exista o cerinta pt fixarea operei si
indiferent daca aceasta este sau nu fixata pe un suport material, opera
se bucura de protectie prin faptul ca este realizata.
3.Opera sa fie susceptibila de aducere la cunstinta publicului.
In acest mo dopera se poate raspandi prin reproduceri, reprezentare,
executare, expunere sau in alt mod.
Se evidentiaza trei categorii de opere : operele literare, operele artistice
si operele musicale, fiecare cunoscand o diversitate de forma.
Vom deosebi aici, urmare a contributiei autorului, opere originale si
opere derivate.
Operele originale iau nastere fara utilizarea unor opere preexistente si
se includ aici scrierile literare si publicistice, conferintele, predicile,
pledoariile, prelegeri, opere stiintifice scrise, sau orale, compozitii
muzicale, opere dramatice, opere cinematografice, opere fotografice,
opere de arta grafica sau plastica, opere de arhitectura, lucrari plastice,
harti si desene din domeniul fotografiei, geografiei si stiinte in general.
10

Operele derivate sunt cele realizate prin folosirea uneia sau mai multor
opera preexistente. Avem in vedere traducerile, adaptarile, lucrarile
documentare, aranjamentele musicale si orice alte transformari ale
unei opera literare, artistice, stiintifice care reprezinta o activitate
creativa. De asemenea includem culegerile de opere literare, artistice,
stiintifice (enciclopedii, antologii, colectii, compilatii, baze de date),
care prin alegerea sau dispunerea materiala constituie creatii
intelectuale.
Operele originale avem in vedere categoriile enuntate :
scrierile literare avem in vedere creatiile in cadrul carora autorii se
exprima in scris sau prin vorbe, realizand o creatie spirituala.
Opera literara poate fi scrisa personal de autor, sau prin orice mijloace.
Scrierile publicistice includ articole de presa, reviste, publicatii
stiintifice ; conferintele, predicele, pledoariile, prelegerile reprezinta
opere orale si nu prezinta importanta inregistrarea pe un suport
material.
Programele pe calculatoare sunt opere de creatie intelectuala prin
compozitia si expresia lor si sunt protejate ca opere literare in intelesul
Conventiei de la Berna.
Operele stiintifice urmaresc transmiterea de informatii in forma scrisa
sau orala prin comunicari, cursuri universitare, documente stiintifice,
proiecte, manuale scolare. Operele stiintifice sunt distincte de
rezultatele stiintifice, unii autori considerand ca acestea din urma ar
trebui protejate in cadrul unei reglementari speciale.
Compozitiile muzicale reprezinta creatii in cadrul artei sunetului, fiind
deosebite prin melodie, armonie si ritm.
Operele dramatice sunt creatii exprimate in dialog, iar operele
dramatice muzicale sunt create pe baza unui libret si ambele categorii
pt a beneficia de protectie trebuie sa reprezinte o creatie personala.
Coregrafia constituie arta de a crea spectacole printr-o succesiune de
miscari si figuri, iar pantomima este arta de a exprima idei si
sentimente prin mimica si gest.
11

Operele cinematografice au in vedere mijloace tehnice de inregistrare

pe un suport al imaginilor si sunetelor in vedere redarii acestora, este
vorba de o succesiune de imagini si realizarea filmului presupune
luarea imaginilor, inregistrarea sunetului, montajul si exploatarea
filmului.
Operele fotografice sunt imagini stabile realizate pe hartie speciala,
fotosensibila, imagini realizate pe o placa sau un film cu ajutorul unui
aparat, iar fotografiile sunt rezultatul unor procedee mecanice, chimice
si fizice.
Operele de arta grafica (plastica) sunt creatii exprimate prin imagini cu
ajutorul liniilor si culorilor sau prin combinarea acestora. Avem in
vedere creatia bidimensionala sau tridimensionala.
Putem evidentia si creatiile artistice aplicate in industrie denumite
opere de arta aplicata, acestea situandu-se intre arta si industrie.
Operele de arta aplicata sunt desenele si modelele industriale care sunt
protejate in mod diferit ca asemenea realizari in domeniul proprietatii
industriale.
Opere de arhitectura urmaresc determinarea functionala si spirituala
prin organizarea si constituirea de spatii necesare activitatii umane.
Deosebim operele de arhitectura, propriu-zise (constructiile) si
deosebim proiectele de arhitectura (planse, machete, lucrari grafice).
Lucrarile plastice (desenele din domeniul geografiei, topografiei si
stiintei, in general) sunt creatii intelectuale, protejate ca drepturi de
autor.
Operele derivate
Acestea au fost create plecand de la una sau mai multe opere existente,
fara a incalca dreptul operei originale. Acestea au un caracter
subsecvent si prin elementele originale si prin efortul creator constituie
o creatie intelectuala distincta. Avem in vedere traducerile, culegerile,
adaptarile si orice alte transformari ale unor opere preexistente.
Traducerile au in vedere redarea sau transpunerea dintr-o limba in alta
limba, iar munca traducatorului este o munca originala.
12

Culegerile de opere literare, artistice, stiintifice, precum encicolopedii,

antologii, colectii, compilatii, constituie creatii intelectuale prin
alegerea sau dispunerea materiala.
Adaptarile reprezinta un imprumut al unor elemente existente intr-o
alta opera.
Adaptarile se realizeaza prin schimbarea genului operei (cum ar fi
ecranizarea unui roman).
Exista anumite creatii pe care legea le exclude de la protectie si vom
avea in vedere descoperirile stiintifice, conceptele, metodele de
functionare, conceptele matematice, textele originale de natura
politica, administrativa, judiciara, cu traducerile acestora, simbolurile
oficiale ale statului, ale autoritatii publice si ale organizatiilor
sigiliul, steagul, insigna, ecusonul, medalia, mijloacele de plata, stirile
si informatiile de presa si simplele fapte de date.
CONTINUTUL DREPTULUI DE AUTOR
Avem in vedere existenta unui continut complex care include
elementele personale nepatrimoniale si elementele patrimoniale.
Drepturile morale de autor sunt urmatoarele : dreptul de a decide,
daca, in mod si cand va fi adusa la cunostinta publicului, dreptul de a
pretinde recunoasterea calitatii de autor al operei, dreptul de a decide
sub ce nume va fi adusa opera la cunostinta publica, dreptul de a
pretinde respectarea integritatii operei si de a se opune oricarei
modificari sau atingeri aduse operei, daca prejudiciaza onoarea sau
reputatia autorului si dreptul de a redacta opera, despagubi pe titularii
operelor utilizate care au fost prejudiciati prin exercitarea retractarii.
Asemenea drepturi prezinta urmatoarele caractere juridice :
sunt drepturi legate de persoana autorului, astfel incat nu pot fi
exercitate in timpul vietii decat de autorul operei ;
asemenea drepturi sunt inalienabile (deci, nu pot face obiectul vreunei
renuntari sau instrainari) ;
sunt insesizabile (deci, nu pot fi urmarite silit) ;
sunt drepturi imprescriptibile extinctiv.
13

Cu toate acestea exercitiul anumitor prerogative personale se transmite

prin mostenire, astfel, dupa moartea autorului, exercitiul dreptului de
divulgare, al dreptului la paternitatea operei si al dreptului la
inviolabilitatea operei se transmite prin mostenire, conform dreptului
comun.

DREPTUL DE DIVULGARE AL OPEREI

Constituie un atribut intelectual si moral de a decide cu privire la
aducerea operei la cunostinta publicului. Autorul este liber sa
aprecieze daca isi va publica sau nu opera, stabilind limitele,
modalitatea si momentul la care opera va fi publicata.
Dreptul de divulgare este discretionar absolut si legat de persoana
autorului care poate stabili daca opera sa a atins gradul de valoare pt a
fi adusa la cunostinta publicului.
Opera de creatie intelectuala este recunoscuta si protejata, indiferent
de aducerea la cunostinta publica prin simplul fapt al realizarii chiar in
forma nefinalizata.
In privinta divulgarii operelor comune, dreptul apartine coautorilor si
in lipsa unei conventii, coautorii pot aduce opera la cunostinta
publicului numai prin acordul tuturor.
In cazul operelor divizibile, fiecare coautor poate divulga separat
partea din opera care constituie contributia sa.
In cazul operelor indivizibile, refuzul unuia dintre coautori poate fi
cenzurat de catre instanta si trebuie temeinic justifcat pt a nu imbraca
forma abuzului de drept.
In cazul divulgarii operei colective, dreptul apartine persoanelor fizice
sau juridice din initiativa, sub responsabilitatea si sub numele caruia
opera a fost realizata.

14

O problema speciala se ridica cu privire la operele postume. Opera este

postuma daca a fost adusa la cunostinta publicului dupa decesul
autorului.
Poate exista situatia in care autorul nu a luat nici o decizie, sau opera
nu a fost publicata in timpul vietii autorului.
Unii autori au apreciat ca vointa expresa sau tacita a autorului cu
privire la soarta operelor postume produce efecte dupa moartea sa.
Daca autorul nu si-a manifestat vointa, publicarea operelor, atunci
intentia de publicare nu se prezuma.
In caz de tacere a autorului, dreptul se transmite mostenitorilor, acestia
dobandesc dreptul de a aduce opera la cunostinta publicului si dreptul
de a consimti la folosirea operei de catre altii.
Alti autori au considerat ca dreptul de a hotara aducerea operei la
cunostinta publicului apartine numai autorilor.
La moartea acestuia, operele ar putea fi publicate de catre mostenitori
sau nu, in functie de obtinerea exprimata de autor in timpul vietii sale.
Cand acesta nu si-a exprimat vointa s-ar prezuma ca a intentionat sa
aduca opera la cunostinta publicului, intrucat nu a interzis publicarea
acesteia.
Alti autori au spus ca trebuie respectate atat persoanalitatea,
inviolabilitatea si justa folosire a operei respective. Justa folosire a
operei implica si dreptul de divulgare care ar trebui sa apartina
organizatiilor de autori din domeniul respectiv.
Conform reglementarii acesteia, dreptul de divulgare este transmisibil
pe cale succesorala, pe durata nelimitata, iar daca nu exista
mostenitori, acest drept revine organismului de gestiune colectiva care
a administrat drepturile autorului, sau organismului cu cel mai mare
numar de membrii din domeniul respectiv, de creatie.
Totusi, aducerea la cunostinta publicului a operei postume nu etse
posibila daca autorul decedat si-a manifestat in timpul vietii decizia ca
operele sale sa nu fie divulgate.

15

DREPTUL LA PATERNITATEA OPEREI

Avem in vedere dreptul de a pretinde recunoasterea calitatii de autor al
operei, avand in vedere legatura dintre autori si opera sa.
Acest drept implica 2 elemente :
dreptul autorului de a revendica in orice moment aceasta calitate ;
dreptula utorului de a se opune oricarui act de uzurpare si contestare a
calitatii sale de catre terti.
DREPTUL LA NUME
Acesta are in vedere dreptul de a decide sub ce nume este adusa opera
la cunostinta publicului.
Autorul poate sa decida ca opera sa apara fie sub numele sau, fie sub
un pseudonim, fie sub forma anonima.
Daca opera este adusa la cunsotinta publicului sub forma anonima,
atunci exercitiul dreptului va fi al persoanei fizice sau juridice care a
facut opera publica, avand consimtamantul autorului.
Exercitiul dreptului la nume nu se transmite pe cale succesorala.
DREPTUL LA INVIOLABILITATEA OPEREI
Vom avea in vedere dreptul de a pretinde respectarea integritatii operei
si de a se opune oricarei modificari sau atingeri aduse operei daca
prejudiciaza onoarea sau reputatia sa. Avem in vedere aici, respectarea
integritatii operei ca un element al personalitatii autorului.
Dreptul acesta are un caracter complex, intrucat implica respectarea
integritatii operei si spiritul creatiei operei realizate.
Acest drept are caracter absolut si inalienabil si se transmite prin
mostenire pe durata nelimitata, iar in absenta mostenitorilor se
transmite organismelor de gestiune colectiva.
DREPTUL DE RETRACTARE A OPEREI
Un asemenea drept este permis despagubind, daca este cazul, pe
titularii dreptului de utilizare care ar fi prejudiciati de exercitarea
16

retractarii. Retragerea este posibila numai dupa ce opera a fost adusa la

cunostinta publicului.
Se pune problema momentului si conditiilor in care opera poate fi
retrasa. Pana la incheierea contractului prin care se consimte la
reproducerea, executarea operei autorului isi poate exercita
nestingherit dreptul de retractare. Dupa incheierea contractului
asemenea drept cunoaste anumite limite. Asemenea drept are in vedere
necesitatea autorului daca retracteaza opera, de a despagubi persoana
care a investit bani in punerea la dispozitia publicului a operei
respective.
Legea 8/1996 recunoaste autorului dreptul la retractarea operei fara o
conditie speciala, stabilind obligataia acestuia de a-i despagubi pe
titularii dreptului de utilizare pentru eventuale prejudicii. De
asemenea, legea prevede ca dreptul de retractare, in mod exceptional,
nu se poate exercita in cazul programelor pt calculator.
CURSUL NR. 3

Data: 04.02.2009

DREPTURILE PATRIMONIALE DE AUTOR

Avem in vedere dreptul de a utiliza opera si dreptul de suita.
Drepturile patrimoniale de autor sunt si ele strans legate de persoana
autorului, avand caracter exclusiv, cesibil si limitat in timp.
Ca drepturi strans legate de persoana autorului, desi acestea sunt
drepturi patrimoniale, totusi legea 8/1996 nu distinge intre drepturile
morale si cele patrimoniale.
In privinta caracterului exclusiv, drepturile patrimoniale confera
autorului prerogativa de a decide cu privire la utilizarea operei create,
acesta este in masura sa consimta ca opera sa fie utilizata de alte
persoane, cu observatia ca drepturile patrimoniale de autor sunt
cesibile, adica pot fi transmise prin acte in devidos si mortis causa.
17

Cu privire la durata drepturilor patrimoniale, aceasta este limitata in

timp, deci ele sunt drepturi temporare si in virtutea legii dureaza toata
viata autorului, iar la moartea sa se transmita mostenitorilor o anumita
perioada de timp.
DREPTUL DE A UTILIZA OPERA
Autorul este in masura sa decida daca, in ce mod si cand va fi utilizata
opera creata, sau cu privire la utilizarea operei de catre alte persoane.
Legea prevede ca utilizarea operei da nastere la drepturi patrimoniale
si acestea sunt urmatoarele : reproducerea opere, distribuirea acesteia,
importul in vederea comercializarii pe piata interna a copiilor speciale
cu consimtamantul autorului, inchirierea operei, imprumutul acesteia,
comunicarea publica, radiodifuzarea, retransmiterea prin cablu,
realizarea unor opere derivate.
Reproducerea inseamna realizarea unor copii total sau partial ale
operei, prin orice mijloc sub orice forma, inclusive prin inregistrari
sonore sau audiovizuale, precum si stocare permanenta, ori temporara
cu mijloace electronice.
Reproducerea are in vedere forma materiala a operei si se poate face
prin orice mijloace, cum ar fi: dactilografiere, desenul, gravura,
mulajul, fotocopia, microfilmul, inregistrarea mecanica,
cinematografica, pe banda magnetica.
Obiectul reproducerii il constituie opera autorului, reproducerea
putand fi integrala sau partiala, direct sau indirect, temporara sau
permanenta.
Distribuirea constituie vanzarea sau orice alt mod de transmitere cu
titlul oneros sau gratuit a originalului sau copiei si oferirea publicului a
acesteia. In acest mod autorul are posibilitatea unui control in privinta
exploatarii comerciale a operei create.
Importul constituie introducerea pe piata interna pentru
comercializarea a originalului sau a copiilor legal realizate a unei
opere fixate pe orice suport. Asemenea operatiune este licita, daca
acordul autorului.
18

Inchirierea constituie punerea la dispozitia publicului, in special

utilizarea pentru o perioada de timp si urmarind un scop economic,
direct sau indirect, al unei opere.
Obiectul inchirierii il constituie originale sau copiile operei si conform
prevederilor legii 8/1996 nu pot constitui obiect al inchirierii,
constructiile rezultate din proiecte arhitecturale, originale sau copii,
opere de design sau arta aplicata utilizata pt realizarea produselor de
consum, originalele sau copiile operei realizate in scopul comunicarii
publice sau pt a caror utilizare exista un contract, lucrarile de referinta
pt consultare imediata sau pt imprumut intre institutii si operele create
de autori in cadrul contractului individual de munca, daca acestea sunt
utilizate de catre acela care a angajat autorul in cadrul activitatii
obisnuite.
Imprumutul reprezinta punerea la dispozitie in scopul utilizarii pt o
anumita perioada de timp fara un avantaj economic sau comercial,
direct sau indirect a unei opere prin intermediul unei institutii care
permite accesul publicului in acest scop.
De la regula utilizarii operei sub forma imprumutului exista exceptii :
imprumutul efectuat prin biblioteci nu implica autorizarea autorului si
da dreptul acestuia la o remuneratie echitabila si un asemenea drept nu
poate consttui obiectul unei renuntari.
remuneratia echitabila cuvenita a autorului nu se datoreaza atunci cand
imprumutul este realizat prin bibliotecile institutiilor de invatamant si
biblioteci publice, unde accesul este gratuit.
Obiectul imprumutului il reprezinta originalele sau copiile, iar punerea
in circulatie a acestuia, in mod ilicit nu afecteaza dreptul exclusiv al
autorului, dreptul de imprumut nu se epuizeaza o data cu prima
vanzare sau cu primul transfer de proprietate asupra originalului sau
copiilor, efectuat sau consimtit de catre titularul dreptului de autor.
Comunicarea publica constituie orice comunicare a unei opere
realizate direct sau prin mijloace tehnice, efectuate intr-un loc deschis,
public, sau in orice loc in care se aduna un numar de persoane
depasind numarul membrilor unei familii si ale cunostintelor acesteia,
19

in vederea, inclusiv, reprezentare scenica, recitarea, orice modalitate

publica de executie sau reprezentare directa, expunerea publica a
operei audiovizuale prin intermediul inregistrarilor sonore sau
audiovizuale, prezentarea publica intr-un loc public prin orice mijloace
a unei opere radiodifuzate. Este considerata publica orice comunicare
a unei opere prin mijloace cu sau fara fir, inclusiv prin intermediul
internetului sau alte retele de calculatoare atunci cand este posibila
accesarea din orice loc sau la orice moment.
Notiunea de comunicare publica se individualizeaza prin loc si
participanti, executandu-se intr-un loc deschis publicului, unde se
aduna mai multe persoane, deapasind cercul normal al membrilor unei
familii si cunostintelor acestora.
Comunicarea catre public poate fi directa, adica intr-un loc deschis
publicului, unde mai multe persoane iau cunostinta de opera, sau
indirecta in situatia in care comunicarea operei se face prin mijloace
tehnice.
Radiodifuzarea constituie emiterea unei oper de catre un organism de
radiodificare sau Tv prin orice mijloace, prin propagarea fara fir a
semnelor, a sunetelor, imaginilor sau reprezentarii acestora, inclusiv
comunicarea publica prin satelit, transmiterea unei opere prin fir, prin
cablu, prin fibra optica sau alte procedee similare, cu exceptia retelelor
de calculatoare in scopul receptionarii de catre public.
Retransmiterea prin cablu constituie retransmiterea simultana,
nealterata, de catre un operator prin fir, prin cablu, fibra optica sau
orice alt procedeu similar, in scopul receptionarii de catre public sau
printr-un sistem de difuzare prin unde ultrasunetept receptionarea de
catre public a unei transmisii initiale cu sau fara fir, inclusiv prin
satelit, de servicii de radiodificare, sau televiziune, in scopul
receptionarii de catre public.
Relaizarea unei opere derivate are in vedere traducerea, publicarea in
culegeri, adaptarea, transformarea unei opera preexistente, daca
aceasta constituie creatie intelectuala.
20

DREPTUL DE SUITA are in vedere posibilitatea autorului care isi

vinde opera, de a-si primi, urmare a cesiunilor ulterioare, din sporurile
de valoare a obtinute.
Autorul operei beneficiaza de un drept de suita reprezentand dreptul de
a incasa o cota din pretul vanzarii obtinut la orice revanzare a operei
ulterioare primei instrainari de catre autor si dreptul de a fi informat cu
privire la locul unde se gaseste opera sa.
Dreptul de suita constituie o prerogativa recunoscuta autorului unei
opere originale de arta grafica sau plastica, sau al unei opere
fotografice, de a realiza un beneficiu economic din vanzarile succesive
ale creatiei sale.
Dreptul de suita este aplicabil tuturor actelor de vanzare a unei opere
originale, de arta grafica sau plastica, sau a unei opere fotografice care
implica vanzari, cumparari, intermedieri, salaone, galerii de arta si
orice comerciant de opere de arta.
Vanzatorul are obligatia sa comunice autorului informatiile cu privire
la revanzarea operei, pretul obtinut si locul unde se gaseste opera, in
termen de 2 luni de la data vanzarii.
Beneficiarii dreptului de suita pot solicita, timp de 3 ani de la data
revanzarii, vanzatorilor, cumparatorilor sau intermediarilor, saloanelor,
galeriilor de arta si oricarui comerciant de opere de arta, informatii in
scopul asigurarii platii sumelor datorate, in baza dreptului de suita.
Proprietarul sau detinatorul unei opere are obligatia sa permita accesul
autorului operei si sa puna opera la dispozitia acestuia, daca se solicita
aceasta si este necesar pt exercitarea dreptului de autor sub conditia de
a nu se aduce atingere unui interes legitim al proprietarului sau
detinatorul operei.
Proprietarul originalului unei opere nu are dreptul de a o distruge
inainte de a oferi autorului operei acesteia, pretul de cost al
materialului.
Dreptul de suita nu poate constitui obiectul vreunei renuntari sau
instrainari.
21

DURATA PROTECTIEI DREPTULUI DE AUTOR

Se evidentiaza aici 2 principii :
principiul proprietatii, drept moral ;
principiul duratei limitate a drepturilor patrimoniale.
In privinta drepturilor morale ale dreptului de autor, observam ca prin
intermediul acestora se exercita o protectie a personalitatii autorului,
recunoscanduse ca opera supravietuieste in timp autorului, cu
precizarea ca utilizarea operei dupa moartea aceluia care a creat-o, nu
poate aduce atingere memoriei autorului.
Cunoscut fiind faptul ca drepturile de autor implica atat atribute
morale cat si patrimoniale, drepturile morale nu pot constitui obiectul
de renuntare sau instrainare.
Exercitiul unora dintre drepturile morale se transmite pe cale
succesorala, pe durata nelimitata.
Deosebit de aceste alte drepturi morale sunt limitate la durata vietii
autorului. Avem in vedere drepturile la nume, si dreptul de retractare,
care sunt numai drepturi viagere.
Sunt transmisibile pe cale succesorala dreptul de divulgare, dreptul de
paternitatea operei si drepturile la inviolabilitatea operei.
In privinta duratei drepturilor patrimoniale de autor, observam ca
dreptul de utilizare a operei si dreptul de suita dureaza tot timpul vietii
autorului, iar dupa moartea acestuia se transmit pe cale succesorala, pe
o perioada de 70 de ani, oricare ar fi data la care opera a fost adusa, in
mod legal, la cunostinta publicului.
Atunci cand nu exista mostenitori, exercitiul acestor drepturi il au
organismul de gestiune colectiva caruia autorul i-a dat mandat in
timpul vietii sale, sau organismul de gestiune colectiva cu cel mai
mare numar de membrii din domeniul de creatie, respectiv in privinta
drepturilor echivalente persoanei care dupa incetarea protectiei
dreptului de autor, aduce la cunostinta publica, in mod legal, pt prima
oara, opera nepublicata inainte, beneficiaza de protectia echivalenta cu
aceea a drepturilor patrimoniale ale autorului.
Recunoasterea drepturilor echivalente se face in urmatoarele conditii :
22

durata de protectie a operei sa fi expirat ;

opera sa nu fie adusa la cunstinta publica in periada de protectie ;
dupa incetarea protectiei operei, sa fie adusa la cunstinta publica, in
mod legal.
Durata protectiei drepturilor echivalente este de 25 de ani, termenul
incepe sa curga din momentul in care opera a fost adusa pt prima oara
la cunostinta publica, in mod legal.
In privinta operelor aduse la cunostinta publica sub pseudonim, sauf
ara indicarea autorului (anonim), durata drepturilor patrimoniale va fi
de 70 de ani, de la data aducerii la cunostinta publica a acesteia.
Daca identitatea autorului este adusa la cunostinta publica, inainte de
expirarea termenului de 70 de ani, sau daca pseudonimul autorului nu
lasa indoiala cu privire la identitatea acestuia, durata drepturilor
patrimoniale se determina aplicand regula generala.
Dreptul de a decide sub ce nume este adusa opera la cunostinta publica
revine numai autorului si acest drept nu se transmite pe cale
succesorala. Totusi dezvaluirea numelui este posibila, in masura in
care in timpul vietii, autorul a decis ca adevarata sa identitate sa fie
adusa la cunostinta publica.
Daca pseudonimul nu lasa indoiala asupra identitatii autorului,
drepturile patrimoniale sunt protejate pe durata vietii acestuia, la care
se adauga 70 de ani pt succesorii sai.
In situatia operelor realizate in colaborare, durata protectiei este de 70
de ani de la moartea ultimului coautor si nu pot fi distinse mai multe
termene care sa curga, in mod diferit, de la moartea fiecaruia dintre
coautori. Atunci cand contributiile coautorilor sunt distincte, durata
drepturilor patrimoniale pt fiecare contributie va fi de 70 de ani, de la
moartea fiecarui coautor.
In cazul operelor colective, durata protectiei drepturilor patrimoniale
este de 70 de ani de la data aducerii operelor la cunostinta publica, iar
atunci cand aducerea operei la cunostinta publica nu se face timp de 70
de ani de la realizarea operelor, durata drepturilor patrimoniale expira
dupa scurgerea a 70 de ani de la crearea operelor.
23

Calculul termenului de protectie se face incepand cu data de 1 ianuarie

a anului urmator mortii, sau aducerii operei la cunostinta publica.
In cazul mostenitorilor, termenul incepe sa curga la data de 1 ianuarie
a anului urmator mortii autorului.
Durata de protectie a operei de creatie intelectuala, difera insa prin
trecerea operei in domeniul public, drepturile patrimoniale de autor se
sting, iar opera poate fi utilizata in mod liber de oricine.
LIMITELE EXERCITARII DREPTULUI DE AUTOR
Conform legii 8/1996, utilizarea unei opere protejate, este permisa in
anumite conditii, fara autorizarea autorului.
Limitarile legii au in vedere utilizarea, sau reproducerea unei opere,
transformarea unei opere si comunicarea publica a operei.
In privinta reproducerilor, acestea pot fi executate fara autorizarea
autorului, in scopul public sau privat.
Legea prevede ca sunt permise, fara consimtamantul autorului si fara
plata remuneratiei, utilizarea operei cu respectarea urmatoarelor
conditii:
opera sa fie adusa anterior la cunostinta publica;
utilizarea operei sa fie conforma bunelor uzante ;
utilizarea sa nu contravina exploatarii normale a operei ;
utilizarea sa nu-l prejudicieze pe autor sau pe titularii drepturilor de
utilizare.
Este admisa utilizarea unei opere in lipsa consimtamantului autorului
si fara plata unei remuneratii, in cazul reproducerii unei opere in
cadrul procedurilor judiciare, parlamentare, administrative pt scopul de
siguranta publica ; utilizarea de scurte citate in scopul de analiza,
comentarea critica sau cu titlu exemplificativ ; utilizarea de articole
izolate sau de scurte extrase din opere in publicatii, emisiuni radio, de
televiziune, inregistrari sonore sau audiovizuale, destinate exclusiv
invatamantului, reproducerea pt invatamant, pt informare si cercetare
de scurte extrase din opere in cadrul bibliotecilor, muzeelor,
filmotecilor, arhivelor institutiilor publice, culturale sau stiintifice, fara
24

scopul lucrativ ; reproducerile specifice realizate de bibliotecile

accesibile publicului, de institutii de invatamant, de muzee, de arhive,
realizate fara scop comercial sau economic, reproducerea unor imagini
din opere de arhitectura, arta plastica, fotografica, arta aplicata,
amplasate permanent in locuri publice ; reprezentarea si executarea
unei opere in cadrul activitatilor institutiilor de invatamant in scop
didactic, utilizarea operei in timpul celebrarilor religioase sau
ceremoniilor organizate de autoritati, publice, utilizarea in scopul
publicitar a imaginilor operelor prezentate in cadrul expozitiilor,
targurilor, licitatiilor publice, excluzand alte utilizari comerciale.
Sunt permise reproducerea, distribuirea, radiodifuzarea sau
comunicarea catre public, fara avantaj comercial, a unor scurte
fragmente din conferinte, alocutiuni, pledoarii, exprimate oral in
public, scurte fragmente ale operelor in cadrul informatiilor privind
evenimente de actualitate, prezentarea de opere in invatamant sau
cercetare stiintifica si prezentarea de opere in beneficiul persoanelor cu
handicap, operele legate de acel handicap si in limita ceruta de
respectivul handicap.
CURSUL NR. 4

Data: 11.02.2009

LIMITELE PENTRU FOLOSINTA PRIVATA

Conform dispozitiilor legii romane nu reprezinta o incalcare a
dreptului de autor reproducerea unei opere fara consimtamantul
autorului.
Atunci cand reproducerea se face pt uz personal sau pt uzul unei
familii, in conditiile in care opera a fost adusa la cunostinta publica, iar
reproducerea nu trebuie sa contravina utilizarii normale a operei si nu
trebuie sa-l prejudicieze pe autor, sau pe titularul drepturilor de
utilizare.
Din aceste reglementari rezulta ca realizarea copiei private necesita
indeplinirea urmatoarelor conditii :
opera sa fie adusa anterior la cunostinta publica ;
25

reproducerea sa se faca pt uz personal sau pt cercul normal al unei

familii ;
reproducerea sa nu contravina unei folosinte normale a operei ;
reproducerea sa nu il prejudicieze pe autor, pe titularul drepturilor de
utilizare.
Folosirea, uzul operei, in aceste conditii trebuie sa se faca pt necesitati
caznice sau profesionale. Reproducerea operei pt folosinta privata este
libera, dar nu gratuita, intrucat autorul are dreptul la o remuneratie
competitorie, care va fi platita de catre fabricantii si importatorii de
suporturi sa aparate pt realizarea acestor copii.
TRANSFORMAREA OPEREI
Conform legii romane, transformarea unei opere este posibila daca
este vorba despre o transformare privata care nu este destinata si nu
este pusa la dispozitia publicului, daca rezultatul transformarii este o
parodie sau o caricatura, cu conditia ca rezultatul sa nu creeze confuzie
in ce priveste opera originala si autorul acesteia, daca transformarea
este impusa de scopul utilizarii, permis de autor si daca rezultatul
transformarii constituie o prezentare rezumatiova a operei realizate in
scop didactic cu mentionarea numelui autorului.
Parodia reprezinta lucrarea care reia temele, motivele, mijloacele
artistice ale unei opere urmarind sa obtina un scop satiric sau umoritic.
Caricatura reprezinta realizarea, mai cu seama prin mijloace grafice, a
unei persoane, a unei situatii, prin izolarea unor trasaturi, mai cu
seama negative, urmarind un efect umoristic sau satiric.
Asemenea operatiuni sunt permise fara consimtamantul autorului.
COMUNICAREA PUBLICA A OPEREI
Conform dispozitiilor legii romane, societatile comerciale care produc,
sau care vand inregistrari sonore sau audiovizuale, echipamente pt
reproducerea sau comunicarea publica a acestora, echipamente pt
receptarea de emisiuni radio si televiziune, au dreptul sa reproduca si
26

sa prezinte extrase din opere, cu conditia ca acestea sa fie reduse la

dimensinile necesare testarii respective.
Asemenea reproduceri nu necesita nici consimtamantul autorilor si
nici plata unei remuneratii.
CESIUNEA dreptului de radiofuzare a unei opere catre un organism de
radiodifuzare sau televiziune, da dreptul inregistrarii operei pt nevoile
proprii ale emisiunii in scopul realizarii o singura data a radiodifuzarii
autorizate. Pt o noua radiodifuzare este necesara o noua autorizare a
autorilor in schimbul unei remuneratii.
Daca in termen de 6 luni de la prima radiodifuzare nu se solicita
acordul autorizarii, atunci inregistrarea trebuie distrusa.
In cazul inregistrarilor temporare, prin mijloace proprii, ale
organismelor de radiodifuzare sau televiziune, pt nevoile proprii ale
emisiunilor, conservarea acestor inregistrari in arhivele oficiale este
permisa atunci cand prezinta o valoare documentara deosebita.
TRANSMITEREA DREPTURILOR DE AUTOR
Cesiunea drepturilor patrimoniale de autor
Cesiunea constituie conventia prin care autorul sau titularul dreptului
de autor poate transmite altor persoane numai drepturile sale
patrimoniale, in schimbul unei remuneratii.
Asemenea contract este bilateral (sinalagmatic), un contract intuitu
personae, cu titlu oneros, comutativ si cu executare succesiva. In
situatia in care cesiunea este exclusiva, atunci contractul este translativ
de drept.
Cesiunea poate fi exclusiva si neexclusiva.
In cazul cesiunii exclusive titularul dreptului de autor nu mai poate
utiliza opera in modalitatile, pe termenul si teritoriiile convenite cu
cesionarul si nici nu mai poate transmite drepturile respective unei alte
persoane.
Pentru a ne afla in prezenta unei cesiuni exclusive, aceasta trebuie sa
se prevada expres in contract.
27

In cazul cesiunii neexclusive titularul dreptului de autor poate utiliza el

insusi opera si poate transmite dreptul neexclusiv altor persoane.
Cesionarul, in cazul cesiunii neexclusive nu poate ceda dreptul sau
unei alte persoane, decat cu consimtamantul exclusiv al cedentului.
Consimatamantul cedentului nu este necesar atunci cand cesionarul
persoana juridica se transforma prin mijloacele cerute de lege.
In privinta obiectului contractului, acesta este constituit din drepturile
patrimoniale pe care autorul sau titularul dreptului de autor le poate
ceda altor persoane.
Cesiunea drepturilor patrimoniale poate fi limitata la anumite drepturi
si/sau pt un anumit teritoriu si/sau pt o anumita perioada de timp.
Obiectul contractului trebuie sa existe, sa fie posibil, sa fie determinat
sau determinabil, sa fie in circuitul civil si sa fie licit.
Transmisiunea drepturilor p[atrimoniale trebuie sa fie mentionate in
contract si regula cesiunii explicite este stabilita de lege, existand si
urmatoarele exceptii :
in cazul cesiunii dreptului la reproducerea unei opere, se prezuma ca
dreptul la distribuirea copiilor operei a fost cesionat cu exceptia
dreptului la import, daca prin contract nu se prevede altfel ;
proprietarul originalului unei opere de arta plastica sau fotografica, are
dreptul sa o expuna public, chiar daca opera nu a fost adusa la
cunostinta publica, cu exceptia cazului in care autorul a exclus expres
acest drept prin actul de instrainare a originalului ;
in lipsa unei clauze contrare, drepturile patrimoniale de autor, asupra
programelor pt calculator, create de angajati in exerciatrea
atributiunilor de serviciu, sau dupa instructiunile angajatorului vor
apartine acestuia.
In privinta formei contractului, acesta trebuie sa imbrace forma scrisa,
cerinta necesara numai ab probationem.
Contractul de cesiune al drepturilor patrimoniale de autor trebuie sa
cuprinda determinarea drepturilor transmise, modalitatile de utilizare,
durata si intinderea cesiunii si remuneratia titularului dreptului de
autor.
28

Lipsa uneia dintre aceste elemente constituie motiv de reziliere a

contractului de catre partea interesata.
In privinta remuneratiei autorului, aceasta trebuie sa se materializeze
intr-o clauza principala si determinarea cuantumului se poate face, fie
prin participarea proportionala la beneficiile obtinute, fie prin
retribuirea in suma forfetara, precizata anticipat.
Autorul are posibilitatea de a solicita, in anumite situatii cand exista o
disproportie vadita intre remuneratia sa si beneficiile aceluia ca a
obtinut cesiunea drepturilor patrimoniale de autor.
Autorul poate sa ceara o revizuire a modului de remunerare a sa,
intrucat se considera ca a fost rupt echilibrul echitabil de prestatie
existent intre partile contractului.
Desfiintarea contractului de cesiune
Acesta poate fi desfiintat prin motivele precizate in legea romana,
anume, in cazul in care cesionarul nu utilizeaza opera, sau o utilizeaza
in mod insuficient afectand intersele autorului.
Desfiintarea contractului de cesiune inainte de expirarea termenului
stabilit de lege, de 2 ani, daca exista motive temeinice, iar pt
publicatiile cotidiene, termenul este de 3 luni si pt publicatiile
periodice, termenul este de 1 an.
Atunci cand motivele de neutilizare sau utilizare insuficienta se
datoreaza propriei culpe a autorului, cu excluderea unui tert sau caz
fortuit sau forta majora, autorul nu mai este in masura sa solicite
desfiintarea contractului de cesiune.
Contractul de editare
Reprezinta un raport de vointa prin care titularul dreptului de autor
cedeaza editorului, in schimbul unei remuneratii, dreptul de a
reproduce si distribui opera..
Contractul de editare este bilateral, consensual, intuitu personae,
comutativ cu titlu oneros si cu executare succesiva.
Partile contractante sunt : titularul dreptului de autor si editorul.
Titularul dreptului de autor poate fi autorul sau succesorul in drept al
acestuia. Pot incheia contractul de editare, in calitate de titulari ai
29

dreptului de autor : autorul, mostenitorii legali si testamentari ai

autorului, cesionarii dreptului de reproducere si distribuire a operei,
unitatea angajatoare pt operele create in cadrul unui contract individual
de munca, daca exista clauze de cesionare a drepturilor patrimoniale,
unitatea angajatoare in privinta drepturilor patrimoniale asupra
programelor pt calculatoare create de angajatii sai, in absenta unei
clauze contrare si mostenitorii autorului.
Editorul este persoana care prin intermediul contractului primeste
dreptul de a reproduce si distribui opera pusa la dispozitie de titularul
dreptului de autor.
Obiectul contractului il reprezinta dreptul de a reproduce si de a
distribui o opera de creatie intelectuala, autorul primind in schimb o
remuneratie care se determina prin acordul partilor, iar atunci cand s-a
omis o astfel de clauza contractuala, autorul poate sa solicite, fie
anularea contractului, fie stabilirea de catre instanta a remuneratiei ce i
se datoreaza.
Asemenea contracte trebuie sa imbrace forma scrisa, cerinta fiind ab
probationem si trebuie sa cuprinda clauze privind durata cesiunii,
natura exclusiva sau neexclusiva si intinderea teritoriala a cesiunii,
numarul maxim si minim al exemplarelor realizate, remuneratia
autorului, numarul exemplarelor acordate cu titlu gratuit autorului,
termenul pt aparitia si difuzarea exemplarelor fiecarei editii sau
fiecarui tiraj, termenul de predare a originalului operei de catre autor si
procedura de control al numarului de exemplare produse de catre
editor.
Efectele contractului
Vom avea in vedere drepturile si obligatiile partilor. Titularul
dreptului de autor are obligatia de a pune opera la dispozitia editorului
si obligatia de garantie. Autorul se obliga sa predea editorului
manuscrisul complet impreuna cu schitele, fotografiile pe suport de
hartie si in forma electronica.

30

Obligatia de garantie are in vedere exercitarea drepturilor cedate

editorului si titularul dreptului de autor trebuie sa garanteze pt
tulbararile provenind din fapta proprie sau din fapta unui tert.
Cedentul trebuie sa-l garanteze pe editor cu privire la originalitatea
lucrarii, cu exceptia materialelor de domeniu public sau extraselor din
alte lucrari care sunt incluse in lucrarea sa.
Editorul are obligatia de a publica opera, obligatia de a utiliza opera,
obligatia de plata a remuneratiei autorului, de restituire a originalului
operei si obligatia de a oferi copiile ramase in stoc.
Editorul trebuie sa respecte modurile de utilizare a operei precizate in
contract si daca nu exista clauze exprese, conditiile de forma ale
reproducerii depind de natura operei, categoria de public caruia se
adreseaza si uzantele editurii.
Distribuirea operei presupune transmisiunea catre public a copiilor
unei lucrari si se poate face prin vanzare, inchiriere sau imprumut.
Distribuirea catre public necesita si informarea clientelei cu privire la
opera respectiva.
Obligarea de utilizare este subsecventa aceleia de publicare a lucrarii. I
n situatia unei editii noi, editorul este obligat sa permita autorului sa
aduca imbunatatiri sau alte modificari operei si acestea trebuie sa fie
facute astfel incat sa nu mareasca esential costurile editorului si sa nu
schimbe caracterul operei.
Daca remuneratia nu a fost stipulata in contract, titularul dreptului de
autor are posibilitatea sa solicite instantei, fie determinarea modului de
stabilirea a remuneratiei, fie anularea contractului.
Editorul are obligatia de restituire a originalului operei, dupa
publicare.
Exista si obligatia de a oferi autorului, pt vanzare, copiile ramase in
stoc, in urma editarii.
Intrucat contractul de editare are caracter intuitu personae, acesta nu
poate fi cedat de catre editor, decat cu cunsimtamantul autorului.
In ce priveste incetarea contractului, acesta se produce dupa expirarea
duratei stabilite, sau dupa epuizarea ultimei editii convenite.
31

Epuizarea ultimei editii presupune asumarea obligatiilor de catre

partile contractante.
Atunci cand editorul nu publica lucrarea in termenul stabilit, autorul
poate solicita desfacerea contractului, cu plata de daune interese.
Autorul pastreaza remuneratia primita, sau poate solicita plata
integrala a remuneratiei stabilita in contract.
Contractul de reprezentare teatrala si de executie muzicala
Acest contract are in vedere acordul de vointa al partilor, prin care
titularul dreptului de autor cedeaza unei persoane fizice sau juridice
dreptul de a reprezenta sau de a executa in bublic a operei actuala sau
viitoare : literara, dramatica, muzicala, dramatico-muzicala,
coregrafica, o pantomima, in schimbul unei remuneratii, iar cesionarul
se obliga sa o reprezinte sau sa execute in conditiile stabilite de parti.
Contractul de reprezentare teatrala, sau de executie muzicala poate fi
incheiat direct de titularul dreptului de autor sau prin intermediul
organismelor de gestiune colectiva.
Cesionarul poate fi o persoana fizica sau juridica, avand calitatea de
intreprinzator de spectacole si acesta intermediaza intre artisti si
public, organizand reprezentatia sau executisa unei opere.
Contractul trebuie incheiat in forma scrisa ceruta ad probationem si
trebuie sa contina ca si clauze : durata contractului sau numarul de
comunicari publice, termenul in care va avea loc premiera sau singura
reprezentatie sau executie a operei, caracterul exclusiv sau neexclusiv
al cesiunii, teritoriul pt care s-a cedat dreptul de reprezentare teatrala
sau de executie muzicala, remuneratia autorului si perioada de
comunicare de catre cesionar a numarului de reprezentatii sau executii
muzicale si situatia incasarilor.
Se observa ca durata acestui contract este limitata, fie prin perioada de
timp, fie prin numarul reprezentatiilor. Daca nu sunt facute asemenea
mentiuni in contract, contractul poate fi valabil pt perioada de protectie
a operei.
32

In privinta efectelor contractului, titularul dreptului de autor are

obligatia de a pune opera la dispozitia cesionarului, obligatia de
garantie, iar cesionarul are obligatia de a utiliza opera, obligatia de a
permite cedentului sa controleze derularea contractului si obligatia de
a plati remuneratia.
In privinta transmisiunii contractului, aceasta se poate face numai cu
consimtamantul autorului, sau a reprezentantului acestuia. Derogand
de la aceasta regula se admite : cesiunea concomitenta, totala sau
partiala a actiunilor de reprezentare sau de executie in public a unei
opere.
In privinta incetarii contractului, acasta se poate produce la expirarea
duratei stabilite sau la epuizarea numarului de comunicari publice,
convenite.
Contractul de reprezentare teatrala sau de executie muzicala mai
inceteaza in 2 situatii speciale :
daca cesionarul nu reprezinta sau nu executa opera la termenul stabilit,
autorul poate solicita desfacerea contractului si plata de daune interese,
autorul avand dreptul sa pastreze remuneratia primita sau va putea
solicita plata remuneratiei integrale stipulate in contract ;
intreruperea reprezentarilor sau executiilor timp de 2 ani consecutiv,
daca prin contract nu s-a prevazut un alt termen, situatie care da
dreptul autorului de a solicita rezilierea contractului.
Contractul de inchiriere reprezinta acordul de vointa al partilor, prin
care autorul se
angajeaza sa permita utilizarea pe timp determinat, cel putin a 1
exemplar al operei sale in original sau in inregistrari sonore si
audiovizuale.
Contractul de comanda reprezinta acordul de vointa al partilor prin
care 1 persoana,
ca beneficiar, comanda unui autor o opera viitoare.
33

Obiectul contractului il constituie valorificarea drepturilor

patrimoniale asupra unei opere viitoare. Asemenea contract are o
natura complexa care implica executarea de lucrari si valorificarea
drepturilor patrimoniale ale autorului..
Contractul cuprinde termenul de predare si termenul de acceptare a
operei.
Contractul de adaptare audiovizuala
Avem in vedere acordul de vointa prin care titularul dreptului de autor
asupra unei opere preexistenta, transfera unui producator dreptul
exclusiv de transformare si includere a operei respective intr-o opera
audiovizuala.
Titularul dreptului de autor are dretul de adaptare audiovizuala, adica
poate transforma opera, sau o poate include intr-o opera audiovizuala.
Contractul trebuie incheiat in scris intre titularul dreptului de autor si
producatorul operei audiovizuale. Necesitatea incheierii in scris a
contractului este cerute ad probationem.
Autorul operei audiovizuale cedeaza producatorului drepturile
exclusive privind utilizarea operei si drepturile de a autoriza dublarea
sau subtitrarea in schimbul unei remuneratii.
Producatorul are obligatia de trimite autorilor periodic situatia
incasarilor percepute, dupa fiecare mod de utilizare.
Atunci cand producatorul nu finalizeaza opera audiovizuala in timp de
5 ani de la incheierea contractului, sau nu difuzeaza opera
audiovizuala timp de 1 an de la finalizarea acordului, autorii pot cere
rezilierea contractului.
CURSUL NR. 5

Data: 18.02.2009

REGULI SPECIALE PENTRU UNELE CATEGORII DE OPERE

Operele cinematografice si alte opera audiovizuale
Opera audiovizuala reprezinta o opera cinematografica sau o opera
exprimata intr-un procedeu similar cinematografiei, sau orice opera
34

constand intr-o succesiune de imagini in miscare, insotite sau nu, de

sunete. Observam sa opera cinematografica reprezinta o fuziune de
opere si contributiile individuale nu-si pastreaza autonomia.
Asemenea opere implica investirea unor importante sume de bani si
recuperarea cheltuielilor efectuate.
Corelat cu aceasta problema, televiziunea constituie tehnica
transmiterii la distanta cu mijloace de telecomunicatii a imaginii unor
obiecte in miscare, adica reprezinta capturarea imaginilor,
transformarea lor in semnale, prelucrarea si transmiterea semnalelor si
receptia si transformarea semnalelor din noua in imagini.
Este cunoscut faptul ca opera cinematografica si opera audiovizuala
constituie o opera comuna, autorii acesteia sunt : regiszorul sau
realizatorul adaptarii, autorul scenariului, autorul dialogului, autorul
muzicii create special sau pt secventele de animatie, atunci cand
aceasta reprezinta o parte importanta a operei.
Producatorul operei audiovizuale nu are calitatea de autor, acesta fiind
o persoana fizica sau juridica care isi asuma responsabilitatea
producerii operei, organizand realizarea acesteia prin fuurnizarea
mijloacelor tehnice si financiare.
In privinta drepturilor si obligatiile autorilor avem : drepturi morale si
drepturi patrimoniale.
Drepturile patrimoniale sunt stipulate intr-un contract de adaptare a
operei audiovizuale si atunci cand lipsesc clauze contrare, remuneratia
pt fiecare mod de utilizare a operei va fi proportionala cu incasarile
brute, rezultate din utilizarea operei.
Daca unul dintre autori refuza sa-si definitiveze contributia la opera
audiovizuala, sau daca se afla in imposibilitatea de a o face, nu se
poate opune folosirii contributiei sale in vederea definitivarii operei
audiovizuale. Acestuia i se recunoaste dreptul la remuneratie pt
contributia avuta, proportional cu realizarea partilor din opera ce ii
revin.
Programele de calculator
35

Calculatorul constituie un ansamblu de sisteme mecanice,

electromagnetice si electronice destinat prelucrarii informatiilor, fiind
format dintr-un procesor de date.
Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale a definit programul de
calculator ca fiind un ansamblu de instractiuni, pe un suport descifrabil
de o masina, care poate trata informatiile, permitand obtinerea
anumitor functii, sarcini sau rezultate.
Programul de calculator a mai fost definit ca un ansamblu de procedee
si regului, eventual documente auxiliare si o suita ordonata de
instructiuni destinate a fi executate de masini.
Legea romana recunoaste protectia programelor pe calculator,
incluzand orice expresie a unui program : program de aplicatie, sistem
de operare, exprimate in orice fel de limbaj, fie in cod-sursa sau in
cod-obiect, materialul de conceptie pregatitor si manualele necesare.
In acest mod se protejeaza sistemele de operare si programele de
aplicatie.
Componentele programelor pentru calculator sunt : materialul de
conceptie pregatitoe, codul-sursa sau programul editat in cod-sursa,
codul-obiect, adica traducerea programului cod-sursa in programe
inteligibile pt o masina si manualul de utilizare, adica documentatia
conexa si documentatia auxiliara.
Legea romana nu protejeaza ideile, procedeele, metodele de
functionare, conceptele matematice si principiile care stau la baza
oricarui element dintr-un program dintr-un calculator.
In privinta subiectului dreptului de autor in cazul programului de
calculator avem in vedere persoanele fizice care au creat programul,
iar persoana juridica nu poate avea decat calitatea de titular al
dreptului asupra programului pt calculator.
Protectia programului pt calculator contine ca element derogator de la
dreptul comun, imposibilitatea de a dispune de dreptul de retractare,
iar persoana ca ii angajeaza pe realizatorii programului, devine
titularul drepturilor patrimoniale de autor.
36

Titularul drepturilor patrimoniale de autor beneficiaza de drepturi

recunoscute unui autor si acestuia ii sunt recunoscute urmatoartele
drepturi morale :
dreptul de a decide, daca si in ce mod si cand va fi adus la cunostinta
publica programul de calculator ;
dreptul de a pretinde recunoasterea calitatii dreptului de autor al
programului ;
dreptul de a decide sub ce nume va fi adus la cunostina publica
programul ;
dreptul de a pretinde respectarea integritatii operei si de a se opune
oricarei modificari sau atingeri aduse programului, de natura sa-i
incalce onoarea sau reputatia.
Drepturile patrimoniale de autor sunt recunoscute si titularul dreptului
de autor al unui program pt calculator astfel fiind, autorul este chemat
sa autorizeze reproducerea permanenta sau temporara, integrala sau
partiala a unui program, traducerea, adaptarea, aranjarea,
transformarea unui program, distribuirea originalului sau ale copiilor
unui program pt calculator.
Exista si posibilitatea cesiunii dreptului de folosire, situatie in care
utilizatorul dobandeste si dreptul de reproducerea programului pt
calculator.
Programul realizat si pastrat in memoria calculatorului are valoare de
singur exemplar, original si distribuit programul in original, se poate
face prin remiterea calculatorului care constituie suportul orginal al
programului.
Prima vanzare a copiei unui program pt calculator pe piata interna de
catre titularul dreptului sau aceea facuta cu consimtamantul sau,
epuizeaza dreptul exclusive de autorizare a distribuirii operei pe piata
interna. In acest mod, vanzarea copiei programului pt calculator are in
vedere si transmiterea dreptului de distribuire a copiei.
In privinta duratei de protectie asupra programului pt calculator,
observam ca drepturile morale ale autorului au character perpetuu si
aceastea nu pot constitui obiect al renuntarii sau instrainarii.
37

Titularul dreptului de autor nu beneficiaza de dreptul de a retracta

programul. Titularul are dreptul de a solicita respectarea integritatii
programului si asemenea drepturi sunt transmisibile pe cale
succesorala, pe durata nelimitata.
In lipsa mostenitorilor exercitarea acestor drepturi se face prin
organismul de gestiune colectiva care a administrat drepturile
autorului, sau prin organismul cu cel mai mare numar de membrii din
domeniul respectiv de creatie.
Drepturile patrimnoniale de autor asupra programului pt calculator
sunt limitate in timp, in sensul ca acestea dureaza tot timpul vietii
autorului, iar dupa moartea acestuia se transmit prin mostenire, pe o
durata de 70 de ani.
Programele pt calculator pot fi create de 1 sau mai mult angajati, in
executarea atributiilor de servici si/sau dupa instrauctinile
angajatorului. Daca nu exista o clauza contrara, drepturile
patrimoniale asupra programului apartin in totalitate angajatorului, iar
in cazul in care intre autor si angajat nu s-a incheiat o conventie in
acest sens, drepturile patrimoniale revin aceluia care a creat
programul.
Exista anumite limite in exercitarea drepturilor de autor in cazul
programelor pt calculator.
In privinta drepturilor morale, lipseste dreptul de retractare, iar in
material drepturilor patrimoniale, exista mai multe limitari:
limitari care permit utilizarea programului conform destinatiei
permanente sau temporare, integrale sau partiale, prin orice mijloace
sau orice forma ;
avem in vedere siguranta utilizarii programului si in acest sens,
utilizatorul poate face o copie de arhiva sau de siguranta pt a asigura
utilizarea acelui program ;
avem limitari care permit testarea functionarii programului. In acest
sens utilizatorul autorizat al copiei unui program poate, fara autrizarea
titularului dreptului de autor, sa analizeze, sa studieze sau sa testeze
functionarea programului ;
38

avem limitari care permit descompunerea programului pt calculator.

Titularul dreptului de autor nu este obligat atunci cand reproducerea
programului devine indispensabila pt obtinerea informatiei necesare
interoperabilitatii unui program de calculator cu alte programe. In
acest sens este permisa realizarea interconexiunii si interactivitatii
programelor functionale, a programelor instalate pe un calaculator.
Valorificarea drepturilor patrimoniale asupra programelor pt calculator
se observa ca aceste drepturi pot fi valorificate prin contracte de
inchiriere sau prin contracte de utilizare.
Contractul de inchiriere constituie acordul de vointa, in urma caruia
autorul se angajeaza sa permita utilizarea, in timp determinat, in copie
sau original, a unor programe pt calculator, in schimbul unei
remuneratii.
Asemenea contract este bilateral, consensual, oneros si comutativ,
incheindu-se in forma scrisa, necesara ad probationem. Calitatea de
locator apartine persoanei care realizeaza programul cu precizarea ca,
daca autorul are calitatea de salariat, drepturile patrimoniale apartin
angajatorului si atunci acesta va putea avea calitatea de locator.
Locatorul este obligat sa predea programul cu accesoriile sale si sa
garanteze impotriva evictiunii.
Locatarul (utilizatorul) are obligatia sa foloseasca programul pt
nevoile sale si sa plateasca pretul.
Utilizatorul trebuie sa achite remuneratia in raport cu durata de
folosinta a programelor.
Contractul de utilizare constituie un acord de vointa prin care titularul
drepturilor patrimoniale de autor, autorizeaza o alta persoana utilizator,
in schimbul unei remuneratii.
In lipsa unei clauze clare, utilizatorului i se acorda dreptul neexclusiv
de utilizare a programului si cu rezerva ca utilizatorul nu poate
transmite unei alte persoane dreptul de utilizare a programului pt
calculator.

39

Opera de arta plastica reproducerea unei asemenea opere se poate

realiza ca urmare a unui contract catre trebuie sa contina indicatii, care
trebuie sa permita identificarea operei si referiri la semnatura operei.
Punerea in vanzare a reproducerii operei presupune acordul titularului
dreptului de autor si toate exemplarele trebuie sa contina pseudonimul
sau numele de autor.
Daca nu s-a convenit altfel, modelele originale si alte elemente care au
servit celui care a realizat reproducerile, se restituie detinatorului, iar
instrumentele speciale pt reproducerea operei, se distrug sau se fac
inutilizabile.
Oprele de arhitectura avem in vedere plansele, machetele, lucrarile
grafice, cat si operele realizate sub forma constructiilor.
Se evidentiaza doua reguli :
studiile si proiectele de arhitectura expuse in apropierea santierului.
Constructiile realizate dupa acestea trebuie sa aiba mentionat numele
autorului la loc vizibil.
se interzice realizarea unei opere de arhitectura dupa un proiect realizat
de alt autor fara incuviintarea acestuia.
In privinta operelor fotografice, regulile speciale se refera la realizarea
si folosirea acestora in sensul ca drepturile autorului unei opere
fotografice de a utiliza propria opera nu trebuie sa prejudicieza dreptul
autorului operei de arta reprodusa in opera fotografica.
Daca opera fotografica a fost creata in executarea unui contract de
munca, sau la comanda, se prezuma ca drepturile fotografice apartin pt
o perioada de 3 ani angajatorului sau persoanei care a lansat comanda.
Fotografia persoanei, executata la comanda, poate fi publicata si
reprodusa de persoana fotografiata, sau de succesorul acesteia fara
consimtamantul autorului.
Daca numele autorului figureaza pe original, atunci acesta trebuie sa
fie si pe copie.
40

Protectia portretului continut intr-o opera, are in vedere necesitatea

exprimarii consimtamantului persoanei reprezentate in acest portret.
Autorul, proprietarul sau posesorul unei asemenea opere nu o poate
reproduce sau utiliza fara consimtamantul persoanei reprezentate, sau
succesorilor acesteia, timp de 20 de ani dupa moartea persoanei
respective.
Consimtamantul nu este necesar daca persoana este model
profesionist, sau daca I s-a platit o remuneratie pt a poza.
In privinta secretului corespondentei, daca a fost adresat unei anumite
persoane, necesita consimtamantul destinatarului. Dupa moartea
acestuia, va fi necesar consimtamantul mostenitorilor .
Pentru reprezentarea intr-un portret si aceea destinatara a unei
corespondente, pot exercita, pretinde respectarea si de a se opune
oricarei modificari, a se da publicitatii, daca asemenea actiuni pot
prejudicia onoarea sau reputatia celor reprezentati in portret, sau
destinatarilor corespondentei.
Protectia surselor de informare folosite in operele de creatie
intelectuala, presupune ca editorul sau producatorul sa respecte
obligatia de a pastra secretul sursei de informare din opera si sa nu
publice elemente referitoare la acestea.
Dezvaluirea secretului este posibila numai cu consimtamantul
persoanei care l-a incredintat, sau printr-o hotarare judecatoreasca,
irevocabila.
DREPTURILE CONEXE DREPTURILOR DE AUTOR
Nu aduc atingere drepturilor autorilor si sunt considerati titulari ai
acestui drept, artistii interpreti sau executanti, pt propriile interpretii
sau executii, producatorii de inregistrari sonore, producatorii pt
inregistrari audiovizuale si organismele de radiodifuziune si
televiziune, pt propriile emisiuni si servicii de programe.
Alaturi de drepturile conexe mai exista si drepturile fabricantilor de
baze de date, adica persoane fizice sau juridice care au facut o
41

investitie in vederea obtinerii sau verificarii continutului unei baze de

date.
Obiectul drepturilor conexe avem in vedere urmatoarele prestatii :
interpretarea sau executiile artistilor interpreti sau executanti pt
propriile interpretari sau executii, inregistrari sonore sau fonograme,
inregistrari audiovizuale ale organismelor de radiodifuziune si
televiziune si bazele de date. Drepturile patrimoniale recunoscute
titularilor acestor drepturi pot fi concesionate cesiunea fiind
exclusiva sau neexclusiva.
In privinta drepturilor interpretilor sau executantilor cum sunt : actorii,
interpretii, dansatorii si alte persoane care canta, danseaza, declama,
joaca, interpreteaza, regizeaza sau executa in orice alta modalitate o
opera literara, artistica, in spectacol de orice natura.
In privinta drepturilor morale ale artistilor interpreti sau executanti,
acestea sunt drepturile de a pretinde recunoasterea propriei interpretari
sau executii, dreptul de a pretinde ca numele sa fie comunicat in
fiecare spectacol si la fiecare inregistrare a acestura si dreptul de a
pretinde respectarea calitatii prestatiei sale si de a se opune oricarei
deformari. Falsificari sau alte modificari substantiale cu interpretarile
sau executiile sale, sau oricarei incalcari a drepturilor sale de natura
sa-i prejudicieze reputatia.
Drepturile patrimoniale ale artistilor interpreti sau executanti au in
vedere autorizarea de catre acestia a fixarii interpretarii sau executiei
sale, reproducerea interpretarii sau executiei, distribuirea acestora,
inchirierea lor, imprumutul interpretarilor sau excutiilor, importul in
vederea comercializarii, radiodifuzarea si comunicarea publica,
punerea la dispozitia publicului a interpretariir si executiei astfel incat,
acestea sa poata fi accesata, in mod individual de catre public si
retransmiterea prin cablu a interpretarii si executiei fixate.
In vederea exercitarii drepturilor exclusive, artistii interpreti sau
executanti care participa in mod colectiv la aceeasi interpretare sau
executie trebuie sa mandateze, in scris, dintre ei pe reprezentantii
42

acestora, majoritatii membrilor. De la aceasta regula sunt exceptati

regizorul, dirijorul si solistii.
Durata drepturilor patrimoniale ale artistilor interpreti sau executanti
este de 50 ani, de la data interpretarii sau executiei, iar daca lucrarea
interpretarii sau executiei face obiectul unei publicatii licite, atunci
durata dreptului este de 50 de ani da la data la care a avut loc pt prima
oara publicarea sau comunicarea publica licita.
In privinta drepturilor producatorilor de inregistrari sonore, avem in
vedere aceaste opere protejate care constituie fixarea sunetelor
provenite dintr-o interpretare ori executie sau a altor sunete sau a
reprezentarilor digitale, alta decat sub forma unei fixari incorporate
intr-o opera cinematografica sau in alta opera audiovizuala.
Producatorul este in drept sa inscrie pe suportul acestora, pe coperti, pe
ambalaje, cutii, pe langa mentiuni privind autorul si artistul interpret
sau executant si titlul operei, anul primei publicari si denumirea
producatorului.
Producatorul de inregistrari sonore poate impiedica importul de copii
ale propriilor inregistrari, fara autorizarea sa.
Durata drepturilor patrimoniale ale inregistrarilor sonore este de 50 de
ani de la data primei fixari, iar daca inregistrarile, in decursul acestei
perioada constituie obiectul unei comunicari publice licite, durata
drepturilor este de 50 de ani de la data la care a avut loc pt prima oara
publicarea sau comunicarea lor publica.
Perioada de 50 de ani se calculeaza de la 1 ianuarie a anului urmator,
faptului generator de drepturi adica, a primei fixari sau comunicari
publice.
CURSUL NR. 6

Data: 25.02.2009

DREPTURILE PRODUCATORILOR DE INREGISTRARI

AUDIOVIZUALE
Conform dispozitiilor legii 8/1996, inregistrarile audiovizuale sau
videograma reprezinta orice fixare a unei opere audiovizuale sau a
43

unor secvente de imagini in miscare, insotite sau nu de sunet, oricare

ar fi metoda si suportul, utilizate pt asemenea fixare.
Producatorul unei inregistrari audiovizuale este persoana fizica
/juridica care are initiativa si care isi asuma responsabilitatea pt
organizarea si realizarea primei fixari a operei audiovizuale sau a unor
secvente de imagini in miscare insotite sau nu de sunet si avand o
asemenea calitate, furnizeaza mijloace tehnice si financiare necesare
realizarii unei asemenea activitati.
In cazul reproducerii si distribuirii propriilor inregistrari audiovizuale,
producatorul beneficiaza de dreptul moral la nume.
Producatorul unei inregistrari audiovizuale dispune de un drept
patrimonial exclusiv care ii permite sa autorizeze sau sa interzica
urmatoarele activitati :
reproducerea prin orice mijloace si sub orice forma a propriilor
inregistrari audiovizuale, distribuirea originalului sau a copiilor
acestora, inchirierea propriilor inregistrari audiovizuale, imprumutul
acestora, importul in vederea comercializarii pe piata interna a
propriilor inregistrari audiovizuale, radiodifuzarea si comunicarea
publica a acestora, punerea la dispozitia publica a propriilor
inregistrari audiovizuale, astfel incat, acestea sa poata fi accesate in
orice loc si/sau in orice moment individual de catre public si
retransmiterea prin cablu a propriilor inregistrari audiovizuale. Durata
drepturilor patrimoniale ale producatorilor de inregistrari audiovizuale
este de 30 de ani, termenul calculandu-se de la 1 ianuarie al anului
calendaristic, imediat urmator acestuia, cand a a vut loc prima fixare.
atunci cand inregistrarea este adusa la cunostinta publica, durata
drepturilor patrimoniale expira dupa trecerea unei perioade de 50 de
ani de la data aducerii la cunostinta publica.
autorii, artistii interpreti sau executanti si producatorii de inregistrari
sonore si audiovizuale au dreptul la o remuneratie unica, echitabila si
la remuneratie compensatorie.
Remuneratia unica echitabila
44

Pt utilizarea directa sau indirecta a fonogramelor publicate in scop

comercial sau a reproducerii acestora prin radiodifuzarea sau prin orice
comunicare catre public, artistii, interpretii sau executantii de
fonograme au dreptul la o remuneratie unica echitabila.
Cuantumul acesteia se determina prin metodologii negociate in cadrul
unei comisii constituite prin decizie a conducerii Oficiului Roman pt
Drepturile de Autor.
Colectarea sumelor datorate, de utilizarea sumelor se face de catre
organismul de gestiune colectiva al carui reperteriu se utilizeaza.
Drepturile de distribuire se epuizeaza odata cu prima vanzare sau cu
primul transfer de drept de proprietate asupra originalului sau copiilor
unei inregistrari sonore sau audiovizuale pe piata interna de catre
titularul de drept sau cu consimtamantul acestuia.
Atunci cand un autor sau un artist interpret sau executant a transferat
sau a cedat dreptul sau de inchiriere sau de imprumut in ce priveste o
fonograma sau videograma, unui producator, de asemenea, bunuri,
acesta pastreaza dreptula la o remuneratie echitabila.
Un asemenea drept nu poate constitui obiect al unei renuntari din
partea artistilor interpreti sau executanti si acestia vor primi
remuneratiile fie direct de la producator, fie de la utilizatori, prin
intermediul organismelor de gestiune colectiva.
Dreptul la remuneratie compensatorie pt copia privata
Autorii operelor ce pot fi reproduse prin inregistrari sonore sau
audiovizuale si aceia ai operelor susceptibile de a fi reproduse pe
hartie, fara consimtamantul autorilor, au dreptul, impreuna cu editorii,
producatorii si artistii interpreti sau executanti, la o remuneratie
compensatorie pt opera privata.
Reproducerea operei pt folosinta privata, fara consimtamantul
autorului este posibila in scopul folosirii personale sau in cercul
normal al unei familii si capata caracter ilicit daca opera a fost adusa l
cunostinta publica, iar reproducerea nu contravine si nu prejudiciaza
pe autor sau pe proprietarul dreptului de utilizare.
45

Copia privata nu are caracter gratuit si pt suporturile pe care se pot

realiza inregistrarile sonore sau audiovizuale, sau pe care se pot realiza
reproduceri ale operei exprimate grafic si pt aparatele concepute pt
relizarea de copii, se plateste o remuneratie compensatorie stabilita
prin negociere. Aceasta se plateste de catre fabricantii si importatorii
de suporturi si aparate care permit realizarea de copii indiferent daca
procedeul folosit este analog sau digital.
Organismele de radiodifuziune si televiziune si drepturile acestora
Drepturile acestor organisme are in vedere atributele care decurg din
realizarea propriilor emisiuni si servicii de programe.
Aceste organisme au dreptul patrimoniale exclusive de a autoriza, sau
de a interzice fixarea propriilor emisiuni si servicii de programe sau de
televiziune, reproducerea prin orice mijloace si sub orice forma a
propriilor emisiuni si serviciilor de programe de radiodifuziune sau
televiziune, fixate pe orice suport, indiferent daca au fost transmise
prin fir, fara fir, prin cablu sau satelit. Au dreptul de autorizare sau de a
interzice distribuirea propriilor emisiuni si servicii de programe de
radiodifuziune sau televiziune, fixate pe orice fel de suport, de a
interzice sau de a autoriza importul in vederea comercializarii pe piata
inerna a propriilor emisiuni si servicii de programe de radiodifuziune
sau televiziune, fixate pe orice fel de suport. Retransmiterea sau
retrimiterea propriilor emisiuni si servicii de programe de
radiodifuziune sau televiziune, prin mijloace cu fir, fara fir, prin cablu
sau satelit, sau prin orice alt procedeu similar si prin orice alt mod de
comunicare catre public, inclusiv prin internet.
Comunicarea publica a apropriilor emisiuni si servicii de programe de
radiodifuziune si televiziune in locuri accesibile publicului cu plata
intrarii, de a interzice si autoriza inchirierea propriilor emisiuni si
servicii de programe de radiodifuziune sau televiziune, fixate pe orice
tip de suport, imprumutul propriilor emisiuni si asemenea servicii pe
orice fel de suport, precum si punerea la dispozitia publicului a
propriilor emisiuni si servicii de programme de radiodifuziune sau
televiziune fixate pe orice fel de suport, indiferent daca au fost
46

transmise prin fir, fara fir, prin cablu, satelit, astfel incat sa poata fi
accesate de public in orice moment sau din orice loc.
Prin remitere se intelege emiterea simultana de catre un organism de
radiodifuziune a unui program al altui organism de radiodifuziune, iar
emiterea ulterioara a unui program a altui organism va fi doar o
distribuire sau inchiriere.
Persoanele care au autorizarea de a efectua asemenea activitati trebuie
sa mentioneze numele organismelor titulare de drept si indicarea
acestui nume reprezinta un drept moral la nume si la paternitatea
operei respective.
Organismele de radiodifuziune si televiziune au dreptul exclusiv de a
impiedica importul de copii al propriilor programme de radiodifuziune
sau de radioteleviziune, realizarea fara autorizarea lor si fixarea pe
orice tip de suport

CURSUL NR. 7

Data: 02.03.2009

MIJLOACELE DE DREPT CIVIL PENTRU APARAREA

DREPTULUI DE AUTOR
Titularii de drept de autor pot solicita instantei judecatoresti
recunoasterea dreptului si recunoasterea incalcarii acestuia, solicitand,
daca considera necesar, si plata de despagubiri.
Asemenea actiuni pot fi formulate si de titularii dreptului si de
oganismele de gestiune colectiva si de asociatiile de combatere a
pirateriei si in ceea ce priveste stabilirea despagubirilor conform Legii
nr. 8/1996 instantele judecatoresti in determinarea cuantumului
despagubirilor pot adopta urmatoarele masuri :
pot sa foloseasca anumite criterii precum consecintele negative sub
aspect economic avand in vedere beneficiile realizate;

47

pot sa acorde desapgubire reprezentand triplul sumelor legal datorate

pentru tipul de utilizare care a constituit obiectul faptei ilicite, atunci
cand nu pot fi aplicate criteriile economice stabilite.
Exista posibilitatea adoptarii si a unor masuri provizorii si asigurat in
sensul ca persoanele indreptatite pot solicita instantei judecatoresti sa
dispuna luarea masurilor pentru a preveni producerea iminenta a unui
prejudiciu sau pentru recuperarea pagubei pricinuite. Aceste persoane
pot solicita instantelor ridicarea si predarea catre autoritatile
indreptatite a produselor cu privire la care exista suspiciune privind
incalcarea unui drept prevazut de lege pentru a preintampina
introducerea in circuitul comercial a produselor respective.
Titularii de drepturi pot solicita instantelor judecatoresti luarea unor
masuri de asigurare a dovezilor dsau de constatare a unei stari de fapt
daca exista un risc de incalcare a drepturilor prevazute de lege sau de
alterare a probelor. Asemenea masuri pot fi adoptate de instante fara
citarea partilor daca exista riscul alterarii probelor.
Instantele pot solicita reclamantului depunerea unei cautiuni
considerata a fi suficienta pentru acoperirea oricarui prejudiciu pe care
l-ar putea suferi paratul.
In privinta masurilor reparatorii,titularul drepturilor incalcate
poate solicita instantei judecatoresti urmatoarele masuri :
remiterea pentru acoperirea prejudiciilor suferite a incasarilor realizate
printr-un act ilicit.
pot solicita distrugerea echipamentelor si a mijloacelor aflate in
proprietatea faptuitorului,daca acestea au fost destinate la producerea
faptului ilicit.
Pot solicita scoaterea din circuitul comercial a copiilor efectuate ilegal
solicitand confiscarea si distrugerea acestora.
Pot solicita raspandirea de informatii cu privire la hotararea instantei
judecatoresti inclusiv afisarea hotararii,publicarea totala sau partiala a
acesteia in mijloacele de comunicare in masa,cheltuielile fiind
suportate de acela care a savarsit fapta.
48

In privinta angajarii raspunderii civile pentru incalcarea drepturilor

morale si patrimoniale de autor,persoanele indreptatite pot formula
urmatoarele actiuni in justitie :
Actiune in raspundere civila delictuala :art998-999CC.
Actiunea in raspundere civila contractuala conform dizpozitiilor legii
speciale in cazul cesiunii drepturilor patrimoniale de autor.
Actiune civila bazata spre dispozitiile Decretului 31/1954
Actiune in imbogatire fara justa cauza(art992CC).
Actiune pentru plata lucrului nedatorat(conform articolului
art.1092CC)
Prin formularea actiunii civile,reclamantul este in drept sa solicite
incetarea savarsirii faptelor care aduc atingere drepturilor acestuia si
obligarea autorului prejudiciului sa savarseasca anumite acte de natura
sa repuna dreptul subiectiv civil in situatia anterioara.
In cadrul raspunderii civile delictuale prezinta interes speta actiunii in
concurenta neloiala care reprezinta o actiune in justitie prin care se
urmareste repararea prejiudiciului,dar mai cu seama interzicerea
exercitarii unui drept inconditii abuzive sau excesive si in raport de
aceste elemente se va stabilii intainderea culpei.
Exista si mijloace de aparare a dreptului de autor de ordin
administrativ in cadrul acestuia fiind antrenata raspunderea
contraventionala.
Vom intalni :
Raspunderea daca se incalca dreptul de suita si obligarea vanzarii unor
opere de arta .
In czul utilizarii portretului si a corespondentei fara consimtamantul
persoanei reprezentate in portret sau a destinatarului corespondentei.
In cazul incalcarii dispozitiilor legale care stabilesc obligatiile
importatorilor si a fabricantilor de importuri si de aparate de a se
insctie la OFICIUL ROMAN PENTRU DREPTUL DE AUTOR IN
REGISTRUL NATIONAL AL COPIEI PRIVATE cu . Obiectul
certificatului de inregistrare pentru plata remuneratiilor cuvenite
pentru aparate.
49

Pentru nerespectarea dispozitiilor legale care precizeaza oligatiile

organismelor de gestiune colectiva de a cere utilizatorilor sau
intermediarilor ac.. comunicarea de informatii si transmiterea
documentelor necesare pentru determinarea cuantumului
remuneratiilor pe care le colecteaza si cu privire la informatiile privind
operele utilizate.
In cazul fixarii fara autorizarea sau consimtamantul titularilor
drepturile recunoscute de lege,a interpretarilor sau executiei art.. ori a
programelor de radiodifuziune sau TV.
Mai constituie contraventie si fapta persoanelor fizice sau persoanelor
juridice autorizate de a permite accesul in saptiile la echipamentele,la
mijloacele de transport,la bunurile,la serviciile proprii in vederea
savarsirii de catre o alta persoana a unei contraventii sau a unei fapte
incriminate ca infractiune.
Exista si mijloace de drept penal pentru apararea drepturilor morale si
patrimoniale de autor si obiect juridic generic al infractiunii prevazute
de Legea 8/1996 il reprezinta relatiile sociale care se formeaza si se
desfasoara in domeniul protectiei creatiei intelectuale,iar ca obiect
juridic special vom avea relatiile sociale care asigura respectarea
drepturilor de autor si a drepturilor conexe.
Vom avea in vedere urmatoarele infractiuni :
Realizarea in scopul distrbuirii fara a se urmarii direct sau indirect un
avantaj material cu orice mijloace si in orice mod de marfuri
piratate.Plasarea acestora sub un regim vamal definitiv de import sau
export sub un regim vamal suspensiv,ori in zone libere si orice alta
modalitate de introducere a marfurilor pe piata interna daca acestea
sunt marfuri piratate.
Refuzul de a declara provenienta marfurilor piratate,de control al
accesului utilizate pentru serviciile de program cu acces conditionat.
Punerea la dispozitie a publicului chiar si prin internet sau prin retele
de calculatoare fara consimtamantul titularilor de drept a operei sau a
produselor purtatoare de drepturi conexe ori de drepturi sui-generis ale
fabricantilor de baze de date sau ale copiilor acestore,indiferent de
50

suport,astfel incat publicul sa le poata accesa in orice loc sau in orice

moment.
Reproducerea neautorizata de sisteme de calcul,a programelor pentru
calculator in oricare din modalitatile privind
instalarea,stocarea,rularea,executarea,afisarea sau transmiterea in retea
interna.
Comiterea unor fapte fara autorizatia sau consimtamantul titularilor de
drepturi recunoscute de lege cum ar fi reproducerea operelor sau a
produselor purtatoare de drepturi conexe,distribuirea ..,importul pe
piata interna a operelor sau a produselor purtatoare de drepturi
conexe,altele decat marfurile piratate,comunicarea publica a operelor
sau a produselor purtatoare de drepturi conexe,radiodifuzarea operelor
sau a produselor purtatoare de drepturi conexe,retransmiterea prin
cablu a produselor purtatoare de drepturi conexe,realizarea de opere
derivate,fixarea urmarindu-se scopul comercial a interpretarilor sau a
executiilor artistice a programelor de radiodifuziune sau TV,incalcarea
dispozitiilor legale referitoare la executarea gestiunii colective
incredintate prin contractul de mandat.
Insusirea fara drept a calitatii de autor al unei opere sau fapta
persoanei care aduce la cunostiinta publica a operei sub un alt nume
decat cel decis de autor.
Producerea,importul,distribuirea,detinerea,instalerea sau inlocuirea in
mod ilicit a dispozitivelor de control al accesului fie originale fie
piratate,utilizate pentru serviciile de programare cu acces conditionat.
Producerea,importul,distribuirea,inchirierea,oferirea spre vanzare sau
inchiriere sau detinerea in vedere a comercializarii a dispozitivelor sau
componentelor care permit neutralizare masurilor tehnice sau care
presteaza servicii care conduc la neutralizarea masurilor tehnice sau
care neutralizeaza aceste masurii tehnice de protectie,inclusiv in
mediul digital.
Brevetul de invantie(protectia drepturilor ce decurg din)
51

Reglementarile interne sunt :

- Legea 64/1921 privind brevetele de inventie ;
- Legea 93/1998 protectia tranzitorie a brevetelor de inventie ;
- Legea 255/1998 privind protectia noilor soiuri de plante ;
- Hotararea Guvernului 573/1998 privind organizarea si functionarea
Oficiului De Stat Pentru Inventii si Marci ;
- H.G. 574/2008 pentru aprobarea regulamentului de aplicare a Legii
64/1991 privind brevetele de inventii.
Ca reglementari internationale amintim :
Conventia de la Paris pentru protectia inventiei inddustriale ;
Conventia pentru instituirea organizatiilor mindiale a proprietatii
intelectuale de la Stockholm-1977 ;
Tratatul in domeniul brevetelor adoptat la conventia diplomatica
Washington-1970 ;
Conventia privind brevetul European adoptat la Munchen1973,amendata prin actul de revizuire si prin deciziile consiliului de
administratie al organizatiei europene a brevetelor ;
Acordul dintre Romania si Organizatia Europeana de brevete privind
cooperarea in domeniul brevetelor,semnata la Bucuresti-1994 ;
Aranjamentul de la Strasbourg privind aranjarea brevetelor si
inventiilor-1971 ;
Tratatul de la Budapesta privind recunoasterea internationala a
depozitului de microorganisme in scopul crearii produselor de
brevetare din 1977 etc.
Putem definii inventia ca fiind creatie tehnica intr-un domeniu al
tehnologiei care are ca obiect un produs sau un procedeu care implica
o activitate umana inventiva,noua si susceptibila de aplicare industriala
si protejata juridic.
Conform dispozitiilor legii 344/2005, brevetul de inventie este titlul de
protectie care poate fi obtinut pentru orice inventie care are ca obiect
un produs sau un procedeu in toate domeniile tehnologiei cu conditia
ca inventia sa fie noua,sa implice o activitate inventiva si sa fie
susceptibila de o aplicare industriala.
52

Certificatul suplimentar de protectie constituie un titlu de protectie

care se poate acorda pentru orice produs protejat pe teritoriul
Romaniei prin brevetul de inventie si inaintea punerii pe piata a fost
analizat ca medicament sau ca produs fitosanitar.
Brevetul de soi este un titlu de protectie care poate fii acordat pentru
un soi de plante protejate.
Inventatorul este persoana care a creeat inventia iar titularul
brevetuluui este persoana fizica sau persoana juridica careaia ii apartin
drepturile conferite de brevetul de inventie.
Drepturile asupra unei inventii sunt recunoscute si aparate pe teritoriul
Romaniei prin acordarea unui brevet de catre OSIM.
Brevetul de inventie indeplineste urmatoarele functii juridice :
Constituie temeiul de fapt si de drept pentru recunoasterea si apararea
pe teritoriul Romaniei a drepturilor asupra inventiilor ;
Confera titularului sau un drept exclusiv de exploatare pentru intreaga
durata de protectie a acestuia si ofera posibilitatea juridica pentru
titular,de a se opune ca terte persoane sa efectueze fara
consimtamantul sau acte de folosire a inventiei ce constituie obiectul
certificatului de inventator.
Confera titularului dreptul la acordarea unei licente obligatorii pentru
exploatarea brevetului ulterior daca brevetul nu poate fi exploatat fara
sa aduca atingere drepturilor conferite de un alt brevet acordat pentru o
cerere de brevet a carei data de depozit ..este anterioara.
Confera titularului dreptukl de a fi despagubit pentru prejudiciile
suferite ca urmare a savarsirii faptelor prevazute de lege.
Confera titularului dreptul sa se adreseze instantei judecatoresti pentru
solutionarea litigiilor care iau nastere din calitatea sa de titular de
brevet si de a cere acesteia sa dispuna masurile de protectie legale.
Brevetul de inventie este un act juridic de drept administrativ
unilateral intrucat constituie decizia OSIM care reprezinta un organ de
specialitate al administratiei publice centrale subordonat guvernului.
Se evidentiaza cu privire la brevetul de inventie urmatoarele
particularitati :
53

Acesta este un act juridic administrativ unilateral,eliberat la cerere de

catre OSIM.
Este un act juridic care se elibereaza urmare a solicitarii inventatorului
sau succesorului in drept al acestuia ;
Creatia intelectuala ce rezulta din brevetul de inventie incorporeaza o
activitate creativa noua privind un proces sau un procedeu in toate
domeniile tehnologiei si este susceptibila de aplicabilitate industriala.
Confirma calitatea de inventator a persoanei fizice care a creeat
inventia si implicit dreptul de prioritate al acelei persoana,conferind un
drept exclusiv de exploatare.
Consfinteste inceputul perioadei de protectie legala care dupa expirare
nu mai poate fi prelungita astfel incat inventia intra in domeniul
public,devenind o valoare sociala ce permite exploatarea libera de
catre toata lumea.
Autorul inventiei este inventatorul,adica persoana care a creeat
inventia si acesta nu poate fi decat o persoana fizica.
Titular al brevetului de inventie este in principiu inventatorul,insa
asenmenea calitate o pot avea si alte persoane fizice sau juridice.
Inventia poate fi creata de o singura persoana si avem in vedere
inventatorul unic sau de mai multe persoane si avem in vedere inventia
realizata in colaborare.
Conditiile minime pentru existent co-autorului sunt urmatoarele :
Sa existe o intelegere prealabila intre 2 sau mai multe persoane in
legatura cu realizarea impreuna a unei inventii.
Persoana sa colaboreze in realizarea aceleasi inventii.
Participarea mai multor persoane la realizarea inventiei sa fie creativa.
Colaborarea mai multor persoane la realizarea inventiei poate fii
divizibila atunci cand partea fiecareia din creatie este distincta si
indivizibila daca nu se poate face distinctie intre contributiile coautorilor.
In privinta inventatorului-angajat ,daca are calitatea de salariat,in lipsa
unor prevederi contractuale mai avantajoase,dreptul la brevet apartine
unitatii sau salariatului :
54

Dreptul la brevet apartine unitatii daca inventia rezulta dintr-un

contract de cercetare,iar unitatea a comandat efectul cercetarii.
Cand dreptul la brevet pentru inventie realizat de salariat in exercitarea
unui contract de munca ce prevede o misiune inventiva incredintata in
mod explicit,apartine unitatii ,salariatul are dreptul la o remuneratie
suplimentara stabilita prin contractul de munca.
Inventatorul poate fi cetatean roman,cetatean strain sau apatrid,cu
conditia sa aiba domiciliul pe teritoriul Romaniei.
Dreptul la acordarea brevetului de inventie revine :
1.in primul rand,inventatorului,adica persoana care a creeat
inventia,independent sau in baza unui raport de munca,ori ca urmare a
executarii unui contract de cercetare.
2.Inventatorul salariat este in drept sa primeasca brevetul de inventie
pentru inventia realizata in exercitarea functiei sale sau in domeniul
activitatii unitatii.
3.inventatorul salariat care se afla in executarea unui contract de
munca,ce prevede o misiune inventiva incredintata in mod explicit este
in drept la acordarea brevetului de inventie.
4. inventatorul cercetator stiintific este in drept sa i se elibereze
brevetul de invantie daca realizeaza inventia in executarea unui
contract de cercetare incheiat cu unitatea,daca in contract se prevede
expres acest lucru iar daca nu se prevede,in drept sa primeasca
brevetul este unitatea.
5. titulare ale brevetului de inventie pot fi si persoane care dobandesc
calitatea de succesori ai inventatorului sau de cesionari ai acestuie.
6.unitatea va fi titulara a brevetului de inventie cu conditia ca in
contractul de munca incheiat cu salariatul sau in contractul de
cercetare stiintifica sa nu existe o clauza contrara expresa.

CURSUL NR. 8

Data: 11.03.2009
55

INVENTII
Rerprezinta o creatie tehnica din orice domeniu al tehnologiei care are
ca obiect un produs sau un procedeu ce implica o activitate umana
inventiva noua si susceptibila de aplicabilitate industria la sau este
protejata sub aspect juridic prin eliberarea brevetului de inventii.
Inventiile pot fi clasificate dupa :
Obiectul ac - distingem inventii care constituie produse si inventii
care pot constitui procedee noi. Produsele sunt corpuri sau obiecte
determinate cu forma si caractere speciale deosebindu-se unele de
altele. Aceasta pentru a putea fi brevetate trebuie sa aiba aplicabilitate
industriala.
Procedeele sunt obiecte ale inventiei asemenea produselor numai in
masura in care constituie o solutie a unei probleme tehnice.
Procedeul reprezinta o succesiune logica de etape, faze, pasi care se
caracterizeaza prin ordinea de desfasurare, prin conditii initiale cum ar
fi materia prima aleasa, parametrii, conditiile tehnice de desfasurare
sau mijloacele tehnice utilizate, cum ar fi utilaje, instalatii, dispozitive,
aparatura, catalizator, si prin produse sau rezultate finale.
Avem in vedere obtinerea, fabricarea, modificarea sau utiolizarea unui
produs sau rezultatele de natura cantitativa.
Ne referim si la inventiile din domeniul biotehnologiei care sunt
brevetate. Produsul ca obiect al unei inventii biotehnologice poate fi
orice material biologic, adica acela care contine informatia genetica si
care este autoreproductibil sau reproductibil intr-un sistem biologic ori
plante sau animale modificate genetic, adica acelea care se definesc
prin cel putin o gena functionalas care a fost introdusa in genomul
acestora si / sau prin caracteristicile dobandite si nu prin genom in
totalitatea lui.
Procedeul, ca obiect al unei inventii biotehnologice, este orice
procedeu in care se utilizeaza un material microbiologic care implica
o interventie asupra materialului microbiologic sau prin care se
produce un material microbiologic.
56

Dupa cum sunt sau nu brevetabile, deosebim:

Inventii brevetabile ;
Inventii nebrevetabile.
Inventiileb brevetabile sunt cele care au ca obiect un produs sau un
procedeu in toate domeniile tehnologice cu conditia ca acesta sa fie
nou, sa implice o activitate inventiva si sa fie susceptibil de aplicare
industriala.
Sunt inventii nebrevetate acelea a caror exploatare comerciala este
contrara ordinii publice, bunelor moravuri, sau sunt daunatoare
sanatatii si vietii persoanelor, animalelor sau plantelor si care sunt de
natira sa aduca grave atingeri mediului cu conditia ca excluderea
acestora sa nu fie prevazuta printtr-o dispozitie legala.
Sunt nebrevetabile soiurile de plante si rasele de animale si procedeele
esntiale biologice pentru obtinerea plantelor sau animalelor, inventiile
care au ca obiect corpul uman in diferite stadii alev formarii sau
dezvoltarii sale si metodele de tratament al corpului uman sau animal
prin chirurgie sau terapie si metodele de diagnosticare practicate
asupra corpului uman sau animal.
In raport cu proritatea recunoscuta deosebim :
Inventii anterioare ;
Inventii posterioare (ulterioare).
Inventiia anterioara este cea a carei data de depozit este cea mai veche.
Inventia posterioara este cea cu o data de depozit mai noua decat accea
a inventiei identice.
In raport de posibilitatea divizarii acestora :
Inventii unitare (unice) sau indivizibile;
Inventii divizibile.
Este considerata inventie unitara sau indivizibila acea inventie care nu
poate fi desfacuta in mai multe inventii unice si va fi divizibila
inventia care prezinta un caracter inventiv, general, format din doua
sau mai multe inventii unice.

57

Exista inventii la care inventatorul poate renunta si inventii la care

acesta num poate renunta, decat cu acordul institutiilor care le-au
atribuit caracterul de secret de stat.
Exista inventii brevetate in Romania si inventii brevetate in strainatate.
Deosebim inventii pentru care se poate acorda licenta obligatorie si
inventii pentru care nu se acorda o asemenea licenta.
Conditiile necesare brevetarii inventiei
Pentru ca inventia sa poata fi brevetata trebuie sa fie intrunite
cumulativ urmatoarele conditii :
1. Inventia sa prezinte noutate;
2.inventia sa fi presupus o activitate inventiva;
3. inventia sa fie susceptibila de aplicabilitate industriala ;
4. sa existe anterioritatea cererii de depozit.
Conditia noutatii
O inventie este consideratam noua daca este cuprinsa in stadiul
tehnicii. Stadiul tehnicii cuprinde toate cunostintele care au devenit
accesibile publicului printr-o descriere scrisa sau orala, prin folosire
sau in orice alt mod pana la data depozitului cererii de brevet de
inventie.
Pentru a fi considerat cuprinse in stadiul tehnicii, cunostintele trebuie
sa fi devenit accesibile publicului printr-o descriere scrisa (orala) sau
prin folosirea in orice mod. Accesibilitatea publicului trebuie sa
intervina pana la data depozitului cererii de brevet sau a prioritatii
Este necesar ca data punerii cunostintelor la dispozitia publicului sa
poata fi identificata, adica sa fie o data certa.
Conditia ca inventia sa implice o activitate inventiva, au in vedere
aceea ca pentru o persoana de specialitate inventia sa nu rezulte in
mode evident din cunostintele cuprinse in stadiul tehnicii.
58

Se considera a fi o folosire evidenta de mijloace cunoscute

urmatoarele situatii :
Inventia reprezinta cel putin una din solutiile posibile care ar decurge
in mod firesc si facil pentru o persoana de specialitate in domeniu;
Pentru completarea unei lacune existente intr-un document anterior din
stadiul tehnicii;
Inventia sa nu difera de stadiul cunoscut al tehnicii decat prin
utilizarea unor mijloace tehnice mecanice, electrice sau chimice
cunoscute;
Inventia consta doar intr-o noua utilizare folosind proprietatile
cunoscute ale acestora;
Inventia consta intr-o inlocuire, intr-un dispozitiv cunoscut al unui
material sau al altui material, recent descoperit si ale carei proprietati il
fac adecvat pentru asemenea utilizare;
Inventia consta doar in utilizarea unei tehnici cunoscute intr-o situatie
riguros similara.
Aplicabilitatea industriala a inventiei in sensul ca aceasta indeplineste
conditia mentionata, daca obiectul sau poate fi fabricat sau utilizat intrun domeniu industrial, inclusiv agrar.
O inventie este susceptibila de aplicabilitate industriala, daca din
descriere, revendicari si desem rezulta ca aceasta este corecta din
punctr de vedere stiintific si tehnic.
Procedura de brevetare
Cererea de brevet constituie manifestarea unilateral de vointa fie a
autorului inventiei, fie a titularului dreptului de brevet adresata
autoritatii de stat, abilitata de lege, pentru declansarea si desfasurarea
procedurilor prevazute de lege in vederea eliberarii titlului de protectie
si pe cale de consecinta pentru a beneficia si a-i fi ocrotite drepturile
care rezulta din calitatea de titular a acestuia.
Cererea trebuie redactata in limba romana si trebuie sa cuprinda
solicitarea acordarii brevetului, datele de identificare a solicitantului,
59

descrierea inventiei, una sau mai multe revendicari, desenele in care

se face referire in descriere sau revendicari.
Cererea mai trebuie sa cuprinda si titlul inventiei, obiectul acesteia,
numele, prenumele, adresa si nationalitatea, daca solicitantul este o
persoana fizica, denumirea oficiala completa, adresa si alte date
oficiale, daca solicitantul este o persoana juridica.
Cererea poate fi depusa de persoana indreptatita la acordarea
brevetului si se considera ca indeplinesc conditiile privind forma si
continutulunei cereri de brevet si cererile internationale care
indeplinesc conditiile privind forma si continutul prevazute in tratatul
de cooperatre in domeniul brevetelor de inventii si cererile
internationale care indeplinesc conditiile de forma si continut
prevazute de Tratatul de Cooperare in domeniul brevetelor si cerute de
OSIM sau Oficiul European de brevete dupa ce a inceput examinarea
acestuia.
In privinta descrierii inventiei acesta trebuie sa contina titlul
inventiei, precizarea domeniului tehnic in care poate fi folosita
inventia, prezentatea stadiului tehnicii considerat a fi util pentru
intelegerea, cercetarea documentara si examinarea inventiei,
prezentarea problemei tehnice pe care o rezolva inventia, expunerea
inventiei, indicarea modului in care aceasta poate fi aplicata industrial,
prezentarea avantajelor inventiei, prezentarea succinta a fiecarei figuri
din desenele explicative si prezentarea in detaliu a inventiei.
Revendicarile definesc obiectul protectiei solicitate si trebuie sa fie
clare in descrierea inventiei. Daca cererea se refera la doua sau mai
multe inventii, sau daca inventia nu formeaza un concept inventiv
general, cererea de brevet poate fi divizata de catre solicitant, din
proprie initiativa sau cererea OSIM, dar numai pana la momentul luarii
unei hotarari, cu privire la cererea de brevet.
In privinta desenelor acestea sunt necesare in masura in care
contribuie la intelegerea inventiei si a elementelor de noutatea ale
acesteia, desenele putand fi scheme si diagrame.
60

Rezumatul contine o prezentare pe scurt a descrierii a revendicarii si a

desenelor se vand exclusiv pentru informatii tehnice.
Acestea se depun, cel mai tarziu cuu doua luni inainte de pub ;licarea
cererii. Rezumatul urmareste prezentarea selectiva a informatiei
tehnice pentyru specialisti in scopul luarii unei decizii privind
necesitatea consultarii descrierii inventiein si desenelor publicate.
Constituirea depozitului national reglementar si invocarea unei
prioritati recunoscute
Depozitul national reglementar este orice depozit suficient pentru
stabilirea datei la care a fost depusa cererea, indiferent care ar fi soarta
ulterioara a acesteia.
Data de depozit a cererii de brevet de inventie este data la care au fost
inregistrate urmatoarele:
O indicatie explicita sau implicita ca se solicita acordarea unui brevet
de inventie;
Indicatii care sa permita stabilirea identitatii solicitantului sau sa
permita contactarea acesteia de catre OSIM;
O parte care la prima vedere sa para a fi o descriere a inventiei,
precizam ca de la data depozitului cererea produce efectele unui
depozit national reglementar, conform Conventiei de la Paris;
In cazul cererii internationale sau a cererii de brevet european, data de
depozit este data care rezulta din tratatele si conventiile internationale
la care Romania este parte.
Depozitul cererii confera un drept de prioritate cu incepere de la data
acestuia sau de la data prioritatii invocate si recunoscute.
In raport de orice alt depozit privind aceeasi inventie avand o data de
depozit sau de prioritate uletrioara.
Revendicarea unei prioritati se face in cuprinsul cererii de brevet si
trebuie sa indice urmatoarele elemente:
Data la care a fost inregistrata cererea anterioara;
Numarul cererii anterioare ;
61

Denumirea tarii parte a Conventiei de la Paris sau de la Organizatia

Mondiala a Comertului, in care cererea anterioara a fost depusa. Daca
cererea anterioara estw o cerere nationala, denumirea anterioritatii care
acorda brevetul regional, conform tratatului regional, daca cererea
anterioara este regionala si denumirea oficiului receptor la care cererea
este inregistrata, daca cererea anterioara este o cerere internationala.
Intr-o cerere de brevet se poate recunoaste revendicarea unor prioritati
multiple numai pentru acele elemente ale cererii de brevet care sunt
cuprinse in cererea, sau in cererile a caror prioritate este revendicata.
Daca in termen de 12 luni de la data de depozit a unei cereri de brevet
de inventie, acordat de OSIM este depusa o cerere de brevet ulterioara
de catre solicitantul cererii anterioare sau de catre succesorii in
drepturi ai acesteia, atunci in cererea ulterioara poate fi revendicat un
drept de prioritate pentru aceeasi inventie, fiind numit drept de
prioritate interna.
Ca efect al constituirii depozitului national reglementar, adica prin
depunerea cererii de brevet de inventie si inregistrarea acesteia, cererea
se publica in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala, publicarea
facandu-se in termen de 18 luni de la data de depozit si daca a fost
recunoscuta o prioritate, de la data acelei prioritati.
Cererea de brevet nu se publica daca pana la expirarea termenului de
18 luni a fost luata o hotarare de respingere a acesteia sau a fost
retrasa.
Examinarea cererii de brevet de inventie - vizeaza indeplinirea de
catre aceasta a conditiilor de forma si a conditiilor de fond.
In cadrul examinarii prealabile, cererea de btrevet este analizata cu
privire la urmatoarele aspecte:
Daca solicitantul are dreptul la brevetul de inventie, atunci cand
acesta este o alta persoana decat inventatorul ;
Daca mandatarul autorizarii are dreptul de a reprezenta solicitantul in
fata OSIM ;
62

Daca sunt declarati inventatori, daca revendicarea conventionala este

corect facuta, daca au fost platite taxele datorate, daca sunt indeplinite
conditiile materiale privind cererea de brevet, daca inventia este
impotriva ordinii publice, bunelor moravuri, daca este de natura sa
aduca atinmgere grava mediului, daca inventia se incadreaza inm
din exceptiile stabilite de lege, daca cererea rezulta din divizarea unei
cereri, daca sunt indeplinite conditiile de redactare a descrierii si a
desenelor, daca cererea implica in grup de inventie respectiva.
Urmarea unor examinari preliminare, cererea poate fi publicata in
Buletinul Oficial de Proprietate Industriala daca a fost achitata taxa
legala.
Daca cuantumul taxei si termenele nu au fost respectate, OSIM
respinge cererea.
Publicarea se face prin punerea la dispozitia publicului la sediul OSIM
a fascicolului din descrierea revendicarii si din desene. Nu se publica
acele elemente care sunt contrare ordinii publice si bunelor moravuri,
declaratiile denigratoare privind produsele brevetelor tertilor, precum
si elementele care nu au legatura cu obiectul inventiei.
Pentru fiecare cerere de inventie OSIM intocmenste un raqport de
documentare care este pus la dispozitia publicului incepand cu data
publicarii in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala a mentiunii
intocmirii acesteia.
Exista norme detaliate cu privire la continutul raportului de document
avand in vedere :
Examinarea pe fond a cererilor de brevet in ordinea datei de depozit si
a descrierii cererii in revendicari si desene care trebuie sa
indeplineasca conditiile stabilite de lege.
Daca inbventia nu este dezvaluita in conditii suficiente, OSIM notifica
aceasta solicitantului care are posibilitatea sa formuleze raspuns la
notificare.
Raportul de document se intocmesate in scopul determinarii stadiului
tehnicii pentru o cercetare a brevetului de inventie.
63

Avem in vedere si unitatea inventiei in sensul ca : cererea de brevet

trebuie sa se refere doar la o singura inventie sau la un grup de inventii
legate intre ele, astfel incat sa formeze un concept minventie general.
Avem in vedere un principiu (idee) care fundamenteaza o solutie a
unei probleme tehnice si care este in legatura cu contributia inventiei
la stadiul tehnicii.
In cadrul notificarii OSIM catre solicitant avem in vedere aspecte
privind : identificarea solicitantului, identificarea depozitul
invocarea unei prioritati recunoscute si indeplinirea conditiilor
generale sau speciale de brevetare.
Urmare a raportului de examinare a cererii OSIM hotaraste acordarea
brevetului de inventie sau respingerea cererii de brevet.
Sunt declarate ca fiind retrase cererile de brevet in care nu au fost
declarati inventatorii sau cele care nu au dat curs notificarii OSIM
sau cererea care a constituit baza revendicarii prioritatii printr-o cerere
ulterioara depusa pe cale nationala sau internationala.
Pe baza raportului de examinare OSIM poate sa dispuna respingerea
cererii in urmatoarele situatii :
Daca cererea nu cuprinde datele de identificare ale solicitantului;
Daca la cererea de brevet nu a fost anexata in termen de 2 luni de la
depunere o traducere conforma in limba romana;
Daca inventia care constituie obiectul cererii este exclusa de la
brevetare;
Daca inventia care constituie obiectul cererii nu este dezvaluita
suficient de clar si complet incat o persoana de specialitate sa o poata
realiza;
Atunci cand in cazul materialelor biologice saqu utilizarea unui
material biologicn la care publicul nu a avut acces si care poate fi
descris in cererea de brevet, solicitantul nu dovedeste printr-un
document ca anterior datei de depozit a cererii de brevet, materialul
biologic a facut obiectul unui depozit la o autoritate de depozit
internmationala;
64

Revendicarile nu definesc obiectul protectiei solicitate, nu sunt clare,

concise si nu sunt sustinute de descrierea inventiei;
Termenul de descriere a fazei nationale pentru cererile inregistrate
international a fost depasit;
La expirarea unui termen de 12 luni de la data la care cererile aflate in
situatia prevazuta de lege au fost considerate retrase;
Daca solicitantul, altul dacat inventatorul nu a facut dovada ca este
indreptatit la eliberarea brevetului;
Daca s-a solicitat respingerea cererii de brevet motivat;
Daca nu s-a solicitat cererea de brevet in termenul legal.
Hotararile de acordare a brevetului produc efecte incepand cu data
publicarii in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala.
In cazul decesului solicitantului persoana fizica sau al dizolvarii
solicitantului persoana juridica, procedura se suspenda pana la
indicarea succesorului celui care solicita eliberarea brevetului.
CURSUL NR. 9

Data: 18.03.2009

CONTESTATIA SI REVOCAREA HOTARARII DE ACORDARE

ABREVETULUI
Contestarea hotararii de acordare sau neacordare a brevetului se face
fara distinctie atunci cand comisia de examinare se considera ca a
acordat nejustificat un brevet sau ca, respectiv, nu a acordat acel
brevet.
Hotararea OSIM poate fi contestats in termen de 3 luni de la
comunicare si este de competenta unei comisii de examinare din
Departamentul de Apeluri a OSIM. Hotararea acestei comisii se
comunica contestatarului in termen de 15 zile de la pronuntare si poate
fi atacata cu appel la Tribunalul Bucuresti in 30 de ziel de la
comunicare. Decizia acestei ultime instante este supusa recursului la
Curtea de Appel Bucuresti in 15 zile de la comunicare.
65

Revocarea constituie o alta cale de procedurala la dispozitia oricarei

perwsoane interesate care poate solicita OSIM revocarea brevetului in
termen de 6 luni de la data acordarii acestuia pentru urmatoarele
motive:
Obiectul brevetului nu este brevetabil ;
Obiectul brevetului nu dezvaluie clar si complet inventia;
Oiectul brevetului depaseste continutul cererii astfel cum a fost
formulata.
OSIM poate proceda si la revocarea din oficiu a oriocarei hotarari
date in procesul de brevetare.
Cererile de revocare se solutioneaza dupa aceeasi procedura ca si
contestatia.
Anularea brevetului de inventie
Brevetul de inventie acordat de OSIM sau un brevet european cu
efecte in Romania poate fi anulat la cerere daca se constata ca obiectul
brevetului nu este brevetabil, ca obiectul brevetului nu dezvaluie
inventia suficient de clar si complet astfel incat o persoana specializata
in domeniu sa o poata realiza, daca obiectul brevetului depaseste
continutul cererii depuse, daca protectia conferita de brevet a fost
extinsa sau daca titularul de drept nu era indreptatit la acordarea
acestuia.
Anuklarea brevetului are efect retroactiv incepand cu data de depozit.
Cererea de anulare poate fi introdusa pe toata durata de valabilitate a
brevetului, solutionandu-se de Tribunalul Bucuresti cu appel in 30 de
zile la Curtea de Appel Bucuresti si cu recurs in 15 zile la ICCJ.
Hotararea de anulare definitiva si irevocabila se inregistreaza la OSIM
de persoana interesata si se publica in Buletinul Oficial de Proprietate
Industriala in termen de 60 zile de la inregistrarea la OSIM.
Anularea poate fi totala sau partiala si hotararea de anulare produce
efecte retroactiv incepand cu data de depozit.
Decaderea din drepturi a titularului brevetului de inventie
66

Legea instituie obligativitatea platii taxelor legale in termenele si

cuantumurile prevazute de lege. Neplata taxelor este sanctionata cu
decaderea titularului din drepturi, dispusa de OSIM si inregistrata in
Registrul National al Brevetelor de Inventie si publicata in Buletinul
Oficial de Proprietate Industriala.
In cazul decaderii, titularul poate solicita OSIM revalidarea brevetului
pentru motive temeinice in termen de 6 luni de la data decaderii.
Revalidarea se poate face daca se face dovada pklatii taxei neplatite
lka termen.
Hotararea asupra revalidarii nu ester supusa inregistrarii in REgistrul
Natioanal al Brrevetelor de Inventie, ci este supusa contestatiei si
revocarii.
Repunerea in termen
Repunerea in termen permite solicitantului sau titularului de brevet sa
solicite recunoasterea drepturilor decurgand dinn calitatea pe care o au
fiind supusa urmatoarelor reguli:
Poate fi ceruta doar de solicitantul sau titularul brevetului de inventie ;
Cererea de repunere in termen trebuie sa fie temeinic justificata in fapt
dsau in drept ;
Cererea de repunere in termen trebnuie sa fie introdusa in termen de
cel mult 2 luni de la solicitarea cauzei care l-a impiedicat pe titular sa-l
actioneze, dar nu mai tarziu de 1 an;
Termenul legal nu trebuie sa fie depasit din motive imputabile
solicitantului.
Drepturile care rezulta din realizarea unei inventii
Sunt morale si patrimoniale.
Drepturile morale sunt drepturi la recunoasterea calitatii de inventator,
dreptul de a aduce inventia la cunostinta publicului si dreptul la
recunoasterea prioritatii stiintifice.
Drepturile patrimoniale sunt : dreptul de exploatare exclusiva a
inventiei si dreptul la despagubiri.
67

Drepturi morale
Dreptul la recunoasterea calitatii de inventator este un drept subiectiv,
civil, conform
caruia inventatorului ii este conferita posibilitatea legala de a i se
recunoaste activitatea legala, dar a avut
Este un drept nepatrimonial, exclusiv, imprescriptibil, inse si
perpetuu.
Din dreptul la calitatea de autor al inventiei rezulta urmatoarele
prerogative :
Posibilitatea pentru inventator de a cere si de a i se eliberabrevetul de
inventie ;
Posibilitatea acestuia de a beneficia de remuneratie suplimentara in
cazul inventatorului salariat sau atunci cand inventia este rezultatul
unui contract de cercetare ;
Posibilitatea pentru inventator de a fi informat de unitatea la care este
angajat in legatura cu stadiul realizarii inventiei daca are calitatea de
salariat sau daca realizarea inventiei in baza unuin contract de
cercetare ;
Posibilitatea inventatorului de a se opunen divulgarii catre terti a
datelor despre inventie pana la publicarea acvesteia ;
Posibilitatea inventatorului de a i se consemna in cererea de brevet
datele de identitate, atunci cand titularul brevetului de inventie nu este
inventatorul ;
Posibilitatea inventatorului de a beneficia de inventie ;
Posibilitatea inventatorului de utilizare a inventiei daca titularul
brevetului este chiar inventatorul ;
Posibiliatea inventatorului de a contesta hotararile OSIM in legatura cu
inventia al carei autor este ;
Posibilitatea pentru inventator de a cere revpocarea hotararii OSIM
date in legatura cu inventia al carei autor este ;

68

Posibilitatea inventatorului de a solicita instantei judecatoresti de a

dispune masurile asiguratorii impuse de lege daca titularul brevetului
este inventatorul ;
Posibilitatea inventatorului de a se adresa instantei judecatoresti pentru
a i se recunoaste calitatea de inventator.
Dreptul de a aduce inventia la cunostinta publicului
Aducerea inventiei la cunostinta publicului se poate face prin
declansarea procedurii de brevetare, fie expunerea inventiei intr-o
expozitie.
Dreptul la nume
Dreptul la nume constituie dreptul inventatorului de a i se indica datele
de identitate in cererea de brevet de inventie, avand in vedere calitatea
sa de inventator.
Dreptul la recunoasterea prioritatii stiintifice
Dreptul la recunoasterea prioritatii stiintifice care semnifica faptul ca
inventatorul este indrituit sa i se recunoasca ca el este prima persoana
fizica care a creat inventia.
Acest drept ias nastere in momentul realizarii inventei, insa este
opozabil tertilor numai de la data la care inventia devine publica.
Drepturile patrimoniale
Drepturile patrimoniale pot fi analizate dupa cum inventatorul este
titular al inventiei sau titular al acesteia este o alta persoana.
Atunci cand inventatorul este titular al brevetului de inventie, acesta
beneficiaza de unele drepturi patrimoniale limitate : de la remuneratie
suplimentara daca inventia se realizeaza in cadrul atributiilor de
serviciu de si dreptul la acordarea unei compensatii materiale
acordate pe baza de contract atunci cand inventia este declarata secret
de stat.
69

Drepturile patrimoniale ale autorului inventiei, daca autorul este titular

al brevetului, sunt urmatoarele :
Dreptul exclusiv de exploatare in virtutea caruia titularul brevetului
poate sa fabrice, sa foloseasca, sa ofere spre vanzare, sa ofere spre
import produsul care face obiectul brevetului de inventie sau sa
utilizeze procedeul, sa foloseasca, sa ofere spre vanzare, sa importe
produsul produs direct din procedeul brevetat, daca obiectul brevetului
este un procedeu.
Caracterul exclusiv al acestui drept trebuie inteles prin aceea ca
prerogativele mentionate nu pot fi exercitate de terti, daca nu exista
consimtamantul expres al titularului brevetului de inventie.
Dreptul la despagubiri urmare a incalcarii drepturilor morale sau
patrimoniale ale autorului inventiei sau ale titularului brevetului de
inventie.
Transmisiunea drepturilor care rezulta din realizarea unei inventii
Pot fi transmise, total sau partial, dreptul la brevet, dreptul la
acpordarea brevetului si drepturile ce decurg din brevet.
Transmisiunea se poate face prin cesiune sau prin licenta exclusiva sau
neexclusiva, ori prin succesiune legala sau testamentara.
Licenta poate fi conventionala exclusiva sau neexclusiva sau
judiciara poate fi numai neexclusiva.
Licenta judiciara este acordata la cererea persoanelor interesate de
catre Tribunalul Bucuresti prin hotarare judecatoreasca.
Instanta aceasta poate acorda o licenta oblig la expirarea unui
termen de 4 ani de la data de depozit a cererii de brevet sau unui
termen de 3 ani de la acordarea brevetului, socotindu-se termenul care
expira cel mai tarziu.
Pentru ca cererea de licenta oblig sa fie admisibila sunt necesare
urmatoarele conditii:
Inventia sa nu fi fost aplicata sau suficient aplicata in Romania;

70

Titularul brevetului nu isi poate justifica inactivitatea si daca nu s-a

ajuns la o intelegere cu acesta privind conditiile si modalitatile
comerciale de aplicare a inventiei;
Nu s-a ajuns la o intelegere intre persoana interesata si titularul inactiv
al brevetului de inventie cu privire la conditiile si modalitatile
comerciale de aplicare a inventiei ;
In cazul in care brevetul nu poate fi exploatat fara sa aduca atingere
drepturilor conferite de un alt brevet acordat ca urmare a unei cereri, a
carei data de depozit este anterioara.
Licentele obligatorii pot fi retrase de Tribunalul Bucuresti la cererea
persoanei interesate daca circumstantele care au condus la acordarea
acestora au incetat si nu se mai produc ulterior.
Hotararea Tribunalului Bucuresti privind autorizarea utilizarea unei
licente obligatorii si care a primit remuneratia acordata, pot fi atacate
la Curtea de appel Bucuresti in 15 zile.
Durata brevetului de inventie este de 20 de ani cu incepere de la data
de depozit, iar in cazul cererilor internationale sau a cererilor de brevet
european, data de depozit este data care rezulta din tratatele si
conventiile internationale la care Romania este parte si este inscrisa in
Registrul National al Cererilor de Brevet, depuse
Durata brevetului poate fi mai mica de 20 ani daca intervine revocarea
hotararii de acordare a brevetului, anularea sau decaderea din drepturi
a titulasrului brevetului inainte de implinirea termenului mentionat.
Apararea drepturilor care rezulta din realizarea unei inventii
Mijloacele de dret civil
Litigiile privind calitatea de inventator, aceea de titular de brevet sau
cele cu privire la alte drepturi nascute din brevetul de inventie sunt de
competenta instantei judecatoresti.
Justitia poate dispune masuri asiguartorii atunci cand exista un risc de
incalcare a drepturilor care decurg din brevetul de inventie, mas
pentru incalcarea faptelor care decurg din brevet, obligatia aceluia care
a incalcat dreptul decurgand din brevet de a informatitularul de brevet
71

asupra identitatii partilor care au participat la producerea si distribuirea

marfurilor si obligatia reclamantului de a furniza orice elemente de
proba pentru a dovedi ca este titularul brevetului incalcat ori al unui
brevet a carui incalcare este inevitabila.
Cererile in justitie sunt scutite de taxe de timbru.
Hotararile definitive si irevocabile se comunica si OSIM in 30zile, iar
OSIM este ob\ligat sa le inscrie in Registrul National al Cererilor de
Brevet de Inventie si sa le publice in Buletinul National al Inventiilor
Industriale.
In lipsa unor asemenea publicari, hotararile nu sunt opozabile tertilor.
Apararea drepturilor ce decurg din realizarea unei inventii prin
mijloace de drept penal
Insusirea calitatii de autor al inventiei constituie infractiune care
conmsta in fapta persaonei fizice care in orice mod si fara drept isi
insuseste calitatea de autor al inventiei.
Infractiunea de contrafacere are in vedere fabricarea, folosirea,
oferirea spre vanzare, importul in vederea folosirii, oferirea spre
vanzare sau vinderea in cazul in care obiectul brevetului este un
produs sau utilizarea procedeului si folosirea, oferirea spre vanzare sau
importul in aceste scopuri a produsului obtinut direct prin procedeul
brevetat, atunci cand obiectul brevetului este un procedeu.
Divulgarea de catre personalul OSIM si de persoanele care efectueaza
lucrari in legatura cu inventiile, a datelor cuprinse in cererile de brevet
pana la publicarea acestora.
DESENELE SI MODELELE INDUSTRIALE
Desenul constituie un ansamblu de linii si culori, iar modelul industrial
este forma plastica prin care se confera unui produs industrial o
fizionomie distincta.
Legea nr. 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale
defineste desenul ca fiind aspectul exterior al unui produs sau al unei
parti a acestuia redat in 2 dimensiuni, rezultat din combinatia dintre
72

principalele caracteristici, indeosebi linii, contururi, forma, textura,

materiale ornamentale.
Modelul industrial, conform aceluiasi act normativ, este aspectul
exterior al unui produs sau al unei parti a acestuia redat in 3
dimensiuni rezultat din combinatia dintre principalele caracteristici,
indeosebi linii, contururi,culori, textura si forma.
O analiza comparativa a desenelor si modelelor industriale evidentiaza
ca desenul este redat in 2 dimensiuni, iar modelul industrial in 3
dimensiuni.
Numai modelul industrial poate rezulta si din combinatia texturii
si/sau materialelor.
Modelul industrial si desenul industrial au functia de a crea un aspect
ornamental, estetic de infrumusetare si de a face ca un produs sa se
distinga de alte produse similare si sa-l faca mai atragator.
Legea nr. 129/1992 defineste modelul de utilitate ca fiind o creatie
care rezolva o problema tehnica, in special forma constructiei,
asamblarea unui produs si care reprezinta o noutate pe plan mondial.
Reglementarea juridica a desenelor si modelelor industriale este
conferita de Legea nr. 129/1992 si HG nr. 211/2008.
Pe plan international : Conventia internationala pentru protectia
proprietatii industriale de la Paris (1983) ; Conventia de la Berna
pentru protectia operelor literare si artistice (1986) ; Aranjamentul de
la Haga privind depozitul international a desenelor si modelelor
industriale (1985) ;Conventia pentru instituirea organizatiei mondiale a
proprietatii industriale Stockholm (1976) ; Aranjamentul de la Locarno
a modelelor si desenelor industriale (1968) si Actul de la Geneva a
aranjamentului de la Haga privind
In privinta naturii juridice a dreptului asupra desenelor si modelelor
industriale avand in vedere existenta acesteia ca o specie de creatie
industriala, caracterul autonom al acestui drept rezultand din regimul
juridic sp care il caracterizeaza ca o forma distincta a creatiei
intelectuale. Acesta trebuie sa reprezinte un aspect nou al unui produs
avand o functie utilitara. Trebuie sa se caracterul industrial al
73

desenului sau modelului industrial dand posibilitatea ca acesta sa poata

fi reprodus ori de cate ori este necesar.
Caracterul autonom al desenului sau modelului industrial este corelat
cu aspectul nou pe care acesta il confera unui produs si cu functia
utilitara si cu posibilitatea reproducerii acestuia industr ial sau
artizanal.
Conditiile care trebuie indeplinite ca desenul si modelul industrial sa
beneficieze de protectie juridica sunt :
Conditia nouatatii ;
Conditia caracterului individual ;
Conditia disocierii formei noi de functia utilitara a obiectului.
Conditia noutatii
Desenul sau modelul industrial reprezinta spectul exterior, nou al unui
produs avand o functei utilitara.
Pentru existenta noutatii este necesar ca anterior datei de constituire a
depozitului reglementat, desenul sau modelul sa nu fi fost facut public.
Data prioritatii recunoscute este data depozituluinational reglementat
far Prioritatea se paote dobandi si in urma expunerii desenului sau
modelului industrial intr-o expozitie nationala daca cererea este
depiusa in 6 luni de al data introducerii produsului in expozitie.
Noutatea desenului sau modelului industrial este data ca anterior
termenului de inregistrare nu a fost facut public un alt desen sau model
industrial identic.
Originalitatea a presupune un minim de creatie, adica acesta trebuie
sa difere de desenele si modelele anteioare prin caracterele specifice
si nu prin detalii nesemnificative.
Conditia caraterului individual
Continutul caracterului individual se recunoaste ca modelul sau
desenul industrial implca o activitate creativa si trebuie sa reprezinte
aspectul nou al produs.
74

Un desen sau model industrial are, conform legii, caracter individual

daca impresia global ape care o produce asupra utilizatorului avizat
este diferita de cea produsa asupra unui utilizator de orice desen sau
model industrial facut public inaintea datei de depunere a cererii de
inregistrare sau daca a fost revendicata prioritatea conform
dispozitiilor legale.
Un desen sau model industrial va fi considerat nou si i se va
recunoaste caracteul individual cu indeplinirea a 2 conditii :
1/ partea componenta incorporata in produsul complex ramane vizibila
pe
2/ caracteristicile vizibile ale partii componente indeplinesc ele insele
conditiile privind noutatea si caracterul individual.
Conditia disocierii formei noi de functia utilitara a obiectului
Observam ca functia utilitara nu se refera la aspectul exterior nou, ci la
produsul al carui aspect devine nou.
Utilitatea produsului este data de functionalitatea sa si nu de aspectul
sau nou.
Aspectul nou nu trebuie sa influenteze utilitatea obiectuluipentru ca
altfel ne-am afla in prezenta unei inventii.
Desenul sau modelul trebuie sa aiba caracterul industrial in sensul
posibilitatii repetabilitatii industriale sau artizanale.
Sunt excluse de la protectie desenele sau modelele industriale a caror
destinatie si aspect contravin ordinii publice sau bunelor
moravuri.autorul desenului sau modelului industrial, conform legii,
este persoana fizica sau grupul de persoane fizice constituit pe baza
unei intelegeri care a creat desenul sau modelul industrial.
Autorul unic sau realizarea in colaborare, in acest ultim caz fiind
indeplinite urmatoarele conditii :
Intre persoanele care creeaza desenul sau modelul industrial sa existe o
intelegere prealabila ;
Participarea mai multor persoane la realizarea desenului sau modelului
industrial sa fie creativa ;
75

Persoanele in cauza sa participe la crearea aceluiasi desen sau model

industrial.
Titularul certificatului desenului sau modelului industrial, conform
Legii nr. 129/1992, sunt recunoscute si protejate in Romania prin
inregistrarea la OSIM desenele si modelele industriale, iar
certificatul de inregistrare constituie titlul de protectie acordat de
OSIM pentru aceste desene si modele industriale.
Pot avea calitatea de titular al certificatului de inregistrare fie autorul
desenului sau modelului industrial, fie succesorul in drept al acestuia,
fie unitatea la care autorul este angajat.
De la eliberare, certificatul de inregistrare apartine autorului desenului
sau modelului industrial ori succesorilor in drepturi ai acestora.
Contractele cu misiune creativa
Contractele cu misiune creativa sunt contractele care prevad realizarea
desenelor si modelelor industriale si nu sunt considerate desene sau
modele create in mod independent acelea care au ca urmare contracte
cu misiune creativa sau au fost create de salariati in cadrul
atributiilorm de serviciu.
Succesorii in drepturi ai autorului : avem in vedere mostenitorii legali,
cei testamentari si persoanele care dobandesc prin alte modalitati
juridice drepturi din patrimoniul autorului.
In privinta unitatii, observam ca, daca la aceasta este angajat autorul,
atunci unitatea dobandeste, de la eliberare, certificatul de inregistrare.
In situatia in care desenul sau modelul industrial este realizat ca
urmare a unui contract ce implica o misiune creativa, dreptul la
eliberarea certificatului de inregistrare apartine autorului sau persoanei
care a comandat desenul sau modelul industrial sau unei terte
persoane.
Cererea de inregistrare a desenelor si modelelor industriale urmarestre
obtinerea din parte OSIM a certificatului de inregistrare care reprezinta
titlul de protectie pentru desenele si modelele industriale.
76

Cererea de inregistrare reprezinta manifestarea de vointa unilaterala a

persaonei care este indreptatita la eliberarea certificatului de
inregistrare, cerere adresata autoritatii abiliatte si care, urmare
indeplinirii procedurii legale are drept consecinta recunoasterea si
protectia drepturilor morale si patrimoniale care rezulta din calitatea de
titular al certificatului de inregistrare.
Cererea de inregistrare trebuie sa cuprinda solicitarea privind
inregistrarea, datele de identificare ale solicitantului, numarul de
desene si modele pentru care se solicita protectia, indicarea produselor
in care este incorporat desenul sau modelul industrial, descrierea
elementelor noi caracteristice desenului sau modelului industrial,
numele autorilor sau o declaratie pe raspunderea solicitantului ca
autorii au renuntat la dreptul de a fi mentionati in cerere si/sau in
publicarea desenului sau modelului industrial si o reprezentare grafica
a acestora. Aceasta din urma trebuie sa redea complet desenul sau
modelul industrial. Cererea de inregistrare mai poate contine si alte
elemente care nu conditioneaza data depozitului.
Daca solicitantul este persoana juridica, trebuie sa precizeze
elementele sale de identificare.
Cererea de identificare si descrierea insotite de reprezentarile grafice
ale desenului sau modelului industrial, depuse la OSIM, constituie
Depozitul National Reglementar.
Pentru ca asemenea cerere sa fie inregistrata la OSIM, trebuie sa
cuprinda cel putin solicitarea de inregistrare, datele de identificare ale
solicitantului si exemplificarile grafice sau specimene intr-un singur
exemplar.
Depozitul poate fi unic sau multiplu, in ultimul caz cuprinzand mai
multe desene sau modele industriale destinate sa fie incorporate in
aceeasi categorie de produse.
Depozitul National Reglementar se inscrie in Registrul National al
cererilor depise si constituie, conform Aranjamentului de la Haga,
depozitul necesar inregistrarii acestuia.
persoanele fizice sau juridice din statele parti ale Conventiei de la
77

Haga beneficiaza de un drept de prioritate de 6 luni cu incepere de la

data primului depozit daca solicita protectia in acest termen pentru
acelasi desen sau model industrial.
Termenul de 6 luni constituie un termen de decadere si atunci cand se
invoca o prioritate in cerere trebuie sa se precizeze data prioritatii
invocate, numarul certificatului de prioritate si statul care a eliberat
certifcatul respectiv.
Cererea de inregistrare a desenelor si modelelor industriale este supusa
procedurii examinarii conform dispozitiilor legale interne si este
supusa si depozitelor internationle in cazul carora Romania este stat
desemnat conform aranjamentului de la Haga.
Examinarea de fond urmareste sa stabileasca daca desenele sau
modelele industriale indeplinesc conditiile de fond.
Hotararile luate de Comisia de examinare se inscriu in Registrul de
hotarari al Serviciului de desene si modele industriale de la OSIM.
Comisia de examinare poate lua urmatoarele decizii :
sa admita total/partial cererea ;
sa ia act de renuntare totala/partiala la desenele sau modelele
industriale care fac obiectul cererii.
Hotararea trebuie sa fie motivata, aceasta poate fi contestata pe cale
administrativa in 3 luni de la comunicare si hotararea motivata a
comisiei de reexaminare se comunica partilor in termen d 15 zile de la
pronuntare si se publica in Buletinul oficial al proprietatii industriale al
OSIM.
Hotararea poate fi atacata la Tribunalul Bucuresti cu appel in termen
de 3 luni de la comunicare si hotararea tribunalului poate fi atacata cu
recurs la Curtea de appel Bucuresti in 15 zile de la comunicare.
Hotararile judecatoresti se publica in Buletinul ofical al proprietatii
industriale, urmare a indeplinirii procedurii legale se elibereaza
certificatul de inregistrare care cuprinde datele bibliografice,
descrierea desenului sau modelului industrial.
Dintr-un desen sau model industrial pot lua nastere drepturi morale si
drepturi patrimoniale.
78

Drepturile morale sunt :

dreptul de a cere eliberarea certificatului de inregistrare ;
dreptul de a cere inregistrarea desenului sau modelului industrial ;
dreptul de a se bucura de prioritatea conferita de depozitulu national
reglementat ;
dreptul de a se mentiona calitatea de autor ;
dreptul de a se bucura de serviciile unui consilier de proprietate
industriala autorizat ;
dreptul de a face opozitii la OSIM impotriva cererilor de inregistrare
care ii aduc atingere calitatii sale de autor ;
dreptul de a cere reinnoirea certificatului de inregistrare ;
dreptul de a mentiona pe produsul pt care s-a emis certificat a literei D
in cerc, insotit de numele autorului ;
dreptul de a transmite drepturi la eliberarea certificatului de
inregistrare ;
dreptul de a se adresa instantei judecatoresti in cazul litigiilor privind
calitatea de autor.
Drepturile patrimoniale ale titularului certificatului de inregistrare
sunt :
dreptul exclusiv de exploatare a desenului sau modelului industrial ;
dreptul de a interzice tertilor sa efectueze fara consimtamantul sau
reproducerea, fabricarea, comercializarea, oferirea spre vanzare,
folosirea, importul, stocarea in vederea comercializarii, oferirea spre
vanzare sau folosirea unui produs in care desenul sau modelul
industrial este incorporat sau la care acesta se aplica.
In privinta transmisiunii drepturilor asupra desenelor sau modelelor
industriale, se observa ca sunt transmisibile urmatoarele drepturi care
decurg din realizarea unui desen sau model industrial, se observa ca
sunt transmisibile urmatoarele drepturi care ddecurg din realizarea
unui desen saau model industrial:
dreptul la eliberarea certificatului de inregistrare;
drepturile ce decurg din cererea de inregistrare ;
79

drepturile nascute din certificatul de inregistrare.

Transmisiunea poate fi totala / partiala, aceasta putandu-se face pe cale
succesorala, prin cesiune sau pe baza de licenta.
Transmisiunea indiferent de modalitate este supusa inregistrarii la
OSIM in Buletinul oficial al proprietatii industriale.
In cazul transmisiunii prin cesiune, aceasta consta in transmiterea de
catre cedent a unuia sau mai multor drepturi catre cesionar.
Ne aflam in fata unui contract consensual, cu caracter sinalagmatic, in
principiu oneros, care poate avea ca obiect drepturi la eliberarea
certificatului de inregistrare, drepturile care decurg din cererea de
inregistrare si drepturile innascute din certificatul de inregistrare.
Contractul respectiv poate fi de cesiune totala/partiala si poate fi pt un
termen care nu poate depasi perioada de valabilitatea a certicatului de
inregistrare.
In cazul transmisiunii prin licenta, contractul de licenta reprezinta
acordul de vointa in temeiul carora titularul drepturilor prevazute de
lege, autorizeaza o alta persoana sa efectueze acte de exploatare in
totalitate /in parte a acestora in schimbul unei redevente.
Ceea ce se transmite prin licenta este doar dreptul de exploatare a
desenului sau modelului industrial.
Licenta poate fi exclusiva / neexclusiva, totala / partiala.
Contractul de licenta este un contract consensual, sinalagmatic si in
principiu cu titlu oneros.
Licentele sunt supuse inscrierii in Registrul national al desenelor si
modelelor industriale si se publica in Buletinul oficial al proprietatii
industriale.
In privinta transmisiunii succesorale poate fi legala sau testamentara
cu aplicarea regulilor de drept comun.
Apararea juridica a drepturilor asupra desenelor si modelelor
industriale
Instantele judecatoresti sunt competente sa solutioneze litigiile privind
calitatea de autor a desenului sau modelului industrial, litigiile privind
80

calitatea de titular al certificatului de inregistrare si litigiile privind

drepturile patrimoniale nascute din contractele de cesiune sau licente.
Caile de atac sunt de competenta instantelor judecatoresti.
Titularul certificatului poate solicita instantelor judecatoresti masuri
asiguratorii, atunci cand exista un risc de incalcare a drepturilor asupra
unui desen sau model industrial, masuri imediat dupa vamuire de
incetare a faptelor de incalcare a drepturilor asupra unui desen sau
model industrial.
Pot solicita sa pretinda reclamantului sa furnizeze orice mijloace de
proba pt a dovedi ca este titularul dreptului incalcat, sau a carei
incalcare apare ca inevitabila si sa oblige pe autorul incalcarii
drepturilor, rezultand dintr-un certificat de inregistrare, sa furnizeze
informatii imediate privind provenienta si circuitele de distribuire a
marfii contrafacute si elemente de identificare a fabricantului sau
comerciantului.
In materia penala se evidentiaza 2 infractiuni :
fapta persoanei de a-si insusi, fara drept, in orice mod, calitatea de
autor al desenului sau modelului industrial;
fapta persoanei care reproduce fara drept desenul sau modelul
industrial in scopul fabricarii de produse cu aspect identic, sau
fabricarea, oferirea spre vanzare, importul, folosirea, stocarea
produselor in vederea folosirii sau punerii in circulatie fara acordul
titularului certificatului de inregistrare a desenului sau modelului
industrial, pe perioada de valabilitate a certificatului si aici avem in
vedere infractiunea de contrafacere.
CURSUL NR. 10

Data: 25.03.2009

MARCI SI INDICATII GEOGRAFICE

Marca reprezinta un semn care serveste la deosebirea produselor
susceptibile de reprezentarea grafica servicnd si pt deosebirea
81

serviciilor unei persoane fizice / juridice de cele apartinand altei

persoane fizice/juridice.
Legea 84/1998 recunoaste existenta marcii anterioare, adica a marcii
inregistrata si depuse la Registrul national al marcilor si existenta
marcii notorii, care este o marca larg cunoscuta in Romania la data
depunerii cererii de inregistrare sau la data prioritatii revendicate in
cerere.
Marca colectiva este aceea destinata sa serveasca la deosebirea
serviciilor membrilor unei asociatii de produsele /serviciile apartinand
altor persoane.
Marca de certificare este cea care indica faptul ca produsele /
serviciile pt care este utilizata sunt certificate de titularii marcii in ce
priveste calitatea, matrialul, modul de fabricatie al produselor sau de
prestare a serviciilor.
Marcile pot fi clasificate :
dupa destinatie : in marci de fabrica si marci de comert ;
dupa titularul drepturilor : in marci individuale si marci colective ;
dupa numarul semnelor : in marci simple si marci combinate ;
dupa natura semnelor : in marci verbale, figurative si sonore ;
dupa efectul urmarit : in marci auditive si vizuale ;
dupa cum sunt sau nu impuse : marci obligatorii si marci facultative.
Marca are urmatoarele functii :
functia de garantie a produsului respectiv ;
functia de organizare a pietei ;
functia de monopol ;
functia de reclama ;
functia de protectie a consumatorilor.
Regimul juridic a marcilor este reglementat, in plan intern de legea
94/1998 si de HG 833/1998, in plan international aranjamentul de la
Nisa (1956), privind clasificarea internationala a produselor si
serviciilor in scopul inregistrarii marcii, aranjament revizuit la
Stckholm in 1967 si Geneva 1977, aranjamentul de la Viena din 1973,
aranjamentul de la Madrid privind inregistrarea internationala a
82

marcilor (1989) si Conventia de la Paris pt protectia proprietatii

industriale la care Romania a aderat in 1920.
Pt protectia marcilor sunt necesare urmatoarele conditii de fond :
marca sa fie susceptibila de reprezentare grafica ;
marca sa fie distinctiva ;
marca sa fie disponibila ;
marca sa fie licita.
Reprezentarea grafica inseamna obiectivizarea semnului prin linii,
puncte, culori, scriere, aplicarea pe un suport material si
perceptibilitate prin vizualizare.
Conditiile de fond pt protectia marcilor
Caracterul distinctiv al marcii are in vedere ca un semn este distinctiv,
daca se deosebeste prin anumite trasaturi proprii de alte semne de
acelasi fel / asemnatoare.
Conditia ca semnul sa fie disponibil are in vedere aceea ca acest semn
sa nu aduca atingere unui drept anterior protejat.
Semnul nu este disponibil daca a fost inregistrat anterior ca marca,
daca reprezinta o marca notorie, daca aduce atingere unui drept al unei
personalitati cu privire la imaginea sau la numele sau patronimic, daca
reprezinta o indicatie geografica protejata, daca reprezinta un desen
sau mod industrial, daca este protejat in cadrul dreptului de autor, sau
daca reprezinta orice alt drept de proprietate industriala ocrotit anterior
datei depozitului national reglementar a unei marci.
Indisponibilizarea marcii poate avea in vedere si imprejurarea ca
marca ar reprezenta insemne oficiale sau atunci cand aceasta ar folosi
unele semne care incalca ordinea publica sau bunele moravuri.
Subiectele dreptului la marca au in vedere marca individuala, marca
colectiva si marca de certificare.
Pot fi subiecte ale dreptului la marca persoana fizica romana / straina,
persoana fizica romana / straina cu domiciliul in Romania / strainatate
si persoana juridica cu sediul in Romania / strainatate.
In privinta inregistrarii marcilor observam ca dreptul la marca
apartine persoanei fizice / juridice care a depus prima, in conditiile
83

legii, cererea de inregistrare. Aceasta reprezinta manifestarea

unilaterala de vointa a subiectelor dreptului la marca, adresata
organelor abilitate ale statului pt a declansa si a indeplini formalitatile
legale pt inregistrarea acesteia si pt a beneficia de drepturile conferite
de lege in aceasta imprejurare.
Avem in vedere efectuarea depozitului national reglementar si este
vorba despre o cerere de inregistrare depusa pt prima data intr-o tara
membra UE de la Paris sau a Organizatiei Mondiale a Comertului,
solicitantul putand revendica data primului depozit printr-o cerere de
inregistrare in Romania a aceleiasi marci, cu conditia ca aceasta cerere
din urma sa fie depusa la OSIM in termen de 6 luni de la data
constituirii primului depozit.
De asemenea, in situatia in care solicitantul a prezentat anumite
produse / servicii in cadrul unei expozitii internationale oficiale,
organizate pe teritoriul Romaniei, sau intr-un stat membru al
Conventiei de la Paris si daca o cerere de inregistrare a marcii sub care
au fost prezentate aceste servicii / produse, a fost depusa la OSIM in 6
luni de la data primei reprezentari in expozitie, atunci solicitantul va
beneficia de un drept de prioritate, de la data introducerii produsului in
expozitie.
Cererea respectiva trebuie sa cuprinda elementele de identificare si in
3 luni de la depunerea acesteia la OSIM, solicitantul trebuie sa
dovedeasca plata taxelor de inregistrare si examinare a cererii.
Inregistrarea marcii are in vedere fixarea datei depozitului national
reglementar care este data depunerii cererii de inregistrare a marcii la
OSIM. Urmare acestei formalitati va urma examinarea formala sau
preliminara a cererii de inregistrare la finele careia se va pronunta
decizia de atribuire a datei depozitului national reglementar si urmeaza
etapa examinarii pe fond a cererii de inregistrare, urmare careia se va
admite / refuza inregistrarea marcii.
Daca urmare a verificarii se constata ca marca indeplineste conditiile
de forma si fond cerute de lege, OSIM decide inregistrarea marcii si
84

publicarea acesteia in termen de 2 luni in Buletinul oficial al

proprietatii industriale.
Urmare a acestei publicari pot fi formulate opozitii la inregistrare de
catre titularii unei marci anterioare, de catre titularii unei marci notorii,
de catre titularii unui drept anterior cu privire la o indicatie geografica,
indicata pe un desen sau model industrial protejat, sau alt drept de
proprietate industriala protejat, de catre titularul unui drept de autor
protejat sau de catre orice alta persoana interesata.
Opozitia poate sa fie admisa / respinsa, aceasta fiind de competenta
unei comisii de examinare formata din specialisti desemnati de seful
Oficiului marci din OSIM.
Atunci cand deciziile de inregistrare a marcilor au ramas definitive,
marcile sunt inregistrate in Registrul national al marcilor OSIM, se
elibereaza titularului certificatului de inregistrare al marcii.
Deciziile OSIM privind inregistrarea marcilor pot fi constatate la
OSIM, iar hotararea comisiei de reexaminare se comunica partilor in
15 zile si poate fi atacata cu appel la Tribunalul Bucuresti si cu recurs
apoi la Curtea de Apel Bucuresti.
Solicitantul inregistrarii poate oricand sa-si retraga cererea de
inregistrare sau sa-si limiteze lista de produse / servicii pt care a depus
cererea.
Inregistrarea marcii produce efecte cu incepere de la data depozitului
national reglementar pt o perioada de 10 ani.
Inregistrarea poate fi reinnoita la indeplinirea fiecarui termen de 10 ani
cu plata taxei legale.
O marca inregistrata confera titularului un drept exclusiv asupra
acesteia, aceasta fiind un drept absolut, temporar cu caracter accesoriu
fiind legat de intreprinderea si fondul de comert al titularului si avand
un caracter teritorial in conditiile legii.
Exista anumite limitari ale dreptului asupra marcii, situatie in care
titularul nu este in masura sa se opuna tertilor. Pt motive temeinice,
titularul se poate opune la comercializarea produselor cand starea
acestora este modificata sau alterata dupa punerea in comert.
85

Transmisiunea dreptului la marca se poate face prin cesiune, prin

licenta sau ca urmare a executarii silite a debitorului titularului marfii
efectuata in conditiile legii.
Transmisiunea prin cesiune poate fi cu titlu universal / particular si
cesiunea trebuie facuta in scris si semnata de partile contractante sub
sanctiunea nulitatii.
In cazul licentei, titularul marcii poate autoriza tertii sa foloseasca
marca pe intregul teritoriu al Romaniei sau pe o parte a cestuia, pt o
parte sau numai pt o parte dintre produsele / serviciile pt care marca a
fost inregistrata.
Licentele pot fi exclusive / neexclusive putand fi de folosire sau numai
de reclama.
Stingerea dreptului asupra marcilor se poate face prin caducitatea
marfii, renuntarea la marca, decaderea titularului din drepturile
conferite de marca si prin anularea certificatului de inregistrare.
Caducitatea intervine cand inregistrarea unei marci nu este reinnoita la
expirarea termenului de valabilitate a inregistrarii.
Renuntarea poate fi totala / partiala, decaderea poate fi solicitata de
orice persoana solicitanta daca marca nu a facut obiectul unei folosiri
efective pe teritoriul Romaniei, intr-o perioada neintrerupta de 5 ani pt
serviciile / produsele pt care aceasta a fost inregistrata, daca dupa data
inregistrarii marca a devenit, ca urmare a actiunii / inactiunii titularului
uzuala in comert cu un produs/ serviciu pt care a fost inregistrata, dupa
data inregistrarii si ca urmare a folosirii marcii, aceasta a fost
susceptibila de a induce publicul in eroare si daca marca a fost
inregistrata de 1 persoana care nu are calitatea de solicitant al
inregistrarii.
Indicatia geografica reprezinta denumirea care serveste la
identificarea unui produs originar dintr-o tara, regiune sau localitate a
unui stat, in cazurile in care o calitate, o reputatie sau alte caracteristici
determinante pot fi atribuite acestei origini geografice.
Indicatiile geografice urmeaza procedura inregistrarii la OSIM, iar
apararea dreptului asupra marcilor si indicatia geografica se poate face
86

in plan civil prin incetarea actelor de incalcarea dreptului cu privire la

acesta si pot fi luate masuri asiguratorii pt conservarea probelor pt
dovedirea provenientei produselor / serviciilor, purtand in mod ilicit o
marca / indicatie geografica protejata.
Masurile de drept penal au in vedere infractiuni de contrafacere si
infractiuni de concurenta neloiala, acestea din urma fiind fapta unei
persoane de a utiliza marca / indicatia geografica in orice mod contrar
practicilor in activitatea sa comerciala / industriala in scopul de a
induce in eroare consumatorul.

87